Nicolae Neega

Hristos in Vechiul Testament

Coperta: Lucian Mihai Dragog

Prof. Dr. Nicolae Neaga

Corectura qi lecttra: Nicoleta Pdlimanr

Tehnoredactare: Lucian Mihai Dragog
Pr. Eugen Mera

Hristos in Vechiul Testament

Edifieingrijild, prefalad

Si

postfalatii de Pn Conf, Dn loan Chirild

Tipdritd cu binecuvdntarea inalt Prea Sfinfitului Plrinte

Bartolomeu Valeriu Anania
Arhiepiscopul Vadului, Feleacului gi Clujului

Edihra Renagterea, 2004

PialaAwamIancu,nr. 18
@

Ro-4001 1 7, Cluj-Napoca
Tel.: 02641599649
e-mail : renasterea @ personal.ro

ISBN: 973-8248-62-0
Cluj-Napoca

20M

;.

ki

Logos Joghia Vechiului Testament

.,

Nota editorului

Lucrarea PC Sale dr N.Neaga este de o importanld deosebitd.pentru lumea Scolilor

teologice, de aceea editura noastrd a decis republicarea sa. Dar nu numai, ne-afascinat
viala patriarhald a dascdlului N. Neaga, acivia sa, stdruinla cu care l-a cdutat pe
Hristos tn Vechiul Tbstament, dar Si tn celelalte religii. Cel mai asiduu cdutdtor al lui
Hristos in Yechiul Testament ne-a dat prilejul sd ne cinstim inaintasii, acum dupd
trecerea sa la cele veSnice. intru acest act de cinstire am preluat lacrarea PC Sale
Jdrd
a opera vreo modificare de confinut. Am realizat mici acomoddri de grafie: am inlocait
b.o. - cu d. ex. sau am indreptat unele registre onomastice Si numerologice.
Pentru a tntregi expozeul exegetic al dascdlului nostru, am circumscris textul
propiu-zis al lucrdrii tntre sinteza logosloghieivechitestamentare Si discursul mesianic
al apocrifelor. Credem cd nu tmpietdm cu nimic opul pdrintelui, ci doar tntregim orizontul
cititorului prin aducerea sa pdnd tn zoii Evangheliilor

Lucrarea noastrd se vrea un omagiu adus ,,patriarhutui studiului vechiului

Testament" , un semn de preluire Si considerafie.

Cluj-Napoca

l0 februarie 2004

Pr loan Chirild

Crearea lumii prin Logos. Nu se poate vorbi de un discurs explicit despre Logos
ln Pentateuh, dar trebuie sI observ[m ci interpretirile Pentateuhului din perspectivd
tcmatic-cosmogonicd pleacl cel mai adesea de la dimensiunea logosicl a ipostasurilor
crealiei. Ar fi astfel ciudat sd spunem cI Pentateuhulprezinti o teologie absolut strlin[
de revelarea Logosului in m[sura in care tocmai in aceasta Sfinf,i Plrin]i gisesc un
fundament al discursului teologic despre Logos.

in

ceea ce privegte referatul Facerii, hebuie sd observdm

cI

orice interpretare a lui

intr'o manierd mistici include un discurs despre Logos. Chiar gi in mistica iudaici
cosmogonia capitd conotaliile unui discurs teologic despre Logos. Odat6 ce Filon a
preluat conceptul stoic de Logos, orice discurs cosmogonic iudaic integreaz[ acest
concept. La nivelul crealiei lumii, Logosul se regdsegte in mistica iudaicd atAt in cadrul
conceptului de Rafiune, c6t gi in cet de inlelepciune, care getercazd uea\ia, cit 9i la
nivelul cuvdntului ca act de sivdrgire al acestei opere.
Bineinfeles, in mistica iudaicd integrarea conceptului de Logos intr'un discurs
cosmogonic se va face f-ard o afirmare a personalitlfii Logosului. Teoriile cosmogonice
cabalistice oscileazi intre a considera, in mod filonian, Logosul ca funclie a Persoanei
Tatdtui gi a considera Logosul inlelepciune ca prim punct creat, exterior divinitdlii, prin
care se dezvoltii creafia. Cabala afirm[ astfel cI: ,,punctul de plecare al itinerarului
cosmogonic se numegte Punct Suprem. El se afli in in{elepciunea divini, in Gdndire:
<Cdnd Misterul tuturor misterelor a vrut sA se ma.nifeste, el a creat int6i un punct care a
fost gdndirea divinb>"l.
Considerind gindirea divin[ ca punct de plecare al crea]iei ,,Iatd etapele pe care
ni le putem reprezenta bizuindu-ne pe textul Fucerii: de la gdndire la suJlu, de la suflu
la cuvdnt, de la cuvdnt la lumind, de la tumind la aer, de la aer la apd, tn sJiirSit de la
apd la materia solidd'L. Conceptul de Logos este agadar uzitat in mod fragmentar 9i
divizat in cosmogonia cabalisticl. El apare uneori concretizat ca gflndire, ra{iune, iar
alteori ca gi cuvAnt propriu zis. Meritul cosmogoniei cabalistice fundamentate pe
Pentateuh este acela de a ancora creatia in Logos: ,, Cuv6ntul rerril, inceputul, desemneazd
inlelepciunea care aprezidat la crearea lumii dar acest cuvint semnificl Si <<verb>>.
' Ibidem, pag. 309.
2Ibidem, pag. 309.

Nicolae NEAGA

Hristos ln Vechiul Tbstament

BereSit bara Elohim,prinYerb a creat Dumnezeu cerurile gi pimdntul. Verbul este numit
<<inceput>> - afirmd Zoharul - c[ci el <<era la inceputul creasiei>f .
Insuficienja cosmogoniilor iudaice este aceea care considerd ca punct generator al

crealiei un element creat, pentru cd gdndirea care e inleleasi ca Punct Suprem este
vdzutd ca prim element creat. Astfel, se ajunge la o tautologie a afirmdrii originii creafiei

in crealie.

Aceastl insuficiengd a cosmogoniei mozaice provine din faptul

ci

Ra{iunea

generatoare a crealiei nu este personalizati qi implicit etemizatd. Aceasti insuficienld a

unui sistem monopersonalist va fi depdqiti prin tripersonalismul religiei cregtine. Astfel,

intr'o cosmogonie eminamente cregtind, daci Logosul este Persoand dumnezeiascl vegnici,
gi crealia igi are originea in El, crealia este astfel cauzatl de Dumnezeu gi nu de ea insdEi.
Degi referatul Facerii nu prezintd o cosmogonie evident realizatd prin Logos
deductibilitatea acestei realit[1i, pornind de la acest referat ca premisd, este posibill in
virtutea exprim[rii reahzdii actelor creatoare prin cuvdnl (,,A zis Dumnezeu s[ fie").
Crea{ia se face, astfel, prin rostire. Iar aceastd premisi scripturisticd, coroboratl cu
exprimiri cosmogonice, de genul celei din Ioan 1,3 (,,Toate prin El s'au fEcut..."),
permite dezvoltarea unui sistem cosmogonic, in care creafia si fie vdzuti ca operi a
TatSlui sdvArgit6 prin Logos. Aceast[ teorie a credrii lumii prin Logos este exprimati de
Sfhntul Grigore de Nazianz prin cuvintele: ,,Cuvintul se ingroa96"a.
Aceastl ingrogare a CuvAntului este vizutd ca o exteriorizare a persoanei sale, ca
manifestare a alteritdfi persoanei sale prin cuv6nt rostit. Teofil al Antiohiei dezvoltd in
aceastd dimensiune cosmogonici teza Logosului entiatetos (imanent), care in crea{ie
devine Logos prosforicos. Aceastl exteriorizare a Logosului intr'un act creator se face
frri vreo diminuare a Persoanei sale. Exteriorizarea CuvAntului trebuie neaplrat sd aibi
ca efect o plasticizare a sa in nihilo: ,,Cdci CuvAntul lui Dumnezeu, dupi cum spune
Filaret al Moscovei, nu este asemenea cuvintelor omenegti care odatd ce ies de pe buze,
se sf6rgesc Ai se risipesc in aer"s, ci trebuie s[ infelegem ci efectul nu epuizeazE gi nu
diminueazd cauza, deci Logosul rimdne persoand divina deplini chiar dacd crealia se
face prin Sine.
Neepuizarea Persoanei Logosului in creafie, degi aceasta poartd amprenta sa
(,,Lumea e o lume de inlelesuripentru cd ea poartdpecetea Cuvdntului lui Dumnezeu")6,
este explicatd de citre Sfin(ii PSrinti prin avansarea conceptului d,e logoi seminali sau
I Ibidem, pag. 310-31
{

1997, pag. 51.

aceea, daci se vorbegte despre un plan paradigmatic in Dumnezeu de

croare a lumii, trebuie s6 inlelegem ci acest plan este exteriorizat prin Logos. Depdqind

divinitdlii, de

insuficienla cosmogoniei mozaice privind crearea unei g6ndiri ca structurd paradigmaticl

de creare a lumii in Dumnezeu, teologia bizantind afirmd: ,,Deoarece nimic nu se poate
crea in Dumnezeu, gdndurile sau ideile despre lume sunt expresii necreate ale vielii
dumnezeieSti care reprezintd potenlialitatea nelimitatd a libertdyii dumnezeieSti"l .
Logosul, avdnd ca principali funclie aceea de a revela, de a exterioriza ralitnea
cxistenfei divine, exteiorizeazdin actul crealiei aceste idei, dar nu se identificd cu ele

nici la nivel personal, nici Ia nivel fiinfial. ,,in gdndirea Pdrinlilor greci, ideile divine
au un carqcter mai dinamic, intenlional. Ele nu-gi au locul tn fiinld, ci in ceea ce este
dupd fiinyd, in energiile divine, caci ideile se identificd cu voinla sau cu voinlele
(lelemata) care determind modurile felurite dupd care fiinlele cteate participd la
energiile creatoare"s. ,,Pentru aceea, paradoxal, fipturile sunt in Logosul cel Unul
care este tnsd ,supraJiinlial" Si mai presus de participare. Astfel, raliunile (loqot),
dupd Sfdntul Maxim nu sunt identice cufiinla lui Dumnezeu, nici cu existenla lucrurilor
din lumea creatd"e.
Agadar, paradigmele divine ale crealiei igi au sediul in energiile divine fiind expresia
modului de existenld al divinitdlii. Ele sunt exteriorizate prin Logos, crealia ca atare
fiind un act de plasticizare al lor prin rostire. ,,Lucrurile ca plasticizdri ale chipurilor
raliunilor divine sunt create prin cuvinlele poruncitoare ale Logosului divin, care dd

acestor chipuri plasticizate caracterul unor unitdli ralionale gdndite, proprii

obiectivelor "to.
Crealia lumii

prin Logos. $i dacd acest principiu teologic fundamental

este voalat exprimat in Pentateuh, afirma{ia ioan eicil: ,,lainceput era Cuvantuf' -rezolvd'
trangant obscura problemi a inceputurilor. Logosul este obArgia existentei, este Rafiunea
se face agadar

crealiei gi a creaturilorrr.
Crearea omului dupd chipul Logosului. Crealia, care este un act liber al voinlei
gi nu o rev[rsare naturall ca iradierea energiilor divine, este lucrarea unui Dumnezeu
John Meyendorff, Teologia Bizantind, EIBMBOR, 1996, pag. 176.
a Bisericii de Rdsdrit, Ed. Bonifaciu 1998, pag. 84.
e
John Meyend orff, kologia Bizantind, EIBMBOR, 1996, pag. 177 .
vol. 2, Bucureqti
'0 Preot prof. dr. Dumitru Stiniloae, Teologia Dogmaticd Ortodoxd, EIBMBOR,
7

Apud. Sffintul Maxim, Ambigua.

Vladimir Lossky, Teologia Misticd a Bisericii de Rdsorit, Ed. Bonifaciu, 1998, pag 94.
6
Preot prof. dr Dumltru Stiniloae, kologia Dognnticd Ortodoxa, EIBMBOR, vol. 2, Bucuregti

paradigme divine. Logosul ca Persoanl reprezinti caracteristica ,,fiin{ei pentru altul" a

este chipul sau modul de exprimare in exterior a Persoanei Tatilui,
El exprim[, aqadar, raliunea de a fi a Tatilui gi manifestl in exterior modul de a fi al

divinitifii, deci

Vladimir Los sky. Teologia Misticd

1997 ,pag.7.
'rIbidem, pag.9.

Nicolae NEAGA

Hristos tn Vechiul Testament

personal' a Treimii care are o voinfd comund ce

apar(ine firii qi care lucreazi potrivit
deciziei gdndirii Sale, acesta este ceea ce se nume$te:
,,sfotur cer vesnic si cu neputitfid
de schimbat al lui Dumnezeu"12. Crealia este un act
liber al vointei Sale gi ea este
singurul fundament al fiin{elor.
Orice creaturd iEi are punctul s5u de contact cu dumnezeirea,
totul este conlinut in
Logos. Logosul, Dumnezeu Cuvantul, care se prezinti
ca un centru divin, focar din care
pomesc razele creatoare, logoi-iparticulari ai fEpturilor,
centru spre care tind, la rdndul
loq fiingele create, ca spre finta lor ultimi. creatd pentru
a fi indumnezeitd, lumea este
dinamicd, tinzind cdtre scopul ei ultim, de mai inainte hotirat
in ideile-vointe. Acestea
din urmd igi au centrul in cuv6nt, inlelepciune ipostatic[ a
Tatilui, care se manifesti in
toate qi care aduce toate in Duhur sfint ra unirea cu I)umnezeu.
in Dumnezeu nu existd nimic care sd inceteze, nimic care
si aib[ un sfir$it. Cuv6ntul
siu se nagte, dar nu trece. El n'a creat pentru un trmp oarecare,
ci pentru vegnicie; El a
adus laptura la fiinla prin Cuvdntul Sdu creator:
,,Cdci tot ceea ce aqost cr"at de Dumnezeu
in diversele natui se reuneste in om ca intr'un creuzet, pentru
aforma in er o de,tdvdrsire
.fird pereche, ca o armonie compusd din elurite sunete,,t3.
A$adar, omul a fost frcut cel din urm

palatul slu ,,ca un profet gi ca un preot,'r4.

voin{a lui Dumnezeu, aceasta este origine

plinitatea vietii dumnezeiegti, aceasta fiind

in libeftate aceaste unire, in acordul liber
Dumnezeu.
_ Un aspect important al cosmogoniei este crearea omurui dupa chipul lui Dumnezeu.

Dacd intregul referat al creafiei, cu evidentele imprica{ii

voalate ale unui discurs
hristologic, devine profund logosic in lumina Noului rlstament,
interpretarea termenului
de chip al lui Dumneley, in lumina teologiei pauline,

capdtd irq.i.r*i profund

hristologice: ,,Pentru sfdntul Apostol paue7, <chrp
kikon) ar Dumnezeurui cerui
,evdzut> (Col. 1,15) este Hristos. Iar omul este, precu,m
ro^

r"d"o, rl,iip al Chipului

eic <cuvdnt (logos) al lui Dumnezeu>
t, dacd nu identic ca semndicalie cu

Dar
e cu
de <

neydzuttt',ts.

Hristos reprezintd, agadar, Arhetipul gi rhelosur existenlei

umane: ,, sfdntur lrineu
de Llton spune cd <Hristos Cel istoric a
prototipul pe care L-a avurt
fost
Dumnezeu in
minte atunci cdnd a creat primur ont, care or"o ,i
se arate pe pdmdnt. Facdtorul a
r2vladimirLossky,korogiaMisticdaBisericiideRdsdrit,Ed.Anastasia,
1990,pag,r25.

Ir Ibidem, pag.
135.
I{ Ibidem,
pag. 138.
15

Panayotis Nellas, Omul

cu acest Prototip viitor. Prin urmare,

Adam a fost creat dupd Chipul Cuvdntului Care avea sd-gi asume in timp, ca Hristos,
firea omeneascd Si sd Se arate ca om desd

lbul

animal indunutezeit, Ed.Deisis, I 99g, pag. 65.

de mai tnainte Si l-a creat pe Adam

potrivit

arhetipald a crea]iei
Trebuie slinlelegem, totugi, c[ omul
lui Dumnezeu,
osul
ffilc doar in umanitatea indumnezeitl a lui
de Logos
este
indumnezeit?l
pontru cd, in ultimd instant6, chiar 9i aceast[ umanitate

dup[ modelul conlinut in Sine.

,,Chipul lui Dumnezeu" din Facere l, 26 tu este umanitatea indumnezeitd, ci
rceallta este dupd ,,Chipul lui Dumnezeu', Care este Logosul. Hristos este Arhetip al
Omului gi model de des6vArgire al acestuia, pentru cd este identic cu Logosul. intreaga
orea[ie este flcutlprin plasticizarea ra]iunilor divine de cltre Logos(,,totul este conlinut
ln Logos, Cea de-a doua Persoand a Sfintei Treimi, gare este pimul principiu 9i linta
Ultimd a tuturor celor creale")|7. Astfel, ,,Orice creaturd tSi are punctul de conlact cu
DUmnezeirea: aceasta este ideea, rafiunea sa, Logosul Sdu, Care este in acelasi timp
cdtre care tinde. Ideile lucrurilor individuale sunt confinute in idei mai inalte gi

llnla

ilui generale, precum sunt speciile

tn

genuri'\\-

Omul, ca element creat, nu-gi poate regdsi obdrgla dec6t tot in Logos: ,,in mod
ttpecial, El este Prototipul omului care este tn sine cuvintele ce-l exprimd pe el Si toate
Cy care std in legdturd, ca unele ce vin, 5i ele, din Cuvdntul Suprem. Cuvdntul creator
tuturor, ale unora ca subiecte de cuvinte,
Sl suslindtor are in Sine cuvintele sau raliunile
persoanelor subiecte ale cuvintelor,
conlinutul
ale altora ca Si conlinut al lor deosebit de
dar destinat sd devind al lor"te.
Crearea omului dup[ Chipul lui Dumnezeu se reflectd in insugirile acestuia. Astfel,
dac[ acest Chip al lui Dumnezeu este identificat cu Logosul, iar Logosul este gindit ca
Pcrsoand, este necesar ca gi omul sd fie persoanl - subiect de comuniune: ,,Subiectul
uman e rafiunea personald gdnditoare, creatd intr'o corespondenld cu lucrurile gdndite
de Logosul Dumnezeiesc dinainte de a le crea. Logosul nu creeazd numai niSte subiecte
gdndite, ci Si niste subiecte aduse la existenld dupd Chipul Sdu, ca subiecte pe care sd
le gdndeascd intr'un dialog caEl "20. De asemenea, dac[ Logosul este cugetat ca Persoand
Care ipostaziazii o fiinld, atunci gi omul trebuie sd respecte aceeagi structurE. De aceea,
,,Omul este in acelasi timp persoand Si naturd sau, mai exact, persoand care concretizeazd

16

Apud P.S. Irineu Sl[tineanul, Iisus Hristos sau Logosul inomenit, Ed. Romdnia cregtinl, 1998,

pag. 6.
i, vludi-ir Lor sky, Teologia Misticd a Bisericii de Rd.sdrit,Ed. Bonifaciu, 1998, pag.87.
r8
re

Ibidem, pag. 87.

Preot prof. dr. Dumitru Stiiniloae, Teologia Dogmaticd Ortodoxd, vol' 2, EIBMBOR, Bucureqti

1997,pa9.49.
20

Ibidem, pag. 8.

t
10

reveleazd natura, pentru cd el este Chip al Fiului, care reprezintd un ipostas personal
distinct al Fiinlei Unice Si indivizibile, comwtd Tatdlui, Fiului Si Sfintului Duh"2t.
Omul se conformeazdArhetipului sdu nu doar la nivelul structurii sale ontologice,
ci 9i la nivelul oglindirii esenlei Sale (nu a reproducerii ei). Astfel, un om creat dupe
chipul Rafiunii trebuie si fie cu necesitate rafional qi chemat la pirtEgie in aceastd
Si

Rafiune: ,,Din moment ce reprezintd un chip al atotinlelepciunii Creatorului,

inlelepciunea (sophia) omului are putinla Si datoria de a se ridica Si ea la
atotinfelepciune. SfdntulAtanasie cel Mare spune <dar, pentru ca ele nu doar sd existe,
ci sd existe tn Sine, a binevoit Dumnezeu ca inpelepciunea Lui sd Se pogoare la creaturi,
ca sd aseze o tntipdrire oarecare Si o pecete a Chipului Lui in toate, pentru ca cele
/dcute sd se arate in\elepte Si vrednice de Dumnezeu. ASa cum cuvdntul nostru este chip

al Cuvdntului care

este Fiul lui Dumnezeu, a$a Si inlelepciunea Lui, in care

(inlelepciunea creatd) avdnd putinla de a cunoaste Si a cugeta, ne facem primitori ai
inSelepciunii Creatoare. Omul este inleles de Pdrinli in mod ontologic numai ca Jiinld
teologicd. Ontologia lui este ioaneicdt'42.
Rafionalitatea omului se regdsegte atit Ia nivelul capacitalii sale de cugetare, cdt gi
la nivelul potenfialitd|ii sale de a fi o fiin!5 cuvdntdtoare: ,,Arfi corect sd inlelegem c:d
omul este ralional-cuvdntdtori pentru cd a fosl zidit dupd Chipul lui Hristos, care e
Rafiunea-cuvdntul ipostatic al Tatdlui. Sfintul Atanasie cel Mare, care cerceteazd in
special aceastd temd, o formuleazd cu claritate; <Dupd insuSi Chipul Sdu i-a ficut pe
ei ddndu-le Si puterea Cuvdntului-Rafiunii Lui; ca avdnd-o in ei ca un fel de umbrd a
Cuvdntului-Rafiunii Si Jdcdndu-se rafionali, sd poatd rdmine tn fericiret"2t.
Ca persoanl creati dupl modelul Logosului, omul reprezinti un subiect de
comuniure, care poate intra intr'o rela{ie dialogici cu Dumnezeu, iar ca persoani ralionali
el poate conlucra cu Divinitatea: ,,in acest mod, putem inlelege c[ omul e creator
(demiourgos) pentru cI e Chipul Cuvdntului-Rafiune creator prin excelenld,: <$i in
aceastd privinfd, omul este ficut chip al lui Dumnezeu, intrucdt cq om conlucreazd
(sinergoi) lafacerea omului (cf,. Clement Alexandrinul)>"2a. ,,Devine astfel limpede cd
esenla omului nu se aJld in materia din care a fost creat, ci tn Arhetipul (modelul) pe
baza cdruia a fost pldsmuit qi spre care tinde. ASa cum adevdrul icoqnei se afld in
persoqna zugrdvitd pe ea, tot a;a gi adevdrul omului se afld in modelul lui'2s.
Ultima dintre fEpturile lui Dumnezeu gi totodat5 cea mai de seami dintre ele este
omul, cu care Dumnezeu incheie gi incoroneazd,intreagacreafie. Prin natura gi demnitatea
2r

Panayotis Nellas, op. cit., pag.70.

Apud, ibidem, pag.76.

2r
Apud, ibidem, pag.69.
2a
Ibidem, pag.69.
25
Ibidem, pag.75.
22

Hristos fn Vechiul Testament

Nicolae NEAGA

11

omul se deosebegte de toate fEpturile p6mdntegti, frind insd legat de ele dupd cum
ilto legat gi de lumea curat spirituald. ,,Omul este o minune dacd privim mica picdturd
de,rdmdntrd din care derivd Si care produce oase Si carne tntocmite dupd chip"z'.
Logosul sau CuvAntul insugi s'a frcut om pentru a schimba qi a readuce la El
[tsrnul omenesc. Omul este agadar o fiin]6 ra]ionalI, alcituiti din suflet gi trup, este
u6irea gi unitatea acestor douL Dumnezeu a chemat la viald pi la inviere intreg ansamblul,
rdicl pe om, nu doar o parte a lui. in Cartea Facerii 1,26: ,,$i a zis Dumnezeu: Sdfacem
on dupd chipul Si asemdnarea Noastrd"zl , folosirea unor imagini gi simboluri pentru
6Xprimarea acestui adevdr de credinli este determinati de nevoia de exprimare qi de

llr

lnfelegere omeneascS.
Omul posed[, prin insigi natura sa, rafiunea de a ajunge la adevdr. Numai Logosul,
fuliunea suprem[, putea sdJ protejeze pe om, reprezentantul Siu cel mai calificat in

hijlocul naturii,
Gontribulia Logosului se v[degte mai ales in crearea ra]iunii: ,,care lumineazl mintea 9i
lntemeiazd judecata"28, in timp ce Sfintul Duh inzestreaz[ inima cu darul virtulilor,
precum gi cu cdldura iubirii divine.
Rolul raliunii sau al Logosului este impus de cdutarea adev[rului ideal: ,,S[min!a
Logosului"2eeste plantatd sau innlscuti intregului neath omenesc. Raliunea innlscutd
tUturor oamenilor nu poate si nu afecteze activitatea gi istoria uman[. Acliunea raliunii
ln istorie o conduce pe aceasta spre Raliunea suprem[, spre Logosul llristos, Fiul lui
Dumnezeu, prin ceea ce s'ar putea numi o revelafie universali fiindci ,Jofi acei ctre au
tr[it gi triiesc cu Logosul sunt cregtini"]o.
Aceasta este perspectiva hristici a existen{ei, asupra clreia nu putem stlrui, dar
constituie
miezul credinlei cregtine. Cici aceasta inseamni a fi creqtin, a crede cd:
care
,,Cuvdntul trup s'a f5cut gi noi am v5zut slava"3t, Sicd: ,, at6t a iubit Dumnezeu lumea, cd
u lrimis pe insusi Fiul Sdu, ca cei ce cred in El sd nu piard, ci sd aibd viayd veSnicd"32.
Logosul lui Dumnezeu insugi s'a fEcut obiectul ra{iunii (al gnndirii) qi al migcdrii fiin{ei
ulnano, puadnd-o total in acord cu raliunea gi cu migcarea Sa divin[ plini de iubire gi
ItrcAnd-o sd se miqte in virtutea creafiei insegi.

Preotprof. dr. L G. Coman,,,Elemente de antropologle ", in Studii Teologice, an XX, nr. 311968,
pag.64.
17
Preot prof. dr. Dumitru Ra&t, indrumdri misionare, EIBMBOR, Bucuregti 1986,pag. 179.
7H
Nichifor Crainic,,,Conceplia noastyd despreviald",in Studii Teologice, seria a II-a, an XLV, nr.
1-4l1993,pag, 35.
re
Preot prof. dr. I. G. Coman, Elemente de antropologie, pag.70.
ro
lbidem, pag.71.
rl Mircea Vulcinescu, Zogos Eros, Ed. Paideia, Bucurepti l99l,pag.49.
Si
12
Ibidem, pag. 50.
rd

l2

Nicolae NEAGA

Hristos fn Vechiul Testament

Prin aceste inaintlri, Dumnezeu iese din Sine insugi prin lucririle Sale bineficitoare,
nu numai in crearea lucrurilor, ci qi a persoanelor, care sunt chipurile subiectului insugi
al Logosului. cregtinii sunt,,copiii adevdrului'a3,pentru cd,viata lor este dupi adevir.

Adevirul care defineEte pe om participd deci simultan Ia rafiune gi la Dumnezeu; la

raliune, pentru ci oamenii au fost creafi de Ia inceput ca fiinfe rafionale gi capabile de
inteligenld, la Dumnezeu pentru cI El este fundamentul raliunii ca inteligenfd sau Rafiune
vegnicd. Prin aceastl intrupare, Dumnezeu-Logosul intrl ontologic in istorie, o cuprinde
de la un capdt la altul gi o conduce. Devenind om,,,Logosul impdrtagegtevia,ta"la,
suferinla, dilemele, ntrdejdile gi aspirafiile tuturor oamenilor.
intruparea acestei Raliuni in om i-a dat acestuia congtiinfa ci el este solidar cu
cosmosul in care el trebuie sS,realizeze deplinul echilibru ontologic Ai moral al fiinlei
sale. Omul nu poate deveni st[p6nul cosmosului decAt pitrunzdndu-l incet gi laborios
cu spiritul siu. ,,Rafiunea insdsi este identicd, se contope$te cu raliunea obiectivd si
universald, .fiind Si ea emanalie a aceluiasi <<foc Jdurar>"3s.
Logosul e cel ce a provocat evolulia lumii prezidatr de un Neo-Logos, care nu e
alrul decAt Logosul total. Omul este iubit de Dumnezeu, participarea omului intreg la
vialI 9i chiar la viala vegnicd fiind expresia acestei iubiri divine. intruparea Logosului gi
activitatea acestuia in cadrul istoric gi cosmic au {Ecut sI coboare dragostea insigi in
inimile oamenilor. ,, omul <crestint dd mdrturie acestui adevdr prin propria sa viald"i6.
intruparea Logosului a creat realismul teandric Ai euharistic, prin intruparea sa in om.
Logosul l-a ridicat pe om la o cinste coviqitoare. Dumnezeu l-a creat pe Adam nici
nemuritor, nici muritor, ci capabil de ambele silualii, inzestrat cu puterea de a voi gi a
putea toate, adicr gi binele 9i rrul. De laAdam 9i pdnd astizi nimeni n'a fost mAntuit prin
puterea naturii, ci prin Harul Sfintului Duh in credinta numelui lui Iisus ,,pentru cd n'a
fost dat oamenilor de sub cer alt nume in care se cuvine sd ne mdntuim decdt numele lui
lisus Hristos (F A4,12)"31 .
Arma decisivd a omului este libertatea sa. Omul are o libertate de voinfi unicI, nu at6t
ca ipostas unic, pe cdt natuii unicd. Voinla omului sau a firii umane nu poate deci deriva din
firea sa divind. Omul-Duru:lezeu confine in El pe fiecare individ. Fiecare om este virtual un
adevdrat frate al lui Iisus Hristos, un moment al creaturii participante la personalitatea
universall sau simfonicd a lui Iisus Hristos. Numai in Hristos gi cu Hristos omul capdtd
personalitate. ,,omul este in sine impersonal, fiecare om este un Hristos virtual"38.

Firea umanl e participarea la Logos, iar via{a e o devenire spre Hristos in Hristos.
Logos
s'a fEcut mu{imea lucrurilor, Logosul e prin toate pentru cd ,,cei care au
Prin
Duhul lui Dumnezeu sunt conduSi la Cuvdnt, adicd la Fiul Si Fiul ii ia Si ii oferd Tatdlui,
anterioar[ facerii lumii, deci etern6,
El Tatdl le dd nestricdciunea"re. Consubstanlialitatea
tllntre Logos, Dumnezeu 9i Sfhntul Duh, rolul cosmologic in crealia Universului 9i rolul
lOtcriologic in mdntuirea omului ni-L prezinti pe un Dumneze\ cate se afl[ acasi in
lcsst cosmos.
fost trimis de Dumnezeu oamenilor, a$a cum un rege trimite pe fiul sdu,
prin convingere. Prin intrupare ,,Logosul a recapitulat
ln El intreaga fire uman5"ao. Aga cum primul Adam a fost nlscut din p[mAnt de citre
LOgosul lui Dumnezeu, se cuvenea ca acest Logos, recapituldnd El insuqi pe Adam, sd
flc ndscut 9i El la fel cu Adad. ,,Cuvintul, la plinirea vremii, S'a Jdcut om, pentru a

Logosul

fCcapitula totul in Sine"at. Cdnd Cuvintul asum[ firea omeneasc[ se stabilegte

ggmuniunea dinfue Dumnezeu gi omenire. Logosul L-a prezentat pe Dumnezeu oamenilor,

Ct ace$tia s[ aib[ spre ce progresa.
,,Prezen[a lui Hristos tn crealie, prin puterea Duhului, este singtrul mijloc prin
1Ure lumea afost deschisd Si prin care se poate deschide din nou cdtre Dumnezeu"a2.

Qmul este prefuit gi indlfat, el este,,Chipul lui Dumnezev"ol, egal in cinste, drepturi 9i
dstorii cu toli semenii sai. Omul e menit sd creascd pdnd la dimensiunile staturii lui
Hristos; omul este o fiinfl social6, el nu poate trli astfel izolat, ci in comunitatea celorla[i.
incd de la inceput, adicd de la facerea lumii, se observd impreund lucrarea

Porumbelului divin gi a CuvAnfului, datoritl cdruia toate s'au zidit, lucrare care se
C6ntinud in veacul veacwilor. Din aceasti perspectivd, se poate afirma c[ Logosul a
lmprimat creafiei caracterul de ralionalitate, qeand raliunile lucrurilor, modele exemplare
mu arhetipuri dupl care a zidit universul sensibil. Cuvintul a devenit ipostasul acestui
trup, astfel incdt natura umanl 9i cea divin[ au primit un centru unic.
Crealia in sine (natura gi omul) nu ne poate comunica viala veqnici a lui Dumnezeu,
dUpi ce noi am pierdut-o priu cldere. ,,De aceea S'a intrupat Dumnezeu ca om, pentru
cu lnsuSi Dumnezeu izvorul vielii veqnice sd ni se facd prin mijlocirea umani Si prin
natura legatd de om, mijloc de comunicare al acestei viefi"a. Cuvdntul devenit trup n'a

Irineu Bistri1eanul,.yii,1 tul lrineu de Lyon, Ed. Cartimpex, Cluj-Napoca 1998, pag. 48'
pag. 56.
lbidem,
'o
{r lbidem, pag. 58.
ir Preot prof. dr. Dumitru Popescu, Hristos - Bisericd - Societate, EIBMBOR, Bucuregti 1998,

ra

17

Ibidem,.fi cuvdntul trup S'a/dcut,Ed. Mitropoliei Banatului

'8

Ibidem, pag.43.

gi

XXII,

pag.257

rimigoarei, 1993,pag.43.

lgge pentru oameni, spre a-i mdntui

ru

13

Preot prof. dr. I.G.Coman, Elemente de antropologie, pag.13.

Ibidem, pag.74.
r5
Preot Sebastian chiril6, Logos si Ethos, in studii reotogice, nr. 3-411970,an
36
Preot prof. dr. I. G. Coman, Elemente de antropologie, pag.74.

13

P.S.

pag. 19.
Preot prof. ttr. I. G. Coman, ,,Actualitatea gdndirii
( )lteniei, an XXVII, w. 9-l0ll97 5, pag. 81 .
ar

{{

Nichifor Crairic, op. cit., p.65.

patristice",in Studii Teologice, Mitropolia

Nicolae NEAGA

Hristos tn Vechiul Testament

refEcut chipul gi aseminarea, deoarece El insugi a devenit ceea ce existi deja dupi
Chipul SIu, gravdnd in profunzime asemdnarea, fEcinduJ pe om, prin vdzutul Cuvintului,
asemenea Tatllui celui nevizut. Altfel spus, primul Adam a fost creat dupl Chipul qi
Asemdnarea Iui Hristos, NoulAdam, El insugi ,,Chip vdzut al Tatilui".
Cosmosul gi natura umand intim legatl de cosmos sunt imprimate cu o rafionalitate,
omul,
creaturi al lui Dumnezeu'b e dotat in plus cu o raliune capabili de cunoagtere
,,iar
congtientd a ra{ionaliti}ii cosmosului gi a propriei sale naturi, Acest fapt face posibil
dialogul persoanelor umane cu Logosul divin din lumea lucrurilor create: ,,Ascunzdndu-Se
pe Sine pentru noi in chip negrdit tn raliunile lucrurilor, se face cunoscut in chip
proporlional prinfiecare din cele vdzute'46.
Crealia produce o ramificare a raliunilor din unitatea lor in Logosul divin, iar
migcarea produce readunarea lor in aceasti unitate. Logosul intrupat, Dumnezeu, se
folosegte nu numai de fipturi, ci chiar de imprejurlrile concrete ale vietii: ,,El vorbeSte
Si lucreazd continuu prin noi, prin care cheamd pe fiecare om la implinirea datoriilor
sale fald de El Si de semenii sdi'47, rdspunzdnd la apelurile omului in fiecare clipd.
Lucrurile gi imprejur{rile acestea sunt tot atfltea gdnduri (rafiuni) manifestate ale lui
Dumnezeu, deci tot atdtea cuvinte plasticizate. Datoritii acestei structuri ralionale a
crea[iei. care este un reflex al Ra]iunii divine manifestate in Persoana Logosului divin,
Dumnezeu nu se confundl cu creafia, nici nu se separl de creafie, ci pistreazl o relalie
internl cu intreg universul, cu toate lucrurile v5zute gi nevdzute, prin Duhul Sfint.
Acest lucru ni se face evident prin actul unic, nerepetabil al intrupnrii Logosului
divin, care pune ,,un fundament nou gi etern comuniunii pan-umane"o8, ca reflex al
comuniunii treimice. Un pas mai departe l-a constituit afirmarea posibilitdfii ca DumnezeuCuvdntul sd poat[ fi gi lucra in trupul omenesc ca parle a crea{iei. Se descoperd prin aceasta
conformitatea ce existi intre persoana umanl gi Logosul care se intrupeazd gi se afirm6
astfeT: ,, Cuvdntul Totdlui iSi pregdteSte El insusi in Fecioara trupul ca templu Si gi-l face

lnleleasd Jdrd Logosul ipostatic"sr, adicd cuvAntul vielii, Cuvintul lui Dumnezeu care
loorganrzeazd lumea intr'o nou[ comuniune personald cu Creatorul.

L4

propriu ca pe o unealtd, Jdcdndu-se cunoscut Si locuind tn el"ae.

Prin aceasta se confirm6 menirea trupului de a deveni ,,casi", <templu al lui
Dumnezeu-Cuyantub)s $i in acelagi timp organ prin care Dumnezeu cel intrupat vorbegte
qi lucreazi. Astfel, intruparea ne reyeleaz[ cd ,,structura ralionald a crealiei nu poateJi

a5

Preot $tefan Buchiu, intrupare Si uniture,Ed. Libra, Bucuregti, 1991 , pag. 37

a6

Ibidenr, pag.37.
a7
Ibidem, pag.37.
a8
Ibidem, pag.37 .
ae
P.S. dr. Irineu Slitineanttl,Iisus Hristos sau Logosul inomenit, Ed. Romdnia cregtind, Bucuregti,
1998, pag. 9.
5o
Preot $tefan Buchiu, op. cit. pag. 19.

l5

Prin urmare, ralionalitatea cosmosului se descoperd ca un fundament spiritual

lmprimat crealiei de Tatdl, prin Fiul, in Duhul Sfhnt. Omul este chipul Fiului qi caatarc
tte ,,dupl chipul Tatalui"51. Ca gi chip al Cuvintului lui Dumnezeu, omul subiect al
lgcrurilor sau impreund-subiect cu semenii sdi, avdnd rlspunderea de a vedea in lucruri
hfiunile divine ale lor, gi prin ele, pe Logosul insugi ca subiect suprem al lor, are menirea
td dczvolte comuniunea cu semenii sdi, ca impreun[-subiecfi ai lucrurilor, dupd chipul
Logosului divin.
Omul este flcut dupd chipul lui Dumnezeu pentru c[, avdnd un suflet inrudit cu
Dumnezeu din principiul de via|[ produs in om prin suflarea lui Dumnezeu, tinde spre
Dumnezeu gi se afl[, intr'o relalie vie cu Dumnezeu. lat prin aceast[ rela]ie de viafi,
omul menline nesllbitd inrudirea sa cu Dumnezeu. Relalia dintre om gi Dumnezeu este
posibilS datoriti faptului ci Dumnezeu l-a fEcut pe om de la inceput inrudit cu Sine.
F[c6ndu-l dupd Chipul Sdu, Dumnezeu l-a pus pe om chiar de la inceput in relalie
congtientd gi liberd cu Sine.
Exprimirile antropomorfice ale lui Moise despre lucrlrile dumnezeieqti ne
evidenliazi in chip minunat deosebirea tipurilor de lucrdri manifestate de Creator ,,cdci
descriind creafia, marele prooroc observd cd pe toate celelalte creaturi Dumnezeu le-a
produs prin cuvdnt"53, iar pe om l-a fbcut cu mAinile Sale. Omul a fost adus la existenld
ln urma tuturor creaturilor pentru cI el reprezint[ o intregire a acestora qi pentru c[
unegte

in sine lumea materiall cu

cea spirituald.

Putem concluziona astfel ci numai actul divin al intruplrii Logosului care ne

Une$te cu Dumnezeu garatteazd, mdnfuirea. ,,Ceea ce e Jdcut odinioard prin Cuvdntul
lui Dumnezeu continud mereu sd Jie ficut prin acelasi Cuvdnt: <cdci Cuvdntul Tdu, o
[)oamne, subzistd mereu in ceruri; pe de altd parte, Cuvdntul lui Dumnezeu este
lotdeauna acliune, prin Cuvdntul Sdu se fac cerurile>"s.
Prin urmare, lumea a existat dintotdeauna, deoarece bun[tatea lui Dumnezeu a
uvut mereu trebuin{[ de obiect. Agadar, crea(ia omului dupi Chipul lui Dumnezeu care
l-a plEsmuit, s'a fEcut dintru'nceput pentru ca El (Hristos) sI poat[ cuprinde c6ndva
Arhetipul. intruparea Logosului care e ,, Chipul" sa:u ,,Icoana" desdvdrgitd gi unicd a
,,Tatdlui" gi astfel, omul, enipostaziatin Logos, se poatA fi iniltat 9i el la ,,chip", sd se
arate gi el ,,icoand" sau ,,chip al lui Dumnezeu". ,,Chipul lui Dumnezeu in om reprezintd
rr

Ibidem, pag. 19.

r) Preot prof. dr.

rr

Dumitru

Ra d:u,

indrumdri misionare, op. cit. pag' 219.

Ibidem, pag.2l9
ra
Alexandru $afra4 Cabala, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureqti, 1999, pag.3l.

t6

Nicolae NEAGA

Hristos fn Vechiul Testament

un dar si fu acelasi rimp un scop, o bogdyie

dar qi un destin. omur isi gdseste conrinutur
ontologic tn Arhetip "ss,
Persoana divino-umand a rui Hristos ne
aratr cat se poate de evident ci omul nu
a
fost creat pentru autonomie, ci pentru co
Dumnezeu adevirat gi Om adevira! El c
Treime, prin care Duhul se pogoarl in lume

De aceea, considerim nimerit s[ intreprindem

o anarizd
dlductico-poetice, in aceeagi manierd de neaccentu are a

t7
problemei Logosului rn

caracterului personarist al

Logosului gi de observare a dimensiunilor tipologicJogosice

a acestor scrieri. La acest
o
reiterare
a discursului cosmologic al
,

di
Etou[iei
Vlrut ca
nlvcl

cu Thtil ceresc.

Facerii.

ln AiO*ti"o_fo"ii.., Logosul

il'au tntdrit cerurile Si

prin duhul gurii Lui loard puterea lor,).

Fdrr sd reludm intreaga cosmogonie a crealiei prin
cuvdnt (explicatd in capitorul
Iofcritor la Logosur in pentateuh), trebuie sr observdm
ce, u nivetuicd4ilor didactico_
po.trce, funclia instrumental[ a Logosului in cosmogonie
conferi poribilitutra

Prin urmare, natura umani a rui Hristos este

desdvdrEitd, insr ceea ce rucreazd
ca
,,persoand" in om, rucreazd ca $ ,,Cuvd,n/" in Hristos,
a cirui p"..oura este divin..
Umanitatea insumatI de aceasta din urmd are,
astfer, o anume asum,*e cu cea a lui Adam
inainte de picat. Dar chenoza Cuvdntului
est
supuse, prin voinla de riscumpirare a M6n
condifii fald de care nu trebuie sd rea

,ro,

viziunii despre Logos. Dac6 am vorbit despre creatia

tumii prin Logos, am
ttltat cd lumea apare ca expresie a plasticizirii Logosului-Raliune
9i tretuie sd artrttrm
cd in cr4ile didactico-poetice aceastr Raliune
capitE insuqirii" ird6;.ii
(ps. r03,
nu_anfiri ale

Pe de alta parte, dacd voinfa

care devine voinld a Cavilntului,'s6este v

4i ,,toate cu infelepciune le-ai fEcut',).

proprie rezidd intreaga taind a mintuirii

no

ogie igi glsegte rezolvarea in hristologie,

lui Dumnezeu,,dupi care este creat omul.
ercare de explicare a originilor, finalitdfilor
lune antropogenetic ioaneicd'

Logosu
nici in cazul c
despre Logos.

semantica conceptelor firndamentale ale

ac
ancorare a lor intr-o dimensiune logosi

din aceste cdrli pare si acorde ur inedit

David <inveci, Doamn

a spus dumnezeiescul

$i iarasi <a trimis Cuvdnal Lui Si i_a vin

roste$te cu

uill !-l'a:*l despre care vorbeste

, rmpersonal, ci doar unul personal.

psalmistul

Nu se poa
personal

exp,icati

adevirul
5s

exte, o teologie a unui Logos eminamente

/i,r"-ri^^ -

l'"T"T:;:::l::iHnT:.:,;il,.:TIJ::,:fl:
apotemd rnterpretabild.

Panayotis Nellas, Omul, animal indumnezeil.

Lossky, Introducere in Teorogia ortodoxd,Ed.

r-Sebastianchiild,,,,LogossiElftos",inStudiireologice,seriaall-a,anulXXII,nr.3-4/1970,pag.

toL/ladimrr

reeazi (ps. 32, 6: ,, prin Cuvdntul Domnulul

Encicropedicd, Bucuregti, 1997 pag.

'N

Preot Prof. Dr. Nicolae Ne aga, Hristos

in Vechiul Testament,sibiu, 1944, pag. 6g.

Hristos in Vechiul Tbstament

Nicolae NEAGA

l8

ierarhie valoric[, ci doar de o recunoagtere a participaliei acestei ierarhii la Persoani la

nivelul clrfilor didactice ale Vechiului Testament.
Origen stabilegte o legdturl indisolubila intre Logosul-inlelepciune qi in{elegere
ca gi capacitate a umanului de accedere la sensul teleologic al creatiei, pornind de la
carfile didactice veterotestamentare. Astfel, pentru el, ,,infelepciunea este Cuvdntul lui
Dumnezeu prin aceea cd deschide tuturor celorlalte fiinYe, adicd intregii creaturi,
puterea de inlelegere a tainelor Si necunoscutelor, cupriltse toate tn in;elepciunea lui
Dumnezeu; de aceea e Si numit Fiul-Cuvdnt, iar la rdndul Lui, Acesta e ca un tdlmaci al
tainelor minlii"5e. ,,Iar intrucdt inlelepciunea reproduce in Ea insdsi ceea ce vrea sd
descopere altora, pentru ca de acum incolo sd cunoascd si sa in1eleagd pe Dumnezeu,
Ea poate fi numitd cu adevdrat <chipul fiinlei lui Dumnezeu>"n.
La nivel gnoseologic, existenfa Logosului e doveditd 9i in mod negativ in c54ile
didactico-poetice prin accentuarea incapacitdlii omului de cunoagtere a sensului
existenfei datoratl nerelevirii Logosului-Rafiune. Cartea Iov, reprezinti, in ansamblu, o
elegie existenliali menita sd releve sensul suferinlei gi implicit, al existenlei. Epilogul
cdrfii reprezintl o descoperire a incapacitdlii umanului de infelegere a existenfei datoratd
necunoagterii (ca dovadd a acestei necunoa$teri, Dumnezeu ii prezinti lui Iov elemente
ale creatului care-i sunt strdine: leviatanul etc.). Dar, dacd vorbim despre o necunoagtere
a sensului existenfei gi facem apel la teoriile gnoseologice ale lui D. D. Rogca privind
incapacitatea cunoagterii lumii create, infelegem, prin opozi]ie, ci inlelepciunea nu
vine din cunoa$terea lumii (discursul despre leviatan reprezentend doar un pretext de
demonstrare a incapacitilii gnoselogice), ci din cunoa$terea Raliunii, a Logosului.
Dumnezeu ii spune lui lov cE el nu poate infelege lumea pentru c[ nu o cunoagte
nici pe ea, 9i nici Raliunea care ii dd sens. Astfel, Dumnezeu ii relevd indirect lui Iov
existenla Logosului Personal, a cirui nerelevare explicit personalf, in Vechiul Testament
induce incapacitatea raliunii umane de cunoagtere. Dumnezeu ii spune lui Iov ci
inlelepciunea trebuie sd vini dintr'o participa{ie a ra{iunii umane la Ra}iunea divin[.
Am putea considera cartea lov ca un pasaj revelafional inedit in care nu Fiul descoperd
existenfa Tatilui, ci Tatdl descoperd existenfa Logosului sdu.
Printr'o dialectici destul de interesantl, pornind de la un text din inlelepciunea lui

Solomon

7,25 refeitor la inlelepciunea lui Dumnezeu: ,,Ea

e sufletul puterii lui

Dumnezeu, ea e curatd revdrsare a slavei Celui Atotputernic in strdlucirea luminii Lui

celei veSnice;i oglindaJdrd patd a lucrdrii lui Dumnezeu Si chipul bunatdlii Sale",
Origen deduce caracterul personal al acestei infelepciuni. ,,intr'adevd6 inYelepciune
este strdlucirea luminii Lui (Dumnezeu) nu numai tn calitatea ei de a fi lumind, ci Si
se

Origen,,,Despre

pag.57.
60
Ibidem, pag.62.

principii",in

Scrieri alese, p

III-a, P.S.B., vol 8, EIBMBOR, Bucuresti I 982,

19

lnlrucdt ea e lumina ve$nicd; in modul acesta, inYelepciunea e in acelasi timp Si

a1
llrdlucirea veS nicd, si strdlucirea v esniciei' .
,,Totu|i, nimeni sd nu creadd cd am vorbi despre cineva care nu ar fi de sine
lldtdton atunci cdnd il numim inyelepciunea lui Dumnezeu. ASadar, trebuie sd credem
ar puteafi conceputd
Ad lnlelepciunea s'a ndscut tnainte de orice inceput in orice chip
virtual toate
cuprindeau
se
Inyelepciunii
a
stdtdtoare
de
sine
in
aceastdfiinld
eeeil,sta.
toate tiparele crealiilor viitoare, fie cd avem in vedere fiinlele primare, fie

ftptele Si

lntrinsecd unui discurs triadologic metaforic specific

cIrlilor didactice.

cdnd pe amdndoud laolaltd; fetele din lerusalim sunt sufletele care asteaptd
miresei s osirea mirelui "il.

la

uSa

ln
la
GT

personajul principal, a Cdrui prezenld

conduce intreaga miScare a acestui ne
rllnsul> prin excelenld, <Hristosul>, adi
mireasmd: <Miresmele Tale-s balsam mi
,fecioarele Te iubesc> (Cdntarea Cdntdrilor
6r

l,

21"0s-

lbidem, pag.67.
Ibidem, pag.56.
ntSffintul Ioan Damaschinul, op. cit-,pa9.27.
0{ preot prof. &. I. G. Coman, Origen despre Logos, Bisericd Si suflet tn comentariul sdu la
Cdntarea Cdntdrilor in S.T., seria a II-a anul XXV, nr. 34ll973,pag' 165'
(''
lbidem, pag. 165.
62

;
Nicolae NEAGA

Hristos in Vechiul Tbstament

Dacd nu se poate gisi in CAntarea C6nt[nlor o rafiune sau o motiva[ie suficientl

pentru exegeza ontologicd care s6-L identifice pe Mire cu Fiul lui Dumnezeu,

Degi Cintarea Cint[rilor e considerati lirica prin excelen{i aVechiului Testament,

I le poate atribui gi o
pdngogic de ciutare.

20

demonstrAnd consubstanlialitatea Lor (exegez[ posibi16, mai degrab6, la nivelul

psalmilor mesianici; exemplu: ,,Zis-a Domnul, Domnului Meu" sau ,,Fiul Meu egti Tu,
Eu astdzi Te-am niscut"), C6ntarea CAntlrilor relevl func{ia dialogic[ a persoanei
Logosului. Aceastd poezie eroticl a Vechiului Testament poartl numele de ,,Cdntarea
Cdntdrilor" nu doar pentru cireptezintil capodopera poeziei ebraice, ci gi pentru ci ea
ni-L descoperd pe Fiul lui Dumnezeu in cea mai proprie func{ie a Sa, aceea de revelatoq
de cuvdntitor prin excelenti. Logosul din Cintarea Cintirilor e vdzut in aceeagi
dimensiune a exteriorizdrii Sale prin rostire, specificl intregului Vechi Testament. Crearea
lumii e flcutd prin Cuv6nt-rostire in Cartea Facerii, re-crearea mesianic[ soteriologic[ e
vlzttltot ca un act de rostire (exteriorizare specificl Logosului) in c[(ile profetice, iar
in CAntarea Cdntlrilor cigtigarea Bisericii (relafionare cu natura restauratd) e plasatd in
dimensiunea cuceririi erotice ficutE tot prin Cuvdnt-rostire.
Mirele, in Pentateuh, roste$te pentru a crea, in ProfeJi rostegte pentru a recrea, iar in
didactico-poetice, intr'o temporalitate eclesiall, rostegte pentru a converti soteriologic
Biserica (sufletul). Dacd in Pentateuh 9i Profeli funcfia dialogici a Logosului e plasatl
intr'o dimensiune macro sociald, Cintarea Cintlrilor relevi valentele potenlialitAfi
restrictiv dialogice ale Persoanei Logosului. in aceastd carte, comunicarea iese din sfera
unui dinamism indefinit macrocosmic, cap6tind valenlele unei apropieri personale
conferite de rostirea fald cdtre fa[i. Dialogicul CAntdrii CAntirilor capdti conotagiile
unei comuniuni cu relevanla la nivel personal pentru fiecare suflet-mireas5. Aceastl
comuniune dintre Mire gi mireasd are valenfele mistice ale exacerbirii dialogului omului
cu divinitatea prin faphrl ci Mirele, Cdntireful, prin excelen[6, este rostitor, adic[ Logos,
expresie a Ra{iunii divine. Logosul, ,,Cuvdntul lui Dumnezeu exprimd gdndirea Lui.
Logosul implicd, astfel, Si ideea de gdndire sau de raliune. in acelasi timp, cei ce
yorbesc sunt persoane-persoane care comunicd. Logosul include, deci, Si ideea de
comuniune. de dialog viu"6.
Un dialog viu, care sd fie considerat dialogul prin excelenfd (adicI Cintarea
CAntirilor), nu poate ft realizat dec6t prin (gi de cdtre) un Logos viu, Persoand prin
excelen{[. Agadar, o exegezd mistico-alegoricd a Cdntdrii CAnt5rilor, trebuie sI inducd
ideea c[ Mirele, chiar dacl nu in mod necesar consubstan{ial cu Tatdl, este Logos prin
excelen![, iar dialogul cu acest Logos, care nu poate fi decAt al Tatdlui, reprezintd
fundamentul existenfei umaniti]ii: ,,Membrii Bisericii nufac nimic /drd Logos. Biserica
e frumoasd Si-Si pdstreazdfrumuselea numai unitd cu cuvdntul lui Dumnezeu. De aceea,
ea e tndemnatd de Mire sd fie foarte aproape de El, sd nu se indepdrteze de El'41 .
66
67

Sebastian Chirili, op. cit.,pag.263.

Preot prof. dr. L G .Coman, op. cit., pag. I68.

tErnlci tipologiilor. S
,teasa vinulul " din c

pedagogice
LegimAntul
ui Celui viu

2t

lt
care
el
va
prin
a
Profeyilor
Legii
invdydtura
e
care
Si
Si
llltmal nou ci Si vechi Si dulce,
pllnt la sine pe Dumnezeu-Logosul, Care la inceput era la Dumnezeu (Ioan 1,1) Zogos
q1fe nu e permanent cu sufletul, intrucdtuneori tl pdrdseSte, ca acesta sd-L doreascd Si

ilal mult"68

do cxemplu in Proverbe 9, 5, unde osp[ful comuniunii dialogice e vdzut tot intr'o

dlmensiune euharisticl: ,,Venili Si mdncali din pdinea Mea Si beli vinul pe care l-ant

nl rafiunii umane ci, in ultim[ instan![, un elogiu al Logosului'

fn concluzie, putem afirma cd intreg corpusul cdrlilor didactico-poetice

ale

Vcchiului Testament reprezintd o Dreapt[ de revelare a Logosului, Care face czLegea

Vcche s[ fie gradat, o scari revela(ionald, un,,pedagog c6tre Hristos" (Ga 3, 23).
l,ogosul in Profefi. Expresie a atotgtiinfei divine, cu subtile conotalii deterministe.
lzvordt dintr'o atemporalitate gnoseologicd absolutd a Divinitdlii, dar susceptibil de

or

lbidem, pag. 172.

))

Nicolae NEAGA

predestinafionism, oscildnd intre clarviziune 9i supozilie logicd, profetismul in

ale teologiei.
S'a incercat deseori o definilie a profetismului printr'o manieri de autonomizare i
acestuia fali de revelalie. intr'o asemenea optici, profetismul capitr conotaliile une
simple speculalii mai mult sau mai pulin logice. Un asemenea profetism ar putea
fundamentat pe raliune gi ar putea fi redus la un simplu determinism material. Lapla
avanseazd ideea cr o cunoagtere exhaustivi a intregii realitdli existente intr'un
temporal dat, precum gi a tuturor fenomenelor posibile care sI schimbe aceastl stare
fapt, coroboratr cu o lege entropici a legdturii dintre cauzi gi efect, ar putea permite
prevedere exactd a stdrii realitifii in momentul imediat urmitor. O asenienea prevede
ar reprezenta nu o premoni{ie, ci o concluzie logicd rafionald.
Determinismul lui Laplace devine, insd, imposibil prin prisma cunoa'terii mdrgini
a creafiei avansate de D. D. Rogca. Acest determinism de facturd ra]ional[ care far
profelia posibilr din punct de vedere logic se dovedegte, insd, de-a dreptul perima
atuncr cdnd in crealie se resimte influenfa unei for,te iegite din comun. Nici un aspect
realitSfii create nu poate permite o profefire a intewenliei lui Dumnezeu in creati
pentru cd Dumnezeu este exterior acesteia.
Astfel spus, determinismul lui Laplace nu ar putea justifica niciodati o pro

Hristos in Vechiul kstament

Prolbtismul este un eveniment istoric

rimine una dintre cele mai controversate teme subsidiare

mesianici, acesta fiind oricum principalul aspect al profefiilor scripturistice. Tre

deci si infelegem ci profeliile ies din sfera ra(ionalului.
se poate vorbi despre profefie ca despre un act rafional de manipulare a unei
societifi 9i a viitorului acesteia. Profetul poate fi considerat un om care incearci si
inducd ascultltorilor sii o anumitl mentalitate. El poate profeli pentru ca urmagii s6i s6
viefuiascd intr'un mod tributar spuselor lui.
mentalitatea
colectivl a unui popor este evidenti in cazul
in agteptarea

lui Mesia. Totugi, varietatea elementelorprofe

i diversitatea
acestora (iudei gi neiudei - Valaam) gi extensiunea lor temporald indelungati, dovedegte
ci profe(iile scripturistice nu sunt o operd de manipulare a nici unui autor.

revela{ional fundamental al existentei lui

dar qi al existenlei celorlalte popoare. <Profetismul aduce in lume cuvintele pline

EUhUI Sfdnt gi infloritoare de han>6e, care sunt cuvintele lui Dumnezeu gi mai putin
lntelc omului. Cdnd au vorbit despre Dumnezeu gi lucrurile divine, profelii au fost

dc Duhul S{hnt care s'a folosit de ei ca de nigte flurere.

lnceputul profetismului se situeazI in capitolul trei al cirlii Facerii: ,,s[ facem pe
dupl chipul gi asem[narea Noastri" (Fac. 1, 26), observind aici c6 protoevanghelia
Uduce inirealie dimensiunea profeticd a vorbirii divine. in cadrul profetismului, cel
Vgrbe$te este Creatorul Cel necreat. Pe lingi aceasta trebuie remarcat faptul cd
0a mesager al voii divine gi-a conformat voinfa personali cu voinla divind.
Transcendenla invlf[furilor prezentate oral sau ocular a ficut ca in cele mai multe
Actul profetic sI produci o mutafie fundamentald, mai intdi in persoana profetului
Hli apoi, pe mdsura asumdrii mesajului de cltre auditoriu, putem afirma cI mesajul

ci detennini o iegire din plmAntul plcdtuirii

0 lntrare in p[mdntul flgdduinlei, al aseminirii cu cel dintii. Din aceastd cauzd

ilfotic cste un mesaj al restaurarii prin faptul

profetismului in suita actelor naturale este pur metodologici, el fiind eminamente

ural, pentru c[ este o,,comunicare frcutd omului prin Duhul SfEnt"'o.
lncadrarea profetismului in istoria crea{iei, dincolo de aspectul metodologic enun}at,
posibilitatea inlelegerii sensului transcendent al evenimentului revelalional.
olbr[
!0
ca profetismul se ocupe, la nivelul revelaliei vechi-testamentare, Iocul
face
A6larta
maximi a apropierii umanului de divin. Profetismul ocup[ locul central,
culmea
l6itral,

fft6 nucleul religios din care iradiazdrevelaliatranscendentd, avind o unici semnificalie,

Htlsurarea agapicd a creafiei. in acest sens, simbolul profelilor este o formi plasticd de
ilprimare a sensului transcendent al crealiei, iar raliunea de a fi a profetismului este

extensiunea in istorie a Celui metaistoric in forme accesibile inlelegerii umane

pdrtdsia la findul Siu extern".ll
Nnlru ca aceasta sd dobdndeascd

l1enai

,,

Deci, in cadrul omenirii post-diluviene.existi profetismul ca manifestare

flvola[ional6 nu numai in s6nul grupdrii descendente din Avraam, ci gi in sdnul celorlalte
ea putem afirma c5 inceputul
popollre unde se bucurd de o
cu chemarea sa la demnitatea
ifrrtbtismului este anterior lui
cu func{ie tipica prefigurativl
be cliberator gi legiuitor se de
B ltrol'etului Hristos. in acest sens, Amos scrie: ,,Domnul n'a Jdcut nimic fird sd fi
dettttperit taina Sa profeSiloa sluiitorii Sdi''2

fE

profeliei trebuie c6utati intr'un act de revelalie divind.

Ai

23

lrrcot conf. dr. Ioan

rr'lhidem, pag. 18.
rl lhitlcrn, pag. 19.

" lhidcm, pag.2l.

Chiril[, Cartea Profetului Osea,Ed. Limes, Cluj-Napoca, 1999,pzg. 19.

Nicolae NEAGA

Hristos in Vechiul kstament

in acelaqi timp, receptat din acest unghi analitic, profetismul oferd exegetului o
panoplie completf, a mentalititii umanitdlii pi a mersului convergent sau divergent al
acesteia spre plinirea vremii.
Persoana Divini prin care se rcalizeazd acest act poate fi identificatd dacd se iau in
considerare gi funcfiile didactice ale cirtilor profetice. Dac[ se analizeazd. intreaga

Nle ereatoare squ restauratoare: ,,Prin Logosul Divin s'au re-creat toate, innoindu-se
fulerltd iubirii divine. Kenoza indumnezeitoare a urmat kenozei creatoare datoritd
Btlelusi iubirinesfdrSite'45. Sepoate spune, astfel, caprofe{ii, degi nu-L numesc explicit
p Mcsia Logos, v[d misiunea Sa ca un act specific Logosului.
ln aceeagi dimensiune a mesianitifii ca act de cuvAntare restauratoare a Logosului,
Itofotul Ieremia inlelege cI daci mintuirea este un act sivdrgit de cdtre Logos,
EUvlnt6torut prin excelen|5, atunci gi irnpropierea acesteia trebuie sd se facd la un nivel
fo Oxcclenld, de aceea, numegte tegamdntul incheiat de Mesia cu ucenicii Sdi, legdmdnt
Bttlordinar inscris in inimile lor (Ieremia 31, 31-33). De asemenea, deduclia poate fi 9i
FVemibild. Daca legimdntul lui Ieremia este leg[mflntul prin excelenli inscris in inimile
ilor, atunci gi Cel Care incheie acest leglmdnt trebuie sI fie CuvAnt prin excelen]d.

24

iconomie a Divinit6{ii, se observd ci func1ia de didascdl, de revelator al Treimii gi deci,

de invdldtor al umanitl1ii revine Logosului. Agadar, Logosul trebuie sa fie Cel Care ii
invafi pe profefi, gi implicit, Cel Care face profefia posibild.
Numit in Noul Testament ,,Rabi" (inv[1trtorul), Logosul intrupat se descoperi gi
profefilorca invd!6tor, de aceea este numit de acegtia,,inv6{dtorulNeprihdnirii" (Avacum

1,5). Identitatea dintre ,,invdydtorul Neprihdnirii" qi Logos este evidentd: ,,Din

comentariul qumranit la Avacum t, 5 rezultd cd invdldtorul Neprihdnirii era inzestrat
cu darul unei exegeze revelate a cuvinlelor profelilor. $i despre Mdntuitorul ni se
spune in Evanghelie cd dddea o interprelare revelald a Vechiului Testament"ll . De
asemenea,

in

aceeagi tipologie

lexicali, Mesia este identificat in Isaia 55, 10 cu

,,Semdndtorul Cuvdntului": ,,Nu e cozul sd se individualizeze .sensul in persoana lui

Mesia. Doar indirect, expresia <semdndtorul cuvdntului poate incadra Si pe Hristos>"1a.
intr-adevlr, ,,semdndtor al cuvdntului" poate fi orice invdlItor, dar Semlndtorul
prin excelenli al Cuvdntului nu poate fi decAt insugi Cuvdntul. De asemenea, dacd se ia
in considerare cd Isaia identificd pe ,,semdndtorul cuvantului" cl ,,robul Domnului"
(Ebed Yahwe), titlu generic acordat de profeli Logosului intrupat, identitatea dintre
acegtia ne apare ca evidenti. Putem spune cI Logosul se descoperl profefilor nu at6t in
calitatea Sa de Fiu al lui Dumnezeu (mult mai evidentd Ia nivelul psalmilor), ci in
calitatea Sa de CuvAnt intrupat.
Cuvdntul intrupat vestit de cdtre profeli Se manifest[, in viziunea acestora,
Logos Care Se exteriorizeaz5, Care rostegte. Unul din aspectele fundamentale ale misiunii,
lui Mesia in viziune profeticd este acela de ,,vestitor". Textul din Isaia 6l,l-2: ,,Duhul
Domnului esle peste Mine Si M'a trimis sd binevestesc... sd vestesc..." ne relevd o
dimensiune a mintuirii, care se realizeazdintr'o manieri logosicd.
Dacd in Pentateuh crealia e vizut[ ca un act ficut prin rostire, adicl prin afirmarea
alteritdfii Personale a Logosului, prin iegirea din sine a Lui, adicd tot prin iegirea din sine
a Logosului gi, de aceea, activitatea lui Hristos reprezinti un act de re-creare a lumii.
Iubirea fiinlei Divine se manifest[ la nivetul Dumnezeirii prin nagterea din vegnicie a
Fiului-Logos, iar la nivelul iconomiei, tot prin Logos gi prin exteriorizarea acestuia in

Dimensiunea logosici a profejiilor mesianice dovedegte faptul cI descoperitorul

finlltl1ilor vlitoare in fa]aprofefilor este insugi Logosul: ,,Ei staufald tnfald cu Persoana
Eera le adreseazd cuvintele Si le anunfdfaptele Sale. Intrd tntr'o relalie directd cu El
'tfll I'er,yoand, dar incd nu ca Persoand tntrupatd; cobordtd ontologic in rdndul
'Emanilor. Persoana Cuvdntului rdmdne incd deasupra oamenilor: deSi isiface puternic
dfilhd calitatea de Persoand. Si interesul pe care-l are pentru persoanele umane si
Ittlula Sa cu ele".16

DacI Vechiul Testament este conceput ca ,,pedagog cdlre Hristos " (Gal. 3, 23),
ci Logosul Se reveleazi in Vechiul Testament voalat gi fteptat:

Ffbuic sI in{elegem

yUumnezeu-Cuvdntul $i-aJdcut prezenla 0i acliunea mai clare Si mai eficiente in Vechiul

futlamunt prin cuvinte directe Soptite in inimile proorocilor Si prin fapte care se
Tktlngeau in chip mai vddit ca fapte ale Sale decdt evenimentele Si tmprejurdrile

lglurule"ll

Suvlntele: ,,CuvAntul Domnului a fost cdtre mine"78(exemplu, Ieremia I,2). in felul

l0oltu, solia divin6, asimilatd personal era transmisd in chip obignuit prin cuvdntdri.

lf trorrt

dr. Alexandru Joi16, ,,I ogos Si Theosis ", in Studii Teologice, seria a II-a , an XXVII, nr. 7-8l
pag.
546.
1975,
lftoot prof. dr. Dumitru St[niloae, Teologia Dogmaticd Ortodoxd, EIBMBOR, vol2,Bnc., 1997,
f

pas

M. Iancu, Persoana Mdntuitorului

tt

lumina manuscriselor de la Marea Moartd,

Teologice, seria a II-a, an Xl, 3 - 4 I | 9 59, pa g. I 4 4.

7a
Preot Prof. dr. Nicolae Neaga, Hristos tn Vechiul Testamenl, pag.75.

in

Sfudii

Potrivit rolului de mijlocitori intre Dumnezeu gi poporul S[u, toti profelii au fost
thomali Ia misiunea lor de cdtre Dumnezeu. Cu alte cuvinte, ei au perceput in chip
f,lnic, vocea lui Dumnezeu, de aceea profelii igi incep cuvintirile, de reguli, prin

'r
7r

25

I 3.

11

lhldcnr, pag. 13.

lr l,rcot prof. dr. Nicolae Nea
Otlrxf

ga,

Studiul Vechiului Testament,Mautalpentm Facultdlile de Teologie

ox[, EIBMBOR, Bucuregti, 1955, pag. 125.

26

Hristos in Vechiul Testament

Nicolae NEAGA

27

Profelii au fost la inceput cuv6ntdtori: ,,Venili sd ne suim la muntele Domnului,

Casa Dumnezeului lui lacob, si el ne va invdsa cdile sale, Si vor merge pe cdrdrile
cdci din Sion va ieSi Legea Si Cuvdntul Domnului din lerusalim"le. Dumnezeu a desc
omului urechi ca el sd nu dea inapoi gi sd se impotriveasc[ (Isaia 50), ci si audi
cdte a gr[it Domnul gi sd Ie facd 9i sI le urmeze"8o(Ex. 24). Cuvdntul lui Dumnezeu
legea moral6 revelati; el nu e supus trecerii, nici cei alaSali ,,cuvdntului".
La Profetul lezechiel glsim o nuanfare pronunlatd a CuvAntului prin ex

7,13 a jwat un rol important in exegez6. Cuvintul lui

hmnez", a luat firea omeneascl intreagd, adici trup gi suflet clci in <Hristos era suflet
suflet complet, nu numai elementul iralional al sufletului ci gi cel ralional,
minte>r87. intre Hristos gi Cuvdntul, Proorocul Isaia gi Sfhntul Apostol
nume$te
lc
f,1,O
disting pe Hristos de Dumnezeu nu prin tiglduirea unitd,tii lor, ci deosebind pe

,,Fiul omului"sr . Aceasti expresie este tipic adamitic[ (ebr. ben-6ddm),

indeobgte un membru al omenirii gi, ca o circumlofiune , are practic acelagi infeles cu
de om. Profetul Iezechiel este numit de 93 de ori in cartea ce-I poartd numele ,,Fiu
Omului"t2. Este vorba de un fel eusfatic ai solemn de a spune ,,Om(ule)". ,,Fiul este

rlngur fel gi grdiegte totdeauna despre aceleagi lucruri; dar <cuvintub felurit gi
it este foade intortocheat gi lucrat cu grij6, iar nenumirate forme gi drumun

Tatdl, aSa cum frumuselea imaginii existd in forma arhetip (...) Tatdl este in Fiul,
cum frumuselea-arhetip sdldsluieSte tn imaginea sa"83.
Prin Cuvintul trimis luiAdam gi descendenlilor sdi prin Duhul Sfarfi ,,care a grdi
prin prooroci",pin diverse teofanii gi in cele din urmi, prin intruparea Cuvdntu
atunci cdnd vremurile s'au implinit gi prin pogorArea Sfhntului Duh la Cincizecime, ce
doud iconomii - a CuvAntului gi a SfEntului Duh - nu numai cd nu exclud vizibili
(9i deci descriptibilitatea), ci dimpotrivl, mai ales in ceea ce privegte Logosul, fac
la aceasta ca element principal al Revela{iei: ,,Cdci prin Fiul Care ni S'a ardtat
intrupare), noi il cunoastem pe Tatdl, cunoa;terea Tatdlui este manifestarea Fiului (...
Tatdl este invizibilul din Fiul, fu timp ce Fiul este vizibilul din Tatdl"Ea.
in condifiile date, trebuie s6 ne mullumim cu o sintagmi apofaticd 9i sd

,,persoana semnificd ireductibilitatea omului la natura sa <Ireductibilitatea> 5i

<ceva ireductibil> sau <ceva careface omul ireductibil la nalura sa>85. Cuvdntul
creat pe om dupd propriul chip Si dupd propria qsemdnare <dupd chipul>
spiritul Si libertatea, iar <dupd asemdnarea> insemndttd cd omul este capabil
semene, prin virtulile sale, lui Dumnezeu"86. Acelagi termen ii este aplicat apoi 9i I
Daniel (8, l7), pdrAnd sd aibd un infeles identic cu cel din Iezechiel, insi ap[ruse dej
cu un alt sens in Daniel 7, 13 unde se refere la un personaj ceresc (asemuit unui ,, orz ")
lbidem, Ilristos inVechiul Testament, SeriaTeologicS, Sibiu, 1944, pag.51-52.
Ibidem, pag.64.
ttDan Slugannske,DicSionarul enciclopedic al Bibliei,Ed. Humanitas, Bucurepti 1998,pag.247.
8: Ibidem, pag.247
n3
Preot Nicolai Ozolin, Chipul lui Dumnezeu, Chipul omului,Ed'. Anastasia, 1998, pag. 17.
s Ibidem, pag.247.
s5VladimirLossky,kologiamisticd.aBisericiideRdsdrit,Ed Bonifaciu,Bucureqti, 1998,pag.
86
PreotNicolai Ozolin, op. cit.,pag. 53.

,,P-iul Omului " din Daniel

eo sllagluieqte de

Cel in care slldgluiegte (Cuvdntul) prin intelesul firilor.

Agadar, <Cuvintul> adevdrat, care iese dintr'o minte sdnltoase, este simplu gi de

Ite, schimbAndu-se
aXlsten\d Si

viald ne-a dat

dup[ gustul ascult6torilor. <Cel ce ne-a acordatparticiparea

Si

Logosul, ca unul care voia ca Si noi sdfim ,,logici" Si sd

hineft.
Aceasti revelalie inceputl fragmentar, imediat dupd c[derea in pEcat devine totall
lntruparea Logosului in persoana istorici a Mdntuitorului Iisus Hristos. Lumea

ic[ din secolul VII i. Hr. cunoaqte figura unui Imn Primordial, conceput

ca pentru

alti
pilo, prototipul intregii omeniri. Istorisirile ,,sacerdotale" referitoare laAdarir, Omul

|U

pcrsonaj regal. El era, pe de o parte, o schild a trlsiturilor lui Dumnezeu, iar pe de

fulmordial al tradiliei biblice, se inspird din aceastl conceplie (Fc 1, 27), iar profetul
Iergohiel vede in Omul din Eden un personaj regesc ai ceresc al c[rui destin el il
pslecteazl asupra cerului principelui Tyrului (Ie2.28, l2).
Infelesul colectiv al expresiei ,,Fiu al Omului", vine astfel in continuarea celui
lndlvidual, Fiul Omului fiind totodat[ cipetenia purt[torului de cuvint qi modelul
tflnfilor Celui Preainalt. Ajungem astfel la ceea ce nu putem numi decdt ,,taina persoanei
Aill,r.e$li"Ee, tainl pe care o discernem in virtutea relafiei neobignuite gi unice care
lllrt[ intre persoana umanE gi Dumnezeu , Carc a creat-o ,,dupd chipul Sdu" , aflat al
CmEvArgire ireductibil 9i inalienabil in fiecare om. Tocmai pentru a ne face slpresimlim
fl il infelegem dorinla din veci a lui Dumnezeu de a deveni Om, ,,harul inndscut afost
lfrpll<:at chiar tn actul crealiei omului"%,de aici rezult6nd dimensiunea iconomici qi
potonf i alitatea asemlndrii omului cu Dumnezeu.

7e

so

r'[f root prof. I.G.Coman,,,Si Cuvdntul trup

1'lttrigoarei, 1993, pag. 393.
tr lbidcm,,,Acnalitatea gdndirii

llt"l2ll99'l , pa1.34.

S'a/dcut",in Studii Teologice, Mitropolia Banatului

patristice",in studii Teologice, Mitropolia Olteniei, an XXIX,

ff lfreot Nicolai Ozolin, op. cit.,pag.67.

xlPreot conf. dr. Ioan Chirild, Cartea Profetului Osea,pag.39.

9i

nr.

2E

Nicolae NEAGA

Dumnezeu a pus in inima omului dorul dupl Dumnezeu 9i aceasta pentru cI

poart[ in el o anumitd mdsur6 a cunoagterii lui Dumnezeu. De aceea, taina resta
smului cdzttla statura sa inifald nu sti in om, ci in relalia sa cu inslgi Fiin[a care

<Fiinfa virtulii, Cuvdntul cel unic al lui Dumnezeu))er.

Eshatologia lui Osea ne aSazl in cadrul religiei ,,Cuvdntului". Religia
este precedati de o triplS lepEdare: lepddare de aur gi argint, lepidare de cai 9i de cdl
gi lepddarea de inchinarea la ,,lucrul miinilor noastre"e2. Aceastd tripli lepddare
perceputd ca intoarcere la unitatea dintre cuvAnt gi faptp. Spiritualizarea cultului stii
directi relalie cu dispozifia l[untrici a sdv6rgitorului, adici existd o continuitate
intre cultul extem gi tr6irea lluntricd a omului. Sensul adeviratei credinle este
unde adorarea este impreunatd cu o dispozilie interioard corespunz[toare.
Relalionind acest tip de gindire cu modul lui Dumnezeu de a vorbi despre Si
observlm cI El se intoarce in fafa {iridelegii in El insugi, dar nu oricum, ci se intoarce
Sine prin Fiul care nu inceteazi sl-gi manifeste discursul verbalitdtii Sale citre C
Sa, pe care o cuprinde in El prin participa{ia Sa la /ogoiul fiecdrei existen}e
,,Cuvdntul Dumnezeu este vocativul prin care-L chemdm pe cel negrdil"e3 '
Ca expresie a congtiinlei unitdtii Dumnezeirii gi a unit5lii neamului omenesc,
constituie unul din temeiurile biblice ale mdntuirii prin slujirea Fiului. Acest adevlr
revelat de Osea prin folosirea vorbirii directe a lui Dumnezeu citre popor, profetul fii
doar gura Sa citre lume. Nu recurge la antropopatie 9i nici la exprimarea indi
introduse de cuvintele ,,fost-a cuvintul Domnului cltre ..."eaei ni-L dezv[luie
Dumnezeu ca persoand vie, dialogicd, disponibili conlucrlrii 9i veqnic temdtoare
iubitoare.
Osea ne vorbegte gi despre cunoagterea lui Dumnezeu din revelalia natu
ralionalitatea ei este convergentd spre Rafiune supreml. Logosul din naturl 9i Scri
este o treaptd ascendentl gi necesari spre desdvdrqire. Aceastd cale afirmativl a
lui Dumnezeu este adoptat[ de Osea din dorinla de a prezenta dinamismul vielii
prin care omul se integreazd plinetnlii viefii divine gi experierii tainice qi
relaliei de iubire gi infelegere eu-tu, Dumnezeu-om.
Omul este trup gi suflet, o unitate dihotomicd inseparabili, iar Dumnezeu, ca ti

unitllii ii

este creator gi mdntuitor. Punctul de intdlnire restauratoare a omului

Dumnezeu este cultul ca revelalie prin care chemaret Sa se adreseazl continuu

Hristos tn V'echiil Testament

Ittgrici 5i creatiei in totalitatea ei. Osea este profetul care nu r.ede de departe, ci din
I]untnereu pe Durnnezeu gi din lucrul mdinilor Lui r-egnica Lui gi slar'5. qi dumnezeire.

lui <Dumnezeu-Eu-persoan6>>e5,
tltc din iubire vorbitol cu chipul SEu din crealie.

d0 uucca el este profetul

a Dumnezeului nespus care

El este teologhisitor al nddejdii qi care totugi frind din neamul cel ales exclamd:
clrar
,0,
Ji cinevo h(eiept ca sd priceapi! Ce sd priceapd? Sd priceapd cd qcestil este
hltcputul Cuvdntultti lui Dunmezeli"'6sd priceapd perenitatea lui gi deplina lui
Ftuulitate. sa priceapl cd el, adeviru] lui Dumnezeu, cere sd fie cur.6nt ai brzelor
AotBtrc.

Cuvintul perceput ca o definitie succinti este expresia clarl a unei prezente in ceea
valoare, adicd in manitestarea sa fiinlial5. Teza esen{iald a gdndirii
conformi
intru
tolul c:uteza gdndirii gi experienlei creytine, este cd Dumlezeu
,ElBierrc,
nu
in
fiinla
ll cunoscut
Sa, ci in lucririle Sale, intrucAt orice lucrare a Sa este legati
lLrbil de fiinla Sa. Astfel, Apocalipsa lui Osea are gi ea centralitatea hristicS, de aceea
se t'eresc de utiiizarea cuvintului ,,Davar", pentru ci ei este oonexat imediat cu
Logosului. Trimigii lui Dumnezeu sunt gum Lui, care vorbegte oamenilor: ,,ril /u
vtrbi ar El gi vei pute ctnintele in gtu'a lui, iar Eu voi Ji in ajutonil gurii tale Si ht
go'ii lui Si vd voi tnvdga pe voi ceea ce trebuie sdfaceyi'Di (Ig 4, 15).
l)roorocul Isaia atribuie cartea sa lui Dumnezeu, aldturi de toatl Scripnua: ,,Cercetali
Donrnului gi o citili, cd nimic din toate acestea nu lipse;te, cdci gura Dornnului a
cit gi suflarea Lui le-a adunat"es(Isaia 3-t, 16). Se poate obsen,a c[ Profelii ne
Itcsc misiunea lor divind; Profelii. din porunca dumnezeiasci, trebuie s[ vesteascl
I lui Dumnezetr fre pl6cut. fie nepllcut: ,,Cdtd auzipi cuvintele Pro"tepilor ca
cle o persoand, sd ntt gdndiyi cd sunt spuse de cei ce le zic, ci de Logasul divin,
l-u inclenunt".",,Foarle bine gtim ci Scripturile sunt desdr-ir'gite spuse de CuvAnrul
Dttnrnezeu yi de Duhul Lui:lM
C[4ile profetice pot fi considerate ca o u]tirni treapt[ a reveldrii Logosului inaintea
I'up[rii Sale. intreg Vechiu] Testament reprezinti o plegdtire a umanitdfii pentru
;rtrrc, pregdtire perfectatS gi incheiati de cdtre profefi: ,,Despre prezen1a Si hrcrarea
Efit'ittlul,ui ln k'echiul Testantent ca prcgdtire a venirii Sale in trtrp, Sfdntul Maxint
Boeusta are mar de

ti lhlrlurrr. pa,g.23)
et

S{hntul Maxim Mirturisitorul,Ambigua, in P.S.B., vol 8, Ed. IBMBOR, Bucuregti, 1983, pag.
e2
Pr. conf. dr. Ioan Chiril[, op. cil. (Osea), pag. 215.
er
ea

Ibidem, pa9.216.
lbidem, paq.233.

29

t lltklcrn, pag, 233.

li lrtorrl l)ro1. dr. Nicolae
fl lhilcrrr, pag. 29.

lhitlcnt, pag.31

'rr' lhlrl,.rnr, pag,3

Nea ga,

Studiil L'echiultti

Testunteni, pag. 29.

F'
30

Nicolae NEAGA

Mdrturisitorul spune cd <inainte de venirea vdzutd Si in lrup, Cuvdntul lui Dumnezeu

venea in mod spiritual la patriarhi Si prooroci, preinchipuind tainele venirii Lub)

Introducere

<Cuvintele Legii Si ale proorocilot Jiind tnainle-mergdtoarele venirii Lui in trup,

cdlduzeau su/letele la Hristo" >t"t,t.
Astfel, profetismul vetero-testamentar igi are originea intl'o revelalie slvfirgit[
citre Logos qi prezinti misiunea lui Hristos ca un act de restaura{ie intr'o dimensiune

.nl{ristos in \iechiul Testament" tu'putea sa pard tm titlu nepotrir-it sintezei de fa{d,

c[, in mod obignuit. noi il numim ]kistos pe lisus, iar penfu epoca dinaintea natterii
Mitntuitorului a$teptat I se zice N'Iesia. Dar, etiuiologic, identitatea intre NIesia ;i
unsul, de la
este u$or de constatat, numai cAt numirea IVIesia (de la ,,magiah"

logosici a creafiei.

" = a r.rnge) o intiitnim in textul original al Vechiului Testament. iar taducerea

Hristos - unsul (de Ia pi(ro : a unge) o intrebuinleaza texrul grecesc al

i. Mesia, re spectiv Hristos, este o titulaturA care se aplicl in Vechiul Testament

plofi (Ler.4, 3), profefi, regi (l Sam 12, 3), iarintrucAtMAntuitorul aqteptat era concepul
hdeplinindtoateacestetreimisiuni,numireaseaplic6maialeslaEl(cflISam2, 10,Dan

Ps2,2;Is61,1).Cuscopuldeaiseprecizarostulgipenirucasdlinilumeapelinia
i, sosir-ea acestui rege ideal este viu propovdduiti de profetii misionari ai Vechiului
lment. Nenumdrate sunt textele care exprimd clar speranla c[ r'a veni omul trimis de
pentru a aduce cu sine o cu tonrl altd conceplie despre lume 9i despre via1l.
liste o eroale a se crede c6 mesianismuli ar fi creatia lui Israel. Ideea mesianicdi este
rnai I'eche decdt aparilia lui Israel pe arena istoriei. Ideea, care a existat in suEt echiul
, a reluat-o iioar Ar raam gi prin ei descendenlii s[i direcgi - din momenrul autonzirii
desflr iirqirea operei de pregatue a lumii pentru lenire'a lui Hristos.
ldeea mesianic[ ia nagtere odatd cu inceputul neamului omenesc. Ceea ee a pro\:ocat
ina clespre refonnatorul sufletuiui omenesc a tbst necesitatea unei reacJii radicale
triya factorilor care au produs o atat de accentuatd suferint6 socialE. Inllturarea
Itestui rdu este justiticata gi teologic: care ar fi fost prestigiul Creatorului dac6 n'ar fi
de la inceput ivirea unor z6ri senine pe seama omului impotmolit in faga unui

Pf3gltir
bbltucot insunrrontabil? Cu spiritul 1or putemic de scriitori inspirali, autorii cb4ilor
Vfclriului Testament se fac ecoul voinlei divine gi vestesc keptat cI omul va ie;i din acea
iters de barbarie. Nici o indoiall in privinla aceasta, nici cu privire la structura
fffinscendenrali a Mdntuitorului si mai aies in ce privegte superioritatea vielii spiriruale
fuln ae cea trupeascd. Astfel, de la intdia carte a Yechiului Testament, persoana
MAptuitorului promis se r-ede anuntata ca un fir ro;u de-a lungul istoriei pAnd ce se al'ata
lutrrii ca Fiu al lui Dumnezeu. Mai aies ideea mesianice este ceea ce leagl inneolalti cele
d6ilfi 'Iestamente. Biogratia MAntuitorului nu se face numai dupE modelul evangheligtilor,
r0r

Preot prof. dr. Dumitru Stiniloae, Teologia Dogmaticd Ortodoxd, EIBMBOR, vol. 2,

1997, pag. 14.

Pt,irr

;l

mesianisminleiegelu: a;tcptar-a unui rege ideal,I\'lesia, care va fi reprezentantul lui Dumnezeu

prirr care se r a realiza m'inmirea oarnenilor.

Nicolae NEAGA

32

ci gi dupl acea minunatE schili trasatii de Duhul, care a gr5it prin profeli. Toatii descoperirea

cea din urmd este cuprins6 in Legea cea dintAi, de la atomul abia creat 9i pdnd la
misionarismul lui Hristos, pentru cE Vechiul Testament este intdia expresie a revelaliei
scrise gi. prin urmate, izvorul prim al tuturor dogmelor dumnezeiegti, pe care nu numai le
anticipeazd,ci contribuie mult la pStrunderea lor, Astfel incAt vorba: Novum Tbstamentum
in Vetere latet, Velus in Novo patet se potrivegte de minune tocmai in aceast[ legatur[ de

Hristos tn Vechiul Tbstament

l,a Chinezi au aflat unii enuntatd ideea unui sfhnt care avea sd stabileasci armonia
dlitro cer $i p[mdnt.

'

citeaz[ de obicei cuvintele lui Confucius (mort la 479 i. Hr.), profetul lor: ,,... c[ in
ilc apusene ar fi un sfhnt, care ar cwma neordnduielile, f6ri de a st[pflni; ar s6di
firl multf, vorb6. Nu este muritor care i-ar putea spune numele, dar eu... auzit-am

Se

dAnsul ar f,r adevdratul sfdnt"s

Asemenea profefii glsim in Tibet, Cochinchina, Tonchin, Siam, Ceylon, Japonia,
: ,, agteptarea unui sfint al sfin{ilor, o fiinlE umand minunat6, cereasc[ care va zdrobi
I dcmonilor, va pune toate in bund r6nduialS gi va restaura timpurile fericite care erau

idei.
Aceasta este concepfia adevdrati despre mesianismul Vechiului Testament gi nu
cum cred unii dinhe teologii confesiunilor protestante, ci el este un produs natural al
socotin{elor omenegti, un imprumut literar de la babilonieni sau o intercalare ulterioarE in
textul biblic.
Din menliunile critice ce se fac pe marginea textelol se va vedea cd susfinerile acestora
r[min doar ip oteze izolate ale unora care impart Biblia intr'o parte utilizabild gi una scoas6
din uz. Adev[rat c[ mesianismul nu este un apanaj propriu numai Vechiului Testament; idei

lnceputul 1umii"6.

$i tot dupi mdntuire tind gi budigtii Indiei gi ai altor popoare mari, care gdsesc
iere in promisiunea unui

r5scumpiritoq

unui sfhnt mare, fiul fecioarei care se va

in casa unui cioban"7.

La egiptenis se agtepta victoria

mesianice gisim in literaturile religioase sau profane ale multor popoare.

luminii asupra intunericului, a vietii asupra morfii.

La pergie, dupi Zendavesta, omului

La Greci, agteptarea timpurilor mai fericite este exprimate in nenum[rate ocazii. Sd

ne gdndim numai la icoana ideal[ despre omul cel drept pe care ne-o di Platon in s
sdu ideal.
Paralele izbitoare ne oferb literahua romantr. In Eglo gaafY-a(2249), poetul M
anticipeaz[ nagterea unui prunc minunat, trimis din cer, care inaugwe azd o etl de
este regele acelei epoci de aur, indeplinegte condilii divine, zddlmicegte crimele, i

; acesta va

ii va veni un ajutor printr'un prunc ndscut din

h[r[zi morlilor invierea, va r6spl6ti pe cei buni Ei va pedepsi sever pe

pIcIto9i.
Samaritenii gtiau cd o sI vini Mesia, care se cheam[ Hristos, iar venind acela le va
i lor toate tainele

vielii

sufl etegti. DupE presupunerile samaritenilor (cf. In 4, 25),

iu avea sd f,re o personalitate cu

$i apusenii aqteptau

fiarele, distruge plantele veninoase...2

sE

totul deosebiti de altele.

vadi visul strlmogilor devenit realitate. Astfel, in oragele vechii

Charlres, Chalons sur Mame, Autum, Dijon s'au descoperit altare purt6nd inscripfii ca
,,Fecioarei care va nagte druizii"; ,,Ir4aicii viitoare ndscltoare de Dumnezeu"lo.

De aceste timpuri este pasionat 9i scrisul lui Cicero (l l7-37 i. Hr.), pentru c6,,a
nu va fi alt6 lege la Roma qi la Atena; alta azi, alta miine, ci in toatii vremea pe
neamurile le va povdfui o lege, vegnicl gi nemuritoare; 9i toli vor avea invEldtor 9i
pe Dumnezeu"r.

tJniversitatea din Leipzig publicl sub direclia profesorului Hans Haas un atlas in
i in care erudilia contemporani intregegte istoria pe baza motivelor din istoria artei.
din religia germanilor pigAni urmdtorul exemplu (p. 5): in apropierea unei biserici
(iosforth, in Anglia, s'a aflat o piatr[ in care sculptura reprezintl pe zeul ,,Thor"
ind dupd,,garpele cel vechiu"rr, ,,care va fi invins abia dupi venirea omului p6cii

La Babilonieni se agtepta din zi in zi yremea mdntuirii 9i a fericirii generale.

inceput, salvarea se atribuia zeului Marduc, iar mai pe urm[ s'a trecut aceastd perspecti
succesiv asupra diferifilor regia.
La leaginul M6ntuitorului cei trei crai de la Raslrit (Magii) sunt conduqi de o
credinla aceasta va fi fost bine popularizatAin poporul babilonian, cici numai aga
explicl orientarea dupl ea a Magilor.

33

I E, llougaud,,4 kereszfdn;t)g es korunk,Narydrad, 1883 tom III, Uinvariable Milieu ch.

p, l(10, cit. dupa Gruia, op. cit., R.T,, p.421.

XXXIL

l(ltrriu, rp. cit.. p.421 (R.T.).

2

L. Dennefeld, Le Messianisme,Paris, 1929, p. 283.

t Cicero, De Republica,llbr.Ill, cit. dupd G ruia, Spicuiri mesianice din cdrlile invdlalilor
greci,Rev. Teol., red. Dr. N. Bllan, an VII, nr. 14-16, 15aug.-15 sept', Sibiu, l9l3' p. 420.
a
Dr. I Ddller, Die Messiosertvartung in A.7., Miinster i.W., 1921, p. 5.

I lhltlem, p.421.
tt, Ktlllig, OZ messianischen Weissagungen des Alten Tbstamenls, Stuttgart, 1925, ed.3 9i 4, p. 3l
I D(tllcr, op. cit., p.4.
ll (lrrrin, op. cit., p. 422.
||
I l, I laas, B ild eratlas zur Reli gions ges chic hte, Leipzig, I 924, l, p. 5.

NicolaeI'IEAGA

34

(Siegfried), care zdrobegte garpele cel viclean gi readuce comoara pierduti a epocii
aur"l2.

Astfel, mesianismul este zestre spirituald a tuturor popoarelor, doar c[ cele

vechi profefii le afldm in Vechiul Testament. Ele incep cu cartea Facerii qi se succed
la profetul care formeaz6 puntea de trecere intre cele dou4 Testamente, pdnf, la
Botez[torul. Nu ne vom ocupa, in studiul de fa1i, de toate profe,tiile, dar nu vor fi
cu vederea cele mai de seam[ dintre ele. Interpretarea lor se va face in lumrna t
de credinfd ale Bisericii noastre: Sf6nta Scripturi gi, mai ales, Sfrnta Tradifie.
Ag dori sI se vadtr gi din acest comentariu practic cdt de mult a influenlat Vechi
Testament ideile mari gi sdnltoase ale popoarelor, fdrl caprin aceasta s[ se suprime
ce este specific nafional gi propriu. Dar mai ales ag wea sE se gtie cI Noul Testament
o prelungire fireascl a celui Vechitr.

I. Profefii mesianice in clrfile istorice

1.

Intflia veste bunl

(Facere 3,

l5)

In fruntea textelor mesianice ale vechiului restament stau celebrele cuvinte:

ie voi pune intre tine gi femeie, intre sdmdnta ta gi sdmdnfa ei; Acela va slErdma

tu ii vei infepa c[lcAiul Lui".

Aceasta este cea mai veche profelie mesianici. Prioritatea cronologicd ii este
ta de unii, iar caracterul mesianic al textului trecut cu vederea de altii. Dar
mcsianica ia fiin16 deodatr cu cdderea omului. Aceastd viziune clard a adevErului
omul de la inceput. Dumnezeu, in care credea Adam, ar fi rrmas fErr prestigiu daci
cu prtrbugirea lui, nu i-ar fi sddit omului in sufet gi n5dejdea intr,un ajutor.

I ldu 9i

bucurieilanagtereaintiiuluicopil(Fc4,1)mdrturisegteclproropdrinfiis,au
0u g0ndul la Omul
pi in gAndul lui

lZgdduit de Dumnezeu. Congtiin{a clard a unei ,,vita nova,, este

Lameh, care, ,,niscdnd prunc", zise: ,yA.cesta ne va mAng6ia de
pi de truda mdinilor noasffe, pricinuite de p6mAntul pe care l-a blestemat
" (Fc 5, 29).

se pune intre ,.tine gi femeie". Pronumele,,tine" se referE la garpe, cel mai

dintre toate vietdlile cAmpului (3, 1). Articolul ,,ha" care premerge cuv6.ntul
", garpe, aratd cd, Biblia se gdndegte la un anumit garpe, la un $arpe giret gi
l, pe care capitolul 3 il pune intr'un raport de egalitate cu bErbatul gi in unul de
,ritrte intelectual[ fali de femeie. ln Vechiul restament garpele de aici este numit
diavol (de ex. inlelepciunea lui Solomon 2,24);inNoul Testament,,garpele cel
$e nume$te ,,satana", ,,diavol", ,,balaurul cel mare" care ingeal[ pe toat6 lumea
12,9;20,2).
l)lrr comentariile Sfintului Ioan llrisostomra, Fericitului Augustinl5, procopie deGaza16,
g. a., reiese cd tradilia vede in $arpe un instrument. In ca(ile lor gdsegti adevdrate
late ulc inv[fdturii despre ingerul rebel din Facere 3. Semnificative sunt spusele lui
ltt: ccoa ce se zice despre garpe se refbrl la acela care a lucrat prin garpe (,,quod

Vrljmtrgia

Dr. A. Schulte, Die messianischen l(eissagungen des A.7., Paderborn, 1908, p.22.
rr Regret c6, din motive tehnice, trebuind sd
transcriu cu litere latine cuvintele evreiegti, am
nevoit sI trec cu vederea multe subtilitili de ordin gtiinfific.
r2

lEldurl,uu o 6rdpol"og tov 'A6ap, In

Gen., VII M. Gr. tom. 54, col. 612.
n nutem significat diabolum", ln Gen. libr. Il, cap. XlV, M.L., tom. 34, col. 206.
[0v o$v o,6pctov Doipovo dpdtro pooti(ei ilTlytl td & ogilpevov dgyovov, In Gen. M. Gr
17, r'o1.201.

36

Nicolae NEAGA

Hristos tn Vechiul Tbstament

selpenti dicitur, ad eum qui per serpentem operatus est referetur"). Un altul. cate a a
inrdurire in formularea concepfiei despre diavol ca autor al picatului este Teodoret,
memorabilele salevorbe: .,"Ogyclvov fiv autog toO rfu otr"rpeic6 x$poO"r?.
Dintre teologi, cei mai mulli urmeaza linia trasata de ace$ti sfinli 9i scriitori.
ExistAnd aceste premize, Lagrange are dreptate cAnd scrie (in: Revue biblique,
Tot aqa
1 897, p. 336): ,,$arpele care a sedus pe om nu-i decdt un ,porteparole"...
justificatS este interpretarea lui E. Kdnig. Acesta admite acea concepfie care poate

numitii concret reprezentativlru.

Rezult6 cd Sorpele afr'st real, dar a reprezentat pe diavr-.,I.
Cine este ferneia din versetul 15? Femeia este Eva, iar sdmdnfa ei sunt urmagii
omenirea intreagE. Unii v1d aici o femeie a viitorului, pe Maria, iar prin simdnla ei in
un om al viitorului, pe lisus, fiul Mariei. Aga. Murillo scrie (in Geneza sa, 1914, p. 306):
mujer del v. l5 es Maria".
Mulli ar voi ca femeia sI fie Eva gi Maria totodate. Eva, in sens literal, Maria in

spiritual,
Contextul nu admite s[ ne gdndim decit la Eva. Cuvintul ,,i;ah" este folosit in 2,
3;3,1,2,4,6,12,13,16 pentru a determina pe intaia femeie, deci natural, nupoate fi
acelaSi caz gi in 3,15. ,/eru" (s6m6nfa) expriml descenden{a femeii. insernnarea col
o pretinde 3, 16, unde expresia ,,sEm6n{a" este ldmuriti prin pluralul copii. Prin acea
interpretare, Mintuitorul fEg[duit nu-i deloc exclus, el este doar unul din mullimea
urmagi ai femeii Eva.

,,Samdnla garpelui" sunt gerpii, ca urmaqi ai acestei reptile, care reprezinta

colectiv rlul din lume, iar individual pe diavol.
in partea a douaafrazei,obiect de disculie este pronumele ,,acela". In textul ori
avem ,"hu". Eweiescul ,,Zeta" are insemnare colectiv[, pronumele ar trebui sE
plural (cum este cazul in Facere 15, l3; 17, 8). in textul nostru pronumele e la sin
atunci determin[ pe un individ (ca in Fac ere 4,25). Septuaginta raduce uot\, dov
LXX s'a gdndit la unbirbat al viitorului; dacd s'ar fi referit la,,sdmdnld", ar fi
traducf, cu un neutru, crr)td, iar dacl s'ar fi gdndit Ia ,,femeie"' ar fi trebuit s6
critil. Numai Vulgata a tradus cu ,,ipsa" gil refer[ la femeie. Se vorbegte insd aqa de
de acele exemplare ale textului latin care aveau,,ipse". Astfel, se afirmi ca Itala
,,ipse", cu toate c[ premerge neutrul ,,semen".
Pronumele ,,hu" se referd la s6mdn![, nu la femeie (in Facere, pronumele
,,hu"=,,el", ,,acela", se folosegte gi pentru femininul ,,ea", ,,aceea"). Traducerea lui
cu ,,ipsa" este gregit[.
Acela, (garpele) a fost instrument dugrnanului adev[rului (diavolului), In Gen. cap.
32, M.Gr., tom. 87, col. 201.
rB
E. Kiinig, Die messianischen Weissagungen, p. 84
r7

37

grcutate ni se prezint6 la locul acesta in verbul ,,guf ': ,,a sfirAma". L-am tradus
0u ,,tr sIdralrra", a doua oari cu.,a mugca". Nu numai pentru cd acest dublu in{eles
V:tbului exprimdL mai potrivit pozilia intre cei doi vrijmagi, ci pentnt cd aceasta este

versctului; garpele poate mu$ca numai partea inferioarl a corpului omenesc,

l, muqcdturd care nu e totdeauna mortald, cum e cazul cu sftrdmarea capului.
capului indic6 agadar nimicirea totald a vrdjmagului, cdtd vreme mulcarea
ui indici numai un succes parlial. Aici este de acord Ei Vulgata: ,,ipsa conteret
t(rum, et ti insidiaberis calcaneo eius".
l)in ccle expuse rezultd clar structura profeticl a versetului. Convingerea despre
lui 3, I 5 o avea gi Sfrntul Pavel, c6ruia textul ii servegte de bazi la Romani 1 6,
loc dc ,,s[min1a femeii", Sfintul Pavel are ,,domnul pdcii", titlu pe care-l poartd
lu Isaia 9, 6. Privitprin Epistola c[tre Romani, versetul 3, l5 primegte urmitoarea
lfa: Urmagul femeii este de origine divin[, garpele indicdpe satan, iar r[zboiul iniliat
ll tl'Argegte cu o victorie total6 in favoarea ilustrului urmaq al femeii,
('g accst in(eles a trecut gi in Sfdnta Tradilie, dupd cum se poate constata inc[ in
ul doilea la Irineu: ,,s6mdn[a care avea si zdrobeascf, capul Earpelui este fiul

Abiu rnai tArziu de tot con{inutul mesianic al versetului a fost contestat de unii.
oomentatorilor admit ins6 sensul profetic.
Rezultatul celor spuse este deci urmdtorul: in decursul vieyii ei, omenirea are de
t'tt [\dul, sub toaleformele lui, in sfdrSit, printr'un celebru urmas al ei va ieSi
din lupta in care Vrdjmasul Satana. agresorul permanent al omului, iSi

tu inddrjire s.fera su de interese.

Artlbt, avem in aceast[ sentinle divind ceea ce cu tot dreptul se numegte
vurrghelia, adicd intdia veste bunA.
2. Binecuv6ntarea lui Noe

(Facere9.25-26)

llrr nlt tcxt mesianic il alc6tuiesc cuvintele rostite de Noe: ,,Blestetnat s5 fie Canaan,
V1 li lialitor sii; Binecuvdntat sI fie Domnul Dumnezeul lui Sem 9i Canaan sd fie
ltti; lrirgeascd Dumnezeu pe lafet Si sd l.,cuia.scd in ldcaqurile lui Sem Si Canaan
iltryd lui".
t'R1uun este blestemat si he rob. Fratele lui Sem gi Iafet nu a fost Canaan, ci Ham,
Etttli irr blestem figureazd nepotul lui Noe. Pentru ce? Mulli comentatori citeazdpe
'u, cilre amintegte o tradilie mai veche, dupl care Canaan ar fi fost primul mafior

III,

Ill,23, M. Gr. tom.7,col.96'7.

tom. 12. col. 108.

'()nlra Haereses,

tflv

l't\,v, M.G.,

Nicolae NEAGA

38

ocular al scenei din versetul 21 gi, prin urmare, intiiul vinovat. Acesta a chemat apoi gi
Ham la faga locului2r.
Alfii suslin cd in timpul lui David Canaanilii au ajuns sub jurisdiclia
intrucdt Canaani{ii se aduc in leg5rurd cu Ham, cdci in Facerea 10, 6 Cataan este cel
tAndr copil al lui Ham, s'ainlocuit Ham cu Canaan22.
Eu cred mai degrab[ cI chiar in textul original a figurat de la inceput numele
Canaan pentru urmdtoarele douE motive: l. in Facerea 9, l, Ham a fost binecuv6
deci cu greu putea sd cad[ blestem asupra lui. Aceasta este 9i teza Sf6ntului
Hrisostom23. Noe rostegte blestem asupra lui Canaan pentru ca tofi sd ia aminte la

fScut pdrintilor gi blestemul pdrintesc are urmdri dezastruoase pentru descende

Adev6rat ci Canaan este incadrat intr'un text cu fra{ii Sem 9i Iafet, dar evreiescul ,
(frate) aplicat la Canaan are infelesul mai larg de rudenie. 2. Sem este binecu
Binecuvdntarea sa este de conlinut spiritual. Dumnezeu este numit: ,,Dumnezeul
Sem", numire semnificativ[ gi plind de nidejdi. Pentru a se specifica raportul
Dumnezeu gi Alraam s'a numit Dumnezeu: ,,Dumnezeul lui Avraam, D
p[rinlilor" (Rugdciunea lui Manase l, l), iar mai tArziu Hristos il agriiegte pe Cel de
cu vorbele: ,,Dumnezeul meu! Dumnezeul meu!". Aplicat[ la Dumnezeu,
are sensul de lfludat si fie Domnul (pentru binefacerile Sale). in conformitate cu

lui Noe, Sem avea si devind favoritul Domnului, organ al revelaliei dumnezeiegti.
lafet primegte o binecuvdntare materialS, care-i promite intinderi teritoriale gi i

inmullirea ca num6r (scil. a urmagilor).

Perspectiva de a lua parte la binecuvdntarea spirituald a lui Sem se deduce
cuvintele: ,,s[ locuiascl in lEcagurile lui Sem". Unii comentatori iau ca subiect la
locuiascd..." pe Dumnezeu, nu pe Iafet. Subiectul este Iafet, cdtre care se adreseazl
Fraza ,,sllocuiasc6..." nu se inlelege cE Iafet se ldrgegte atdt de mult incdt ar a
Semili din agez6rile lor, cum presupunea inctr in secolul VI Procopie de Gaza2a, ci
preteaz[ intr'un ,,sens istoric culrural, referindu-se la prozelilii care, din mijlocul
indo-germane, se vor asocia la elita religios-istorici a lui Sem"25. Dacd s'ar inl

Hristos tn Vechiul Testament

lui Procopie de Gaza, n'am avea o binecuvAntare, ci cu tot dreptul un blestem

I

srael.

lln

scop politic nu are nicidecum textul, cum pretinde Gunkel26. Acest text este
contrastant; poate, cu timpul se vor lf,muri toate problemele ce se pun in cadrul lui
lucru este sigur, cuvintele lui Noe anunli marele adevdr cd pdcatul 'se pedepseSte

l0r virtutea se rdspldteSte mullumitor.

3.

Cf. Lange, 1.P., Die Genesis (Bibelwerk),Leipzig,1977 ,p. 1877 9i Fillion, La Sainte Bible,
(La Genese), Paris, 1929, ed. 9, tom I, p. 50.
22
Dr. P. Heinisch, Das Buch Genesis (Die H, Schrift des Ahen Testaments gerausgegeben
Feldmonn, Dr. H. herkenne Bd. l), Bonn, 1930, p. 186. Acesta are Ham in text, pe Canaan il

in paranteza.
23

Adyoo eig d1v Elod6ov, M.G., tom. 53, col.269.

2a
,,Acest loc prezice c[ Imperiul roman invadeazd agezdrile Iui Sem", Comentarii la
M.G., tom 87, col. 307.
:5
Kdnig E., r,p. cit., p.92.

Flglduinfa lui Avraam

(Facere 12,2-3)

tn istoria mesianismului, ldgdduinlele fEcute lui Awaam ocupd un loc cu totul

Cluvintele profetice sunt urm[toarele: ,,Voi face din line un popor mare, le voi
ltl1lvdnta Si voi binecuvdnta pe cel ce le binecuvinteazd Si pe cel ce te blestemd il
hleilema, si se vor binecuvdnta intru tine todte neamurile pdmdntuhri " (cf. 9i 28,
14,4l 26, 4;28, 14:32,13).
A luco din Avraam plrintele unui popor numeros este cea mai neagteptat[ promlslune
patriarhul inaintat in v6rst[ gi lipsit de copii. Flglduinta avea si devind realitate,
c[ de ea este condilionatA atat fericirea popoarelor, cit gi renumele patriarhului.
il binecuvinteazd,adicitii diruiegte tot felul de bunuri materiale gi spirituale.
t,nume mare" prevestegte celebritatea legat6 de acest prieten al lui Dumnezeu.
'itatea fald de Avraam qi bunuriie juruite lui depinde mAntuirea. Cel care este
icul acestei unelte a credinlei igi in6buge singur izbAnda in viala omeneascE gi
r,lu totul pe cea viitoare, cici Awaam este mijlocitorul universal in aceastd privinld
Noul Testament incepe cu ,,Cartea neamului Iui Iisus Hristos, hul lui Avraam...".
nc dovedegte Avraam strdbun al Mdntuitorului.

iar Acesta descendent

al

Rellizarea fEglduinlei o vf,degte qi Ioan 4, 22 (m6ntuirea vine prin iudei).

Sllrrlii Pirinli admit caracterul mesianic al textului 9i apreciaz6 mai ales conlinutul
al flgdduin(ei ftcute acestui,.atlet" al credinlei, cum il numeqte Sfdntul Ioan
tr27

2l

39

pe

patriarhul Avraam.

l,ll., I ,ie lJrgeschichle und die Fatriarchen,

das erste Buch Moses, Gdltingcn, 191 1, p

nk,lisrnul stabilit de SfAntul loan Hrisostom aduce o contributie interesantl la ltmurirea

lFxt, l:$tc ca gi injocurile olimpice, zice Hrisostotn, pentru aderenlii sdi, Avraam este ceea
nlle tu l.jocurilor olimpice pentru admiratori. ,,Nu numai atletul care obline cununa victoriei,
I eci care trudesc ai asudi, ci gi admiratorii invingdtorilor se impdrtdqesc de fertctrea
, I r Ltvida et Saule H,'mil Il, M.G., tom. 54. col. 687

Hristos tn Vechiul Testament

Nicolae NEAGA

40

Teologii care nu admit sensul mesianic al acestui text

se

pot impdrfi in doud

grupe:

l. Sunt mai intdi aceia care nu dau nici o importanlS textului, cum face Kautzsch
colaboratorii in ,,Die heilige Schrift des Alten Tbstaments'28
2. Grupul doi sunt aceia care iau atitudini wdjmage fa15 de textul mesianic, cum
face de exemplq E. Reuss, care susline cl,,interpretareamesianicl sebazeatipe
greqitl a Grecilor" (Romuri 4,l3)2e .
insd ftglduin+e ca cea din Romani 4, 13 sunt atagate gi altor personalitdli
,J'librekhu" din versetul 3 este un Nifal, fie cd l-am redaprintr'o forml reflexivi (se
binecuvinta), fie cE l-am traduce chiar cu pasivul, Avraam rdmdne totugi mijlocitor real
universal intre binecuvAntarea dumnezeiascd gi omenire.
4. Urmaqul celebru

(Facere22,l7)
Suntin carteaFacerii cdteva texte (22,1'l;26,4:28,4; 48,4) inrudite ideologic. Ele
pot rezuma in cuvintele: ,,Voi inmulli sdmdnla ta ca stelele cerului, da-voi
tale tot pdmdntul acestq Si se vor binecuvdnta intru sdmdnla ta toate

pamdntului".
Promisiunea aceasta a fost determinatd de vrednicia lui Avraam, care a,,ascultat
Domnul gi ap[zit orinduielile, poruncile, legile 9i invlfdturile sale".
Fondul acestei fbg6duinle e ste similar celei din 12, 3. Avem aici in plus
cu,,stelele cerului", ,,pulberea plm6ntului" (28,1 ),,,nisipul mdrii", care sunt sinonime
indicd posteritatea numeroas[ a cuiva. ,,SdmAnta" sunt urmagii cuiva (cf. Facere 3, I
Descendenlii sunt intei cei dup[ trup, apoi cei dupd credinfd oi dx nioreroq,, cum preci
Pavel in Galateni 3, 7. Izvorul binecuv0ntErii este,,sdm6nta", adici un descendent al
Avraam, Issac, Iacov; obiectul binecuvdntfuii sunt popoarele plmdntului intreg
nicidecum numai locuitorii Canaanului, cum interpreteazl uniia. in aceste texte se
adev[ratii campanie in jurul verbului ,,barak"= a binecuv6nta, care vine atdt la Ni
(Facere 12,3;18, I 8; 28, l4), cdt Ei la Hitpael (Facere 22, 18;26, 4) gi pe care unii il
cu pasivul, ,,vor fi binecuv6ntate", allii cu reflexivul, !,se vor binecuvdnta".
acceptabile ambele forme, cdci ideologic textul nu se schimb[ foarte mult. Mesi
interpretat acest textlsus, fiul lui Sirah 44,20-23 qi Noul Testament, dupi cum rezulttr
spusele Apostolilor Petru 9i Pavel (Fapte 3, 25; Galateni 3, l6).

4t

Scnsul religios al versetului este copiii sufleteSti ai patriarhului se vor inmulpi,

vor.fi adevdralii stdpdni ai pdmdntului, iar printr'un urmag celebru al lor se va
fcri c ire a tutu ro r o am eni I or.
5.

Profefia lui Iacov despre implciuitorul

(Facere49,10)

rostitiinfala copiilor s6i.

profeticl a cuvSntirir rezult2i din aprecierea vorbitorului care, chemAndu-gi copiii, le

CupitLclul49 dinFacere conline o cuv6ntare apaftiartrului Iacov,

h vederec6,,anunfi cevafiinviitof'(verset

1). Profefiaculmineazdincelebrulverset 10:

ludq, nici toiag de cdrmuire din mijlocul picioarelor
pdnd cdnd vine $iloh Si de el vor asculta popoarele".
Autcnticitatea textului a fost contestat6 din pricina structurii sale hristologice, cdci
ia cregtinl a inserat acest verset intotdeauna printre cele mai sublime preziceri
ico. Orice pretext in incercarea de a acomoda gustului nostru structura versetului
ll r[stoarnd nemuritorii interpre(i ai Sfintei Scripturi, dintre care este de ajuns sd citez
tul Ioan Hrisostom3r, Teodoret de CyC2, Procopie din Gazaat, Damiansr (secolul
Fulbertusrs (secolul XII). Iuda se aseamlnl cu un leu, din pricina rolului important pe
tlofine in decursul istoriei acel trib.
Cluvintul ,,sceptru" este traducerea grecescului oxflntpov. Riddcina ideografici
t dat nagtere la mai multe cuvinte, dintre care ne intereseaz[: oxrlr]norv= baston,

dc leu luda... Nu va lipsi sceptru din

a se sprijini gi oxqntpov b5{ pentru sprijin. Evreiescul corespunzitor este

, iar ,,toiagul de cdrmuire" este un sinonim. in Vechiul Testament sceptrul este

cu care pIrinlii ating copiii neastdmplra(i (Proverbe 13,24),,,toiagul mAniei", cum

,lce (Proverbe22,8).,,Toiag" poartd pdstorul (Miheia 7, l4) 9i regele (lsaia 14, 5).
I cste deci imaginea celui care conduce gi are dreptul gi puterea de a pedepsi pe
: stdpdn,

rege, irnpdrat.

28

Ed. a treia, Bd. Tiibingen, 1909,p.23.

Htirustorn zice: ,,Naliunea iudaicl cu geful ei propriu va exista pind cAnd vine acela care este
popoarelor pentru mdntuirea lor". in Gen. omil. LXVII, M.G., tom 51, col. 574.
n
lAve aici un indiciu clar despre venirea Domnului... imp6ratul vegnic Egiduit de Domnul", in
Xl,lX Gen. omil LXVII, M.G., tom 80, col,2l7.
l,llrlritt,s cste dupd trup din sarndn(a gi rid[cina lui lacob, precum a prezis acesta...", in Gen,
I , lorrr 87,, col. 499. ,,Cel de-al doilea Iuda este Hristos, care dupd trup s'a ndscut din tribul lui
col 49tl
Fptrrropul Damian (sec. XI) combate pe iudeii care n'au primit pe Hristos cunoscut in Vechiul
t sub numele de ,,sceptru", Antil. ,,Contra ludaeos", M.L. tom. CXLY col. 42-68.

2e

E. Rzuss, Dre heilige Geschichte und das Gesetz: Pentateuh und losua,Braunschweig, 1893, p.

T l"rrlhcrtus(sec.XII),,,TractatuscontraIudaes": infrunteaacesteilucrdri punecamotto4g.

ro

Cf. Dr. l. Dtiller, op. cit.,p.22.

lflrttl[

;l r:x;rlicl apoi

ctr

,,doritul neamurilor

venit", M.L., tom. CXLI, 305-3

I 8.

Hristos in Vechiul Testament

Nicolae NEAGA

42

CuvAutul ,,$iloh" a fost obiectul unor indelungate discutii. Dupf, principa

interpretlri,,,$iloh" ar fi :

l,

Nou-ndscutul31,

2. Salem= oragul
3. $ela,

fiul lui

Ierusalinf8,

Iudase,

4. $ilo, oragul cu acest numeao,

5.

prin intervenlia sa energicd, pe Iosif de la moarte (Facere 31 ,26), reprezintd in

fialii s6i (Facere 44, 18), dar Moise este apoidin seminfia lui Levi, iarlosua din cea
El'rnirn. DupE epoca lui Iosua cregte din ce in ce preponderenla lui luda. Mai departe

il

lineau domnitorii de obicei intre picioarele lor. ,,Aga se poate vedea

monumentele din Persepolis"36. Agadar, neamul lui luda va fi acela care furni
poporului pe conducdtorii 1or. Aceasti intaietate va p6stra-o Iuda,,pin6 c6nd vine
$i
Atunci regalitatea trece asupra lui $iloh, care este tocmai domnul dorit gi acceptat de
Sceptrul

pc

epocajudecdtorilor nu putem merge cu referirea Ia $ilo-orag, clci Iuda ;i-a lIcut de

lntrarcain $ilo, aajuns, iarprofelia s'arfi epurzat.
Punctele 5 pi 7 se sprijina pe LXX qiVulgata (LXX are td o'7to)ilrEw, Vulgata,,cui
'rux (a;er) 9i r)
est"), pentru cd consider[ ,,$iloh" un ,,compositum" din o (l),
:
* $ul ($ilo) acela care, c[ruia i se cuvine (scil. Domnia). Aceastl interpretare, admisd
Bt'igcna., Hrisostomas. Teodoreta6 etc. este in deplin[ armonie cu contextul, ca 9i
:
lgUerca lui ,,$iloh" de la verbul n)iu a trdi in pace, substantivizat; Impiciuitorul,

6. imp6ciuitorula2,

cIruia i se cuvine (domnia)a3.

Punctul I cade, neavdndjustificare gramaticali gi dogmatic[; asemdnarea lui
cu oragul Salem (Ierusalim) nu este indreptifitd, iar nepotul $ela era prezent gi nu
chestiune de viitor ca sd se gAndeascl unij comentatori la el. impotriva identificarii
oragul $ilo, din seminlia lui Efraim, avem argumente filologice. Numirea localitafii
$
este scrisd diferit de cea din 49, 10. De cele mai multe ori ortografia este urmatoarea: i
(Iosua18,1;18,91 19,51;21.2;Judecltori 18,31;21, l2;1 Samuel 1,3;2,14;3,21 4,
4;14,3;1 Regi 2, 27;14,2; Ieremia 26, 6), alteori se scrie r).ur (Ieremia 7, 12; Judecdtori
2 1 ) sau scurt tlo (Judecdtori 21, 19, 1 Samuel 7, 24, leremia 7, I 4, Ieremia 26, 9; psalmul
60), niciodati n)'o (cu hirek gadol, adici,,scripto plena").
$i istoria este impotriva identificlrii lui giloh cu oragul gilo, din seminlia lui E
Iuda gi seminfia sa n'au axut rdganr/, s[ joace un rol at6t de preponderent in ti
primare ale istoriei, ci abia mai tarziu. Dac6 s'ar referi la oragul $ilo. la o epocr deci
poporul.inc[ nu era organizat, ce rost ar avea cuvintele: ,,nu va lipsi domn...,', cdnd nici
era intemeiatS regalitatea? Iuda, al patrulea copil al lui Iacov, are merite pentru familia
16

r7

Y. Zapletal, Alttestamentlicftes, Freiburg, 1903, p 33.

Interpretare amintita de H. Schmidt, Der Mithos v. wiederkommenden K6nig in Alr

Tt

Giessen, 1925, p. 8.
38
3e

Admisi de Reinke, 1., Geschichte des Volkes Israel,1876,p. 55.

Acceptatd de W. H. Bennet (in Genesa sa p. 437), citat dupl Zeitschrift fiir die alttestament

Wissenschaft, 1909, p. 194.

a0
Propusi de mai mul1i, admisd de Fr. Delitzsch, Neuer Kommenlar ilter die Genesis.
1887, p. 520.
ar

I. Brihmer, Dos erste Buch Moses.1905, p. 1 19, ,,bis der erchte Herrscher kommt',.
Sustinator insuflelit E. K6nig, Die mess. Weissagungen, op. cit., p. 9g gi L. Cl. Fillion,
d'Israel, tom l, 1927, p. 122:,,LePacifique".
a2

ar

Mai rnulti adercnli amintesc pe

este un,.apax legomenon". Dar

in aceasta constd secretul profe(iei. Este un nou nume ce se dI lui Mesia; meritul
lui Iacov, care a ini[iat titulatura.
,,PAna cAnd" (,,ad ki") nu indic[ sfhrgitul domniei, clci aceasta este continuatl de
I

Adev6ratul domnitolr,

7. Acela

zapletal,Alttestamentliches,Freiburg (Schu,eiz), 19(

43

plcii (Isaia 9. 5) Eiprvoiolq, Fridrich. ,,$iloh"

Mesia este urmag din Iuda, in care prioritatea acestuia igi ajunge culmea, 9i flrd a
Bc continuA in sens spiritual. Un paralelism lSmuritor pentru ,,panA cand" este Matei
: nu a cgnoscut-o niciodatd. HobergaT 9i
| ,,$i el nu o cunoscu pdnd cdnd ea n[scu"
iai crteazd spre acest scop Facerea 28, I 5: ,,cdci nu te voi plrisi pand cdnd nu vol
:
0oca ce !i-am promis" nu te voi pdrlsi niciodata. Conform 9i Apocalipsei 5, 5, unde
nunlc$te pe intemeietorul imp[rdfiei spirituale: ,,Leul din Iuda".
Astfel, impdciuitorul ar fi personalitatea in care presfigtul lui Iuda igi atinge culmea. Senzul
i ar fi deci urmdtorul: ,,in tr,.,t decarsul timpului, ce'nducerea puhlica nu va fi cedatd
lui h[csia, leul din luda Si ndddjduitorul universal pentnt mdnluire"ae.
Accasta este interpretarea tradilionald a textului, citd vreme unii teologi protestanli ii
con[inutul mesianic. Astfel, Hugo Gressmann, in monumentala sa lucrare ,,Der
ius"50, susline c[ domnitorulvizat aici este David, iar imnul a luat fiin!6 in epoca
i rcge. Este o dedicagie fbcut[ domnitorului gi cititE sau cAntat[ in fala lui. Protocolul
rhrrnnitoare pretindea caprin;ului sE i se ureze o domnie veqnic6.
lnccrc^rea aceasta este inadmisibil[, deoarece Binecuv6ntarea lui luda (49,8-12)
purte dinff'un lung gir de binecuvdntdri ale capitolului 49. Lipsa versetelor 8'12 ar
icgiltura dintre 7 gi 13. Apoi, n'ar fi at6t de m6gulitoare pentru regele David dedicalia
(istr. r)rni[. XVII, M.G., tom. 12, coi. 258'

0nlr,XL.lX,omil.LXVll,M.G.,tom.54,col.574:><o.i.xcLfgdrcvEroqdvE),rlqrigndxerto.r
blnr'zice': ,,pdnd cind vine ccl cdruia i se cuvine.'.").
( icn., cap XLIV, M.G., tom. 80, col' 277.
r1g, C., Die Genesis, Freiburg in Breisgau' 1908, p. 443.
',lti,Y., Genezo. Inlroducere Si comentarii, Cerndu(i, 1909, comentarii la 49, l0'
popoarele".
At,t,,trtli i{ee rczultd gi din continuarea versetului ,,de el vor asculta toate
tlflttirrp,crr, \930, p. 222.

Hristos in Vechiul kstament

NicolaeNEAGA

44

care are in vedere o epocd ce aparfine viitorului indep6rtat. C[ in vremea regelui David
va fi cdntat in auzul regelui acast fragment din Facere, nu este exclus; unii i-au putut
chiar interpretarea gregitl propusl 9i de Gressmann'
6. Steaua

dinlacov

(Numeri24,17)
Un alt text de caracter mesianic ar fi Numeri 24, 17. Sunt cuvintele rostite de vrlji
moabit Valaam: ,, il vad, insd nu acum" il privesc, dar nu este aproape! O stea vq
din lacov Si un toiag se va ridica din Israil Si va zdrobi tdmplele Moabului Si pe toqi
lui Set ti va dobori la pdmdnt".
Verbul ,,erenu" este la imperfect, se traduce cu prezentul, idee susfinuti de 96
frazei gi de celelalte forme verbale din text, deci ,il v5d"; ,darak" este perfect, eveni
aparfineviitorului, deci:,,var5s5ri"',,Steaua" este aiciimaginearurui omde seam( dc
sau rege, du@ cum rezulti din ansamblul verseurlui. conpamfia se repetl in vechiul Te
La Daniel 12, 3 oamenii virtuogi sunt tot atatea ,,stele stralucitoare", in Facere 37, 9
Iosif sunt,,11 stele", la 15, 5 Si26,4urmagii lui Awaam 9i Isaac sunt stele m[runte, i
numegte , ,stea sffilucitoare". , ,Toiaguf' este simbolul domnitr
aga interpreteazS $i sephraginta (uiot)g
qi Vulgata, degi eweiescul ,,$eth" are 9i insemn[tatea de ,,tumult de r[zboi", de aceea,
teologi - caW. Geseniuslr, E. Kiinigs2, P. Heinisch53-presupun clestevorba depieirear
cu sentimente rizboinice gi traduc vorbele ,,bne $eth" cu ,,prietenii vuietului de

Apocalipsa 22, I 6 }kistos

se

(ienFacerea4g, 10). ,,Fiii lui Sef'sunt edomifii;

,,copiii ruietului de rlzboi" etc.

in cazul acesta, sensul mesianic al textului este qi mai evident.
Valaam stribate timpurile pdn6 departe in epoca Aceluia pe care il vede ndscAnt
ca descendent al lui Iacov. Este steaua dup[ care s'au orientat Magii (Matei 2, 2),
sosind in lerusalim, intrebarfi: ,,Unde este Nou-n[scuful,

clci noi am vlzut

l)cntlu ca, incl din secolul al III-lea, Origen s6 se fi putut exprima atdt de mult ca de
(,,De nimic nu vorbe"te profepia aceasta atht de mult ca de Hristos... pe care-L
ntr pentru acum, ci pentru plinirea vremii, cdnd Dumnezeu a trimis pe Fiul; ,,steaua"

un indiciu despre divinitate, iar ,,toiagul" unul despre natura omeneasci a

i"56) asupra caracterului eshatologic al profepiei, trebuie sd fi existat o tradipie cu
bine fixate, pebaza clreia acest Parinte al criticii literare sd fi putut conchide.
oeful rlscoalei iudaice, sub impdratul
Turgumim aplicd profepia la Mesia, iar
primi numele Bar-Kochba = fiul stelei, pentru ci l-au crezut Mesia cel prezissT

ilunrcri 24,11

motiveaza astfel: steaua a aparut deasupra locului unde era pruncul 9i a stat, a
Hristos, nu s'a mai v6ztJt, ca gi Duhul Sftnt, care a venit in chip de porumbel 9i
r[mas in Domnulss.

7.

in Das Buch Numeri (DieHl. Schr. Des Alten Testaments, publicat Faldmann-Herkenne,
1), Bonn, 1936, p.98.
sa
Dr. Gheorghin, Sfdnta Evanghelie dupd Matei, Cemfu{i I' 1925, p' 118.
5s
Origen, In Numeri Hom.,XYlI, M.G., tom. 72, col- 717 .

Profetul cel Mare

(Deuteronom 18, l5)

multele profepii atribuite lui Moise este "i Deuteronom 18, 15:. ,,Profet
tdu, ditt mijloculfrapilor tdi, ca mine, va ridica pie Domnul Dumnezeul tdu,
sd-l ascultapi"

[.lnrr <lintre
:uL

rtp.

in Handwr)rterbuch, ed'. 14 (Buhl), p. 792.

s2
in Die messianischen Weissagungen, ed. 2, p. 114.
s1

s3

Aceastl tradipie se menpine in cursul timpului, dovadd ci tdrziu in secolul XI,

Damian combate, in Antilogul sdu, pe Iudeii care n'au primit pe Hristos,
lor in Vechiul Testament sub numirea ,,Steaua lui Iacov"s8.
Itt conformitate cuaceastdprezicereMesiavafiwtviteazde seami, carevareduce
pe cei mai temupi du'mani ai sdi.
oi
Clu toate acestea, mai sunt unii care se rostesc importiva mesianism ului. ,,Steaua
oi
nici vreo personalitate de
I cure nimice"te pe Edomipi "i Moabipi nu-i nici Mesia
oi pe
unii 'i pe alpii". Aceastd
u viitorului, ci este regele David care a subjugat
rc tlui Mowinckel5e ad:ucein discupie alte probleme, in legdturi cu Pentateuhul,
dacir le poate suspine sau nu critica modemd nu discutdm aici. in tot cazul, pentru
ru udmis caracterul supranatural al textelor precedente nu este nici o dificultate a
"i rnesianismul acestui loc@, mai ales cE ideea unui mAntuitor nu este strdind
lui. Fapa de celelalte texte, Numeri 24, 17 adtce ceva nou, informeazd ci, ideea
existd din vremi strdvechi "i tn mijlocul popoarelor pdgdne.

steaua

r6slrit?". Marele astronom Kepler constatl cE aceast6 stea extraordinard, dupl care
condus Magii p6n6 la Betleem, la leaganul Mantuitorului, a aparut la R6sirit, $i-a
cursul spre Apus gi a displrut apoi pe horizontul Palestineisa. Disparilia stelei Orig

45

cit., col.'717 "i'776.

llcld, op. cit., p. 35.

Antilog contra iudaeos, M.G., tom.

CXLY col. 42-58,5'7-68

Mtrwinckel, Der (lrsprmtg der Bileamsage, Giessen, 1930 (in Zeitschrift fur die
rtliche Wissenschaft..., ) 930, Heft 4, p.248.
gri slcuua a rflmas in vorbirea figuratd imaginea omului, de aceea steaua care inchipuie pe
pilc cAt se poate de luminoasi nu numai in Vechiul Testament, ci "i in vorbirea rom6nilor:

46

Nicolae NEAGA

Hristos tn Vechiul kstament

Nabi (de la xl (naba) = a comrrnica o gtire, a vesti cu insufle{ire) este un vestitor

voii lui Dumnezeu, un profet de seam5 9i adev[rat. Cdnd este vorba de un profet fals
determina mai de aproape noliunea sau persoana, de exemplu, ,profelii lui Baal",
de-ai Agerei" I Regi 18, 1 9. Aici nu este cazul, deci ,,nabi" este un profet al Domnu

textul nostru. Iudeii agteptau pe Mesia ca profet (Ioan 1 , 21), d'e aceea cu mai
lle ocazii bdrba{ii Noului Testament identihcar6 pe Iisus cu profetul anticipat de
eronom I 8, I 5 (conform Ioan 6,14;7 ,40). Se vede cd ceea ce spune Procopie din
estc tbarte adevdrat: ,,Moise este profet ca gi Hristos. c6ci Moise a eliberat poporul
llgipt, iar Hristos lumea intreag5 din ghearele diavolului"62
p

unul care exceleaz[ prin grandoarea lui, c6ci altcum nu era necesard prevestirea
a lui gi compararea cu Moise. De altfel, gi cuvintele ,,va ridica Domnul" exclud posibili
aplicirii acestei preziceri Ia un profet oarecare.
Adevirat cd, dintr'un punct de vedere, nu Moise, ci Isaia sau alfii sunt profeli
Aga cE titlul de comparalie pare potrivit. insi, avindu-se in vedere caracteristica
lui Moise - legEmintul gi noile directive spirituale pe care le d[ omenirii - el rlmdne
celebru intre profe{i, iar profetul pe care il are in vedere textul se aseaminf, cu Moise
Ceea ce Moise este esential - un legdmdnt nou 9i o indrumare noui pe seama omentrtt.

lui Samuel intdhim, in capitolul 2, 1- 10 un imn religios pe care Ana,

r lui Sarnuel, il rostegte in fala altarului. in istoria biblicd imnul este cunoscut sub
de CAfietrea Anei. Imnul culmineazd cu cuvintele: ,,Domnulvajudeca marginile
i Si va da putere regelui sdu Si va indl;a cornul Unsultti sdu".
l)c judecata divini se face caz deseori in Sfdnta Scripturd. Verbul ,judeci" este
lui ,,iadin", de la,,diin" = a face dreptate, gi exprimd acfiunea in urma c6reia
Irrczcu pedepsegte exemplar pe vinovat gi rdspl[tegte mulfumitor pe cel drept;
ln cart.u intai

pdmAntului" este un sinonim penhu,,toate neamurile pdmdntului" : metonimie,

(pdmAntul) pentru conlinut (popoarele). Dhorme63 anage luarea aminte ci expresia
mai ales inpsalmii mesianici gi citeazdPs. 2,8;Ps.72,8.
Uste obiceiul Sfurtei Scriprwi, constati SfEntulVasile cel Mare, de apune 1ucruri1e uiste
celor bune, pentru cd numai atunci poate sI existe o bucurie adevEratd pe urma celor
, cind mai inaintea 1or am ar.rrt de suferit cele dureroase. Astf-el. se zice 9i aici in I
2,6: ,,Eu voi ucide gi tot Eu voi face sf, invieze", deci binefacerea Yine in rdndul al
. Aici, in CAntarea Alei, Dumnezeu este cel care judeci qi tot El cel care d[ putere.

'gi n i le

fiul Mariei trimis adevlrat al lui Dumnezeu".

Pronumele ,,tdu" se refer[ la Israil, din care se na$te Profetul.
Omul este liber si asculte pe cine vrea, dar numai profetul trimis de Du
aduce dreptate gi-i dI fericirea. in acest sens, se zice: ,,s6-l ascultali".
Vechii iuclei au crezut cI acest mare urmal al lui Moise estc Iosua, Ieremia
oricare alt profet, dar neepuizdndu-se in persoana acestora profefia din Deu
agteptau pe adevlratul profet. Astfel, la vederea lui Ioan Botezdtorul fariseii
oare este el Profetul? (Ioan I , 2 I ).
Un argument in favoarea mesianismului il constituie tradilia samariteanS.
Samaritenilor consti numai din cdr{ile lui Moise, iar Deuteronom I 8, l5 constituie,
ei, cea mai celebrl profelie mesianic[. Sd se confrunte in privinfa aceasta Ioan 4, 25.
Caracterul mesianic al locului il garanteazd Noul Testament prin Faptele
3, 22: ,,Moise a scris in adev6r: Dumnezeu va ridica un prooroc". $i Evanghelistul

,,Cornul" este simbolul puterii. Citdnd Psalmul 75, 1 l, Sfintul Ioan Hrisostom
ctr mai indicd 9i glorie qi renume (ti1v 6tvaptv, cilv 66(cv replgovsrqv,)u'. De
, ircesta este simbolismul ,,cornului" in Vechiul Testament. in Psalmul 75,17,
cle celor p5c6togi" sunt forfele gi fala acelora. Dumnezeu va rupe coarnele
ii va reduce adic[ la neputinfa; dirnpotrivd, ,,coarnele drepfilor" (Ps 75, I 1)
rc, respectiv puterea acestora se mdregte. DupI plrerea Sfdntului Vasile,
ismul acesta este imprumutat de la rinocer, care are un singur corn $1 care este

asigur[ c6 prinmijlocirea lui Moise au a$teptatpe Hristos, iar cuvintele Mintui

,,Dacd nu credeEi Scripturilor lui Moise, cum ve{i crede cuvintelor Mele?", pot avea
ne

stric Legea". Sibiu, 1940, p.216).

in romAnegte de Dr. S. O. Isopescu, Ccmduli, 1912.

CAntareaAnei

(1 Samuel 2,10)

2, Moise este considerat trimis al Domnului, dar lui i-au urmat alli ,,trimigi", dintre
Coranul pomene$te pe ,,Iisus, fiul Mariei", ciruia in Sura IV, 169 i se zice: ,,Mesia, Ii

6r

8.

acest sens, Moise este tipul viitorului profet.

Coranul6r aplica realizarea unei astfel de profelii la ,,trimisul lui Dumnezeu" li it
scopul trimiterii: ,,ca s[ cur[1easc[, s[ invele Scriptura 9i inlelepciunea" (III, 158). in

,,steaua, steaua lui Hristos, streluce$te prea frumos". Credinfa cd atatea stele-s c6!i oameni, cl
omul are o stea, a aceluia stea-i mai frumoasi 9i mai mare care nu este pic5tos, cI atunci cAnd
o stca, moare un om, a iniliaro Vcchiul Tedtament (vczi mai pe larg lucrarea mea,,N'am

47

trrcopie din Gaza, Cont. itr Deuteronom, M.G., tom. 8'1, l; col' 9'1 .
l)lttrrme, P.,Les livres de Samuel, Paris, 1912, p. 29,
Hll Vrrsile cel Mare, Comentariu la Psalmi,trad de Pr. Dr. 01. N. CdciulS (Izvoarele Ortodoxiei,
ff ,l), lluctrre$tr, 1939,p. 129-130.
x l)c Arrna, Sermo IV,M.G., tom. 54, col. 663.
lf

Nicolae NEAGA

48

Hristos in l/echiul Testament

,,un animal neinvins in ceea ce privegte puterea, gi un animal care nu se lasi supus
oameni"66.

,,Uns" (,,Magiah", ,,Xprot6q") se numegte cel miruit cu untdelemn. Se ungeau

Cron 16,22)de citrepreoli sauprofeli (l Rg 1,39), preolii (Lev4,5), arhiereii (Lev 4,
Patriarhii nu se ungeau, se numesc totugi uneori ,,unqi" (Ps 105, 15) pentru ci ei sunt
gi preolii familiei lor. Pentru a face inofensiv pe purtrtorul scutului se ungea gi acesta
Sam I , 2l ). Prin ungere li se implrtiEea domnitorilor o putere nevlzutS.

(l

,,Miruirea" mai este gi semnul bucuriei, in acest inleles se ungeau barba gi

oaspelilor cu untdelemn amestecat cu plante aromatizante. Astfel a fost miruit cu mir
mare prel Hristos de cdtre o femeie din Betania (Mt26,7). in cazul acesta mai exist[
expresia stimei, a venerafiei. in unele cazuri ungerea mai este simbol al Duhului Sfhnt
Pt l, 20-21, I loan 2, 20).
Degi ungi li se zicea, in Vechiul Testament, mai ales la inceput regilor, incetul
incetul expresia incepe sE se aplice la Mdntuitorul fbglduit (de ex. Dan9,24). Acela
lucrupare arezulta din Lc 1,69-70'.,,Domnul Dumnezeu ne-aridicat corn de mdntuire,
casa lui David, precum a grlit prin gura profefilor din vechime".
Sensul versetului este deci urm[toru]: Existd o judecatd universald.
suprem este Dumnezeu, care,fiind atotdrept, vajudeca dupd dreptale. Toate

cele bune de sus coboard, astfel Si puterea pe care o delin regii pdmdntului o
numai mulsumitd Celui de Sus. Mesia, regele prin excelensd, octiveazd in
Celui Preainalt. Mullumitd ajutorului ceresc, regele Mesia atinge culmi de gl
nebdnuite.

f. imptrrifiavegnictr
(2Sam7,12)
Ideea mesianici ia un avdnt deosebit pe timpul regilor David gi Solomon. Avem

textclacarenereferim: l.lmpdrdliaveSnicd(2Sam7,12,16);2.LegdmdntulveSnic
Sam 23, 5) Si 3. Tronul veSnic (l Rg 9, 5).
I. Din int6iul grup de texte face parte2 Sam 7, 12:

,,givafi dupd

ce se

vor

zilele tale, Si tu vei dctrmi cu pdrinlii tdi, voi ridica dupd line sdmdnla ta, care va
din pdntecele ldu Si voi intdri impdrasia lui'67.
,,A plini zilele" inseamnl a-fi trdi viala, a epuiza epoca de timp determinatl
lumegti. ,,A dormi cu pirinlii " este un fel de vorbire despre cei mo(i. Nofiunea cr

ldecrr de nernurire, consider6ndu-se moartea ca o simp16 trecele dincolo. la srimogi, qi

l0lrtinuarea unei astl-el de lie1r.
,,SimAn!a", (cf. Fc 3, 15), adicd urmagul. este din neamul lui Darid, Se pregdteyte
:l o irr-rpdrlfie nou[, dar remarcabild, cdci in acest sens, se zice (i'. 13): ,,Acela va zidi
rtunrclui rueu Si eu voi intdri pentru t,ecie tronul intpdrdliei sale".
,,Acela", adicd legele impdr[liei viitoare, va zidi un ader,6,rat templu de inchinare lui
nczeu, iar fionul irnperial va dura pentru totdeauna.
'l'eologii Buclde, Lrjhr, Smith, Nou'ack, Wellhausends ;i Kittel'1e au oarecare
idprivitoriar.ersetul 13.Eiartl bucurogis[fiescosdinue 12gi 1.1.P.Dhotme-i

versetul I3 in parantez.d Si adefi prin aceasta la concluzia lui S'ellhausen cE

tul 13 este o intregire ulterioara la text"7|. Dc fapt, nu existio antitez[intre 12 ;i
5 ttuu I 3 gi 14, ideea este insl prea avansatA pentru cei care nu admit prot-elii mesianice
ltucst capitol ai cdrlii.
ldcologic, acest verset este continuat de cel urmdtor (1:[):

,.[u ii voi fi tata qi el va fi fiu] meu. gi eu il r.oi pedepsi

)sc 5i cu rini de-ale fiilor oarnenilor''.

lH

Sf. Vasile. op. cit.,p. lll.

Cf. 1 Cronici 17, 10-14 9i Ps. 88, 30-38

cl,

p,

c.un, am indep6rtat-o

de la Saul, cel care a tbst inaintea

lui".

s'( I l) l)liorme, Lcs /it'res de Sattruel. Paris, 1912, p. -12S.

6' / i/r.:rr eire Etrch Santuel tinLie heilige Schrift des.TltTEstament ltet'trtrsgegete]ivor) C. Kautsch
'l-trbingen, 1909. p. 430.
Hrl lr,
lt'

67

dacd r a face rEu, cu toiag

Ilaportul dintre Dumnezeu gt regele viitorului este cel dintre tat[ yi copil; o iubire
lurgini este caracteristica atitudinii 1or. Aceast6 atirudine se bazeazd pe legile dreptatii
utc, care prevdd pentru thpta r[splatd pi pedeapsd penuu gregeald.
,,'l'oiagul" gi ,,rana" indicd pedeapsa cuvenit[ c4lciitorului de lege.
Acesta este sensul general gi apropiat al versetului. i.-i se f'ac insa aici 9i
rrricf,ri care privesc ader druri de credinld din cele mai impoltante, astfel nu este
rril versetului insinuarea privitoare Ia nristerul Sfintei Treimi. ..Ci Mesia este l-rul lui
nczc'u", aceasta este rdd[cina -edndirii chiar 5i dupi pdrelea lui R. Kittel'2, care
lllrtrirruse versetnl l3 din te,xtul biblic (poate pentru ideile prea avansate ale lui), Kittel
ftur: irplopiere intre 1J 5i Ps 2 pe de-o parte, gi 14 9i Is I l, 1 pe de altd parte. iar prir itot
lA tn,rsianismul Ps 2 gi Is I 1, 1 n'are nici o indoial[ renumirul teolog 9i critic'-:.
l)in contextul mesianic face pane gi versetul 15: ,,Iar ruila mca nu o voi indep[rta de

!r
66

19

' lt

L'it. p. 329.

lltrlrnc. .;p cit.,p. 329.

'l

t' l, ,'i,, p. .130.

'i

conrentariu la acest \ et'set ne dd ;i Ps. 89,

-3 1 .

50

Nicolae NEAGA

,,Mila" are aici inlelesul larg de dragoste, afecfiune. in LXX lipsegre (fhraj
Saul, iar partea din urmd a versetului are un inples general, referindu-se la toli cei
de Dumnezeu. Criticii supun gi acest vcrset diferitelor modificdri. Ei se orienteazd mai
dupE I Cron 17 ,23, cbruiaii dau prioritate. A;a judecl P. Dhorme?a gi R KittelTs.
La o examinare mai apropiat[, versetul este de fapt pasibil de mici modi
filologice; din punct de vedere al fondului, obiectul lui 2 Sam 7, 15 9i I Cron 17,
rimdne acelagi.
Acest ciclu de profefii sfhrgegte cu versetul l6: ,,f,i credincioasd va fi casa ta
impdrdlia ta in veci, inaintea mea lronul tdu va fi inldrit pentru totdeauna " . Accen
se pune aici pe,yegnicie", caracteristica imp5r[{iei care se va infiin}a. Aplicarea prezi
la o imp[rd{ie materialS nu epuizeazd sensul gdndirii. in Noul Testament (cf. Lc 1,32in locuri care par a fi un ecou al versetului nostru, ,,casa lui Hristos" este Biseri
cregtinii, (Evr 3, 6). Astfel, TeodoretT6 in secolul V, are dreptate cdnd spune ci aceste
se potrivesc nu atdt regilor obignuifi, c6t mai vdrtos lui Hristos, c6ci ,,Solomon n'a
o viafl mai lung[ decit alli oameni, nici micar virsta tatf,lui s[u n'a intrecut-o".
II. Al doilea text este 2 Samuel 23, 5: ,,Cdci nu a$d este casq mea inaintea
Dumnezeu, cdci legdmdnt veSnic a incheiat cu mine, tare in toate Si sigur; cdci
mdntuirea mea Si tootd pldcerea mea nu el le-a fdcut sd odrdsleascd? "
,,Nu aga', adici nu ca alte case, de care cea davidic[ se deosebegte. Cu famil

Hristos in Vechiul Testament

51

r egnicia ei este garantari,. Iata clnil progreseazri gdnclirea ntesianicd: In Fc 3,

J t 'o rpus doar c,i Ltn unllas al Jbmeii va fi'dnge aciversitatea sarpeiti, in Fc 9 J 'a sp?.s
j1,
rtt:cl voinic celebnt esie senit, dm-fanilia pro-fiod rcligioasd ct lui Avrant (Fc l2,

viteani trib al lui fuda (Fc 49, I0)

Si,

in sfdrSit, cd printr'tut determinisru dorit de

eterne, Regele cel ninwtat este un descendent inntdit trupe;te ctr inpeleptul
Si ctt viteaml David.
in Noul Testament aceast[ frgdduintd se lea-qi in aga tel de evenimentele descrise
l.c I .12-43, incAt se vede cd este vorba despre realizarea ,,irnp5ldliei care nu se poate
lrgrnipolitic-"'e. Astfel, David 5i Solomon. acegti soli de vepti bune, care nu cunoiteau
ttinreni mai mare decAt pe Dumnezeu, aduc gtirea c[ se apropie epoca pentrufdw'irea

i visate din moSi-stdntoSi.

(,,casa") davidic6 s'a incheiat un angajament din care recurg atAtea binefaceri ca: mdntuire
fericirea, plEcerea de via1d.

,,Chefe!" trebuie citit ,,khefti". Propunerea lui DhormeTT de a se lega ,,khefti" de ,,k
nu schimbd sensul cE versetul este pasibil intregirii accepttr gi Kittel78.
III. Al treilea text din grupul,,Impdr6fia vegnici" este I Rg 9, 5: ,,Voi intdri
impdrdliei tale peste Israel in veac, precum am vorbit cdtre David, tatdl ldu, cdnd
zis: nu va lipsi niciodatd bdrbat de pe tronul lui Dqvid".
,,Scaunul", adicd tronul impirdfiei, va fi totdeauna ocupat. Flgdduinla s'a
altldati lui David, aici avem o reinnoire a promisiunii cltre Solomon. Textul se
numai formal de cel anterior.
in conformitate cu aceste prcziceri,nu va lipsi niciodatf, domnitor din vila regalS
lui David. DacI David Ei Solomon sunt trecdtori, dinastia lor este etem6, cum etern[
gi impdr5lia intemeiatd de ei. implrilia aceasta va dlinui de-a pururi, cdci printr'un

1a

Op. cit., p. 329.

Op. cit., p. 430.
B' Bcq. i:got.2l c. 7 M.G., tom. 80, col. 618
'u Eq
"rlv
71
Op. cit , p. 433.
18
Biblia ebraica, ed. II, Stuttgart , 1913, p. 454.
7s

"('l

l)r. I.Olariu, Evangheliileciztpa.llatei, llarar;iLuca,Cztatsebeg, 189'1,p.428.(',Israel

omenirii care se adund in imp[rirlia lui \Iesia")

cEtr l)rLrtolipul

Hristos tn Vechiul Tbstament

Nicolae NEAGA

52

III. Profe{ii

II. Profefii mesianicein cartea lov

se

incepe opera de m6ntuire a omului82.

s[

stErui insd numai asupra

dintre ei. Acegtia sunt: 2,8,16,18,22,34,38,40,50,72,89,102,110, 118. in fruntea

Itd Psalmul 2 carepoate fi intitulat:

Prin doctrina sa, cartea Iov de{ine un fel de primat spiritual intre scrierile bibli
invierea din mor{i, judecata de pe urmI, doctrina despre ingeri gi lumea transcenden
nu sunt singurele rubrici prefioase. Avem aici gi texte in care Iov descoper[
referitoare la Mesia. Iatd unul: ,,Eu Stiu bine cd Mdntuitorul meu este viu Si cd el cel
urmd se va ridica pe pdmdnt".
,,Goali" (Septuaginta are d 6x),uerv pt, iar Vulgata,,redemptores meus") are
primitiv de rudenie apropiatd, care are obligalii, de exemplu, dacl o rudeme a sa a
ucisd, trebuia s[ intreprindd rf,zbunarea; sau are obliga{ii in cazul unei cdsltorii de levi
Acest participiu Kal indic[ totodati pe un mdntuitor in genere, (deci, ,,Goali" : M6ntui
meu)*o. Aici Iov se gdndegte la Mdntuitorul sufletului siu, la Dumnezeu. Iov igi inchi
cobor6rea lui Dumnezeu pe pdmint gi ap[rarea cauzei sale.
,,Este viu" pare un sinonim al verbului,,exist6" gi are inlelesul de existen{a. Iov gti
bine, adici are convigerea cEDumnezeu este o realitate vie, nu o ficliune, cum este
cu zeii p6gdnilor. ,,Cel din urmd", adictr,,in sfhrgit va veni Mdntuitorul", dar ca ultimul
aceastd calitate. Unii comentatori iau cuvdnhrl ,,acharon" in infelesul de ,,in vremea di
urm6" gi se orienteaz[ dupd Vulgata, care are ,,in novissimo die"Er.
Sensul ar fi totugi urmdtorul: Dumnezeu coboar[ cu siguran]I in lume, iar cu ven

Lui

mesianice in Psalmi

Psalmii mesianici sunt destul de numerogi. Doresc

Nldejdea in Mintuitorul
(Iov 19,25)

s3

1.

VrIjmagii Domnului
(2,1_3)

,, Pentru ce se zbuciumd pdgdnii Si popoarele pldnuiesc cele deSarte? Se rdscoald

pdmdnlului Si cdpeteniile lor Sin sfaturi impreund, tmpotriva Domnului Si a Unsului
' Sd rupem legdturile lor Si sd arancdm de la noi funiile lor? ".
Eweiescul ,,lamah" (pentru ce), compus din prepozifia ,,1e" gi pronumele interogativ

", nu este o simpld intrebare, ci un strigdt de mirare sinonim cu ,,la ce bun?". ,,Goim"
nurnai pdgdnii, cdtl vreme cuvdntul ,,popoarele" cuprinde gi pe evrei. ,,Se zbucium["
", perf. Kal) exprim6 nervozitatea celor care urzesc revolugia, a eweilor gi a pdganilor.
fnc un plan degert. Versetul2 aratd. cI in hora celor turba(i se las[ pringi gi regii qi alte
rulcnii ale plmdntului, ca oameni cu vazl, principi etc. ,,Unsul" (vezi gi 1 Sam 2, l0) este

tul lui Dumnezeu pe p6m6nt. Scopul complotului il indic[ versetul 3: ruperea

cu Dumnezeu, prin lepEdarea credinlei gi a obligaliilor impuse de ea. Prinqr in
i qi funii sunt supugi, robii, vitele. O robie grea considerd necredinciogii gi ascultarea
bund voie de Dumnezeu.

Unii comentatori, mai ales Sfinlii P[rin(i, de exemplu Origen83, Teodoretta, Sfintul
Altrnasie8s, Fericitul AugustinE6 explicd acest textprinprisma FA4,27. in cazul acesta,
fghclii sunt Irod, Pilat gi asocialii lor, care au creirut cd,,nu este cazul sd li se impunl religia
BFc$tina"87.

It( )rigcn: ,,Rcgii pdmdnhrlui qi principii sunt Irod gi Pilat gi conducitorii poporului iudeu, ceea ce
lllenlioreazd de altfel Pctru, cel inspirat dc Dumnezeu in Fapteie Apostolilor", Etg Yocrl, M.G..
Isopescu, O. traduce cu ,,r[scumpiritor" qi pare ci sc gdndegte'la acfiunea Sa dejudecltor
vremea de apoi, vezi cartea Iov, introd. gi comentarii, 1903, p. 55.
stDhorme, P., Le livre de lob, Paris, 1926, p.256.
82
in literatura Sfinlilor Pirinli, locul este interpretat mesianic, cf. H. Les6tre, Le livre de
Paris, 1911, p. 126-128.
80

Ionr, 12, col. 11101.

I'codoret, EiE t. Yool,, M.G., torn. 80, col. 875,

l'
It

S l lintul Atanasie, Expositio in ps., II, M.G., tom. 2'1, col. 63.
s l'sr Augustin, Enarratio in Ps, II, M.L.. tom. 36, col. 69.
lrlrcr, Augustin, op. cit., tom. 36, col. 70.

54

Hristos in Vechiul kstament

Nicolae NEAGA

3.

din veci
(2,6-9)

2. Nagterea

Ideea versetelor 1,2,3 aflf, continuare in cele urmdtoare gi culmineaztr in

6-9. Iati textul: ,,Eu am pus pe regele meu peste Sion, muntele meu cel sf6nt, a zis Domnul:
Fiul Meu eSti Tu, Eu astdzi Tb-am ndscut, cere de la Mine gi-f; voi da neamurile mogteni
gi stipAnirea ta marginile p6mAntului. Cu toiag de fier

ii vei zdrobi,

ca vasele

olarului ii vei

55

Coroana creaturilor
(8,4)

,.Ce este omul cd-li aduci aminte de el Eifiul omului cd-l iei in seamd? Cu pulinmai
decdt ingerii, cu slavd Si cu cinste incununat, stdpdn peste lucrul mdinilor tale".
,,Omul"din intrebarea,,ce este omul?" este traducerea lui ,,enog". Acest substantiv
.dorivd de la un radical (,,anag") care inseamnd slab, moale, fragil, pulin gi caracterizeazd
ca hinfi hecdtoare. O paralela izbitoare avem in Ps 103, 15: ,,Omul? ...zilele lui sunt
;re om
S1l1:

sparge".

Ctiarba...".

Subiectul ftazelor din aceste trei versete este Dumnezeu, care veste$te
regelui Mesia in Sion. Sionul este o culme in centrul oragului Ierusalim. Aici era
numit Moria, unde a jertfit Avraam, acolo se afla cetatea lui David gi apoi templul I
Solomon. Prin zidirea templului Sionul devine centru religios, loc sfrnt. Sionul,
lerusalimul, va deveni capitala impiTifiei viitoare. $eful impdr{iei spirituale va fi
cel instituit cu voia lui Dumnezeu. intre Dumnezeu gi rege existd raportul dintre pdrinte
fiu. Cuvdntul ,,astdzi" este sinonim cu etem, vegnic, clci la Dumnezeu nu se apli
noliunea de timp. Timpul este limitat, are un inceput gi sfhrgit gi dacd Fiul ar fi n[scut

Verbul ,,zakar" inseamnl mai mult dec6t a-ti amrnti, a te gdndi la cineva. Verbul se
frlosegte in legtrturi cu grija pe care o poart[ Dumnezeu omului. Dumnezeu igi amintegte
d0 om cu un scop bun, ca s[-1 sprijineascS. Aga gi-a adus aminte de Noe, dupl potop (Fc

timp, ar fi lipsit de via16 vegnicd. Nagterea in timp se aplic5 numai la cea dupd trup, dar
fru al lui Dumnezeu, Regele s'a ndscut din veci, cum precizeazd Sfdntul Pavel:
ieri 9i azi acelagi in veci" (Ew 1 3, 8; Rm l, 4).
,,Fiu dumnezeiesc" se numegte in Vechiul Testament poporul ales (l;4,22; Dt 14, I

Os 11, l). Adopliunea aceasta s'a acceptat in urma rolului spiritual ce-l avea Israel
lume. ,,Copii ai lui Dumnezeu" se mai numesc oamenii virtuogi (Fc 6, 2), iar in
cregtind sfin[ii sunt mldulare din trupul lui Hristos.
Expresiile ,,eu... te-am nlscut" indic[ divinitatea pruncului regal. Pentn
acestei afirmlri Teodoret8s se referd la Ps 110, 3 (,,mai'nainte de luceafhr te-am
,,Marginile pEmdnhrlui" nu sunt granilele Palestinei, cum interpreteazl unii. Dacd ar
vorba despre hotarele Palestinei, s'ar determina mai de aproape expresia, cum face
exemplu Zaharia 9, 10, care, prin marginile plmAnhrlui inlelege litoralul Mdrii Medi
din fa{a Palestinei. Hiperbola ,,marginile pamdntului" cuprinde inheg uscatul de pe
terestru.
,,Toiagul de fier", adic6 mdna tare, se indreaptd impotriva pdcltogilor,
interpreteazE Sfintul Vasile8e.

88

Teodoret, op. cit., M.G., tom. 80, col. 808.

8e
Comentarii la Psalmi, trad. de O Clciula, p. 22.

l, l) oprind

apele, de Avraam gi a scos pe Lot din mijlocul pericolului (Fc 19, 29).
,,Fiul omului" este traducerea lui ,,ben adam", originalul ebraic spune mai mult:
Adum derivd de la ,,adama" : p[mdnt; deci pimdnteanul, fiu al pdmAntului- Expresia
icb il aduce pe om in leg6turl cu cele trecdtoare, din care este alcltuit6 fiinfa sa.
,,Meelohim" se poate traduce cu ,,decdt Dumnezeu". intrucAt Septuaginta are
trcp'oyy6X.ouq, s'a acceptat in genere aceastd interpretare. De altfel, nici asemlnarea
ui cu Dumnezeu nu este str[in6 Scriprurii (conf. Fc 1,26-27). Versetul 7 favoizeazl
plima traducere gi nu pe a Septuagintei. Nu ingerii, ci Dumnezeu este stdpdn. Omul este
0leut nu dup[ chipul ingerilor. ci,,dupd chipul gi asemlnarea lui Dumnezeu". Mai pulin
Dumnezeu este omul prin moarte, aceast6 comparafie se potrivegte gi cu ingerii,
lltf'el de exemplu Teodoret{ zice: ,,prin moarte omul este f6cut mai mic decdt ingerii".
,,Lucrul mdinilor" sunt fipturile. indicate in versetul 8 $i 9, pe care omul le stdpdnegte
ln chip regal.

Aceastdmare idee despre demnitatea omului, Sflntul Pavel o aplicd la Hristos (Ev
omeneascd in cel mai inalt grad, cum

l, 0-A;, fXptura in care se intiilnegte desivdrgirea

iluca Origenet.
4.

invierea din morfi

(15, l0)

Dintre textele de conlinut mesianic face parte gi Ps 15, 10:

,,Cdci nu vei ldsa suJletul meu iadului, nici nu vei da pe cuviosul tdtt sd vadd
llilcdciune " .
rr
rr

'li:odoret. op. cit., (in Ps. 8), M.G., tom. 80, col. 917
{)rigen, op. cit., (in Ps. 8), M.G., tom. 12, col. 1185.

Hristos ln Vechiul kstament

NicolaeNEAGA

56

la verbul iiJ!: care

,,Sufletul" este traducerea lui ,,nefe9", acest cuvdnt deriv[ de

a
inseamn6 a sufla, substantivizat in suflare, duh. Sufletul nu este parte constitutivE
sufletul
de
dincolo
in
lumea
f,rinfei corporale, ci locatarulprincipat al corpului omenesc.

ideal
trAiegte independent de corp. De moarte 9i urmdrile ei nimeni nu scapd. Credinciosul
doregte ca sufletul lui sd aib[ o soarti diferit[ de a altor muritori'
dupa moarte. Iadul
,,seol,' iad (LXX uprlg) indica una dintre cele dou[ st[ri de

locul de nefericire, locuinla de dup6 moarte a celor

r[i,

,,focul vegnic", cum

ii

zice

Mdntuitorul. Ce este geolul (iadul) ne-o spune Ecclesiastul 9. 10: ,,locul unde ne se
nici o fapt6, nici punere la cale, nici gtiin1[, nici inlelepciune". Cu timpul, no]iunea sd
pdcdtogi.
precizeazd;astfel, in Noul Testament (Mt 1 6, 1 8; FA 2, 27) este impirdfla morfilor
romdnesc
Cuvintul
temut.
,,iad"
iadul are po4i zdvorAte, chei la po4ile sale 9i stipin

(zeul
deriva de la grecescul qtprlG: intunecos, nev[2t; in Iliada este imperiul lui Pluton
mormflnt'
iadului), adicd lumea cea de sub p[mdnt, locuin]amo4ilor, prin analogie: moarte,
,,Hasid",6otoq,,,sfantul",,,cucemicul", ,,cel cuvios", ,,alesul" indic[partea
art
din om. Preocuplrile acestui psalmprivesc viala de dincolo. Cu privire la ea, profetul
mai
credinld,
de
Pltruns
umane.
fiin.tei
;ti(
componentele
nofiuni precise, ca gi referitor la
ea
cd dincolo de orice experienll exista o lume nou[, mdntuitoare de trup 9i sutlet; de
Pavel
(FA
25)
Sfhntul
2,
9i
vor invrednici numai alegii lui Dumnezeu. Prin Sfantul Petru

13,25),NoulTestamentreferlpsalmul la Hristos, caprecizare anestriclciunii

de care s'a invrednicit, dupd cum arat[ 9i Teodorete2.
5. Vaietele celui

9i a

nevinovat

(21,1)

inhe psalmii mesianici se socotegte 9i al 2l-lea. Dupi cum indic[ titlul din
({r*p fiq ovtrplprpecoq ciq eroOrvitg se invocd aici ajutorul grabnic de stts: ,pumt

meu, Dumnezeul meu, pentru ce M'ai pdrdsit? Departe de ajutorul meu cuvi
stt.igdrii melel ". Repetifia numelui lui Dumnezeu indicl pericolul mare in care se afl6
in suferinp gi precizeazdnecesitatea grabnicd a intervenliei. Particula,pentru ce" expri
dorul dupl Dumnezeu gi nu neincredere sau disperare.
Invocarea prin care se stabilegte leg[tura cu Dumnezeu, devine un instrument
ridicare moral6 pentru cel cucemic ai astfel psalmul insinueazi invElltura cI lumea, ori
avantaje i-ar promite, nu poate oferi un ajutor m6ntuitor'
Aceast[ invocare (din versetul 2 a) o mai intalnim laMatet27 ,46 9i Ia Marcu 15,
sunt cuvintele rostite de MAntuitorul in calvarul suferinjelor Sale. Mdntuitorul,

e2

Op. cit., M.G., tom. 80, col. 963.

57

lRvocarea in limba aramaicE, produce o micd deosebire formal[ intre texte, evreiescul
xBZuh" corespunzAnd in aramaicd lui ,,sabac".
,,Toli cei ce md vdd md batjocoresc, strdmbd din buze, clatind din cap Si zic: Si-a
pUt nddejdea in Domnul. scape-L, mdntuiascd-L, dacd-I este d*9".
,,A strdmba din buze" gi,,a clf,tina din cap" sunt expresii de disprel gi mil6 neloialS.
,,$i-a pus nddejdea in Domnul" este un rispuns ce-l dau vr6jmagii celui care invocd
,ljuhr pnn strigitul ,,81i, Eli. ..". Reprezentantul unei vie{i morale inalte, aunei idei mari gi
adevdrate are totdeauna curajul de a-gi sigila, prin martiraj chiar, convingerile. De
i, ura dugmanului amulegte in fafa mormdntului, cdnd se d[ dreptate mortului, alta
inse atitudinea fafi de Cuviosul din Ps 2l : -impart supravegmdntul Meu intre ei, ;i
c[maga Mea arunci sor]i", ,,Imi strlpung mdinile gi picioarele", v. I 7- I 8.

Supravegmdntul este traducerea evreiescului ,,beged", (ipdoov). ,,Beged" este

irea ce se dE invelitoarei de pat, pdturei, plapumei (l Sam 19, 13; I Regi l, l). Din
p6tur[ se confecfiona gi haina de deasupra omului, adicd p6tura pEtratl se punea
umeri invelindu-se corpul. Ea fiind mare, era potrivit5 ca acoperitoare noaptea, de

dispunea legea ca ludndu-se de citre creditor ca amanet, ea si-i fie restituiti

lrului, inainte de apusul soarelui, pentru ca omul sdrac sd poatd intrebuin{a,,beged"
Ittculplapumei. ,,Beged" se mai folosea pentru transportarea obiectelor care trebuiau
cu grijd ca sd nu se deterioreze. Se mai transportau pe ,,beged" seminfe, grAu, orz,
strflngdndu-se cele patru colfuri gi punindu-se pe umeri. Uneori purtau doi sau
inpi cele conlinute in,,beged".
,,C[maga" este traducerea evreiescului ,,lebug", era haina obignuit6 pentru to{i,
de care nu se puteau lipsi decdt doar oropsitii societetii: ,,care cutreier[ goi gi fEra

.." ([ov24,7).
,,Lebug" f,rind haina cea mai simpld se confecfiona din material ordinar. Aceastd
scurtl nu prezenta cine gtie ce valoare pentru cel care ar fi mogtenit-o, cu at6t mai
tlaci s'ar fi tliatin patru, cum a fost cazul cu cea de aici, de aceea se atribuia celui
lu so4i.
Dupd dreptul roman, ostagii insircina{i cu paza celor osdndili la moarte primeau ca
ie hainele celor ostndifi.
in ce m[surd s'au realizat cele prezise de Psalmul 21, se poate vedea in Noul
rrcnt la Mt 27, 35; Mc 15,24;Lc23.34:In19,23-24. Astfel, avem aici uu program al
Ittilor Domnului,
6. Os nu va fi frAnt
(33, l8-19)

,,Multe sunt necazurile dreptului, dar din toate

txtsele lui, nici unul dintre ele nu se va zdrobi."

il

mdntuie Domnul. El pdzeSle

NicolaeNEAGA

58

Problema suferin{ei omului gi mai ales a suferintei omului drept este discutatl
in cdffle Iov gi Ecclesiast, de unde putem deduce c[ uneori le merge r6u oamenilor
firi ca noi se putem inplege, in toate caztnle, ce sens are nedreptatea ce cred cE Ii s'ar
Psalmul acesta insinueazl cd este aspr[ calea virtulii, prin multd r[bdare se
mdntuirea; dreptul agteaptl insd cu incredere ceea ce are s[ fie in viitor. ,,Dreptul" nu
muri ca al{ii, ci triiegte mereu in aceastl speran}d. Pentru a se areta cdt sprijin gEsesc
Dumnezeu drep{ii, Psalmistul spune: ,,P6zegte Domnul toate oasele lui", adiclnici o lovi
nu va primi flrd aprobarea Lui, cdci Dumnezeu se intereseaz5 in particular de starea

ffiirea in Domnul i9i fac un titlu de glorie, sau ceea ce zice Sfrntul Vasile:
drepfii Sei ceea ce este generalul pentru ostagii coplegili de vrIjmagi"e3,
Pe wemea lui Hristos cei condamnali la moarte prin r6stignire trebuiau

care din

este pentru

in aceeagi zi. Pentru a se grdbi sfhrgihrl, celui condamnat i se zdrobeau fluierele pici
De la aplicarea acestei urgii a fost exclus Mdntuitorul (In 19, 33), moartea hi
constatat[ gi altfel. SE f,r cugetat Psalmistul la aceastll minunatE excepfie? Nu este exc
dacd Dumnezeu a vorbit prin gura sa, mai ales intrucit Sfinlii Pdrinli au atribuit
un inleles mai inalt acestui psalm.
Astfel, dupd Origen oasele sunt,puterile sufletegti", care menfin viafa sufletu

in interpretarea lui Augustin, ,,oasele" sunt bolta de sprijin a credinciogilor, este

despre tlria in credin![ gi despre oasele cele dinduntru, care nu pot h fiAnte. Feri
Augustin nu exclude nici sensul mesianic al textului, dimpotrivE, profefia afl6 re alizare
Domnul, dovadtr In 19, 33e5. La un sens spiritual adera 9i Sf6ntul Atanasie cel Mare.
vorba despre oasele virtufii: dreptate, rtrbdare, evlavie%; clci ,precum prin oase se
in echilibru corpul, tot astfel prin cugetele cele bune sufletul rodegte mdntuirea",
ceva mai tdrziu TeodoreteT.

Rlbdare

9i

resemnare

(37,11-14)

,,Iubifii mei Si cunosculii mei slau deoparte Si la o parle sunl ntdele mele,
necazul meu. $i se silesc cei ce tmi doresc pieirea: inventdnd la mine rele,
,,Ceci dupi cum un general instruit cu mf,iestrie in ceea ce privegte arta armelor, este
totdeauna sI ajute pErfii aceleia care este coplegitl de vrijmagi, tot asemenea gi Dumnezeu
alaturi de oricare cauti sE lupte impotriva r5;,tlli" op. cit.,p.235.
ea
Origen, Sel. inPs 33, M.G., tom. 12, col. 1309.
e5
Augustin, Enarratio in Ps, M.L., tom. 36, col.320-321.
e6
Atanasie, Expos. In Ps 33, M.G., tom.27, col. 169.
e7
Teodoret, 'Epp. eig t. YoX.., M.G., tom. 80, col. 1108.

59

dqerldciuni Si urzind zilnic vicleSuguri. Iar eu sunl ca un surd care n'aude Si ca un

-frlltl c'ore nu

grdieSte".

,,lubi!ii" nu sunt numai gil"ot, cum interpreteazd.LXXgi Vulgata,,amici", cuvdntul

l,tthuvai" este mai cuprinzdtor, sunt tofi cei pdtrungi de-o iubire vdditi fafi de eroul din
Frulm. Aici ,,cunoscu[ii" 9i chiar rudele au aceeagi atitudine fald de cel in suferin]l ca gi
ulubilii". Ei sunt, dupd interpretarea Sfrntului Atanasiee8 israelilii in genere, Absalom gi
Achitofel in special. La acegtia se gdndegte gi Teodoretee, doar Fericitul Augustin privegte
fiai departe vizAnd in ei pe iudei gi pe Apostolii Domnului, care ,,steteau deoparte ca nu
lEmva sd sufere gi ei impreunl cu Hristos"rm.
,,Cei ce se silesc" sunt dugmanii, care neavdnd capete de acuzare accelereazd, cl
pre[, punerea in aplicare a planului 1or. Agadar, psalmul descrie situagia tragicd in
se afld ,,cel ce pune pe umerii lui toati rdspunderea grea": plrdsit de tofi, prieteni,
dorenli, cunosculi gi rude, care temdndu-se de dugmani nu intervin pentru indulcirea
brlii celui in suferinld. Dugmdnia oamenilor iqi urmeazl pe tf,cute cursul. Nimeni nu-i
de grij6, nimeni nu-i voiegte binele. Ba se g6sesc cot la cot p[cdtogii intovir[9i(i,
ru a scmta denunfuri gi lovituri.
Umil gi ticut, ,,Cel cucemic" agteaptl sd fie judecat gi nu se intimideaz[ de mizeria
i se face nici nu se pl6nge cuiva.
8.

Jertfirea de sine
(39, 9-11)

,,Jertfa de sdnge Si prinosul n'ai voit, urechile mele le-ai deschis (7), ardere de
jerlfd
pentru pdcat nu ai cerut (8) , atunci am zis: Iatd viu, in sulul cdrlii e.ste scris
Si
.fac voia ta ... " .
,,Jertfa de sAnge" (,,zebah") consti din animale admise de lege (vite cornute, oi,
) sau din pdsdri (porumbei, turturele). Animalele aduse trebuiau s[ fie sdnltoase gi
Ite de defecte fizice. Slnu fie mai tinere de 9 zile. La unele sacrificii se puneau condifii
ln privinla genului gi a culorii, astfel la sacrificiul ,,vacii rogii" se cerea ,,o junincd rogie",
Irt ,,arderea de tot" se cerea un junc. Important este la aducerea jertfelor nu materialul
ci intenfia care insolea darunle. Mai ales importantd este valoarea simbolici a
liciilor sAngeroase. Victima substituie pe pdcltos. Cel ce aduce, pe sine se aduce,
ind pdcatului, omor6ndu-se omul cel vechi gi niscAndu-se din nou ca om integru.
,,Prinosul" (,,mincha") este jertfa sangeroasE. Ea consta din produse agricole lichide
ttntdelemn) gi solide (pdine, turte, fEind, spice, gr6un(e). Acestea sunt daruri aduse

mine(9), ca

7.

e3

Hristos in Vechiul Testament

sd

Alrrrrasie, op. cit., (Ps. 37). M.G., tom. 2'7. col. 186.
'l0rxlrrrct, op. cit.. (Ps. 37), M.G.. tom. 80, col. 1142.
Atrlrrrstin. op. cit., M.L., tom. 36, col.406.

Hristos in Vechiul Tbstamenl

NicolaeNEAGA

60

9. Yenirea

6t

Domnului

(49,34)
care le urgisegte Domnul'

pentru cI se arde in foc materialul

,,Arierea de tot, (,,olah") se nume$te astfel
jertfitorul
predd,
spre sfinlirea fiinler sale' cu totul
se
ca jertfb. ,,,{rderea" inseamni ci
luiDumnezeu.
c[ prin ea se urm're$te gtergerea
,,Jertfa pentru pdcat" se nume$te a$a pentru
vinei ca urmare
icrtarea pecatelor. Legea veche nu este indestulStoare pentru expierea
de
in
stare
aflI
mai
se
nu
omul
plcatului. Prin aducerea sacrificiilor de mai sus
de aceea nevoia de a sejertfi pe sine.

Expresiile,,iatdvin"impunsacrificareaeuluicorporal,',candsuntinjoci
credinlei mAntuitoare" (Teodoret)r0l.
sefer"',,Meghilah"
,,Srlol .A4ii" este traducerea eweiescului,,meghilat
scrise in jurul unui sul.
filele
volum, sul, rulou, carte, de la obiceiul de a se infrgura
la
loc
9i se legau cu un fir de i
citire se dezveleau filele, iar dup[ citire se infbgurau
este u$or s[ ne gandtm
ptpl.tou
(,,in
c5r!ii"),
capul
Fiindca in LXX st6 6v xerpcr2,.i6r
(,,mine"),
cel ce se aduce pe si
Pentateuh, capul sfintelor c[r[i, unde este scris despre

jertfr.

,,Dumnezeul nostru va veni Si nu va tdcea, inaintea Lui merge foc mistuitor Si

lmprejurul Lui vifor puternic."
Teofaniile sunt imprejmuite intotdeauna de ceva misterios. Dumnezeu apare in
gon[[, nori, inconjurat de fum sau foc. CAnd s'a ar[tat la Sinai, st5lucea ca soarele, iar din
preajma Lui iegea foc pAlpAitor (Deut 33, 2). Lui lsaia ii era impiedecat[ vederea lSmuritd
I lui Dumnezeu de norii de fum care umpluri spaliul (Is 6, 4).
,,Dumnezeu yine" - ,,Dumnezeul nostru, Dumnezeu adevtrrat", cum precizeazd
clci nu in zadar s'a vorbit in acest sens sau pentru ca nu mai poate rtrbda
trgustin'07,
f
plcatele. Aparilia Lui se va face in chip vdzut, ,,in carne vine Hristos", zice Origenros.
Citind acest verset, timpurile mesianice par apropiate, dar risfoind comentariile la
Ptaltire, constati cI foarte pujini admit mesianismul textului. Aceast[ teofanie se aduce
llrui degrabi in legituri cu judecata pdcdtogilor. Chiar gi Sfantul Ioan Hrisostom vorbegte
doopre a doua venire, clci ,,intAia datd a venit pe tdcute, incdt nici fralii Lui (ai Domnului)
ntuu crezut

10. Regele

psalmul

1 al

Psalmul

I face portretul unui rege

gi descrie o faimoas6

implritie a viitorului. IatI

loxtul:

ei.

Ilristos care declarl nul6 valabilitatea sacrifici

Vechiului Testament gi se substituie pe sine jertld sdngeroasE'
pe acelagi text neotestamentar se sprijind 9i origenrM in susfinerea
Dup[ Evrei 10, vorbitorul

Mesia qi implrlfia Sa

in anumite p[r!i

Origenro2 se gandegte la intreaga Sfinta Scripturd,

preziceriieferitoare la Hristos; doar Augustinros singur cugetl la Psaltire, 9i anume
care

intr'insul"r@.

este

a locului.
comun
Dup[ unii, se introduce aici in vorbire Hristos, care adresandu-se Tatdlui,

mesianice

dupf, rdnduiala veche, aga Atanasieros; 9i

pierit desigur, fiind desfiinl
adevdr, zice Fericitul Augustin, unde sunt acele sacrificii? Au
nu te vadegti
le
MeritE oare ele dispreful acesta? Da, in sensul cd, voind a mai aduce,
inritmul wemii gi al credinfei'm

ci lui Dumnezeu nu-I trebuiesc sacrificii

l. ,,Dumnezeule, dd regelui judecdyile Tale Si fiului regelui dreptatea Ta!"

,,Regele" cere ca atdt ac(iuneajudecltoreascS, cdt gi sentinla s[-i fie incredintate'
lRegele" gi,,fiul regelui" este una gi aceeagi persoani: ,,regele Hristos, Fiul lui Dumnezeu",
Eum interpreteaz6 Origenrro, Atanasierrr gi Teodoretrr2. De fapt, in Noul Testament,
Mdnfuitorul spune ci ,,Dumnezeu nu judec[ pe nimeni, cici toatd judecata a dat-o Fiului"
(ln 5,221.Acest loc evanghelic este textul de la care pleac6 Fer. Augustinrr3 in comentariul
ilu

la

versetul I din Psalmul Tl.

Augustin, op. cit., (Ps 50), M.L., tom. 36, col. 569.
lH{)rigen, op. cit., (Ps 49), M.G., tom. 12,col. 1449.
l'

Teodoret, op. cit., (Ps. 39), M.G', tom. 80, col' ll55
102
Origen, op. cit-, (Ps' 39), M.G., tom' 12' col' 1409'
r03
Augustin, op. cit., (Ps. 39), M.G', tom. 36, col' 443'
ts Origen, op. cit., (Ps. 39), M.G., tom. 12, col' L4O9 '

r0r

r05

Atanasie, op. cit., (Ps 39), M.G., tom. 2'l , col' 192'
cit., (Ps 39), M.G., tom. 36' col.442'

rffi Augustin, op.

lrr

(f.

Ioan Hrisostom, 'Etg t. Ycr2r. (Com. la Ps 49), M.G., tom. 5-5, col- 242.
op. cit., (Ps 71), M.C., tom. 12, col. 1525:,Booil\ Xprotog... @eoi

llr Origen,

lll Atanasie, op. cit., M.G., tom. 27,col.324: ,,o0t{,6e eociv Xptot[..."
llr'1'.n6o."r, op. cit., (Ps 71), M.G., tom. 80, col. 1429.
lrf Augustin, op. cit., M.L., tom. 36 (Ps 71), col. 902.

r-ri\".

62

Hristos in Vechiul Tbstament

NicolaeNEAGA

2.,,Spre aiudeca poporul Sdu dupd dreptate,

judecatd. "

Si

8. ,,$i va stdpdni de la mare pdnd la mare Si de la rdu pdna la marginea

pe cei in suferinld

Norma de conducere s[ f,re dreptatea, cea dumnezeiascd, care dA fiecEruia ceea

merita. Judec[{ile s[ fie perfecte, ca ele si nu poatl fi apelate, pentru ca astfel ,,rege
ideal sd poatd aduce la expresie adevlrul pur. ,,Poporul" sunt credinciogii, ,,cei in suferi
pentru credinla lor", cum precizeazd Origenrra.
3- ,,Atunci vor rodi munlii pace pentru popor Si colinele dreptate"'

parte intima 9i
,,Atunci" virtulile nu mai constituie o excepfie, ci devin
nedespi(it de lume.
vorba
,,Muntii qi colinele" constituie o figur[ literar6, o sinecdoca, este
de
s[v6r9itd
opera
anticipeaz[
inrreaga far[. Ieronim sus]ine c[, in acest verset, se

,,Predicatorii evanghelici ai p[cii"rrs.

4. ,,Va judeca drept pe obijduilii poporului, va mdnlui copiii celor sdraci si

zdrohi pe asuprilori.
cetre totl
,,Regele', este judec6torul a c[rui nep[rtinire se indreapt[

pdmtintului. "
fl

rraOrigen, op. cit., (Ps

7l), M.G', tom. l2' col.

1525.

Ieronim, Liber psalmorum (Ps71), M.L., tom. 29, col' 250, nota 5'
rro chiril, Erg toi5 YaI. M.G., tom. 70, col. ll80: ,,in zilele lui Hristos dreptatea va inflori,
urmare a convertirii sincere 1a credinla in Dumnezeu".
Mdntui
r17
Teodoret, op. cit., M.G., tom. 80, col. 1134: ,,dupi intruparea Dumnezeului 9i
etc.).
nostru, rlzboaiele vor inceta..." (Se gdndeqte la cele macabeice, cu grecii 9i romanii

versetului sunt sinonime cu cele din partea

p6mdntului. implrfl1ia Regelui va fi

Este vorba despre to(i oamenii din toate pdr[ile

lll'livcrsal[.
9, ,,inchina-se-vor inaintea lui locuitorii uscotului Si duSmanii lui prafvor linge."
intre textul masoretic gi cel grecesc existd aici o deosebire. in loc de,,locuitorii
Watului" L)O(are: Etiopienii (tr'ls de la'j = locuitoralpustiului, aluscatului, al p6mAnnrlui).
vcde cE LXX a aplicat cuvdntul acesta la Etiopieni, intr'adevlr locuitori ai degertului,
inlelesul frazei este mult mai larg, este vorba despre tofi oamenii care vin la Hristos,
spunea Origen'2o. Nici in cazul Septuagintei nu se pierde sensul mesianic al textului,
atunci trebuie s6 admitem impreun[ cu Fericitul Augustin, cd ,,Aethiopes, a parte
omnes gentes signifi cavit"r2r.
,,A linge" este o expresie deumilinlEce sepoate adresaunuineprieten. Pentrrrdulpe care
llicut garpele din Fc 3, 14 este blestemat amAnca pulbere, adicl a fi obiect de dispre!.
10. ,,Regii TarSiSului Si cei din insule daruri vor aduce, regii din $eba Si cei din

tribut vor da".

LXX gcrpoig) este oragul Tartessus din Spania dejos, localitate spre care
indrumatl corabia ce ducea pe profetul Iona (Ional, 3). Acest orag din sudul insorit
Spaniei era vestit centru comercial. in psalmi localitatea este imaginea celei mai
rtate regiuni occidentale. $eba (x:o) este o regiune in Arabia (LXX o identificl cu
tr^rv' Aprbp<ov; Vu lgata spune,,reges Arabum").
Seba (Saba) este o provincie in Etiopia. ,,Insulele" sunt cele din Marea MediteranE.
regiunile acestea erau vestite pentru bogifia lor.
11. ,,1 se vor inchina toli regii, toate popoarele vor sluji Lui."
Domnitorul viitorului va izbuti s[ supund ascultirii sale pe to!i. Teodorett22 vede
Targiq (in

first

potrivitl in
,,Gez" inseamn[ tunsoare, l-am redat cu ,,cosire", expresie mai
ploii
care zil
asemenea
teg5tul de idei. Binefacerile unei astfel de domnii sunt
cupnnde
care
ploaie,
viala pe p[mdnt. ,,Roua" nu-i cea a diminefii, ci cea de dupd

Ir5

los. 1, 4). Expresiile din partea ultimd

hlli,

i
for,ta diriguitoare in lume s6 fie Dumnezeu. Dorinla aceasta ;i-o exprim[ regele
ve$t
de
are
sensul
anterioare
9i
Expresia -din neam in neam" este sinonim[ asemf,nf,rii
6. ,,Cobori-va ca ploaia pe cosire, ca roua care adapd pamdntul'"

va mai fi spre a lumina, adicd va dura in veci.

Cele doud mlri indici marginile pamantului. ,,Mul" este dupd Fericitul Augustintts
'Icodorettte Iordanul sau Eufratul, care adesea se ia ca limitd de hotar indepdrtat (Fc I 5,

16l

in
Dreptatea sa devine dreptate universalS, dar se interese azdirrparticttlar de cei
Judecdtorului'
al
invincibil
Cine vrea s[ se impotriveascd, va cadea lovit de braful
celor s6raci" sunt sdracii, precum copiii oamenilor sunt oamenii in general'
n
5. ,,Teamd le vafi de Tine cdt soarele Si atdta vreme cAt luna, dinneamtn
c
pe
intinsul
vedea
putea
va
se
Pdnd cand soarele va exista gi pini cind luna

spaliul gi menline un climat prielnic natuni.

^
ce nu va moifi
7 .' ,,in/tori-va in zilele lui cel drept Si vafi belsug de pace pdnd
idea|16.
regelui
in
timpul
Epoca, visata de mogi-strlmogi, va fi inauguratf,
gvusrerv^
des6v6rgirr?.
va
se
morale
ururor
vrelrr
standardul vie{ii
propdgi, iar
lal Jlarludruur
noDu va prupall'
curat $r
omul cural
omul
Ei nobil
inc6t
inseamnd nimicire, stricare. Starea ideall va dura pdni cdnd se va ,,strica luna",

63

un ecou din Fc 49, 10.

,,Numele luiva trditeSnic, cdt soarele va ddinui numele Lui

toate neamurile pdmdntului Si-l vor ferici. "
El
lntru

Si se

vor binecuvdnta

Versetele 12, 13, 14 sunt inrudite ideologic cu versetele 2 9i 4. in i 5 9i I 6 se ingird

brlqugul de binefaceri ce serevarsd asupra aderen{ilorregali. Profe{ia culmineazdin 17.
Ale i cste discutat[ provenien]a lui i':', probabil vine de lai:, imperfect kal. ,,inen", LXX
f

lr Ar,g,ustin op.

cit., M,L., tom. 36, col. 909.

llr i:1xloret, op. cit., M.G., tom. 80, col. 1434.

lil ()r'igcn, op. cit., M.G., tom.l2, col. 1524.
f

lfl Arrgustin, op. cit., M.L., tom.36, col. 909.

Itr'l'eodoret, op. cit., M.G.. tom. 80, col. 1436.

Hristos in Vechiul Testament

Nicolae NEAGA

64

amintirea lui va
are 6ropeue[. soarele este aici imagineavegniciei:
patriarhilorr]r'
fbcut
s'a
aceasta
profelia
c[
au dreptate afirmdnd

fi eternl' sfin{ii PIri

E
aici o piofelie, una dintre cele mai sublime din cdte con{ine
unui
aplicate
eshatologice
gi nu cum se afirmS cd st6m aici in fala unor ,,no1iuni

Nan[al

cE avem

oarecare de rdnd"lz.

caracterul mesianic al acestui psalm, dar nu

$i scriitorii Bisericii catolice admit
(L. Cl. Filimont2s) vld in Psalmul
sunt de acord c6nd este vorba a se fixa detaliile. Unii
Meignanl26) una indirect mesianicE' in cazul
o profelie direct mesiani"!,
"Ui.ff"fgt.
ca tip al regelui Mesia 9i
urmd subiectul apropiat ar'fi un rege israelit, care este luat
implrd{iei Saie.
'

11.

Onciul se gindegte, intre al[ii, la Sedechia, care fiind de numai32 de ani, a fost orbit
chaldei) gi dus in Babilonia, unde cu siguranfd a murit curdndr3o. Aceastd p[rere a
r Teodoretr3r mai int6i (sec. V).
Agadar, in ce privegte acest text, teologii nu prea aderd la sensul mesianic al lui
in, ale c6rui opinii le red[m in rezumat; este unul dintre putinii apologeli ai unui
indirect. El zice:,,Regii din Iudeea erau congtienli despre frgiduinla tronului
Se credea la inceput cE David ar fi faimosul rege prevlzut in profegii; vdzdndu-se
la Solomon atata intelepciune, s'a crezut ce in el se plinegte lEgdduinfa, dar a murit
gi a rdmas ca altul s6 he ,,cel agteptat"r32.
Astfel, ar h un reflex in acest verset al mesianismului, care se menlinea treaz in
iinfa regilor gi a mullimii.

Moartein floarea viefii

12.

(88 qi 101)
ce se d5 ,'Regelui'l
Sunt cdteva texte, nu prea numeroase, care anun{6 lovitura
l0l'24-25 '
floarea viegii salc. Astfel de locuri sunt Psalmul 88,43-44 $
aruncal' ai scurtat
l-ai
pdmdnt
la
lui
tronul
sa
strdlucirea
de
Si
,,L-ai lipsit
tinerelii lui Si t-ai acoperit cu ocard'"
pe care n'o mai poartd pe cap' "T
,,Strdlucirea" se ieferd la coroana regalf,,

."u,oulcelinaltgipomposestesimbolulregalitblii.,,Gloriagimdrelialorle-a
(Dumnezeu) tapim6nt", cuminterpreteazl SfrntulAtanasig]]?.'
):
- - de, weme'
----- din
(sau a murit?) ftrr[
,,.t scurta zilele. . ." inseamna ce a imbatranit
suferinfelor.

vreme unii il
Acest psalm pare a avea un bogat confinut mesianic; cdt[
Delitzsch scria ci sensul in
vederea, allii il relalioneaz[ cu un reg" out."ut". Astfel,
n'a murit inainte de vreme'
ne face s[ ne gandim la regele davidic (Roboam), care
Imperiul s'a dezn
imbatrAnit de iimpuriu, din-pricirra certurilor pentru succesiune.
in loc de onoare' a
iar egiptenii gi ceitatli vecini ameninlau 9i restul, a$a ce ocara'
Kautzsch ii
.ri_u'oi coroa,ei regale '2s. Unii teologi s'au gdndit la regele David.
b6
cI vorbirea de aici nu se refera Ia David, care a trdit p6n[ la adanci
spundnd

cit" M'G" tom' 80' col' 1439

Augustin, op. cit.,M.L.. tom. 36, col' 913; Teodoret' op'
p'
97
1929,
Paris,
'
L. Dennefel d, I'e Messianisrre,
t1s
La Sainte Bible. com. tom' lV' ed. 9, Paris, p' 215'
t26
David, roi, psalmiste, prophite, Paris' 1898, p' 425'
III, De titulis psalmorum (Ps 88)' M'G" Lom'2'7 ' col' 1033'
'27 Atanasie, E-regetica
(ed' 5), Leipzig, 1894, p' 582'
Psalmen,
Delitzsch, Fr., Die

tza

'28

r2eKautzsch,K.,DasBuchder'Psalmen,(r,,Dieheiligeschr'DesAltenTestamentB'

Ttibingen, 1910, P. 196.

Regalitatea qi preo{ia lui Mesia

(109,14)

Psalmul descrie investirea lui Mesia cu cele dou6 prerogative: regalitatea qi preolia.
Domnul Domnului meu: Sezi de-a dreapta Mea pdnd ce voi pune pe vrdjmasii tdi
picioarelor tale" (cf. Evr 1,7). Iahve (Cel ce este) se adreseaz6 lui Adonai

nul, Ktpro6). Psalmistul zice: ,,Domnului meu", pentru a specifica distanfa intre
gi Domnul s[u, deosebire care nu exjsti intre Iahve gi Adonai, acegtia avdnd
gi naturi. Egalitatea lor rezultd din cuvintele: ,,gezi de-a dreapta", adicl stai pe
I uceleiaqi impdra{ii (Sfhntul Ioan Hrisostomr33), ia parte la onoarea Mea, la puterea
ut[p6negte, guverneazd ca 9i Mine! Sfin{ii Plrin[i afl[ aici un motiv dogmatic: ,,Se
Fiul gezdnd de-a dreapta Tatdlui", spune Augustinrsa, 9i astfel ,,iese la iveal5
" lui Mesia, cum comenteazd Teodoretl35.
A pune pe w[jmagi agternut picioarelor lui este un fel de vorbire rezultat din obiceiul
vechi la incheierea pdcii. Cel invins se infr{iga inaintea invingltorului s5u, indeplinind
acfiune simbolicS: se prosterna cu fala la pimdnt, in semn de supunere
if ionatS; invingdtorul, ridicdnd piciorul drept, il ageza pe grumazul celui invins.
e poruncit Iosua ofiferilor lui: ,,Apropiafi-vi qi pune]i picioarele voastre pe grumajii
regi invingi"

poporult2e
avem aici o imagine a suferinfelor pe care le va indura
Ir3

o5

unv,

l)c onciul , cartea Psalmilor, trad. gi expl., redactat[ de E. Voiutschi, cem6u(i, 1898, p.

AUgrrstin, op.

cit., (Ps 88), M.L., tom. 37, col.

ll35'

Hflr,,rt.,*, op. cit., (Ps 109), M.G., tom. 55, col. 268.
in, op. cit,, M.L., tom. 37, col. 1452.

tcl, op. cit., M.G., tom. 80, col. i767.

Hristos in Vechiul Tbstament

Nicolae NEAGA

66

qi
in genere. Sensul pr<
,,vrajmagii " reprezintd pe diavol (dupd Teodoretrr6) rlul
(Sfentul Atanasier3T
dumnezeiascd
puterea
de
impdrtagi
se
va
Mesia
este urmdtorul:
din lume'
total
va
fi
stirpit
rdul
pdnd
ce
Sdu'),
gloria
Pirintelui
,,de
(conf. Mt
DupS cum rezulti din interpretarea pe care Mantuitorul o d6 psalmistului
4't-46),prerogativele regale indicate le-a putut anticipa psalmistul. Sflntul Petru const

13.

Vechiul Testament.
Sionul (culmea
,,Puterea,,o primegte Domnul (Mesia) de la Domnul @umnezeu).
acest nume din Ierusalim, lerusalimul insugi) este considerat aici ca locul de tronare al
Dumnezeu, cenfru de unde binefacerile mAntuitoare ale religiei radiazd in toate d
pdmdntului. sensul este c6 st6p6nirea, cu toate prerogativele ei, I se va da de sus lui
Alte indicalii privind persoana lui Mesia ni se dau in versetul4: ,,Juratu-s',a Dr

rdnduiala lui Melchisedec" (

Si nu-i va pdrea rdu; tu eSti preot in veac dupd
celorlalte versete ne sunt cunoscute)'
irevocabild, ea
,,Juratu-s'a" inseamna cd hotlrarea luat5 de Dumnezeu este

caracterul depermanen!5. DupdsmntulAtanasier38,,jurlmtnnrlDomnului este cuvintul

preolia
care asigur[ cd tot ceea ce El vestegte se realizeazd intocmai". Decizia are in vedere
voii S
reprezentantul
lui
Dumnezeu
trimisul
Testament,
in
Vechiul
este,
9i
Mesia. Preotul
ea
are
ci
tranzitorie,
lui
nu
este
gi
pamint.
Preofia
intre
cer
mijlocitor
intre oameni,
preogiei lui Melchisedec. Melchisedec, regele din Salem, apare ,'ex abnrpto" in
Testament. El vine in numele

regalitifii

rege 9t
9i aduce lui Avraam damri preo]eqh. Este

tipul vegniciei, clci n'are indicaqii genealogrce in Biblie: ,'FdrE nume de

cum zice Sfantul Apostol Pavel. $i numele lui este tipic, rege (
de
mami",
f[rd nume
pace (galom, salem), rege al p5ci, preot prin excelen{i.
Melchisedec este

Piatra din caPul unghiului

(117,22)

Ultimul psalm mesianic este 117, 22. Sunt celebrele cuvinte: ,,Piatra pe care au
-o ziditorii s'afdcut cap al unghiului".
Piatra care nu are nici o intrebuilare, este firtr valoare, omul o calc[ in picioare.
ce este agezat[ intre doul mogii, ca piatrd de hotar sau indat[ ce este pus[ la

psalmul I09 o clardvedereinainteprivitorlaina[arealaceraDomnului (cf. FA2,3 ).

,,sceptrul puterii tale i\i va trimite Domnul din Sion; stdpdneSte in m

vrdj maS ilor t di. " (v. 2).

,,Sceptrul" este imaginea puterii, de aceea grecii puneau sceptrul in m6na
primar; la igipteni faraonii sunt reprezentali lin6nd in mdnd sccptrul 9i biciul (dreptul
religiogi
a stdpAni li iovi). Aceeaqi semnificafie o are sceptrul purtat de gefii politici 9i

67

lia unei cl6diri, piatra cregte in importanfd, pentnl clpe ease intemeiazi dreptul de
ietate sau se sprijind un intreg edificiu. ,,Piatra" este, in rdndul intAi, imaginea lui
cel neluat in seamf,, dar a c5rui faim[ cregte apoi. in cazul acesta ,,ziditorii" sunt
ii. in rdndul al doilea,,piatra" este Mesia, cdci 9i la Isaia 28,16, unde avem un text
cu acesta, piatra este Mesia, de aceea se zice acolo: ,,Cel ce se bizuie pe ea nu se
ina" (Is 26,16).La Matei 27,42piatraeste Hristos. Psalmishrl il va fi numit,piatra
cupul unghiului", pentru cf, el avea sf, uneasci at6t pe iudei, cAt qi popoarele pdgdne,

mari p6(i constitutive ale omenirii privite din punct de vedere pw religios,
o unici zidire mare a lui Dumnezeu, intr'o bisericd"14. Acelagi inleles il are ,,piatra" 9i
rostul Noului Testament (Mc 12,10 FA 4, 11; I Pt2,7).
Sfdntul Ioan Hrisostom pleaci de la Matei 2l , 42 SiLuca 20, I 7 pentru a justifica
tul mesianic al psalmuluirat, iar Sfantul Atanasiera2 de la Ef 2,15.DacI cuprivire la
i psalmi exist[ oarecare indoialtr, convingerea despre mesianismul psalmului 1 17 este
I dou6

raspdndita. Citlm pe Origenl'3, Augustinra, Teodoretra5, Damianra6 (sec. XI). Sfinfii

inti diferi intre ei doar in mici detalii. Mai plin de am[nunte este Teodoret; elfrxeazd,
te, pe care mulli le trec cu vederea. Astfel, ,,piatra cea din capul unghiului" este

o laturl a unghiului reprezintl pe ludei, alta pe p6g6ni, ziditorii sunt fariseii,

ii, preofii gi c6rturarii'47,
Astfel, se vede ca un fir rogu purtAndu-se deasupra psalmilor Regele excep{ional 9i
1ia lui cea frr[ de sfrrgit.

Concepfia despre Mesia ,,preot-rege" nu se bazeazd' pe faptul c[ la cei

demnitatea de rege apare uneori impreunat[ cu cea preoleasclr3e, ci naqterea ideii
Mesia ,,preot-rege" au prilejuit-o profe(iile, care pun clar in vedere ci regele cel prer

va fi nu numai un domnitor, ci gi preot. intre astfel de texte mesianice Psalmul I 09, 4

locul cel mai de frunte.

116

L. c.

r37

Atanasie, op. cit., (Ps 109), M.G., tom-

,38

L.C

r3e

Schmidt, 1., Der Ewigkeitsbegriff im Aben Testaments, Miinster, 1940, p. 168

2'1

, col- 463.

l$ l)r. v. Gheorghiu, op. cit., p.612.

lfl ;,,,,n r,'.oraom, op. cir., (Ps ll7), M.G" tom. 55' coI.335.
Atunasie, op. cit., M.G., tom.27,col.48O.

lrr()rigen, op.cit., (Psll7),M.G.,tom. 12,col. 1584:,;arceastdfrazd(111,22)sereferlla

Htittos"
ld ArJgustin, op. cit., (Ps 117), M.L', tom. 37, col.l499: ,,Piatra este omul cel nou"'
lf!'l'codoret, In ps. 117, M.G., torr' 80, col. 1816.
lff l)urn an, Anil. Contra iudaeos, M.L., tom. 145, col. 42, 57 , 62, (combate pe iudeii care n'au
pf lrrrir pe Hristos cunoscut lor in Vechiul Testame nt sub numirea de ,,Piatra din capul unghiului").
lil l,'.xloret. op. cit., M.C . tom. 80, col. 1816.

Hristos in Vechiul Tbstament

NicolaeNEAGA

68

Crainicul

IV. Profefii mesianice in clrfile profefilor

Iacov odinioartr
lflcov" este templul din Ierusalim. Acelui Dumnezeu ciruia I s'a inchinat
vor pleca genunchii popoarele in viitor.
Partea ultimi a versetului indicd scopul pelerinajului. Din Ierusalim se veste$te
(torah), care invali poporul sd facd voia lui Dumnezeu. ,,Torah" (,,legea") inseamnl
1). Mai ales
data de parinli copiilor (Prov 1, 8), indrum[ri date de in]elepli (Prov 3,

Isaia

este inv[!6tura comunicati

(ex'
1, 10)'
Is
Dumnezeu"a
lui
pmfefi oamenilor, manifestare a voii

implrifiei lui Dumnezeupe

insi semnificafia religioasE a ,,torei", astfel ,,legea

pdmdnt a fostprofetul Isaia, Au contemp

2.

al{ii acea realizare, dar nimeni n'a fost atat de clarvlzdtor ca acest genial

vor face
,,$i va judeca neamurile Si multor popoare va da poruncile Sale' Si
sabia
neam
un
nici
ridicq
va
mai
Nu
cosoare.
lor
e'lor fiare de plug si ldncile
bate."
a
se
invdsa
altui neam Si nu vor mai
Cel ce ,judec6" este Domnul. Nu este vorba despre judecata din urm6, ci despre

l.Ierusalimul, loc de inchinare

(2.2-3)

,,inzilele cele de apoi, munlele caseiDomnuluivafi mai ridicat decdl toate

munlilor, Si se va indlla mai sus decdt dealurile, Si vrtr veni la el toate neamurile."
,,Zlle\e" se referd la un eveniment ce aparline viitorului, care Ia Dumnezeu
hot6rAt sd se implineasci negreqit (Av l, 3). Expresia apare des (Fc 49, 1; Nm 24, 1;
4, 1)) in Vechiul Testament; ea anticipeazd de obicei epoca mesianicd(Dat2,26).
Domnului" este cel pe care s'a zidit templul Domnului (din Ierusalim), Sionul, cum i se
spune dupi o culme a lui. Acestui munte i se va deschide un orizont larg, inc6t va
fi vlzut din mari depdrtlri. Agadar, in lerusaLim se va petrece un eveniment at6t de i
incAt nu numai cl nu vor putea sd r[mdnd strf,ine de el popoarele globului, ci di
ele se vor indrepta ndvalnic la fafa locului: ,,Mdnate de Evanghelia care se va
la toatl lumea", cum precizeazl Sffintul Vasile cel Mare'.
,,$i vor veni neamuri multe spre ei gi vor zice: Venili sd ne suim la munlele
la casa Dumnezeului lui lacov Si el ne va invdla cdile sale Si vom merge pe
sale, cdci din Sion va ieSi legea Si cuvdntul Domnului din lerusalim" (3)2.
Nici o rezervd nu-gi mai fac popoarele. EIe se revarsd ca un potop spre Ierusali
Strdnse laolalti in vederea aceluiagi scop, se indeamnd om pe om spre locul sfhnt' ,,

Sf. Vasile, 'Epp. eig

npo<p. 'Ho. M.G., tom. 30, col.236.

(din Ierusalim) se veste$te lumii", Sf' Vasile, op' cit.,M-G., tom. 30,

tdv

'?,,Evanghelia de acolo

240,24t.

I Adici ,,Biserica cregtin[, prefiguratd prin muntele Domnului", cum interpreteazh Ch

Alexandriei, Eig tdv npo<p. 'Ho., M.G., tom. 70, col. 69.

implrlfiaptrcii
(2,4)

Providenfei. Pentru aceast[ clar[ vedere a viitorului mesianic, Isaia poartl cu tot
epitetul de,,Evanghelistul Noului Testament".
Primul loc mesianic il intAlnim in capitolul 2.

69

voinlei Sale prin asentimentul ce-l d6 acf;unilor morale, ca 9i prin dezaprobarea

irilor. Izgonind plcatul prin virtute, omul nu va mai r[spunde la lovitura cu lovitura,
,erea

tr[i in-implraliu tui Du.o"r.u

inseamna pace 9i armonie in adevaratul sens al

O societate care s[ nu mai cunoasca grozlviile rtrzboiului nu este un extaz

inar, ci o fbgdduinldpe care Dumnezeu o vrea implinitE'
R[zboiul ie organizeazd in vederea distrugerii din care renilt,' atitea nenorociri,
rezulte, pentru
se intemeiazl in vederea construirii. Isaia intrezlregte fericirea ce

prin inlocuirea energiei rlzboiului cu o energie a muncii creatoare 9i constructives'

ar fi o intercalare
lsta este sensul general al versetului, care dupl p[rerea lui D. Guthe
pe care-l ocupd
locul
nu
sensul,
pe
ne
intereseazd
noi
9i
oard in textul lui Isaia6. insl
,

Yrsctul in cronologia

biblicl'
3.

Copilul Fecioarei

(7,r4)
chema numele lui Imanuel."
,,Iatd, Fecioaraya lua in pdntece si va nasteJiu si vor
a ascunde' a se face
la,,alam",
de
are
originar
,,almah",
Pentru ,,fecioara", textul
lume'
de
izolate
nevlzu! pentru cl fecioarele triiau
I lluscbiu

t'

al Cezareei:,,Este vorba

de Evanghelie, care strdnge multe popoare la un

*d

toate popoarele vor

fi stdp6nite

loc", Eiq tdv

de Hristos' care este

c'r 73

:1::ll1Ti,':i,ifi,?l;li,hli';ll

NicolaeNEAGA

70

Hristos in Vechiul Tbstament

Numirea,,almah" se mai int6lnegte in Vechiul Testament@c24,43; I; 2, 8; Ps 68,

CAnt I , 3; 6, 8; Prov 30, l9) qi are sensul de fecioarl de vdrsta m6ritigului, care n'a
m6ritatd gi n'a avut leglturd cu vreun bdrbat. Isaia 7, 14 este singurul caz in
Testament cAnd mama unui prunc se numegte fecioard, pentru cd ,,almah"se referl
maici cu totul excep{ional6. C[ este vorba despre o anumitd fecioard rezultd gi
articularea substantivului (ha almah). Noul Testament rela(ioneaz6 fecioara cu
Domnului (cf. Mt l, 23 pi comentariul lui Prof. Dr. V. Gheorghiu: Sfflnta Evanghelie
lVlatei, Cernduli, 1925,pp. 103-108). Tradilia cregtinl ap[r[ acest punct de vedere
pentru c[ Sffintul Vasile?, in comentariul slu la Isaia, scria cd; ,,intdiul Adam a luat fii
fEr[ impreunarea dintre bdrbat gi femeie gi tot aga noul Adam se naqte pe cale neobi
ci pentru cd este punctul de vedere corect. Pe l6ngd argumentele filologice, istorice
dogmatice. avem contribulii insemnate qi din partea artei cregtine. Intr'un momdnt
dateazd din epoca apostolicd, Maica Domnului este reprezentatl gezAnd gi purtdnd
brale pruncul lisus. La dreapta femeii st[ in picioare un b[rbat care line intr'o
carte, iar cu altaaratd spre steaua aare se aflf, desupra capetelor lor. B6rbatul, din pi

'hiril al Alexandrieit2). $i tot aga, dupd Eusebiu al Cezareei, numele acesta este un semn
nldejdii ci Dumnezeu va fi cdndva cu oamenii"r3.
Nu tofi interpreteazd mesianic textul, mai ales gcoaia ralionalist6 este impotrivd.
Gheorghiuta menlioneazl cu tot dreptul ca adversari ai acestei idei pe Grotius,
Pluschke, Hetzel,Gesenius, Hitzig,Knobel, Bauer, Olshausen 9i Diestel. S'a
cE,,fecioara" este solia regelui Ahaz. Ipoteza aceasta este veche: este menfionat[ in
al V-lea de Chiril al Alexandriei, care o combate ca fiind inadmisibilIts. Profetul se
lui Ahaz, regele necredincios gi pulin evlavios, pentru aJ convinge c[ Durnnezeu
ine in calitate de mAntuitor. MAntuitor este copilul care se va na$te din fecroari.
lui Ahaz (Abi) nu putea fi numitd fecioarl, cdci era mama unui copil de 9 ani in
profeliei gi apoi nic6ieri Abi nu poart[ acest nume'
Nici so$a lui Isaia nu poate fi fecioara din text. Niclieri nu se spune despre ea c[ ar
nlscut pe cale extraordinar[. in momentul profefiei, alEturi de lsaia se afla 9i copilul s6u
Dupd cum copilul lui Ahaz nu poate fi numit Imanuelt6, tot a9a nu se potrivegte
rea aceasta copiilor lui Isaia, mai ales cd in capitolul 9, 5 pruncul de la Is 7, 14 se

aceasta, este profetul Isaia8. Mulfumit6 acestei picturi vechi putem aftrma c[
despre ,,almah", ca Maic6 a Domnului, este tot aga de veche ca gi Evanghelia dup6
dacd nu chiar mai veche.

ci

fecioara ,,a luat", are deja in pdntece gi anunld astfel ceva

s[ aibdprunc gi mai ales o fecioar[ care aparfine vii
Poate fi vorba deci despre conceperea din veci. Dacd profetul ar fi zis: ,,va lua qi va
n'ar fi anunlat nimic deosebit, cdci era foarte natural ca o fecioard, dup5 ce
Isaia spune

cici

este nenatural ca o fecioar6

insircinat[, sI

cit., ('E#)M.G.,

tom. 30, col.465.

B
E. Mangenot, Al.mah(Diclionnaire de la Bibie, publi6 par F. Vigouroux, tom. 1, premidre
Paris, col. 394.
e
132.
I. Popescu-Mdlae$ti, Sludii Si comentarii, proorocia lui Isaia,IV, Bucureqti, 1927,
Sf. Vasile, op.

i0

Ieronim, Commentariutn in Isaiam prophetant, lib.

vocationem".
rr Teodoret, Eiq tdv 'Ho., M.G., tom. 81, col.277

,,Dumnezeu" gi domn alPdcii.

Ca peste tot, panbabilonigtii

afli

qi

in cazul acesta un motiv de inspiralie strdinl

la
Blhtiei... Astfel, orientalistul Ieremias pomene$te de existenla a ceva asemdndtot
mea
a
pronunfd
astfel:
se
Solomon
regele
,,Mama
sa
nagterea
bfbilonieni, unde despre
in
ascuns"rT'
vestal6,
mea,
mama
ndscutu-m'a
rAnd,
de
fu;t o vestal6, tatdl meu un om
Dup6 cum se vede nu este vorba aici despre o nagtere din fecioar6. Mai mult, acest
este profan. Gressmann face observalia cl 7,14 nu este autentic' Aceasti
dgcument

nasc6e.

Imanuel (de la ,,im" : cu, ,,nu" : noi, ,,e1" : Dumnezeu) inseamn[ ,,cu nol
Dumnezeu". A9a explic[ gi Evanghelistul Matei. ,,Karath" este o formi feminintr, se
traduce cu: ,,ea il va numi". Dupd unii, numele lmanuel are cuprins profetic, contine i
convertirii neamurilor, dup6Ieronimlo, iar Teodoret vede incadrat[ aici intreaga operl
mintuire. ,,Se numegte Imanuel pentru cI Dumnezeu va fi cu noi, Dumnezeu se va face
canoi gi astfel chipul dumnezeirii gi al robului se va cunoagte inpersoana Fiului,.."rr. ,,
chema numele lui Imanuel", adic[ vei mirhrrisi pe Dumnezeu ar6tat in chip
?

7l

lII, M.L , tom. 42, col. 112: ,,

(Domnul a zis ,,c[tre Isaia", 7, 3, 9i

BbScrvare o motiveazS cu vorbirea la persoana a treia
rdmane pur formala; in afarl
hu ,,c[tre mine," cum este cazul in 8, l). Aceastd observafie
toate acestea,
de aceasta, Gressman se combate pe sine cdnd tot el afirmd ci ,,cu
ihre
Glaubwurdigkeit
man
(,,Trotz
dem
braucht
cu
totul"
negati
trebuie
nu
Vcrosimilitatea ei
hlcht zu leugnen").

fondul acesta ne intereseaz[, pe care Gressmannil numelte,,Kern" gi

Fdtnite cd aparline lui Isaiars'
Pe noi tocmai

(jhiril, op. cit., M.G., tom. 70, col.2O4.

op. cit., (III, cap. 72), M.G., tom.24, col,
tt 0p. cit., p. lo5.
lt (lhiril, op. cit., M.G., tom. 70, col. 204.
tr

lr lirrsebiu,

136'

loorigen, Invis. Is.,M.G.,tom 13,col.224,combatepecei careref.profelialaAhzzgifamilia

tll,

rrlcrcmias, A.,DasAlteTbstamentsintLichtedesahenOrients,(ed.2),Leipzig'1906'p
t^

l)er Messias. ., p.236.

410'

Nicolae NEAGA

72

Hristos tn Vechiul kstament

4.Lumina lumii
(9,

l)

5.

peste cei care

,,Poporul care umbld in intuneric va vedea lumind mare,
"
lara umbrelor morfii, lumind va rdsdri'

poporul este cel din Galileea. intunericul este imaginea nenorocirii 9i mizeriei
l6), dar 9i a lipsei de prevedere, a lipsei de inlelepciune(F,c12,14);,,lumina"'
inchipuie belgug, noroc ai fericire (Iov 22,28; Ps 97, 11)'
criza social[ prin care a ffecut poporul (cf. Is 8, 2l-22) I'a distrus. A r6mas
mic rest, apropiat gi el de pieire. Aceast[ rdmagifd umbl[, incoace 9i incolo,
unui r[tdcit, negtiind incotro s'o apuce. De aceea, despre cei instrainafi de Dumnet
se afla la
c6 umbll in intuneric, zac in umbra morfii. Tocmai c6nd poporul
se spune

nivel moral atdt de inferior, i se pregategte o noud via|6, Acel val de noutate
rev[rsa asupra poporului posomorat, asemenea unui soare strdlucitor peste

se

intunericului.

lumina popoarelor (Is

,,Lumina" o aplicS vechiul Testament la Mesia, care este
in
Is 49, 6; ls 60, 1-3); astt-el, ,,lumina" este imagineamflntuirii 9i aMAntuitorului'
ti
aceasti
Testament sunt numeroase locurile in care ',lumina" este Hristos. Uneori
gi-o aplicl singur, alteori i-o aplic[ Apostolii qi prietenii Sdi. Ele culmineaza cu expret
lumina lumii" (In 1, l2). Referire direct[ la textul nostru face Matei 4, I

,,su

r*t

urm[toarele, gi astfel activitatea Mantuitorului, in Galileea, se aflh in

juste ale profetului Isaia.
prevederile
^
in Sfhnta Trad(ie, locul Is 9, I deservegte interesele impdrafiei spirituale'
Sfinlilor Plrinli cadreaz|cu aprecierile biblice, ei neinterpretand niciodat[ in sens
Eus'
textul. ,,intunericul" este p[cahrl (Ieronimre), ,,lumina" Hristos (Sfdntul vasile20,
al Cezareei2r,

Chiril

al Alexandriei22), sau darurile sale, Evanghelia (Teodoret2r).

1
Ieronim: ,,in umbra mo4ii sunt cei care pacdtuiesc", op. cit.,lib. 1II, M.L., tom. 42, col.
adevan
20
SfAntul Vasile: ,,Domnul a adus (scil. Poporul) de la intunericul negtiinlei la lumina
op. cit., (Com. Ia cap. 9), M'G., tom. 30, col. 508'
2i Eusebiu: ..in Galileea a vestit Hristos mai intdi lumina Sa". Eusebiu menlioneaza min
tom. 24, col.
cana, int6ia mdrturie a puterii Sale dumnezei esti., op. cir., (co. la cap. 6), M.G.,
70' col' I
tom'
M'G',
22
Chiril:,,Lumina este Hristos gi Evanghelia"...,op. cit',lib' I, orat' Y
pe
strdlucitoare
luminii
2r
posesia
in
n'au
fost
care
Teodoret: ,,in intuneric au fost popoarele
293'
81,
col'
tom'
(com.
M'G',
la
cap.
9),
cit.,
e",
op.
prin
Evangheli
o trimite Hristos

re

73

Prunculluminat
(e,s6)

,,Prunc s'a ndscut noud, copil s'a dat noud Si vafi pe umdrul lui stdpdnirea Si i
dal numele: Minune, Sfetnic, Dumnezeu tare, TaldveSnic, Principe al pdcii. $i mare
sfarSit.
,ll f mpdrdlia lui, iar pacea lui va fi fird de
a pruncului din 1 , 14. SfAntul Vasile2a
de
aproape
mai
o
determinare
Aici avem
g, 5-6 o continuare alui7,14. La titulatura de Imanuel se adaugS cele din cap.
Toodoret din Cir vede in numirile de aici un comentariu la numele Imanuel2s.
lrnanuel este un copil deosebit de allii, un copil minune, clci pe umerii lui apas[
rdspunderea indatoririlor unui suveran dintr'o impdraliede propo4ii universale.
ljste semnihcativS vorbirea la trecut: ,,ndscut", ,,dat". in mintea sa luminatd de
rtlczeu, profetul vede realizat evenimentul, copilul deja ndscut' Cinci sunt numirile
i se dau. intaia este ,,minune". Fiul care se va naqte va fi intru totul excep{ional, c[ci
i

o minune constituie o exceplie. Excepfional va

fi

ce1 aqtcptat

prin nagtere, prin felul

vlaf[, prin modul cum sfdrgeqte, prin rostul 9i menirea sa.

2. ,,Sfetnic,' este cel care povlfuie$te, coopereazl la o conducere qi indrumi pe
itc cdi, ,pe cdile cele bune" (Mih 4, 2).
3. ,,Dumnezeu tare" (,,E1 gibbor" inseamnS Dumnezeu uriag). Spre deosebite de zei,
utincioase ficfiuni,,,Fiul" are naturd dumnezeiasc[)'
4. ,,Tattr vegnic". Noflunea de tat[ implicl ideea de bun[tate, dragoste qi mil6'
virtuli sunt netrecitoare la Imanuel: mereu bun, totdeauna iubitor 9i plin de
. Califrcatirul ,,vegnic" se referd la Imanuel. Expresia precizeazdatitoriginea, cAt

ncp

flln1a acestuia.

pruncului este ,,Domn al pacii". Prin aceast6 numire se

c[ Imanuel este nobil duptr origine 9i va h delinltorul unei demnit[1i'
lnceputul versetului 6 precizeazi,exitdereaimpirlfiei lui Imanuel. Adjectivul,,mare"
interpretat de Chiril al Alexandriei la superlativ 9i incadreaztr in imp6rdfie toate
uirile de stat de pe p[mdnt26. Am avea, in cazul acesta, 9i o indicafieprivind structura
5.

Ultimul nume ce i

I a implrlliei

se dd

veqnice.

de mare sfat.'.", Sfdntul

,,Mni inainte s'a numit Immanuel, aici se nume$te lnger
Irrrr, la cap. 9),

M.G., tom. 30, col. 512.

la cap. 9),

M.G., tom. 81, col. 296.

!asl\e, op' cit',

este Dumnezeu", aici ,,Dumnezeu tare", ceea

,,lrrrunuel din textul anterior s'a interpretat,,cu noi
va
domni singur peste to!l",Teodoret, op' cit''
puterii
altuia,
ci
fi
subordonat
va
ci
nu
hgcamnd

('hiril, op. cit., M.G., tom, 70, cot.257.

Hristos in Vechiul Tbstament

Nicolae NEAGA

74

6.

Darul al doilea este inlelepciunea (,,hocmah", oo<pia ). Acesta este darul deosebit
p[rrunde
in enigmele vie]ii gi a indica drumul care duce Ia fericirea individuald (cf' Mt
I

Vlistarul din lesei

(11,1-2)

54).

va
primejduirea existenlei. Oin aezasrul in care l-au 1y.1t c1ryle' 11 1dr3"l:":l:Ti
va iesi un vtdstar
vielii:
,,
r6d[cinile
toate
si
inc6
uscat
i s,au
ridi.ca"27
va
se
odrasld
lui
tulpina lui lesei Si din rdddcina
. , -- regi
(Fz
--t: --^-: ^: ..,,+^*:^:
puternici, pe
^- roni (Ez I
in vorbirea figurata vlastarul inchipuie pe oamenii mari 9i
cu pieirea (Iov 14,1-9)'
3), iar trunchiul este omul imbdtrdnit sau sl[bit 9i ameninfat
decdt trunchiul qi rddl
supraviefuit
n'a
datl
alt[
de
falnic[

'

Din ,,padurea"28
mAniei Sale i-a ars fala ,,de sus
Securea qi iierestrdul Domnului au mistuit-o, iar focul
care cu poc6in[6 s'a
acea
pentm
jos". Doiordrea n'a fost hotlrdtd 9i
',r6m['i!d"
fiul lui Obed Ei tatll
este
Iesei
lui
lesei.
familia
este
cel Atotputernic. Acest trunchi

"

David (Rut4,22).
ale
intocmai cum dintr,un trunchi sau r[d[cin6, prin acliunile binefrcatoare
se va
asttel
reface'
se
copacul
iar
proaspete,
ies
mlSdile
solare gi ale undelor de apd
cele mai
yd"r.1i
din pllpanda familie a lui tesei un baibat de care se leagd
T:ii
inlelegerii,
al
inlelepciunii
duhul
9i
lui
Dumnezeu,
vldstar este dlruit cu,,Duhul
(verset' 2)'
sfatului gi al puterii, duhul cunogtin{ei 9i al temerii de Domnul"
stinlenia' pentru a
toatl
omului
care
dE
putere
o
este
,,Duhui lui Dumnezeu"
primesc fiecare in
deCir'
Teodoret
comenteazl
cu succes pe teren moral. Profef,i,
intr'un astfel de blrbat
darwi in baza c1rorasiligluiegie intr'ingii o fo4i divin[2e.
duh stau toJi erou
acestui
tnfluenla
Sub
idealului.
poate stinge niciodati naca.u
ins[ in t
se
realizeaza
Mesia
I
3)'
16,
Sam
14,6;1
,,in
icf. rud 6,i4; 11,29; 13, 15:
pe ,,nuah" (a se od
mai des[virgit coborarea duhului lui Dumnezeu. Isaia trimite
mai celebru det
cel
din
urm[
cel
la
duhului,
9i
al
acel rotcrpaivetv 9i pdvetv
la Iordan,_era plin,
de
c[
(Lc
4,14)
,,intorcdndu-se
davidic,,I. Despre lisus se scrie
in vrem
Duhul Sf6nt,'; intrand in sinagoga din Nazaret, citea din sfanta scripturd,
trei
de
o
serie
Urmeaz[
(Lc
4,
18)'
Lui
nvel5pcr rupiou era deasup.u
acelaqi

daruri pentru a constitui in total gapte daruri'

din neamul lui David", op' cit', (

27
Sf. \.asile: ,,verseful acesta ne anuntanagterea lui Hristos
la cap. Xl), M,G., tom' 30, col.
r i ,r,or
2r p[durea este in vechiul Testament, imaginea oamenilor numerogi, a poporului (Is 32, 19)'
2e
Teodoret, op. cit., (com' la cap. 11), M'G , tom' 81, col' 313'
den ersten vier chr' J
30
Dr. K. Schliitz, Isaias 11, 2, Die sieben Gaben des h. Geistes in
(in Alttest. Abh., Breslau, XI' 4), Mtinster i' W', 1932' p' 5'

553'

,.

sfatului" este insugirea de

indrumare potrivita; ,duhul puterii" este darul de a trli
Stsi lndatn gi lntotdeauna o

,,in1.l"g"."u"

profetul compune acest capitol intr'o vreme cdndpoporul s5u era subjugatpdnl

ffi;;;;;;i,ina,'o,

75

este partea practic6 a inlelepciunii. ,,Duhul

sfatului.

mai ales a celor ce

,,Duhul cunogtinfei" este darul pdtrunderii tuturor lucrurilor 9i
a
cuno$tmlei'
practicd
partea
reprezintd
temerii"
lui
Dumnezeu.
ale
,,Duhul
Numdrul gapte este simbolic ai sffint, el indic[ plenitudinea. Persoana care
te cele gapte calitl1i ingirate aici este intr'adevlr un om desavdrgit. Mulfi tac
ideoloeic[ intre Is I 1, 2 gi rd 6rto nve6patu din Apocalipsa Sfhntului Ioan (1,
5, 6). Cu toate ca pdnl azi nu s'a produs un comentariu definitiv la cele

3,l;4.5;

o conlin
: daruri ale Apocalipsei, totugi este sigur cf, cel pulin ideea de plenitudine

l(:cle texte.
Dr. K. Schlutz a studiat Is 11, 2 in primele patru secole ale erei cregtine 9i constatS
Hipolit'',
lCriitorul sirian Aphraatrr, apoi Efrem Siru131, Iustin Martirul3r, Tertulian3',
gapte
daruri se
tmont AlexanarinuP' si Origin3r leagd darurile lui Isaia de Mesia: ,,Cele
vrednicrer
in misura
tc in toati plenihrdinea la Hristos, care le trimite credinciogilor,
ia,,. Sffintul IoanHrisostom32 intemeiazainvdlatura sa despre natura divino-umand
Grigorie de Nyssa3r,
MAntuitorului pe Is 11, l -3. Acelaqi interes mesianic il aratS Sfrntul

lAtanasiess, Sfdntul Irineurs, Fericitul Ieronim33 9i ceila[i'

este in
Dacd teologii de azi nu dau importanla traditionaltr lui Is I 1 , l-3, totuqi
care
bdrbat
numai intr'un
e admis ci darurile descrise de profet se intdlnesc deplin
mult pe semenii sdi3a.
7.

infrtrfirea
(1

cea

mare

l,6-9)

,,Atuncivorslaimpreundlupulcumielulsileopardull6ngdiedsevaodihnisi
sejoacd la vizuina
I puiul de leu (Si boul) qi un copilas le va paste' Iar copilul
Si

! : - ----^r-.: (copilul)
/^^-;1.,t\ cel
iatitnal intinde
intinie mdna.
mAnn
^-t abia
^A;^ inldrcat
si tr Toyo ochiilor sticlosi ai sarpelui
vor maiface nici un rdu..." (cf. 9i Is 65,25).

Comparalia se face (in verset. 6) intre dou[ conmste' Cuvdntul ,,meri'- !"U.ou-') n5e.A;
intaia dat6 in Fc 49,
in text, clci altereazd aceastz ordine. in Biblie, ,,lupul" este amintit
Sehltitz, op. cit., p. 36, 38, 46, 58,

llehltitz, op. cit., p. lO6.

l)y. t'ir., p. I 17. l2l , 65, 144.
,,f1t,.,

a", gew.hnliche

68,77'

98.

meschliche Mass hinausgehen", cf. Guthe, op. Cit.,

p.569.

Hristos in Vechiul kstament

Nicolae NEAGA

76

2T.Elestenumit,rdpitof',cecidimineajasugrumigipradl(Fc49,

(lonjunc{ia ,,caci" motiveazl lipsa rdului. ,,Pdmantul" (metonimie, vasul pentru

rrrt) Lste tot spatiul locuit de oameni,6),n ti oixoul.rlvrl cum intetpreteazdEusebiu
rurcei{2, sau 11 r&ocr rl {lnoipcr,vdv, cum t6lcuiegte Chiril al Alexandrieiar.
CuvAntul ,,plin" trebuie interpretat cantitativ 9i calitativ. Cunoaqterea lui Dumnezeu

17),trliegteinpustie

6) 9i este gaa in orice clipd slverse s6nge qi sdpiardlvieli (Ez 22,27),cdciestefoate iute,
ales lupul cel de sear[ (Av 1, 8). Figurat lupul este tipul omului crud.

,,Ivlielul", carereprezintradtdetipic animalele domestice, esteimagineabhndetii.

semnificalie o are gi iedul gi in parte vitelul. Leopardul este, ca gi lupul, tipul cruzimii,
rupepe oricine ii iese in cale (Ier5,6). Este o fiardvestitiprin iutimea gi siguranJapasului ei
l, 8).,teul" estetipul forleipe carenimeninuindr5zregte s'oprui laincercare (Nm24,9),
ar risca sd piari in ghearele celui care ,,stii la pdndi gata si sard" (Pl 3, 10). ,,$arpele", mai
vipera, care in toatl vremea are venin sub limbi (Ps 140, 4), prezinti un pericol de moarte
om, clci impotiva ei nu este'vraj[ gi nicivindecare (Ier 8, 17).

practica; ,,deah" indicd uneori in{elepciunea gi priceperea de a trdi dupa vota cea
t[ a lui Dumnezeu (Ier 3, l5). Obiectul cunoagterii este Dumnezeu'
r+dz (,,ladath")
La Avacum cunoa;terea este teoretici, gtiinlifictr, cdci infinitiwl contr.
care
teoreticd,
,,inundd ca
Cunoaqterea
onoare".
(,,kabod"):
,,m[rire,
0U obiect.TiD
,
pune accentul
Eusebiu
de
aceea
practice,
celei
premerge
(chidl44),
p6m6ntuf
brcnt
Una

Ouv0ntul lvf,rorgtt.

Scnsul celor doui texte este urmdtorul: ;tiin1ific, Dumnezeu va fi cunoscut, iar
ic voia Lui se va face pe intreg pdmdntul. Idealul este condilionat, la Avacum, de
rgerea imperiului chaldean, la Isaia este o consecirlld a tealizdrilor din Is 1 I 9i

Groaza de moarte pe care o inspird trdirea in apropierea fiarelor va trece in

irealului atunci cdnd ochii sticlogi ai viperei vor fi obiect de distrac(ie pentru copii.
Sfin1ii Pdrinfi nu interpreteazd literal. Chiril alegorizeazdls,Ieronimatribuie un

spiritual textuluis, pentru Teodoret ferocitatea animalelor reprezint[ variatele

de oameni cu moravurile lor37; asemenea gi dupd Eusebiu al Cezareei3s gi ceilalp.
Pentru frumuselea ei, aceast6 sublim[ paginl biblicn a fost obiecrul celor
st[ruitoare disculii. O citeaziTheocrit]e, Virgiliu3e 9i Horafiu]e. Se susfine cd sub in
acestei profe{ii a conceput Virgiliu acea,,aurea aetas"a0, cAnd ,,se va nagte un copil...
va aduce pacea in lume. Toate crimele dispaq turmele de vite n'au a se mai teme
$erpii gi toate plantele otrf,vite vor pieri"at.
8.

9.

vttr
,,in ziua aceea, rdddcina lui lesei std ca un sleqg intre popoare, neamttrile
plin
de
mdrire"
va
odihnd
idui in ddnsul, iar locul tui de
fi

prin care poporul

,,Nes" inseamn[ semn (minune), semnul de pe o culme de deal,
traducerea
acceptat
,,steag"aS, degi tot a9a de
alarmat intr'un caz de rf,zboi. Am
cu
,,minune"
este redarea cuvdntului ,,nes"
pentru cd gi-a inhpt
,,RIddcina" este puterea de via15 a cuiva. Un neam este tare
cuiva: Iisus trimite
originii
icoana
este
mai
,lt" io pa-aot (2 itegi 19, 30). ,,Rdd5cina"
(Apoc. 22,16).
lui
David"
este
,,rddicina
rl sd strige cu glas ridicat ci Domnul s6u
popoare el st[ ca
Intre
(neamul)
lui
Iesei.
..Vl[starul', (urma$ul) va iegi din r[ddcina
El este obrectul
mulfimii.
in
mijlocul
pltul uriag in mijlocul viei sau ca un steaga6
exemplu'
de
om
celebru
rar,
un
ci generale, cum este cazul cu un lucru mai
unde siligluieqte
,,Menuha" este loc de odihn[, salag, tron, patrie, probabil locul
pe care i-o
cinstirea
este inleleasl de unii Shnfi Pdrinli ca
lui lesei.

Desiv6rgirea credinfei
(l l, e)

Avem in Vechiul Testament doud texte, unul la Isaia I I , 9, altul Ia Avacum 2, 14,

privire la deslvdrqirea credinlei exprimd aceeagi g6ndire: ,,Cdci plin vafi pdmd
cunoa$tereq lui Dumnezeu, precum apele acoperdfundul mdrii"

16

Chiril, ,,Vipera este imaginea celui r6u...", op. cit., (1, ID, M.G., tom.70, col. 525.
Ieronim, op. cit., (I, IV, com. la cap. ll), M.L., tom. 40, col. l5l: ,tup a fost gi Pavel,

persecutat Biserica".
r7
Teodoret: ,,Prin ferocitatea animalelor sunt inchipuili oamenii cu moravurile lor: lupul este
acaparator, iedul indicd simplitate gi nevinov6lie, leul mindrie gi fo(i, taurul (boul) i
in Hristos se infrAfesc toate categoriile de oame ni..)', op. cir., (com. la cap. 11), M.G.. tom.8l,

3l 5.
rl Eusebiu:
,,Animalele indicd cele rnai variate naturi omenegti...", ap. cit., (com. la cap. I l),
tom.24, col. 172.
re
lleignant, Les prophites d'Israbl et le Messie, Paris, 1893, p. 316.
a0
Fr. Delitzsch , Kom. Uber das Buch lesaia, (Bibl. Keil. U. Del.), Leipzig, 1889, p. 194.
or
L. Dcnnefeld, Le Messianisme, Paris, 1929, p.284.

Steagintrt popoare
(11,10)

cu

r5

77

,,Mlrirea,,

ll Iirrscbiu, op. cit., M.G., tom. 24, col. 173.

lr('lriril, 'E(rn. etg tbv 'App. M.G., tom. 71. col. 884'
il ('lriril, op. cit., M.G., tom.7l, col. 884'
ff

24, col. 173

liuscbiu, op. cit., M.G., tom.

-t l,cntru
din 1938
c[ mai exist[ aceastd traducere la noi, de exemplu, in Biblia Fundafiilor Regale

;l lrrl.lropescu-Mdlnegti, op.cit.,p.2 l0,giaqvreasEsccreezeunfeldecontinuitateincelebune

Hristos tn Vechiul Testament

Nicolae NEAGA

78

indllate, evenimente care determinl pe mai m

interpreteaz6 TeodoreC8'
cum
i aduce inchinare dumnezeiasci,

diruiesc credinciogii, dupa

moarteaT 9i

10.

Sflntul care vine

(t2,2-6)

qi
voi teme, cdci
,,Iatd Dumnezeul mdntuirii mele! in tine md incred nu md
"
mea!
mfintuirea
va
care
Dumnezeu,
'
fi
veselia mea este Domnul
il ros
,,Iat'" este parlicula care veste$te de obicei noutllile cele mari. cuvantul
Obi
a
agteptat'
ce
de
ceea
ctrvaaveapa:rte
se
bucure
sd
sfhrgit
popo*l, care poate in
de,,mdntuitor"'
in
calitate
bucuriei este,,Dumnezeu"
2 Ps 1 I 8, 14'
,Zimralh" inseamnd fal6, glorie, lipsind sufixul ,,i", ca 9i in I; 15, 9i
mdnluirii"'
izvoarele
din
veselie
cu
,,$i voi scoateli apd
.,lzvoarele" de apl sunt destul de rare in orient. o fhntand constituie
adevdratl avere afamiliei. Pentru cate un izvor de ap6 se pun in migcare triburi
Din pricina unui izvor, pe care-l cotropiser[ slugile lui Abimelec, s'a iscat ceartii
(Fc 21, 25). Fad
Avraam gi rege. Dreptul de proprietate l-a plitit scump patriarhul

nu va
sunt de regula adanc sdpate, astfel cd scoaterea apei obosegte gr.u ln viitor
feri
icoana
apd
fiind
de
izvorul
bucurie.
mare
prilej
de
nu
fi aga. Scoaterea apei va fi

79

Lui Dumnezeu I se cuvine imn de preasldvire, pentru c[ bucuria pdmintenilor va fi

Lauda este motivatd de binele care li se face. Nu vor mai fi intrist[ri ca in trecut,
rul'erinlele se exclud din viitoarea agezare sociald.
,,Orbii" de ieri, plg6nii, vor vedea limpede efectul invior[tor al ,,apei vii", iar
iogii sunt chema{i a fi intotdeauna la culmea indatoririlor sfinte, prin sfat 9i exemplu.
,,Sfhntul' este titulatura ce se dd lui Dunmezeu. El este sf[nt prin Sine, indiferent de
ce o are despre El omul. Pitrunzdnd in via{a acestuia, El o sfinleqte (I9 3 1, l3;
20, 8; I; 20,12\. O misiune asem[n[toare indeplinegte qi aici Sfdntul, de aceea Isaia
iderd mare lucru cdpoporul a g5sitpe Domnul (12, 4-6)'
11. Cel agteptat

Qs,e)
,,latd, Dumnezeul nostru in care am ndddjduit, Si ne va mdntui pe noi, acesta este
tul pe care-L a$teptam; sd ne bucurdm Si sd ne veselim de mdnluireq Lui-"
Credinciogii se invrednicesc a-gi vedea intruchipat visul de veacuri. Iat[ cd vine
ttrrd de care omul nu poate nimic; Dumnezeu.
lnima omului bate ,,atunci" de bucurie, iar cu buzele il rlspldteqte pe ',Cel ce vine"
cum poate. Motivul doxologiei este mdntuirea ce vine prin El. Este gi aici o profelie,
ionsul celor frcute de Moise gi a1li prooroci (Chiril al Alexandrieisa).

(Levl4,50; 19,20; Is43, l9); laleremia2,l3,,apavie"esteDumnezeu'lnNoul'[esr

numeite adesea pe Sine apd vie (In 4, 14), de aceea Sfinfii Pdrinfi
(
textul la izvoarele Mantuitorului (Chirilae 9i Eusebius), la docfina evanghelicl
(Sfrntul
sufletul
astamp[r[
(Teodorets2)
9i-9i
din care scot cu bucurie cei care cred
p e Domnul, vestili nume I e Lu i' face'1i
,, $i v e|i zi ce in z iu a aceea ; l htdali
este numele Ltti! sd stie tot
faptele Lui intre neamuri, preamdrili-L, cdci mare
(a
".
5)
li
cd mare este... Sfdntul lui Israel!
Mantuitorul

nT

I, com' la l l)' M'G" tom' 24'

,,Giorificarea dup6 moarte", Eusebiu, op. cit-, (tib. II, tom'

32'7.

cit., (la cap. l1), col. 317: Ieronim vorbegte despre felul mor{ii sale: ,,erat mors
gloriosa", op. cit., Qib. IY com . [a cap. 1l), M.L., tom' 42,cot' 752'
i' .,Din izvorul mAntuirii, care este Hristos'..", op. cit., M'G', tom' 71, col'344'
i0
de aici a se inlelege alegoric, referindu-se Ia izvoarele mintuirii, Ia Hristos"

a8

12.

se

0p.

,,Apa

tom. 24, col. 181.

intelligarnus evangelicam"), op' cit"

,,Este vorba despre doctrina Evangheliei" (,doctrinam
IV, com. Ia cap. 12), M.L., tom. 42, col' 156
52
cei care cred sincer" (
,,Este vorba despre izvoarele mAntuirii, din care scot cu bucurie
156.
cap. 12), M.G., tom. 81, col.
s1
Op. cit., (com. la cap.72), M.G.' tom' 30, col' 564'

Statul ideal
(32, 1-s)

,,Iatd. dupd dreptate va domni regele Si sfetnicii cuiudecatd vor indruma'"

,,lati" serefer[ gi aici la,,vremeaaceea", cAnd dorin{elejuste ale omului vor fi lintaultimi
dregStorilor. Regele va fi drept in acliunile sale, iar sfetnicii s5i supugi 9i loiali.
Ilvreiescul ,,legarim" l-am tradus cu,,sfetnicii" (LXXareaplovteq), pentru cI este
de una gi aceeagi guvernare, nu de imp[r{ii diferites5. ,,Legarim" este un nominativ
ut, contopit cu prepozilia ,,1e" ca in Psalmul I 6, 3.
cu
,,Cu judecat[", adicd cu tact 9i cu inlelepciune, Iird a ajunge in antagonism
rcgele.

'eful

,,$i va fi fiecare ca (un) ascunziS impotriva vdntului Si un addpost tmpotriva

ca o revdrsare de ape intr'un pdmdnt uscal Si ca umbra unei stdnci inalte
'un linut secetos".

5I

([I, com. la czp.25), M.G., tom' 7I, col. 565.

(lhiril al Alexandriei interpreteazi astfel: ,,Va domni peste voi Hristos cel drept gi nevinovat",
llt., IlI, M.G., tom.71,col.'704.
tlhiril op. cit.,

Hristos in Vechiul Tbstament

NicolaeNEAGA

80

Este vorba despre lrecare dintre sfetnrcrt

,,Ig,' trebuie tradus cu ,,fiecare',.
poporul
in versetul I . Ei sunt scut Ei apErare impofriva tuturor relelor ce ameninld

p6mdnt' de
pericol. VAntul trece la aproximativ o jumdtate de metru de
jos 9i cu respira[ia::ti'lgsurpringi se culcl in grabd ta pamant cu fafa in
Crivdful bdntuie mai
caracteristic[s6.
cea[6
o
dup6
vdntului
ivirea
locului'prevad
d[rim[ tot ce este mai
iama li este uneori atdt de puternic incdt dezrld[cineaza 9i
rezistent. Folosul adlpostului apare deci evrdent'
Pamantulagezatl6ng6apedarodulsiulavremcasa,cdciabsoarbeceletrebu
care are sfetnici care
puterii de rodire. Aseme-nea^nu poate fi ingrijorat cetSleanul

este in

apostolat social.
reconfortant, mai ales
Pentru omul st[ruitor Ia lucru umbra este un adevarat
degert lipsit de ad6Posturi.
'
(uneori
DiX a ffadus ,Jaion" cu Etov, insE ,,!aion" inseamnd aici mal stincos
2 Regi 23 17) '
de piatr[ Ier 3 I, 21 , alteori piatrd funerard,
'
rEcoritoare, intrucdt dinspre st6nc5 radi
mai
este
stanca
de
o
oferit[
Umbra
rdcoarea specificd Pietrei.

celor care aud

,,$i)u vo, mai'fi inchi;i ochii celor care nu vdd Si urechile

ascultdtoore."

pentru cd
c)mul care are ochi luminogi gi nu-i deschide vederii largi este orb,
este vorba, este orb cu su
are gi nu vede,,. in domeniul moral, c6ci despre aceasta
iubesc dreptz
.el ca." gtie care este binele 9i nu-l face qi cel care ur69te pe cei carc
sE se impotriveascl
Dumnezeu a deschis omului urechile ca el sd nu dea inapoi 9i
fac6 9i si le urmeze" (I; 24' 7) qi s
50, 5), ci sd aud6,,toate cdte a grdit Domnul 9i si le
pe omul renlscut' pe omul
inspaimante grozav in fala josniciei (Fc 20,8)' Isaia vede
impf. pl. f. d. ,, (;in) a (ain) a" (ain)'
,,Tiqenah":
',,5i'
iri*o celoi nibuni ro judeco sdndtos si limba celor gdngavi va grdi USQ

fale de virtul
de aici sunt oameni srnatogi trupe$te, dar nepdsdtori
uguratici in cazuri grave. Ei vor deveni co
,,lnima" (,,leb") este cugetatl ca ce
inima,jndeamnd" (I9 35, 2l),,,vegheazit"
minte" (Dt4, 39),,judeca'(Is 32,4) 9i este
,,Limba" apare adesea personifica
mincinoasi (prov. 6, 17), ',viclean6" (Sof
limbd ucigitoare, c[ci duqmanii lui Ieremi
56

l. d. Onciul, Arheologia biblicd,Cerndu{i, 1884, p' 59'

adicl sd-l invingl in discufii gi s[-l denun]e regelui. Dumnezeu este impotriva
brici (Ps 55,4), iubegte insd,,limba dulce" care ,,inmoaie
(Prov25, l5).
Celor virtuogi Dumnezeu le dd limb6 aleas[, ca si gtie s[ vorbeascd (Is 50, 4). Aga
sub impulsul inspirafiei in trecut li s'a deschis gura celor greoi la limbd gi au fost
i sd yorbeascd (I; 4, l0), in viitor fiecare va vesti deslugit adevdrul.
,,Celui nebun nu i se mai zice cd-i de neam ales Si celui viclean nu i se va mai zice
U, 18),

care au limba ascugitf, caun

Ascunzigulofer6unlocsigurdeapdrareimpotrivavdntuluicebdntutelnorient.
I 1' 6) giotrdvil gtlij:l*
timpul vlrii sufl6 acolo un idnt fierbinte , ,'arzdtor" (Ps'

""'lfi"orrrii,,

81

c:instit.

"

,,Nebunul" de aici este un om de categoria ultim6, atdt in inlelesul intelectual, cdt 9i

ccl etics?. in ziua aceea, cdnd aristocralii virnrlilor gi impdralii s[racilor vor st6pdni,
faptelor, gi nu a originii, va h cea prefuitl
13.

Mergiitorul inainte
(40, 3-1

l)

,,Glasul eelui ce strigd in pustie: gdtili calea Domnului, drepte faceli cdrdrile
eului nostru tn pustie!"
Poporul este anunlat, prin organele sale competente, ci in curAnd se va sfdrgi
cu aspectul lui nepl[cut, SI ia aminte toli la ceea ce li se spune gi si se conformeze
i. Cel care vestegte este un sfetnic oarecare, preot sau profet.
,,Pustiul" este lara Canaanului, care din pncina deselor dezastre, este lipsitd de
tori sau este degertul dintre Canaan gi Babilonia, care trebuie amenajat in vederea
rcerii in patrie. Asemdnarea este luatl de la necesitatea orientalilor de a preg6ti
ile, ori de cAte ori o regiune este vizitatd de rege. Pentru a face cdr[rile practicabile,
nivelate ddmburile produse prin acumularea nisipului qi astupate gropile rezultate
urma revErsirii apelor. Pentru a merge totul neted, crainicul anun!6 cu mult[ stdruinta
apropiat6.

profetul pleacd de la o situalie politici, totugi el vede mult mai departe. Regele
este insugi Domnul, care vine personal s[ elibereze din robia suferin]elor
vine din ,,pustie", pentru cd 9i teofania de la Sinai a avut loc in imprejurEri

Degi

ilare; ,,I s'a g[tit calea celui ce venea din pustie" (Ps 68, 5),
,,Iagar" inseamn[ a h drept, in Piel a face drept.
,,Toatd vqlea sd se umple Si tot muntele Si dealul sd se plece qi
fir,pte Si cele colluroase netede."

vorfi cele strdmbe

h Asr lbl, ,,nabal" este in Vechiul Testament bogatul nechibzuit (Ier 1 7, 1 1), omul nesincer (Prov
tl), imoral (Ps 39, 9), migel (2 Sam 3, 33), dar mai ales omul care nesocote;te in gdndul sdu cd
17,
htt exista

Dumnezeu (Ps 14, 1, Ps 53, 3).

Hristos in Vechiul Tbstament

NicolaeNEAGA

82

Dup[cuminordineafrzic[suntvicisitudinicaremacindterenulgiinchide

liu qi'"u

tY1:tttt*111:,'i:

"tl
:::l'l i
puterea
#il:rffi;;;;i;il,"ilil;ili;Dacr se aruncala o parte impedimentele,
,rmireazit drumul

t"p

se ugur-e1zli
cregte enorm, iar avinrul spre 1int6

+rahrrie sa.he
si fie copil
cor in
--:-^+ omul
^-,,r trebuie
intampinat,
mult'
--:.:^: ex aa nrrni a""; .r. irrcru. c6ci pAnd atunci nu mai este
I
gindea decdt sd
dd (vezi Mt 3, 8;
ntelor. Sfinlii P[

"tut#l#;:"i ild;ffip"r*?r'
'

indepartat
realizatin

;:ffir:1r-.

Ieronim
aflr
care
loan,
lui

il#l1xi,il,i"iffiffiil;;

atribuie un sens gr mai

."'d;;;;

y.^- ^-.-,.1-+-l^,. alp

ele depagesc nfr
cuprinzltor cuvintelor;
^enicesc

n'*11*"1;*:yll': il T'::11ii"j::"',::
I
sub variatere sale forme; cdt despre ,,v6i"

ffi:,?l;Jffid,:u, ,,i""ni.;Juraul

suntimagrnea."rorrnoip,rtin.r"aio..rr*pupnchirilgia(ii,glasuldeaicir[mdnet
i"""r,i-""irr"*crg[torul ,,Soareluidrept5lii"6l' - .-.,..-.-".t
tr.'
tot trupul mdntuirea
-A-t,,ivon lui
Si
,,$i se va oran
"'"dno

'Ul'o-C-o*n'l'i
cdci gura Domnului a grdit"'

.rt"
f" care o datoreazi coPilul ta16y:1'r:::]:::r'lYll*
!'r\auuu
,,Kabod"
lui Du
"in't"l
i inalt demnitar sau slava ce datoreazd
I, 6); dar gi onoarea ce se
este un ebraism
credinciopii. ,,fotbasaf ', ioutd **tu,
t l: lt?"ir:"rt". lT' j?it;

r"n., sefoloseetein Fc6,12;rer25,3r;zah'

i"
"..iuqi
-''
ts4e,26;66,23;roll,r''q'ltiueit"-t'ott'n1t"t"-tt1^:':ll':l11lllli,';-.,,.,,.
" il;i"l,ii;i";;,i""" cu ochii, ce"a ce,.greieete Domnul'tste caimplinit,

XJ,ll"r'*",1;

I::;il;";.

cElipsitdeminciun[estecelcarepromite'cumspuneEusebiu63'Pescurt'omenir'
mdntuitd cu adevlrat'
ce voi striga?'fo1':'o*!" ,")'1,
.Glasul celui ce zice: strigd! $i am zis:
iarba si Jloarea s'a ofi
[Jscatu-s'a
,"r,a'iaiiT"""iLrii'r, ,arbZ c,mputui.
se usucd i
ci" adevdrat iarba .1!
Duhul Domnutui o t
(verset' 6'7

",'i

pi'i"'"i

lollrll'

inveci"
'8)'
f,irci,"tti,r,ea, iar "rua''itd no*nului rdmdne
la propovdduire' NerI
indeamn[
care-l
tnit*'loasl
Profetul aude o
'""t
aqteaptl noi comuniclri' Ahmci
coptegit de sffintul entuziasm al infEptuirii'
(com' la cap 40)' M'G'' tom' 24'.col' 365'
credincioqilor, op. cif., (libr. xI).
gindegte Ia p..r#.",rn.,easce a

op'

58

Eusebiu,

5e

Ieronim se

ci.t.'

M'L''

83

Expresia ,.toat6 camea" are un inleles mai larg decdt la verset. 5 : tot ce este
animal gi om. ,,Iarba" este chipul trecerii grabnice, conf. ls 51.
gi Ps 103, 15, unde zilele omului sunt iarbf,
unde
omul
trece,,ca
iarba"
t,
gi
este
onoarea,
titlul, rangul cuiva; se alege praful de ele. $i mai pulin
,,vie!ii"
ic6 dec6t iarba este floarea, pe care o adiere ugoar[ de v6nt o doboard Ia plmdnt.
I gi are duh de via1d,

"

este

tipul poporului robit patimilor, care nu poate viefui mult. Lucn:ri, fiinle,

i gi popoare, totul sfdrgegte prin moarte nea$teptatd sau timpurie, ca 9i cdnd viafa
lceaste lume n'ar fi dec6t o cildtorie cf,tre moarte.

,,CuvdntulluiDumnezeu"estelegeamoralarevelati(cf.Ps50, 17;1L9,105;Ig34,
cole zece porunci etc); el nu este supus trecerii, nici cei atagali ,,cuvintului", cum
leronimn. Interpretarea aceasta a fost admis[ gi de Chiril al Alexandriei65.
scriitorjustific6 teza cu Ioan 8, 5 l.

,,Pe munte inalt suie-te, binevestitor al Sionului, inalyd cu putere glasul tdu,
,rtilor al lerusalimului, inalld glasul tdu Si nu te teme; spune cetdsilor lui luda;
I',umnezeulvostru!".
,,Mebaseret", participiu feminin de la ,,bigor" inseamnl a anun(a o veste bund, a fi
de bucurie

(LXX

are 6 ericrTlel.r(6pevoq).

,,Vestitorul" de bine se adreseazi intdi Sionului, adic6

Ierusalimului, capitala, mama

cclelalte cetdli sunt fiicele ei. ,,Solul" binelui este indrumat si urce pe o culme de
pentru ca toate privirile s[ fie indreptate spre el. Profetul vrea sd spuni cd este mai
Etirea ce se va comunica lumii, incit toli oamenii trebuie sd fie aviza{i in sensul
. Fiecare trebuie s[ afle c5,,vine Dumnezeu."
,,latd, Domnul vine cu putere Si bratul Sdu supune tol. Iatd, plata lui este cu El Si

lui inaintea Lui!".

livreiescul ,,behazak" l-am redat prin ,,cu putere", LXX are peto iop5oq ,,Bra!ul
ui" indicd acelagi lucru, putere, for![ irezistibild (Is 53, l), in contrast cu,,bra(ul de
0l omului", care indic[debilitate, sllbiciune (2 Cron 32, 8). A zdrobi bralul cuiva
a-l invinge gi a-i nimici puterea (Iov 38, 15).
,,|)lata" privegte pe cei care au s[v6rgit un lucru (mai mult sau mai pu{in vrednic),
Cvreiescul ,,qakar" are inlelesul de achitare a unui serviciu prestat, simbrie (Fc 30,
pc care a incasat-o Iacov de la Laban..., pe care o iau preofii pentru osteneala lor
Itl,3l), cdgtig (prinmunc6, Zah 8, l0).
,,ltlsplata ' se di cuiva pentru o faptd de vrednicie, celorbuni (cei r[i se pedepsesc).
,,(.'a un pdstor pa$te-va turma sa, cu bralul sdu va aduna mieii sdi Si la pieptul
ll w purta Si va mdngdia pe cele care aldpteazd."

t, op. cit., (lib. XI, cap. 40), M.L., tom. 42, col. 417,
rtp cit, (llb.III la cap. 40), M.G., tom. 71, col. 805.

Hristos in Vechiul
84

(ler I 3' l7 ; Zah 1 0' 3 ; Ps 7 8' 52)' iar oile

Turma este poporul ales, credincio gii
lil""l't"111"1i:
indivizii singuratici (Ier 13, 20)' Aceast[vorbire frguratltt::":i
de (
duprEusebiu
iarmieii,
pari"-i"", Hristos (rn 10, 14),

;iilffi;Gffi,

cei nou-ndsculi 9i renbscuii prin Hristos6' Dumrrezeu

;;il,r*r"

l*i"31:::

S:

":i:
primejdie ii ajuti grabnic. Nu
Sa, pe cei slabi iiocrotepte, iar pe cei in

es

placulslucavreuncredinciossllsepiard6'cisdaib[partedeviafa'pentrucd
iubegte pe toli oamenii in egalS m6sur6'
14. SlugaDomnului

(42,1-6)
care este binepldcutd suJletului
,,Iatd sluga mea, pe care o spriiinesc'
popo-arele-''r va uui,"
am pe:ste dansirt duhul meu, dreptate
,",---.^,,
Iahve"' EL^.r,, ,lderi
este traducerea lui
"Ebed"
"Ebed
subt
.,-.1,,,1 ehcd,, care inseamnl a lucra; substantival slugd, rob. Aldturatlui Iahve,
ca
diblrbafllorvirtuogi
se
aceasta
as6. Astfel, titulatura
numesc
se
8);
1,
(Iov
Iov
ca
prihan6"'
drep{i gi far[ de

""''';;;;;;:;ft;;"''"'lui'i6'

ln
1

g'

Regl
profelit,in calitatealor de devotali aiDomnului(2
'Gou
qi
i, isl. ,,Sluga" de aici esteMesi4 ca laZah 3' 8' D

imp[rdliei Sale, iar expresia ,Be care o sprJ

evisti rrn rarmrt de obligafii. ca cel infie p[rinte 9i

un rost in istoria

.l.rri

vo
fec(iuneaDomnului sIu. Domnut rt ntal asrgur4 v4

ar

rijinul necesar misiunii sale.

in T Y
-: r--^ ^1 care
^^-^ E-'.-.-i
figureazdinLXXl'
Aprecierile acestea si potrivesc 9i lui Iacov 9i Israel'
in cazul acesta rezultd din Mt
slugii Domnului. Dar ca texLl ebraic are prioritate
individualist6 9i se idi
o
interpretare
unde chiar M6ntuitorul d[ versetului nosffu

",,slugudinlsaia.Av6ndaceastacertitudine,uniiSfrnfiPirinlivldaiciunin
viitorului, pe Hristos (Teodoret6s)'
se brodeazd irfireaga
Pe aceastl conceplie despre sluga Domnului
cuvintel:.:ltl'"
interpretdrii; astfel, Targumut lui Lnatan a inlocuit

i:l^jtli
al XVIII-1ea se na$te ce
prin cuvintele ,,sluga mea, Mesia"6e' Abia in secolul
t]
nu se interprete"f::lttjt'i
,,slug6". Dar, a;a cum acest cuvint
":1-"1::,ilt)

unomevlaviosoarecareginiciofigur[mitologicd.SfArgitulversetului(,,dr

sale misionare sunt totr oamenll'

defineqte planul de lucru' Obiectul predicErii
Eusebiu, op. cit-, M.G.' tom' 24,col'369'
Ebed-lahve'
O..pr" sluga Domnului, vezi lucrarea Pr' Prof' dr' M' Chialda '
o8
Teodoret, op. cit., M.G', tom' 81, col' 412'

66

u'

6e

Tbstament

gs

Nicolae NEAGA

Dtjller, op. cit., P' 63.

,,Nu va striga Si nu va indlla Si nici nu va ldsa auzit glasul sdu pe ofard."

Strig[ pe stradd cei nesocotili, igi fac auzit glasul lor o specie anumitE de oameni,
care au pierdut sentimentul modestiei; igi inal15 c6ntecele insofite de chitar6, cei care
zilele in veselie (Iov 21 , 12). categoriile de aici pot fi identificate in fariseii care
iesc sE se socoteascd a fi mai mult decdt sunt, d6ndu-gi lludirogi in vileag merite
le lipsesc sau sunt profefi mincinogi care i9i revendic[ ostentativ roluri pe care nu le
Unii ca acegtia favorizeazd in chip gi fel popularizarea curentului bolnav al vie(ii,
in loc s[ facl viu, ucide.
Vcrsetul exprim[ particularitatea slugii Domnului. Acesta estc tiicut, resemnat, bl6nd
, astfel cd gi grandioasa oper[ ce i se incredin[eazd o duce la indeplinire &veu
xai rqrft (Chirilrc).
3. ,,Trestiafrinld nu o va zdrobi Sifitilul cefumegd nu-l va stinge, dupd adevdr vo
drcptate. "
,,Pigtah" inseamnd inul ce cregte pe cAmp (I; 9, 3l), dar gi fitil (Is 43,l7).
,,'l'restia frdnt5" se rupe la cea mai ugoard adiere a vdntului, tot a$a se poate stinge,
tul'lare, htilul care fumegtr. Trestie gi fitil sunt acele specii de oameni a ciror viafi
ruinata de pe urma decdderii fizice gi sufletegti in care au ajuns.
,,Sluga Domnului" vine intre oameni ca sd-i serveasc6 pe toli gi sd aibi mili gi
de ei. Fiecare om va avea parte nu de dreptatea pe care o poftegte inima sa, ci de
cure o prescrie adevdrul.

4, ,,El nu va dezndddjdui Si nu va avea odihnd pdnd cdnd nu va intemeia pe

dreplalea, cdci legea lui toate neamurile o aqteaptd."
,,Sluga" nu-gi va incetini activitatea pdnd ce concepfia sa despre viald nu va iegi
pintre evangheligti numai Matei (12, l7) merge pe aceeagi linie cu Isaia 42, l-4 gi
str scoatd la lumind mdsura in care profetul aprevinttcd,Mesia are sI schimbe
Iui.
t,llSu vorbeSte Domnul Dumnezeu: Eu, Domnul, Eu le-am chemat pe tine intnt
Si le-am luat de mdnd Si te-am ocrotit Si te-am ficut legdmdnt poporului Si

ilcumuril.tr"
Dtrtnnezeu cheamd singur pe alegii Sii la propovdduire. Aga a chemat gi trimis pe
t'u delegat la Faraon (I; 3, l0), Iosua este r6nduit conducdtor (Ios l, l), Isaia este
tl predice (6, 9), Ieremia este r6nduit profet (Ier l, 5) gi tot aga ii incredinleazllui
Un rol politic. ,,Slugii" Sale ii vorbegte gi-l cheam6, cu alte cuvinte opera trimisului

rozultatul cooperlrii intre Dumnezeu gi slugi. Obiectul misionarismului comun

ttoa; este chemat pentru dreptate, pentru c[ norma lucr5rii sale in lume este

Hristos tn Vechiul Tbstament

NicolaeNEAGA

86

dreapta' nici spre stAnga' In

dreptatea, de la care nu existi abatere nici spre
Prinderea de mini indicar
,".rqir"i, Dumnezeu ii fbgdduiegte tot sprijinul necesar'
este
mai
nu
sluga
ajutorului divin. in acest caz,
sigur in cele mai col
a"sociatul ei. Aceasti solidaritate va duce la biruin{a 9i succes

imprejuran.ChirilalAlexandrieiatnbuieonuan}dapologeticltextului.Selegitim
profet mincinos' categorie de
,to'gu".u unul randuit de sus, 9i nicidecum ca
binecunoscut6 in trecutTr.
intre doud partide cu drepturi 9i
,,LegImintul" este un aranjament solemn
prevedea pe de o
,""ip.o..Il"gimdnol incheiat de losua (24, 25) cu poporul
parte garanta ocl
pe
alti
de
vielii, iar
slujirea lui Dumnezeu cu credintA in toate zilele
leg6
caracterul
;;*" b-;;t*,e ,,lumin[ neamurilor" ldmuresc tangenlial 9i

c6ci,,sluga" este ins[;i,,lumina"

Partea din urmd a versetului informeaz6 ci bunurile sufletegti sunt gratuite

tofi dr.eu crpyupiou xoi rrpfrg - (Chiril%), prelul lor fiind doar dorin{a sincerI
cle.

Unii critici gterg (dup[ exemplul LXX) cuvintele ,,leku givm" (,,rnerge!i gi cumpdrafi"),
-le o repetilie de prisos.
Vcrsetul al doilea llmuregte aceasti inten{ie a autorului. Aici qi in versetul 3, Domnul
o societate de oameni care s[ aibd in vedere mai intdi cele desflt[toare de suflet,
t de trebuin{ele fizice s[ cad6 pe planul al doilea. lsaia atrage aten]ia asupra
itorului adevf,r c6,,ascultarea de Domnul face viu sufletul". ,,Voi incheia cu voi un
veSnic, Si popoare pe care nu le cunoStivei chema la tine Si popoare care nu te
ilrre line vor alerga, pentru Domnul Dumnezeu" (v. 3).
lnccputul acelei lumi noi il indicd,,legdmdntul", care dureaz[ de cAnd lumea. Acest
mai apare Ia Isaia gi a fost discutat la expliclrile noashe de mai inainte. Aicr mar
cu

15.

Al doilea punct de vedere principal este

ismul, cEci leg[mAnnrl celnouinfrdlegtepopoareleintr'o singurdunitate. Motorul

n'aveli bani veniSi Si

,,Ahl Voi toli cei insetafi, veniyi la apd Si care
vin Si lapte!"
platd'
de
mdncafi, mergeli Si cumpdrali fdra bani, fdrd
pe care o simte
emolia
aratl
ea
,'ah!';lipseqte in LXX;

trterjecla,,hoi",

Este un strigdt de mt
g6ndindu-se la noutatea ce urmeaze a fi dezv[luitd lumii'
interioare. \
purificarii
pe
urmele
Isaia iqi exprima bucuria cu care paqegte
in
care,
trebuinte
la
"ur"
De
TeodoretT2.
nu exclude inovafiile cultice pe care le prevede
sul
necesard
hrana
la
trece
ordin material, lipseau rr,.oii poporului, profetul

careliseoferdcredinciogilorpentruepocamesianicd,,,c6crnudesprebunurilec
(EusebiuTr)'
"Apo"' "
ci despre cele spirituale, ale viitorului, este vorba"'"
sunt lndrsl
ce este esen(ial pentru nutrirea corpului. Ele
,.laptele,' reprezinta ceea

tlT
menlinerii vielii fizice. Isaia vorbegte insi de [1a dulolnlceascI'
1I:1
du
laptele
despre
2'2
I
Petru
scrie
acesta
sd faca (Is 25, 6; 65, l3). in sensul
de
fel
un
aici
avem
incAt
Aqa
IeronimTa'
clruia atrage atenfia
urrrpru

p.ni*

Procopie di,.Gaz{s" 'apa" este duhul cel

via{5, iar ,,vinul" 9i ,,laptele" indicd renaqterea misticd'

asemdnarea din Matei S,-0.

7l

Chiril, op. cit., M.G., tom- 71, col' 853'

sacrificiilor legale ale V'T" op'

Teodorei din Cyr crede cd este vorba despre abolirea
tom. 81, col. 445.
7r Eusebiu al Cezareei, op. cit., M'G', tom' 24' col' 468'
ia Ieronim, op. cit., XV gap. LY M.L., rom.42, col' 549

72

rs Procopie,

''Emtopfl

tdv

eiq,..'

'Io M G'' tom' 87'

co1'

urm[toarele:

Momentul esen{ial este vegnicia.

Valorile eterne
(5s.1-10)

u..r",

87

2549 Si 2552

ii este credinfain Dumnezeu.

'Ioate angajamentele de felul acestuia graviteazd spre acelagi xarvil 6rar)lxr1.
,,luld, mdrturie l-am pus popoarelo4 domn Si poruncitor peste neamuri" (v.4).
l)avid cel ideal se numegte.,mdrturie", pentru c5 va mdrturisi despre adevdr, va fi
gi uuzit. Activitatea lui este public6, iar persoana sa este reali gi nicidecum nu este
ic a fanteziei.
l)omnia gi celelalte prerogative atagate regalit6lii sale, au caracter universal.
,,luld! Popoare pe care nu le-ai cunoscut vei chema Si naliuni pe care nu le-ai
lil line vor veni, pentru Domnul Dumnezeul tdu Si pentru Sfantul lui Israil, care te-

rjecfia ,,iat6" lipsegte in LXX, ea apare in Vulgata. Ea dd insl o structurl mai

gAndirii. insugi profetul pare surprins de panorama care se desfEgoarl inaintea
I sale sufleteqti. ,,Sfhntului" ii datoreazd popoarele unirea cea mare; unele vin
prin predicd directE, altele vin mAnate de grija mdntuirii. Ideea monoteistd este

lnte

convertirii generale.
Mcritul infrIlirii, degi ii revine ,,Sfhnrului", onoarea aceasta se rdsfrdnge 9i asupra
Unrc il trimite. LaLuca l, 35 titulatura 6 dyrog (Sfdntul) revine Fiului lui Dumnezeu.
,,r.)fiutafi pe Domnul pdnd it oltoSi, strigali-L pdnd este aproape" (v. 6).
Vcrbul ,,darag" este mai bogat in conlinut decit romAnescul ,,a cduta". Se
irr[cazi adesea in vorbirea ce are legdturl cu ale credin{ei gi apare de regulS

rtl Alex. Op. cit., M.G.,

tom.7l,col. 1220.

Hristos in Vechiul Tbstament

Nicolae NEAGA

88

(I9 '20,1),,,a c6uta pe Dunu

impreun[ cu acuzatiwl: ,,aintreba pe Dumnezeu"
12), ,,a cere rdspuns ae tu

Oumne'eu".(l! ?5'22)' Mai,co11T^t:,*-:"::,Y

construitindiclpe ceipiogi' "Ciutarea" "I: Tt"'

cd omul."*''-"
Ea
L4 pomeste
:ur] l:-c:
Pvruviuv de la ralionamentul
chrfirii
---,tror.l
c6ut[rii' adic6 pe urmarea ce rezu lta p
^,
rezultatul
-pe
d" ur""u u.".ntul cade aici
si fie n:obo:ite,:t
Jio dorinla de a trdi in Do'mnul' C[utarea lui
Y]tl:1^t:
apropiere devine mai grea sau
ln
Lui
readucerea
irra"pa.t"ura din suflet, iar
incorpore"' cdc
imposibil[... IeronimTT se gdndegte la tr[ireareliqio"tn fdll:t-:':
S,

ii',*nO"p*ticipiul

plur-al

llil':1'::'l:"'lt;

prin contrast'
mai poate; ga'aitt pe care Teodoret?8 o exprimtr
gdndurile-sale
si
pdcdtos
cel
sale
Si
,,Sd-qi lase cel necredincios cdile

aceea nu se

sd,

Domnulsiseyainduradee:lsilaDumnezeulnostrucdvaaveabogatdrdsplatd''
pluralul

*11,1

Srngularul,darko" este mai bine si fie redat-cu

"clile
1i
apelul la poc6in[[ este
condilionala;
fraza
incepe
indura"
va
Cu
,,se
OOo\
"JiA.
(,fa9a" = omul Ata OuP"l-t]:.
nu-^: ,{,^; rrine [)omnttl". --Cel necredincios"
llu
4); ,,celpdcdtos"("avon":pdcat'Is l' 13;mlnclu
de
ca-poruncile Fc 13' 13' revoU*]
T:'-t^1.?:1Y:
in sens bun' cdt 9i in cel rdu) necurate nu

T:-l

9;

pou).dq d. Foo)"tf Bo61'opot: sfat, atdt

bucuradevredniciadeaaflapeDomnul'Posibilitateaaceastaleestel":Ulll

o ffIite sufleteascE' O rlsplltire

care au o mentalitate indrumetoare spre
urmarea logica a acestei treiri'
gdndurile voastre Si nu sunt cdile
,,Cdci nu sunt gandurile Mele ca Si
cdilevoastre, zice Domnul" (v' 8)'
de voinla fiind
omr r I noate aouca oe c6iie dumnezeiri i, numai wr grdunte
cd aceastd
constattr
Isaia
credinlS'
de
prin actele sale
ales"'
cuvint
nedrept
pe
p" Israel, numit
"popor --: f^
v[ th
"*a
Eu
vd
rlzboili'
voi
iubesc;
Eu
urAli'
rezumd prin contrast sensul versetului: ,yoi
cdile
sunt
departe
de
aSa
de pdmdnt'
,,Cdci cdt de departe "'t" "'il
voastre" (v' 9)'
gdndurile
de
Mele
gdndurile
cdile voastre Si
Qomaim" ,nare de resul[ la plural, in romdnegte se potrivegte ins6 singu
o*"1 pa"6to' 9i Dumnezeu' intre cer 9i pdm
bil; astfel c[ omul plcdtos niciodat6 nu poate

se
di

89

mdncare, a;a este cuvdntul lvleu, care iese din gura Mea, el nu se mai reintoarce
lllnefara ispravd, adicd pdnd ce nu se va plini ce am voit" (v. I0).
7,6pada qi ploaia nu se mai ridicl spre inAlfimile de unde au coborAt decdt intr'o
noud gi dup[ ce gi-au revdrsat conlinutul binefbc6tor asupra pEmAntului. Tot aga
Dumnezeu forlele vitale, acolo unde este prezent prin darurile Sale: face din
krtul, din cuvdnt fapt5, din om fiin1d nou[, nobill gi bun[, curat[ 9i des[vdrgit['
Nu este cazul sd se individualizeze sensul in persoana lui Mesia. Doar indirect
ia ,,sem6ndtorul cuvdntului" poate incadra qi pe Hristos gi pe ,,frunta9ii iniliafi in
invEfdturi" (Chiril).80
Chiril nu exclude nici pe unii, nici pe ceilalfi. El pleacl de la general la special 9i las6
s[ coopereze cu Dumnezeu: conducitori de popoare, invd{afii in cele sfrnte, al{i
ri, ca gi toli cei buni; dar aqazd in vArful piramidei pe Hristos, caci ,,nepi uftd
|
:,,Iegit-a semdndtorul..."
16. Slava cetlfii sfinte
(60, 1-s)
,,Stoald-te,lwninerzd-te, cdci ardsdritluminatasislava Domnuluipeste tine s'aardtat!"
,,Ba" (*l) (kal. Perf.) = ,, 3 venit", in cazul de aici este bine sI se traducS cu ,,a

. ,,Zarah" (kal. Imperf.) : ,,a risdrit", dar in aceasti legaturd de idei este mal
: ,,s'a ardtat". Aceasti propunere nu este sprijinita de LXX, care are dvat6tol[xev
&vo gi t6l,l.rrrr : a risdri, a 16sa sd rdsard soarele) gi Vulgata, ,,orta est", dar se
in romAnegte.
l,XX are in plus cuvdntul lerusalim, care lipsegte in textul ebraic; Ierusalimul se
, astfel cI intregirea este admisibil[ din punct de vedere al fondului. Cetatea
cstc indrumatl a imbrdca haind de s6rbdtoare, cdci s'a sfdrgit cu umilin[ele din
lcrusalimul, personificat, se ridicd din intunericul umilinlei. De acum va fi luminat,
care il lumine azdvafr Insugi Dumnezeu (c[ci ,pomnul este soare gi pavdzd", Ps
2), care .Bentru Sion veni-va ca un mdntuitor" (Is 59, 20).
ln interpretdrile Sfinlilor Pirinli locul constituie un text direct mesianic. Lumina este
ta Eusebius2 gi Chiril83, de aceea este justificat paralelismul intre Is 60, I 9i It8,12,
i[ stabilegte Ieronim8a. Procopie din Gaza85 vede aici gi o justificare a textului

Dumnezeu.

zdpada din cer si acolo nu se mai i

,,Cdci precum coboard ploaia Si
semdndtortlui
t odrd'sleste, il inverzeste si dd sdmdnld

,;';";;;irrrii,
""
??
TE

7e

Ieronim, op. cit., M.L., tom' 42, col' 553'

col'
a frridelegil" op' cit" M'G ' tom' 81'
Teodoret: ,,Fugili de pe calea necredinlei,
'
Teodoret, op. cit.' M.G., tom' 81, col' 448

l,op. cit., M.G., tom. 1l,col. 1233.

ll, op. cit., M.G., tom. 71, col. 1233.
op. cir., M.G., tom. 24, col.489.
op. cir.,M.G., tom.71, col. 1321.
, op. cit.,lib. XVII, cap. 60, M.L.,
'Errto;ri1

ei-g

tdv

npo<p.

tom 42, col.610.

Ho., M.G., tom. 87, 2 col.2611

Mt

Hristos tn Vechiul Testament

Nicolae NEAGA

90
|5,zl,irtbazacdruia

mai intdi
activitatea misionar[ a MAntuitorului se indreaptl

lsrael,plganiineavindincdopregf,tiresufleteasc[necesarf,acceptlriimisiuniiSl
bezna popoarele' dar
,,-Cici iatd intunericul acoperd intreg pdmdntul Ei
(v' 2)'
tine strdluceSte Domnul Si slava Lui, peste Tine se arald"

Sepoatecaprofetulsafrplecatdelauncazdatgi,,ceidinintuneric,'s5fiebabi
popoarele ctnd a

gisite
(Teodoret8g ori iuaeii lleronims'), sau,,in intuneric" au fost
Hristos, cum interpreteazi Chiril88, Eusebiuse 9i Procopie{'
ochii in ca
este imaginea negtiin[ei, de aceea omul inlelept are
,,fntunericuli'

d' 1-ttr:
nehunul umblI in intuneric, ca unul lipsit de vedere (Ecl 2' 14)' "Arafel"
asp
pentru
Domnului"'
cea{6; cel mai potrivit ar ftbem1-intunecoasl este ,,ziua
acolo unde lipsegte
infncog[tor ltoit z, 2 gi Sof 1, I 5). ,,intuneric ai bezn6" este

in cetatea sfAnt6: ele vin aducdnd in bratele lor copiii, pentru ca niment s6 nu
de la marele praznic. Teodoret nu uitl nici pe cei din Egipt, Asiria qi alte regiuniea.
,,Atunci vei vedea Si vei strdluci Si va tnlelege qi se va ldrgi inima ta, cdci se vor
la tine bogdliile mdrii Si avuliile popoarelor spre tine vor curge" (60, 5).
timpuri, Ierusalimul va fi in culmea gloriei sale. Nu numai c[ ,,atunci" cetatea
devcni centrul religios al lumii, dar ea se va face depozitara comorilor terestre.
,,Va ldrgi inima", adic[ va fi cu suflet mare, clci lep[d6ndu-se de egoismul din
, va infelege cI este cetatea tuturor. ,,Bogeflile m6rii" sunt produsele apelor, pegti,
pre{ioase etc. ,,Avuliile popoarelor" sunt aurul, argintul gi profitul rezultat din
averilor mobile gi imobile (dupd cum rezulti din 60, 6). Nu este exclus sensul
al versetului, cum a atras luarea aminte Eusebiu al Cezareei: ,,T6ria nafiunilor
ln faptele vrednice gi viala innoit6 prin duhul credinfei"es
,e

In acele

adevlrului.Aceast[imperfecliunevafiinldturatacandsoareledivinrasare

17. Doctorul

pdmdnrului 9i inc6lzeqte 9i lumineazd popoarele'

in lumina ta Si impdra;ii in razele soatelui
,, S, vor umbla popoarele

tdu" fu.3).

popoarelor va fi ,,lumina cea de sus"' Durnnezeu va

sus ca 9i cei de jos vor
interesul omului pentru tumina spiritualS, incAt cei de
Eusebiu condi
aceasti,,cale netedd regal[,,, cum ii zice Chiril al Alexandrieigl.
Norma de conducere

9i

aceast6 umblare de anumite vredniciie2'

l'umina zilei;i rdsdritul lunii nu va mai

,,Cdci nuva maifi soarele spte
(v'
19)'
ci vafi lie Domnul lumind veSnicd"
lor' dar mai
Soarele qi luna vor continua sd-gi indeplineascd func[iile
la
gAndeqte
lumina cereasc6 ce va r6s6ri omenirii, de aceea Chiril se
"lumina
aprinsl in inimile credincioqilor de Mdntuitorul universal'83'

,,RidicdochiitmpreiurSivezi:tolisestrdnglaolaltdvenindlatine'copiii
vin aduse tn brafel: doicilr-'r" (69' 1]
Si fiicele tale
inseamnd educator'
,,T^d'l: latur[, brale, LXX are umir ripoq,, ,,teamanah"

de departe

91

trupurilor
(61,

gi al

sufletelor

l)

,,Duhul Domnului Dumnezeu peste mine penlru aceea m'Q uns Domnul pe mine
t,ineveslesc sdracilr,.,ta m'a trimis a vindeca pe cei zdrobili cu inima, sd vestesc
nthili liberare Si celor legayi mdnluire. "
,.Duhul" de aici nu este o persoanl a Treimii, ci un dar dumnezeiesc, bimis unora. In
calitate, posesorul ,,Duhului" influenleazi mediul apropiat: ,,sfinfegte toati fiiptura ',
prccizdrile lui Chiril al Alexandrieie6.

Vlrbitorul din acest verset este sluga Domnului. Privite prin prisma Noului
cuvintele ,,asttrzis'a implinit Scriptura in auzul nostru" alungd orice indoialS
irc la,,slug[".

Slracilor nu le este dati posibilitatea si guste toate pl6cerile lumegti. Aceastd

dc inferioritate unii fafl de allii mai pufin slraci sau chiarmai bogafi ii umilegte 9ila disperare. La dobdndirea fericirii nu boglfia este decisivd. Altele sunt criteriile
.

Elementele

se

recruteazd mai ales dintre s6raci. Omul s6rac nu beneficiazd

rile bogatului, dar nici nu are ocaziile de c[dere ale acestuia. Omul slrac i;i
sufletul mai curat, poate gi de fric6. AdevSrul in privin{a aceasta va iegi pe

ce mullime mare de nat

lsaia este provocat sf, roteasci privirile imprejur 9i sd vad6

lt iveal[ abia in timpul evanghelizdrii 6rd Xptotoir Xoptoprirrov (Chidl'?).

Teodoret, op. cit., M.G., tom' 81, col' 464'
8'Ieronim, op. cit', M'L.' tom. 42,col' 611'
E8
Chiril, ctp. cit., M.G', tom. 70, col' L324'
8e
Eusebiu, op. cit., M-G', tom. 24, col' 489 '
{ Procopie, op' cit., M.G., tom'872, col' 2620'
eI Chiril, op. cit., M.G., tom' 71, col' 1324'

86

nu rlsare pcste
,,Demnitate, credin15... c6ci ,,lumina
op. cit.,489.
e3
Chiril, op. cit., M'G., tom. 11, col' 7344'

e2

lf

toli' ci numai

peste cei vrednici (

ilologic, ideile acestea sunt suslinute intocmai. Verbul ,,gabar" inseamni a rupe, a
u zdrobi; in legdturd cu inima inseamnd inimi frdntd (de durere) 9i indicd aici pe

, op. cit., M.G., tom. 81, col. 465.

iu, op. cit., M.G., tom. 24, col. 492.
rtp. ci.t.,M.G., tom.4l, col. 1549.
rll, op. cit., M.G., tom. 77, col. 1352.

NicolaeNEAGA

92

Hristos in Vechiul Tbstament

part' pas' de la
"9
omul cel in suferin!6, pe care il mdntuie slugaDomnului' "$ebuim"'
impuse il
teg6turi
vizeazdpe cei in suferinla trupeasca 9i sufleteasca. Liber 9i frrI

un singur cuvant

Cuvintul.,,pekahkoah,, (d. ,pakah,,) este discutat, mulli il Socot

mdntuire,
aseam6nd cu ,,tohu vabohui' din Facere), cu insemnarea: dezlegare,
este
catextul
Kittele8, Geseniusee, iarunii (de exemplu, Kautsch) cred
(

exemplu,

Eusebiuprivegtecaobiectprincipalinversetideea,,evanghelizariisaraci
ziua de rdzbunare a
,,Sd vd iestesc anul de iertare al Domnului Si
nostru" (v.2).
pentru c[ atunci insul i;i
,,Anul de iertare" este epoca facerii de bine'

viitor. Pe baza acestui text nu putem gti care este numirea cea noud a oragului. in
i se dau urmltoarele numiri: ,,Noul Ierusalim" (Ap 3, 12), ,,Cununa frumusetii"
2, I 5), ,,Fecioare" (P12,1 3), ,,Bucuria lumii" (Pl 2, I 5), ,,Cetatea cea sffintd" (Mt 4, 5),
marelui rege" (Ps 48, 3; Mt 5, 35), ,,Cetatea lui Dumnezeu" (Ps 87, 3), ,,Stema
(Is 62, 3), ,,Cea cAntat[" (Is 62, l2), ,,Cea neprihlnit5" (Is 62,12).
,,$i veifi cunund impodobild in mdna Domnului qi o diademd regeascd in mdna

luu in

deror" (an de el
libetatea individuali gi material6. Acest an se mai numegte ,,gnat
rdsunetul trdmbifei cu
sau an jubiliar, de la ,,iob"l" 9i inseamn[ com, trAmbili,
50 de
p."r"rr.u evenimentul (Lev 25, 9). Este serbarea ce se prtrznuie;te din 50 in
sdracilor'
ldsat
de la sine era
anul jubileu nu se semina nimic, iarrodul care cre$tea
proprietar, iar robii
vechiului
ani
revenea
de
50
ultimilor
in
decursul
instr[inata
fr[fietatea dintre
stapdni pe atutul gi persoana proprie. Anul iertarii reabilita

tdu" (v.3).
Clununa este o podoabl pe care o purta regele (Cdnt. 3, I 1). Ea se confecfiona din
Ps 2 1 , 4). Zahaia (6, 1 1) pune o cunund dc aur gi argint pe capul arhiereului. O purta

nmintea c6 inaintea Creatorului oamenii sunt egali'

t'el de
in epoca sa, Mesia nu are preferinle faf[ de nimeni' epoca este un
suft
robia
din
privilegii pentru to1i. ins6 acei care vor impiedica mdntuirea omului
vor fi pedepsili de Domnul.

MAntuitorul vine
(62,1-11)

md voi liniqti' pdnd cdn

,,Pentru Sion nu voi tdcea Si pentru lerusalim nu
va lumina'
rdsdri cu rilrdritul zorilor dreptatua lui Si mdntuirea lui ca o fdclie
terenul
pregf,ti
a
vorbitorul de aici este Domnul (cf. Is 64, I1), el nu va inceta
cand
viitoare;
mantuirea fEglduitS. lerusalimul s[ fie deci in agteptarea gloriei
al
Ak
chiril
sfinte.
dumnezeiasca se va in6[a ca un soare str[lucitor deasupra cet2iiii
prin
s'ar promite (in verset' 1 9i 2) mdntuirea
Biserica"r02
9i
susline cI ,,Sion este
atat a iudeilor, cdt gi a gtecilorr03.

eB

Biblia ebraica 630.

e Handwdrtenbuch,

P. -598.

'u' Op. cit., p.658tom' 24, col' 497 '

"" Eusebiu, op. cit., (com. la Is), M'G',
ro'?Chiril, op. cit,M.G., tom. 71, col. 1368'
r0r

Chiril, op. cit,M.G., tom.71, col. 1368'

,,$i vor vedea neamurile dreptalea ta Si impdralii mdrirea la Si te vor numi pe tine
nilmc nou, pe care gura Domnului il va holdri."

Naliunile vor vedea ,,dreptatea", care se va vesti in noul Ierusalim, iar faima
6 a cetlfii va pune in uimire gi va insufleli pdn[ gi pe cei mai neplsdtori demnitarj
ii. Atat inaintea lui Dumnezeu, cdt gi in fafa oamenilor Ierusalimul va fi altul in acea
o cetate patronati de Dumnezeu gi adoratl de oameni. Trebuie sd i se dea un
nou", c[ci vechea numire nu mai corespunde imprejuririlor gi avdntului pe care il

slrrgapeom;,,asurim",pat.pas.pl.,.asar"inseamnicelcesuferi'"Alega"(cf'Is
p, i+6, 7) este un sinonim ui l,ri ,,qubut", LXX are tuq)"oiq ca 9i cdnd ar sta: "orl

18.

93

darin cazul acesta confeclionatd din flori, de unde denumirea de,,incununata".

trebuie citit,,lanif', de unde ,,{enifmelukah" inseamnl o invelitoare de cap (at6t
b6rbafi, cAt gi pentru femei), aici flrind regali se potrivegte traducerea ,,diadem6".
" 9i ,,diadem6" sunt imaginea a ceva scump gi prefios. Sensul este urmitorul: in
n viefii spirituale a omenirii, Ierusalimul va ocupa un loc scump.
,, Mai mult, nu le vei chema ,,pdrdsitd" Si pdmdntul tdu nu-i va mai zice ,,Pustia",
le vei chema ,,bundvoinla mea intru tine" Si pdmdntul tdu ,,cea locuitd", cdci are
Domnul de tine Si yara va /i locuitd" (v. 4).
rdmas pustiu pentru cd locuitorii ei au cdzut in mdinile vrljmagilor (Pl
printre plgdni (Pl l, 3). Este singur[ 9i plr5siti cetatea,cao vlduv[ (Pl
l5). Domnul igi va aminti de ea gi-i va aduce iar acas[ oaspefii ei placuli. Atunci
imul nu va mai fi singur, ci ,,mul1imea de credinciogi o va impodobi" (Chiril al

lerusalimul

f) pi s6ldqluiesc

ieirG).

lJnii gterg din text pe ,,lo ieamer" (,,nu-i va mai zice"), ins[ repetilia ideii intensihcd
l.

Altii

citesc ,,gomema" in loc de ,,gemama".

,,in ce chipfeciorul se logodeSte cufecioora, copiii se logodesc cu tine; precum

WttleSte mirele de mireasd, aSa se veseleSte de tine Dumnezeul tdu" (v.5).
l)umnezeu sur6de celor care regret5 lagitdlile trecutului gi se intorc cu sinceritate la
pu care L-au pdrasit. CAnd cineva este stipinit de sentimente curate indat[ arc Ai pe

M.C., tom. 71, col. 1372.

Hristos in Vechiul Tbstament

Nicolae NEAGA

94

Dumnezeu aldturi de dAnsul ;i-i face dulce 9i fideld tov[rigie. O astfel de mireasd
va ajunge s5 fie Ierusalimul. in scrisul de aici al profetului se oglindesc acele zile
,,Pesle zidurile tale, Ierusalime, pus-am pdzitori' toatd ziua Si toata
vor tdcea; voi, care vd aduceli aminte de Domnul, sd nu tdceli!" ('' 6)'
grdd:
,,$omrim" (part. pl. d. gamar: a pdzi) sunt numifi ciobanii (Ier 3 1, l0)'
2, 15), pidurarii (Ne 2), pindarii (Ier 4, 17), ingrijitorii unei case (Ecl I 2, 3) etc' in
figurata Dumnezeu este paznicul, care grijegte de om ca p6storu1 de turma sa (Ier 3

,,Pdzitorii"(,,fomrim')dinversetulacestasuntprofe[ii(Is2l,ll;63,6;Zahl,l),in
fi crainicii bunelor vestiri. Ei
profeli, vor moraliza societatea gi vor pregdti-o sufleteqte. in partea a doua a
Isaia, luind cuvdntul, se las[ patruns de aceasta dragoste pentru oameni 9i i
de Dumnezeu cu incredinlarea

rolului

de a

ceilal{i profe}i si-gi indeplineascl misiunea lor 9i sZ lind lumea la curent cu

ftcutDumnezeu.
DupE unii Sfin{i Pdrin{i (,,9omrim"), ,,pIzitorii" de aici sunt ingerii' A9a.
Teodoret, care se bazeazd pe psalmul 34, 8 (,,ingerul Domnului sdl[gluiegte...")r05
leronim, ei pot fr nu numai ingerii, ci gi Apostolii 9i invalalii 9i toli cei care ne

pe care le-a

impotriva r[ului'ffi; sau ,,sfin]ii care intruna vor ltruda pe Domnul"' dupl
Gazalol.La ,,ingeri gi sfinli" cugetd 9i Chiril al Alexandrieiro8.
,,$i sd nu-i dali pace pdnd ce nu va zidi si p6nd ce nuvaface lerusalimul de

pepdmdnr" (v.7).
mijloceascl necontenit intervenlii la cel de sus, prin inflecarate
printr'o via[6 neprihinitS, pentru ca fEri preget sa aibd parte de ceea ce agteapta: un
nou 9i spiritual. Atunci Ierusalimul va ajunge la un loc de frunte intre oragele lumii.
Cu versetele 8 gi 9 profetul trece in domeniul intereselor lzice ale lui I
precizeazlcdpoporul igi va pistra independenla economici gipoliticf,, iar compot
Profe[ii

s6

viitoarei ordini sociale vor fi mai ales: prosperitatea materiald, libertatea 9i pacea'
Eusebiu interpreteaza tropic versetele ,,ar fi vorba despre fructele dreptlfii
,,Trecefi, treceli prin porli, gdtili calea poporului, netezili drumul,

pialrd, ridicayi steag peste popoare!" (v. l0).

Ca gi cind ar fi ruginat de halul in care se g[se9te Ierusalimul 9i drumurile
spre el, profetul incearca sa-i insufleleascd pe tofi pentru o noua ordine. Poporul,

I05

lunre, se va intoarce acasd, el vine cu

insuflelire

Pentru intrarea in orag, Ierusalimul avea mai multe porli: a olarilor, avdli (2 Cron 26,
I gunoiului (Ne 2, 13), a oilor (Ne 3, 1), a cetalii (2Rg23,8), a lui Efrairn (2 Rg 14, l3),
flelui (l Cron 9, 18), cea din co[ (2 Rg 14, l3), a pegtilor (2 Cron 33, 14), a izvorului (Ne
l5), a cailor (Ier 31,40), poartadepazd(Ne 3, 3l), a lui Veniamim (Ier20,2) etc..
Uneori circulalia in orag se Ibcea numai intre anumite ore. La ftecare poartA era cdte
om de strajd (Ne 7, 3). Se vede cd acele por(i erau adevdrate lucr6ri de art[, ceea ce
:[ jalea lui Neemia la vederea celor arse de foc (Ne 2, l3). Pentru refacerea lor a
it s[ angajeze megteri alegi gi pentru hecare poartd alt me$ter, care mai mult s'au
pdn[ ce auaSezatiar la loc porfile gi zlvoarele (Ne 3, 3).
Dupi ce drumul spre Noul Ierusalim se va fi ugurat, prin indepdrtarea impedimentelor
t0),
le, plcate qi riutdfi, imaginate prin gropile gi bolovanii stlzilor (Eusebiu al Cezareei'
ie

invitate gi celelaltepopoare (,,steagul" este simbolul

inffilirii), pentru ca sA agtepte

loc surpriza cea mare.

latd, Domnul vesteSte pdnd la marginile pdmdntului. ,,Spunefi Jiicei Sionului: Iatd
itorul tdu vine! Iatd plata lui este cu el Si rdsplalirea lui inaintea lui! " (v. ll).
Prin mijlocirea profetului, Domnul vestegte, pentru ca intreaga omenire s[ afle cl
i [)umnezeu ia parte la opera de mdntuire a omului. Toate fdgdduinlele Domnului
ll lmplinite. Despre aceasta dd Isaia asigurarea, introducdndu-ne in profe{ie cu particula
1", ceea ce dovedegte cd inainteaprofetului orizontul viitorului se Iumineazd brusc,
ca acest organ ales al lui Dumnezeu s[ vad[ grandioasa realizare: pe Cel a$teptat
,,

t[ str[lucirea Lui.
Pcntru acest sens al versetului este Chiril al Alexandriei. Se prezice. ,,venirea

itorului"rr',
iica Sionului este Ierusalimul, oragul agezat pe coama dealului Sion. Avem aici o
imie. Chiril face deosebire intre fiic6 gi Sion. Sionul este Sionul de altddatd, ,,fiica
ui" este noua comunitate religioasd, Biserica' 12.
,,$i li se vor zice ,,poporul cel sfdnt", ,,mdntuirea Domnului", qi pe tine le vor
,,ce.a cdutatd", ,,celatea cea nepdrdsitd" (v. l2).
lsraelul viitor va purta un nume nou, pe cel de sfdnt. Aceast[ numire rezumi ceva
,,kodeE", riyroq este cel care duce o viall cucernic[ (2 Pt 3, I 1), deslvdrqiti ( I Pt 1 ,
,,F

l,cv I 1,45), omul desdv6rgit.

l)e acest fel de viafa este condilionati fericirea, de aceea sfinlenia premerge mdntuirii.
imul este centrul careradiazdmdntuirea. Pentru bucuriile pe care le ofer[ cetatea

Teodoret, op. cit., M.G., tom. 81, col. 476.

Ieronim, op. cit., (lib. XVil, cap.62), M'L., tom. 42, col.63O'
Procopie, op. cit., M.G., tom. 87, col.2657.
r08
Chiril, op. cit., M.G., tom. 7L, col. 1373.
I@
Eusebiu, op cit., M.G., tom. 24, col. 500.

intr'un numdr covArgitor, incAt abia

indpo(ile.

lM

r07

gi

95

$ttrcbiu, op. cit., col. 500.

('lriril, op. cit., M.G., tom. 71, col. 1380,
'lriril, op. cit., M.G., tom. 71, col. 1380.

Hristos tn Vechiul Tb,stamenl

NicolaeNEAGA

96

fi abar
noi drumuri spre ea' cetate-a nu va mai
va fi mereu c6utati. Deschizdndu-se

Agadar, profetul pregdtegte pe omul cel nou gi anticipeazi viitoarea formd de adorare

l)umnezeu.

-,,dinpricina-rr4i*iia"neu"a*croli"(ChirilalAlexandrieilt:)-caurmormAnt
c[rlrile'
va fi numdrul celor care ii bdtltoresc
m.a a"' ,faryit

2.

leremia
lui Dumnezeu pe p6mAnt este o probl(
DupE Ieremia , realizateaimp[rd'tiei
juca un rol oarr
.egatului mesianic lsrael va
viitorului celui mai apropiai iu u.**""
tJruIJr-rii"n f i"t"pdrdliei este un descendent inlelept 9i
Capitala imp'ragel
"ste
din familia davidicd.
ele3'23'31'33'
Textele mesianice principale sunt in capitol
l.Ierusalimul,

loc deintAlnire al popoarelor

(3,17)
va numi "scaunul Domnului" si se vor
,,in vremeo aceea' Ierusalimul se
la lerusalim) Si nu vor mai umb
in el loate popoarele (i'-nu^'ute Domnului
aceea pe urma Poftei inimii lor'"
?- r^^ .r^ ?n ,ramcq ,"eea". LXX are ,in zilele (ippcnq) acelea 9t iyi:f:
lip
etul ,,in numele Domnului lalerusalim"
multd
mai
esara, textul ebraic prime;te astfel

in rest, versetele textului sunt identice'

,,in vremea

u.""u"

t'i"

;; ;r"a,t"

Ai.i

toart^e

&.t *tt"blill^'1,:X U^":::]

"xpresle
ttoplinini profelrei' epoca mesianicd' Atunct'

"po"u
"^p;;;
t'a h totoa"i'"":l,U:-::1t:::]:::r::
nu numai cd va primi ,,n o'i*t noo, ci
rdsdri slava lui Dumnezeu peste cat
deveni focar religios, pentru ci in viitor "va
fr,locul tp'I:
l ). De-'--i-,l r.-, ",u *,, t J.^,mr,.
.::,tlp.
in ca
vorba despre "Ierusalimul celinalt"'

ti'u

;l#;

cumz

:Tlf :Xiil:;

-s[l6qluieete:'"'ry1]*:T:1:l:
de
general:

creqtin[
ldrgegte infelesul, ref'erindu-l la biserica
intelligendum..."t
,,Pofta

,i"le ;;
tL3

rla

;,

inimii" indicl

iil; i.

Chiril, op. cit.,

in

t5.

M'G', tom' 71, col 1381'

cap'
Olimpiodor , Fragnrcnta in leremiam'

,5 Ieronim. Commenrarium'

Ptrstorul cel bun

(23,4-s)

Capitolul 23 konizeazl,in partea intAi, pe conducdtorii lipsitri de tact gi infelepciune.

stdpdnire este organul providenlei in mijlocul unui popor, de aceea este un lucru
ca autoiitatea sI vegheze necontenit la bunul mers al treburilor obgtegti.
n lipsa unei juste prevederi a diriguitorilor, poporul a devenit victima crudelor
i. Pentru a reface societatea spre o viali cu totul noud, Dumnezeu promite c6 va da
i care ii vor patte... Si mai mult nu se vor teme, nici nu se vor infricoSa Si nu se
nui pierde, grdieste Domnul: iald vin zile, zice Domnul' Si voi ridica lui David
dreaptd, un rege care vo domni cu inlelepciune Si vafacejudecatd Si dreptate
" (v.4-5).
Cuvintele ,,velo ipakedu" din verset. 4 lipsesc in Septuaginta, ele formeazl piramida
i gi sunt atdt de justificate la incheierea versetului' ,,Ipakedu" vine de la :pn gi
a cduta (ceva pierdut). Verbul este pasibil de criticdrlT, Griitz 9i alli propun
liclri in text.
in versetul 4 Dumnezeu promite conducdtorii necesari gi dorifi de popor. Avdnduva fl scut gi aparare impotriva tuturor rautdfilor. Dacd Ieremia n'ar fi vdzut prea
insd
, atunci acei noipeveq ar putea fi Zorobabel, Estera sau Neemia, care r[mdn
umbre palide ale adevlratului pdstor bun.

Prezicerile culmineazd in versetul 5. Particula (,,hinnd", i6o0), ,,iat[", atrage atenlia

noutllii pe care o anun!tr. ,,Vin zile", adicd altele mai bune. Unii (Keil) vid arct un
al profefiiloranterioare (25am7,12; I Cron 17,12)1t1!.,,Odrasladreapt["esteregele
promis gi mult agteptat. de aceea Teodoret numegte ,,imprudenli" pe cei care vld in
" pe Zorobabel rre. Versiunile mai vechi vizeazlpe Mesia, ca 9i tradi[ia iudaic[,
cd ,,odrasli" este un titlu aplicat in Vechiul Testament (Is 4,2; I I , l) lui Mesia. De
tcxt isaian este mai apropiat Ieremia 23, 5; de aceea, unii teologi'mai noi, ca L.
bld, vld aici un ecou din Isaia 1 l, I gi urmdtoareler2o' A- Condamin il compard
ic cu acelagi text isaian, pentru cI ,,versetele 5 9i 6 menlioneazd doud catacteristici
lo ale

regatului mesianic: dreptatea 9i Pocea"tzt

l)r. P Volz, Studien zumText des leremia,Leipzig,1920, p. 191.

III' M'L" totn' 93' col'

633'

I, cap IV' M'L'' tom' 24'

in erori"
intr'o atmoirera de pace"' nuvor mai st6rui

iri"r"^io^ piph"to^.libr'

"'i:::lll',,;;;:;;i::;trri

M.L.. tom. 24, col. 130-731

titl'

dup6 preferinfele.trup*l].
Ia Ioan 4'
in duh' conforma cu normele indicate

via![ trditd

" ""ft'ttutta

"totum

97

'ltleremia, p.260.

toi

'Iepeptou,q M.G., tom. 81, col. 628.

xlorct, 'Epp4vfro...
l)rrnnefeld, Le Messianisme, Paris, p.90.
('ondamin, Le livre de Jeremie, trad et com' ed. III, Paris 1936'p.176.

Hristos tn Vechiul kstament

99

I'{icolae I'{EAGA

98

Este primul caz in Biblie cdnd se intrebuinleazd numirea ,,berith hada$a", xorvl
tfa$txrl. Acesta este numele ce se d6 c[4ilor inspirate ale Noului Testament, ca gi acelei
lmportante epoci din istoria spiritual[ a omenirii. Aceastf, numire este creafia lui Ieremia.
Mrxlul cum a anticipat realitatea istoric[ de acum 1900 de ani il pune pe profet intre primii

atribuindu-se unut
opera qi calitl1ile lui Mesia'
ignora
pot
se
nu
cazul,
in tot
crea'
geniu tranzitoriu nu poate
de raJceea ce un
3.

Leglmf,ntul

cel

nou

ii blrbafi onorali cu presim,tirea tainelor Universulut.

Pavel (la Evr 8, 8) reproduce textual pe Ieremia gi vede aici abolirea Legii vechi,
a se face locul cuvenit celei noi, ,,Evangheliei", cum ii zicea Olimpiodor al

(3 1, 3 1-33)

' ' Y-..^-:^

afar6 de asta, el nu va mai

(versetul

in
Iuda si Israel vor participa

andriei'25. Teodoretr26 face o distinclie clar[ intre Testamentele din versetele 3 1 -3 3 .

este cel vechi, altul cel Nou, dar opera aceluiagi autorr27. $i tot aga Ieronim 9i allii
in Testamentul de aici pe cel Nou, succesorul celui Vechi'28

v
scrrs pe taole utr Pr4tro

ti

33).

ei

on'ie

.-

^:

-,^i i-rhoin

1ln

4.

nou legdmdnt cu casct lui

ee-voi

cu ca

Mea
Ioala

srBuo,i
' --'- -

ooate reda cu ,,intr'adevar"' "cu

aut titi t""
ireaca qi sd vind urt"r"'
""'u
-!-'r-': sunt, pe

lume.

zile exceplionale"despre

Israel'
u'tt ootn"r' pe de alt6 parte
f
apare
pretext
c[
sub
, subpretextcllpare

#*r*

:,iffi"

,,hin
zlLe
ca z\
onou6 ordi

vilte|9

une

in
in une

pdrinlii esre ssr r*o

Legdmantul incheiat cu
*i Israel ' Dumnezeu nu creeaza fEr6

, Orirf"tl
. Hioii i.'"'

*'l)'

T-:-Ti::LPiH,

l:'ffi S:

,",,r'li'i'ii,ii*
Existd deoseo

interior, celNouPle

*'

'

1::: rl,"i

il

J.] iJJ

rr d i ni

s u s1 i

r:.- ^r^-x

r;-

tq leoile vizual Drescrt

i'l:^tT:$:l*:'fffl1',ffi

* i";': li i, l''r"1:'l-:il

o",,,,}liJillill"H'ii,"",::':l*lIi'"";;H,1,#ffi

l:

;Hll

*ffi :;xlif ni

Statul ideal
(33,14-17)

,,latd vin zile, zice Domnul, qi voi plini cuvdntul cel bun, pe cqre l-am vorbit cdtre
lui Israel Si cdtre casa lui luda."
..Cuvdntul cel bun" este sinonim cu lucru bun, binecuvdntare, fericire, c6ci, in
28, I-14 binecuv6ntat, adici fericit este cel ce implinegte poruncile Domnului.
nla fericirii s'a fEcut lui Israel gi Iuda.
,,in zilele acelea si in vremea aceea, voi odrdsli lui Dqvid odrasld dreaptd, care
judecatd $i dreptate pe pdmdnt. "
in comparagie cu23,5, pe,,!edaka" l-am citit,,ladik', adica,,dreapti", ginu,,dreptate"
,,odraslI dreapt6")r2e. ,,Cuvdntul bun" se realtzeazd in sensul cd Mesia va face
te. Pamdntul este canaanul, iar prin extensiune lumea. in Tradilie, profeiia se
tipic la Zorobabel, dar realizarea deplind se infxptuieqte prin Mdntuitorul. A;a
de exemplu, Teodoretr3o.
,,in zilele acelea vafi mdntuit luda si lerusalimul va locui in pace si acesta vafi
"
, cu care va
Ji numit: Domnul, dreptalea noaslrd.
de toate relele. Fdgdduinlele
va
fi
m6ntuit
Iuda
ln timpul realizdriifdgdduinlelor,
gt0t de ordin material, cdt gi de ordin spiritual. Nenorocirile sunt cele venite priu
tbamete, exil etc.

:;;;;ieremian,cioaruzierll::,'"'1";T:lffi[T,:T'"'i,".-.J#..,i
Inalta c
in
in lume sau I
I)umnezeu. Inalta
Dumnezeu.
profetuleste
corespundeuniver

tdor, op. cit., M.L. tom. 93, col. 689.

spirituald Pe

celuimai larg ''

Gbningen' 1929, P' 160.
H Gressman n, Der Messias'
L:r Volz, op. cit., p.231 .
t?4 Le Mess atl'smc, p.94.

I12

cit., M.L tom. 24, col.9l8

cit., p,249.

. op.

up.

Hristos tn Vechiul Testament

NicolaeNEAGA

100

Porecle ca Sodoma, Gomora atribuite cetSlii decazute de cdtre profeli (Is

trece in uitare.
,.Cdci aSa zice Domnul: Nu-i va lipsi lui David bdrbat care sd Sadd pe
casei lui Israel."
Aici avem o profelie despre vegnicia honului davidic. Promisiunea era
mai ales dup6 ce Sedechia, ultimul rege din dinastia davidicS, dus fiind in captivi
credea ca frrul succesiunii s'a rupt. Bfu'batul din verset este, in sens tipic, cel inr
Luca 1,32 giurm.
5.

Preofia vegnici

101

,,Poporul acesta" nu sunt caldeii, cum spun unii, ci cdliva evrei mai pulin patrioli.
ia nu prefuiesc dup[ cuviin{[ fEgdduinlele divine, alegerea lui Israel gi in genere
pregdtit lumii prin ei.
,.Cele dou[ neamuri" sunt Israel gi Iuda, pe care Isaia (8, 14) le numegte ,douI case,,.
Ior a apus, igi zic unii pesimigti, care au convingerea eronatil cd Dumnezeu i-a uitat.
,,Asa grdieste Domnul: Pe cdt de adevdrat esle cd am incheiat legdmdnt cu ziuq
noaplea si am rdnduit legi pentru cer si pdmdnt, tot asa de adevdrat este cd nu yoi
sdmdnla lui lacov Si pe David, robul meu, incdt sd nu iau din sdmdnya lor
itori peste wmasii lui Awaam, Isaac Si lacov... " (v. 25).

Lipsa de afecliune ardtatd, poporului ales, Dumnezeu o combate reinnoind

(33, l8)

,,$i preoyilor levili nu le va lipsi bdrbat inainteafelei Mele, care sd aducd

aducd ierrfe in toate zilele' "
Si fumul prinosului sd'l inalle Si sd
Aici avem figlduin]a despre vegnicia preogiei. Ea va fi eternl printr'un
celebru in ale preoliei. Preotul va iegi din tribul Levi. Acesta nu poate fi creqtin,

de tot

,,Cerul gi pdmdntul" este un ebraism pentru ,,universul", nofiune care lipsegte

vechi. RAnduiala universului Dumnezeu a hot6rdt-o. Pomenind pe cei trei patriarhi,
face dovada cd cunoagte profefiile mesianice din Facere gi c[ intre diferitele texte
toest gen existd o succesiune logicS.

are succesiune leviticd.

Iezechiel
6.

Alte perspective mesianice

(33,2U25)

qi
,,ASa zice Domrutl: Dacd se desface legdmdntul meu cu ziua

legdmdnlul

noaplea, ca sd nu mai fie zi Si noapte in vremea lori atunci va putea Ji

legdmdntul Meu cu David."

Cartea lui Iezechiel este strlbdtuti de un duh al innoirii. Pe ruinele crizei religioase,
lpregf,tegte noul aspect religios al omenirii: altfel de cetate sfAntd, alte mijloace de
icare, alt om, cu o inim[ imoit[ gi cu un duh nou de viafd.

'lextele mesianice discutate suntin capitolele2l,32 34,23;36,25;37,26

Si47,l.

intiiul textpoate fi numit:

Omul nu poate schimba ordinea naturii. Legile ei se succed independent de

l. Profe{ie despre Acela clruia I

lui: cdldura, frigul, iarna, vara. viala, moartea, ziua 9i noaptea au fost 9i vor ti'
lungi ale polilor nu pot fi inlocuite cu cele din regiunea ecuatorial[, nici des
intocmai cum omul nu poate produce weo schimbare in aceastd privinJa, aga
va modifica nici unul din planurile Sale, concepute din veci, in vederea
Legamdntul cu David spre aceasta mantuire linte$te, el rdmAne un contract
nesupus modihcarii. Ca titlu de comparalie, servegte noaptea cu zlua, care se
alteia dup6 aceeagi r6nduiali.

,,Precum nu se poate numdra ooslea cerurilor..

aSa

voi inmulsi

David, sluga mea, qi pe levili, care imi sluiesc."

,A$et" sti aici cu inlelesul de .,kaager" = precum' Cuvintele ne amintesc fEgi
tEcute patriarhilor. Sensul este urmitorul: cAte stele sunt pe cer, atAlia vor fi
spirituali ai iui David gi ai celor care slujesc lui Durnnezeu.
,,$i a.{osr cuvdntul Domnului cdlre leremia, zicdnd: N'ai vdzut cevorbeSte
acesta: Cele doud neamuri pe care Domnul le-a ales' le-a lepddat Si ei
poporul Meu, cq Si c6nd in ochii lor n'ar mai /i popor. "

se

cuvine domnia

(2r,32)
Pentru ideile gi faptele sale pdm6ntegti regele iudeilor este osdndit. Nedreptlfile
ll vor dezbr6ca de augusta-i demnitate.
Ruin5, grEmadd peste ruin6 se va ridica, doruri, visuri, gloni vor fi gterse. Regalitatea,
lflirgegte tragic, nu se va mai reabilita p6n6 cAnd vine Cel cu adevdrat demn de ea.
,, Ruind, ruind, ruind voiface-o, vai de ea, aSa va rdmdnea pdnd cdnd vine Acela
I se cuvine $i aceluia ti voi da-o."
,,Ava" (,,ruind", LXX are d,6txio) se referd nu numai la cetatea Ierusalimului care va

ci gi la rege gi imperiul sdu, care vor rdmdne baltE pdnl la venirea,,Aceluia".

lui ,,ava" (de trei ori) dtr frazei un inleles superlativ, adich,,ruina" va fi totalS,
,,Acela" c[ruia i se cuvine domnia este regele visat din mogi-strhmogi, Mesia, pe
rub focul inspiratiei, Iezechiel il vede prin prisma figlduintei lui Iacov din Facere 49.
(uli EiGal3, l9).
rus6,
rea

Hristos in Vechiul Tbstament

Nicolae NEAGA

102

Ca 9i in Fc 79' 10'fraza
,,Ad" indic[ termenul pAn[ cdnd dureazd,'ruina"'

prin conjuncl ia ,,ad" poate sd aibtr o

semnifi""lt d"bJ1.1",lY":*ttll::

:i]

introdusl prin ,,ad", sau ac]i

pana tu ,,u0,; inceteaz[ c6nd incepe acliunea frazei
acliunea frazei introduse
d"scrisa.in frazapdndla,,ad" nu inceteazd cdnd incepe
prim, atunci Iezechiel zice "ruina" va inceta c6nd vine "'A'c
,,ad". Dacd admitem cazul
urm6torul in!ett:'i"-,'i:T],Tt
Nu poate fi corectli aceastl interpretare 9i car-e-ar avea
prin venirea Lui se ridic[
c[ci
Hristos,
lui
pe-vremea
A.-i."f.t nu mai ddinuiegte
cu istoria. Tocmai *
blestem. Acest fel de intlrpietare este in contradic(ie
T,.T
strlind' prin d[rd
Hristos existd ruina: prin preluarea tronului de cdffe o dinastie
al erei creqtine se produce6i impri
oragului Ierusatim gi a temilului. inprimul secol
oui""id. pr"u"i".., transmis viitorului limpede in sublimele
de la o margine a plt
biblice: ,,Dumnezeu te va imprl;tia printre toate neamurile'
loc de odihnd
aceste ,r.u*rrri nu vei fi linigtit 9i nu vei avea un

'"iffi,;;;;iort
la cealalt[, intre

64)'

Himalelor neastdmp6rate (cf. Mt 25, 32). Sensul versetului 22 este urmitorul., ,,Dumnezeu
Judeca la vremea sa pe cei buni si pe cei rdi qi va elibera pe cei buni din suferinld."
versetul 23 ne informeazd cd in viitor omenirea va forma o unitate din punct de
religios. Penku ,,Plstorul", vezi Is 40 gi Ier 23, 4. Pistorul vine dupd ce Israel se va
ilita (cf. Osea 9, 9).
El este,,rob" al Domnului, pentru cl lucreazi din ordinul gi in numele lui Dumnezeu
pentru ce ,,sluga" va fr inifiatd in opera sa de cdtre Dumnezeu, intocmai ca un ucenic
de citre maestrul stru binevoitor. Teodoretrs precizeazd, ci ,,slugi" este dupl
omeneasci gi nu dupi demnitatea (d(iuv...) sa.
Raban Maurul, in secolul fX, apropie pe,,P6storul" de aici de ,,Cel bun" din Ioan
10). Calificativul ,,David" indic[ originea dupd trup, un ,,David redivivus" prin
sa (cf, 2 Sam 7).

ApI qi duh
(36,25-27)

talpa picioarelor tale" (Deut 28,

r--: rr-:
pe vremea- lur
Deci nu va inceta dezastrul, ba tocmai i9i ajunge culmea

'

103

3.

dacdHristospreiaanumileprerogativecare-isuntrezeryate,cadomnia,le

venirea lui Hri

in sens spiritual i.rri. politic, nu se va reabilita Israel prin
convertirii evreilor este pre\
nu i se va recunoagte primatul religios. Surpriza
de evrei i
Biblie (Apoc l, 7) pentru a doua Yenire a lui Hristos' cind mullimea
vor intAmpina cu o deosebit[ afec]iune pe MAntuitorul'
acestea

1909' Heinischt32 1923'

Sensul mesianic este in genere admis, (cf' Rothsteinr3r

intru voia Mea...".

,,Gillulim" (de la,,gillul"), ,,idoli", reprezintl via{a lipsitI de o concepfie sf,nitoasd,
via[6 ptrgdnI. intrucdt ideea aceasta este exprimat[ 9i de ,,tuma" (,,necur6fie", unii
ina din text cuvintele ,,$i de idolii vogtri"). Aceastii eliminare este o eroare, clci in

1942).

2.

Plstorul

Un adev[r nou descoperd Iezechiel ceva mai t6rziu in capitolul 36, unde prevestegte
&himbare nemaiauzitd in aspectul etic al lumii: ,,Vdvoi stropi pe voi cu apd curatd Si
voi curdli de toate necurdliile voastre si de loli idolii vostri vd voi curdli si vd voi da
lnimd noud Si un duh nou voi pune inlduntrul vostru Si yoi lua inima ceq de piatrd
lrupul vostru Si vd voi da o inimd de carne, Si Duhul Meu yoi insufla in voi, ca sd

cel bun

(34,22-25)

25 ideologia urmeazi un fel de gradalie, prin sinonimul

pe care il va trimite
Un alt text mesianic este profefia despre plstorul
judeca intre oaie Si ot
voi
pradd"'
mai
sd
nu
Si
fie
veni fn aiutorul oilor mele ca
rob'ul Meu' David' Acela le
p"rt" ele un singur pdstori care le va

mui

mai rzugit daci

apoi unele dintie oi sunt imaginea celor rli' Tabl:Yl".1 l]
:,T
al celor rdi' ca 9i
biblic
simbolul
17,
cu ,,berbecii" 9i ,,fapii" din virsetetul

viala"r3't.

purc

ldste

le

mijlocul

Eu, Domnul,voifi Dumnezeul lor iarrobul meu Davidvafiimpdratin

orice fiard s.dl,ba
tncheia cu ele un legdmdnt de pace Si voi indepdrta din lard
oarnenii buni'
genere
gi
in
credinciogii
sunt
,,Oile", tipul animaletorbnnae,

p' 877'
D. h. Schr Des A. ?:, Bd. I 3{e Aufl, Ti.ibingen, 1909'
&
Herkenue' Bd
Feldmann
11
DesA'
(in
Schr
11.
D.
Iezechiel
'
'17 D.8.

VIll

108).
113
Da" B. Ez.echiel,in Hcrders Bibelkom,

13t

Bd' X' 1' Freiburg i' Br'' 1942'

lll^l

,,gillulim", ideea

exprimtr

Vechiul Testament impune anumite spll6ri. Este spi.larea mdinilor inainte gi dupi
spdlarea picioarelor oaspefilor, spdlarea mo4ilol spdlarea celor necurali, sp6larea
ilor etc.. ,,Apa" (ca gi isopul din Ps 50,9) este simbolul curdleniei 9i al shnleniei, o
a stropirii viitoare. Spll6rile Vechiului Testament mijlocesc o curlfenie externd,
viitoare purificd intern. Este apa pe care Teodoret o numegte,,cwat[ gi innoitoare
Cd apa va fi mediul, iar Duhul remediul
nngte cineva

rezulti din cuvintele MAntuitorului ,,de nu

din ap[ gi din duh, nu va intra in impEri]ia cerurilor" (In 3, 5).

1' Bonn'

I14'

se

mult6emfazi.

Toodoret,'Epplvfro toi'leq,. M.G., tom.8, col. 1161.

lcodoret, 'Efirl#io riE npo,p. toi 'l4extqi,. M.G., tom. 81, col. I184.

se

Hristos in Vechiul Testament

NicolaeNEAGA

104

inrAuregte
Verserul 26 arat[ urmlrile renaqterii prin stropirea cu apd curat[:
alte {inte,
pentru
omului, iar cel stropit simte c6 viala trebuie refrcutE din temelie,

alte dorinle sfinte, spirituale 9i des[vArgite'

4.

Legimintul

cel nou

(37,26-2',7)

105

sufletegti (de exemplu Zah 14,8, dar mai ales ln 4, 13). Timpurile
ice sunt izvor de binecuvdntdri: belgug qi mulEumire sufleteascf, celor care inleleg
I vremii. Acest duh al vremii, ca un val de ap6 se revarsi asupra sufletelor, iar
;a religioasl este o for[6 lucrdtoare, ea slvArqegte mlnunl.
in tot cazul, cei mai mu[i teologi admitprofe{ii mesianice Ia Ezechiel. Astfel, Braliotis
Atena numegte epoca din vremea,,bunului plstor" v(o 0eorporio'42, iar prof. V.
avschitar admite c[ pd(i din lezechiel (cap. 47) confin o descriere poetici a viitorului
unei

alt6 prevestire tot a$a de celebra este cea din capitolul 37,26.27: ,,Voi
Mele pentru totde
legdmdnt di prce, legdmdnt veSnic Si vor avea sfintele
voi"'
intre
vafi
mijlocul lor Si locaSul Meu
a Noului Legdmi
Caracteristica epocii mesianice este fr61ietatea, ca urmare
dorinla er
dup6
ci
vechi,
cel
ca
razboi
de
cearta
unul
9i
este tuirul de ,,pace", ,,nu
este durata
legdmdntului
(Raban
Specificul
Maurul)136'
14.27"
n
Domnul la Ioa

trlin

oaltdsurpriz[aepociimaiesteplasareasanctuaruluiinmijloculpoporulut,,,a
pop"u."fof' (Teoioret'"), cf,ci ,"altarele s..f9t1'au.O1Tlt q"lq t"F -$'"-1T1,?l
totdeauna in mijloc
este Dumnezeu acelora ia gi al acestora"r3E. Templul fiind
Dumnezeuestevizibilpentrutofi.cdcitemplulestesimbolulprezenleiLui.,,S

10)'
Mele" este un sinonim pentru ,,templul Meu" (let 32,49; ls 54'
(de
Rothsteint39), ,,otam', in,,ittam,' este
Corectura propusI versetului 26

5.Apaceavie
(47,t)
de apf," i

in capitolul 47, Iezechiel are o curioas[viziune' El vede un "izvor

sale curg
altarul templului, care, m[rindu-gi confinutul, devine fluviu' Undele
peqte' Pe ar
in
bogatl
produc{ie
o
mijlocind
apa
insln[togind
9i
spre marea moart6,

nici
sunt,,copaci mul1i... 9l pomi"' a c6ror frunze nu se vor vegteji'

maluri ale riului

sfdrqi rodul 1or...".
unii Shnli P[rin]i atribuie

insemn6tate simbolica textului. Teodoret spune

care slin;eqte simboli
iegind din tempiu inseamn6 c[ de la iudei vine mdntuire aloo, apa
doctrina Mdntuitoruluilar.
poate
in tot cazul, nu avem aici un text direct mesianic. Din ansamblul lui se
e
simbolul
este
trupegti,
urm[toarea invi!5tur[: apa, elementul necesar vie]ii
o

Rabin Maurul, op. cit , M L., tom. 110, col' 864'

Teodoret, op. cit., M.G., tom- 81, col' 1200'
rrE
Teodoret, op. cit., M.G, tom' 81, col' 1200'
t's op. cit., p. 928,
ll, p' 808'
9i in Biblia ebraicd a lui Kittel,
tao
Teodoret, op. cit., M.G., tom. 81, col' 1240'
116

Daniel
in istoria dezvoltdrii spirituale a omenirii, profetul Daniel ocup6 un loc aparte. Pe cdt de
pe at6t de clare suntviziunile sale privind viitorul. Trei sunt locurile la care ne oprlm:
f . imp[rn]ia p dcii (2, 44);
2. Fiul omului (7, l3);

slptlmAni (9,24-27).
ln fruntea textelor cu confinut mesianic stau celebrele cuvinte: ,,In zilele impdralilor
se va scula Dumnezeul cerului, o impdrdlie care nu va fi nimicitd in veci, Si
ia nu se va ldsa altui popor; sfdrdma-va Si va nimici loate tmpdrdliile, dar ea
ddinui inveci" (vezi 9i Dan 2,45).
Antecedentele profeliei sunt urmltoarele: imp[ranrl Nabucodonosor al Babiloniei
un vis pe care l-a scdpat din memorie. Dorea mult sd-l vadl reconstituit 9i mai ales
icat. Daniel indeplinegte aceast[ dorin16. Este visul cu statuia cu cap de aur, piept de
int, pAntece de aramd gi picioare de argil6, pe care o stinc[ cobordt[ din indltime o
3. Cele gaptezeci de

gi o sfarmd.
Cele patru pi(i ale colosului cu picioare de lut reprezint6 patru impArefii: Babilonia,
ia, Greco-Macedonia gi Imperiul Roman. Stdnca este imp6rhfia lui Dumnezeu.
ar fi sensul general. in ce privegte detaliile, ele sunt inc[ obiect de disculie. De
dupa interpretarea lui Daniel, capul de aur nu este direct Babilonia, ci Nabucodonosor

identificdndu-se cu imperiul siu, reprezintd Babilonia (Darr2,38). Celelalte trei

ii nu mai sunt reprezentate prin clpeteniile lor. A doua imp[rafie (verset. 39 9i 32)
mai pufin importanti decAt prima, precum argintul este inferior aurului; a treia (verset.
gi 39) se raporteazl la cele doud anterioare ca arama fa16 de argint 9i de aur; apatra
. 33 9i 40) reprezentatd prin fier, nu va desfiinla pe cele anterioare, dar le va
ge (cf.2,40,41). A cinceaimpdr[]ie este una spirituali.
,

r37

rrr Raban

Maurul, op. cit., M'L . tom.

ll0, col 105l

trlv fI, Atena, 1937, p.241.

Introducere in sfintele cdrli ale Vechiului Testament, Cerniuli, 1928, cf.9i Comely, Introd.,
[trad. fr.), Paris, 1928, vol. I, p.733
Eiocryrryi1... eig

Hristos in Vechiul Testament

NicolaeNEAGA

106

,,Cel bdtrdn de zile" este Dumnezeu. Profetul anticipeazd dubla naturi a Fiului. in
sa, Daniel il vede pe Mesia Dunuezeu gi om totodati. Preexistenta face parte din
sa divind. Dupi interpretarea Sfhntului Ioan Hrisostom, Iocul invaf6 c6:
l. Fiul este deofiinli (oporLplti) cu Tatll;
2. Fiul vine in lume dupd Tatil (clci Tatiil pade pe tron, in timp ce Fiul vine pe nori);
3. Preexisten(a Fiului (c[ci mai inainte de a veni pe lume, era in nori)ta.
Cuvintele ,,puterea", ,,slava", ,,impirfiia" contin ideea trinitar[. Ecfonisul cel mai
Cuvintele,,puterea",,,slava",,,impirfiia
este,,CE a Ta este impdr6jia gi Puterea
ecteni
ruedciunile gi
uit cu care se incheie rugdciunile
si ecteniile
)lgnuit

Dar
Aceasri r.iitoare implrilie va fi a lui Dumnezeu, a Lui proprie' nu a 1ui
ongt
i;i incepe
Solomon. caracterul ei divin il erprim[ natura 9i originea sa. Ea
in
pdm6nt, nu insE pe nrincle ceiorpatru regate, ci hinleaza deodatd cu acelea, dar
mai
a cincea devine
ce cele patm i-pata6 scad incet, incet, apoi se sting, imparalia
genuir
gi rmpte intreg p5mdntul. Ea nu va mai fi desfiingat[ de nimeni' Caracterul
universalimul 9i veqnicta'

este

uneori, in profepile vechiului Testament, imp[rd1ia lui \.{esia se con

contemporane ale epocii, insd aici nu este cazul, impiralra cea noul

ei,enimentele

teocraliei r-echi, cSnd regii, locliitori ai regelui ner'62t, igi luau anga
niciodata. Ea avand
de a domni dup6 voia lui Dumnezeu, dar nu se conformau
o concepf i
transcendentaia, nimeni nu este autorizat a o conduce. Daniel are astfel
mesiamce'
a irnpatdliei
ar-ansatd despre originea divina gi despre natura spirituala

o reactivare a

2.Fiulomului
(7, 13)
2, 44 este
Capetenia impdraliei prevestite de Daniel in capitolul 2, 34 9i
"Fiul
prot'etului r
Acest moment constihrie ai doilea text mesianic la Daniel. Este vedenia
ca urt
i1.. .,Ant vdzut in vetlenia noplii ,si iatd cu norii centlui venea urul

7,

13,

itaintea Lui ajbst adus si I s'a dctt Ltri

sa-I sluleascd.
slata si impdrdlia, ca toaie popoarele, neatntn'ile si lhttbile Lr.i

onniui si

a ajtuts pdnd la cel vechi de zile si

'

ri

ilava", in care rugItorul face

iici.

3. Cele gaPtezeci de

in ce ptir,egte prepozilia,.im". Aceast[ prepozise inseamnd.,,ctt"; or, Septuagtnta

pe norii
prin... care inseamnd.pe" (adicd pe norii cerului)' Numai Dumnezeu vine
cu sine o traditie foarte *eche
icf. Is t.l, 4) ;i atunciiatd cd Septuaginta acluce
dir initatea,.Fiului Omului".
C[,,Fiul Omului" este traclucerea cuvintelor (',ke"), ,'bar ena5"' "Ke" inseamn[
este mar
adam"' Sensul lui
fi
,,bar" are intelesul lui ,..ben"; un sinonim ar ,,ben
"bar"
(8' I
adam"
i;i zice ,'ben
u tui ,,ben". Oaniel. cfinl se numegte pe sine hu al omului,
J

pe

lezechiel 2, 1 se numeqte .,ben adam". Rezulta c[ ,,ben adam" desemneaza

26, 61 c
om in genere, iar ,,bar enag" are un inteles mai inalt. Hristos spune la Mt
Ca .'bar
Ornului, pe care L-a r'f,zut Daniel venind pe nolii cerului, este chiar -EI.
pe norii
incadlat:
este
in
care
,,coboarl
dcscrierea
din
rezult[
rdnd
cle
este lur om
crlrlprjmotr) 5i-1 dd
de sus ,leci, din cer pe pdm6nt. \nmele ,,Fiul Omului" (ur,4 ',rorr
este ni
MAntuitorul 0a Mt 1 i, 1 9; Mc 8, 3 I ; Lc 9, 5 8; In 8, 28). Asil'ei,,,bar enag"
9i

(,,Fiul
Mesia, gi nu personalitate a imparlgiei sale. Sfin{ii Parinli identificd numele
'
., .*pi.si" ,,Fiul lui Dumnezeu", deducere corecta din punct de
inadmisibila insI glamatical.

'edere

o m6rhrrisire de credinla in

Treime gi este inspirat poate

Celelalte caracteristici ale impdrdliei mesianice (vegnicia, universalismul etc.) nu

idei proprii lui Daniel, ele au fost anticipate cu mult inainte, de alti profeli.
Chair dac6 este evident con{inutul mesianic al versetului, totugi sunt teologi care
ci Daniel nu s'a gdndit la Mesia. Astfel judecl de exemplu, K. Martiras, iar H.
nannr( atribuie o origine mitologicitextului. Ideea din Daniel nu este mitologici,
cunoscuti Vechiului Testament. in Psalmul 104, 3, Dumnezeu igi,,face car din norii
ui 9i umbll pe aripile vdntului". Sensul de aici este figurat: prin urmare, Dumnezeu
in sfere opuse materiei. Acest sens se potrivegte in parte gi versetului nostru,
ales de cdnd Kdnig E.rai a dovedit cd sunt destule motive gramaticale gi istorice.
Un inger nicidecum nu poate fi ,,Fiul Omului", c6ci nicEieri nu se spune in Vechiul
cI ingerii conduc o implr[]ie oarecare, fie una materiald sau spiritual[.

hiciodatd)"
este veSnicd, ee nu Na trece, iar intpdrdlia Lui tllt se t':a sn'ica
In versetul 1 3 este b[tatoafe Ia ochi deosebirea intre Septuaginta 9i textul

a$a

107

siPttrmini

(9,2+27)
Profefiile danielice igi ating culmea in9,24-27 , in profegia numiti cele gaptezeci de
nl.

,,$aptezeci de sdptdmdni s'au hotdrdt pentru poporul tdu Si pentru cetatea cea
penlru cafdrddelegea sd-Si ajungd culmea Si pdcatul sd covdrSea.scd, pentt'u a
vina Si a aduce dreptate veqnicd Si a se plini dreptatea Si proorocia Si a se unge

SJinlilor" (v.24).
$eptimile sunt redate in Septuaginta prin 6p6opd6eq, aga are 9i Vulgata: ,,ebdomades",
inseamn[ sdptimflni. Traducerea ar fi mai corecti daci s'arreda evreiescul ,,gabuim"
,,geptimi". SEptSmAnane trimite la gaptezlle,cdtdweme,,geptimea" ne lasi libertatea
l. Hrisostom,'Epplveio eiq tdv Aowil?", M.G., tom. 56,co'l-232.
in Kautzsch, Die Schrift des Alten Testament, Tiibingen, 1910, p. 436.
Der Messias, Grittingen, 1929,p.343 q. U.
I O1t. cit., (D. mes. Weiss), p. 310.
Das Buch Daniel,

NicolaeNEAG,

108

Hristos in Vechiul Testament

de a ne gdndi ;i la qapte s6ptam6ni sau iapte ani. Textui ebraic nu-i impoffiva
interpretdri, pentru c6, degi pluralul Ce la,,;abua" este 9i,,;abuot" (cu sufixul ttmi
totugi se redd prin ,,qabuim.". Gesenius'+s, Zimmernlar, Buh|r! traduc torugi pe ,
+e
cu,,Siebenheiten".
cu,,J ahrsieber6",,,Jxhrrvoche", iar E. Konig
geptimi,
de ani. $aptezeci se inmul
gdndesc
s[ptamdni
la
Cornentatorii se
(70x7=49
ani). Pentru acest
fnal
termenul
indica
gapte. iar suma rezultatl
prin
Sfinlii
Parinli, a interpretat
reprezentatd
tradilia^
aduc umrdtoarele argumente:
cu cei gapte
are
ideologici
le-cdtua
din
Dan
9.24
pentru
ca,,$eptimea"
ca t-rind ani.
(Gall.
Noct. Attic., I
\iano
a
se
exprirna.
acest
i-e1
de
in
uz
t,echi
era
ani din 9, 2. La cei
esse,
et ad eum
jam
ingressum
hebdomadam
arnorum
unclecirn
c. IX) scrie:
qi la Ari
sunt
ca
acestea
Exemple
conscripsisser5'.
iibrorum
septuaginta hebdomadas
(Poiit. \TI, 16; Censorin. De die natali c. 14)rii. Ayem gi algumente biblice Lev 15,2,
r

2 Cron 36.21;le;4,6. Cartea apocrifi a Jubileelor este intirulat[,,

siptlmrinilor de ani". Se citeazd gi cartea 4 Ezra cu acelagi scop.
De altfel, la 10,2 Daniel, vorbind de slptlmAna obignuitd. o nume$te geptime de
(sdpt[mand). 1bt aga de adevirat este ci spaiul de 490 de zile zLr fi prea rest|dns

26,21,35,43

epuizarea celor prottlite in Dan9.24.

,,Nehtach" (expir+rpq.r,) s'auhotlrdt, s'audecretat, cumredflTeodoretrs2,

gi s'au tdiat. s'au numdrat, s'au despdrt.it.

,,PoporuI" este cel al profetului, Dumnezeu i l-a incredinlat pentru a-i menline
in cretlin![ gi pentru a-l pregiti in vederea mantuirii. ,,Ora;ul" este Ierusalimul, este nt
,.al t[u" nu penflu cd ar t] locul natal al profetului. ci se are in vedere iardgi rolul rnisi

mijlocul celor din capitall. Septgaginta are Eubv i1loc de

,,Sfant" este atributul care se pohivegte cel mai bine lerusaiimului, odinioara
cultului, mai tArziu capitald religioas[, !,cctatea marelui rege", cum ii zicea Psalmistul
3). iar in epoca cregtind orap sfAnt (Mt.l, 5).
,,Penrni caJdrcidelegea sci-;i aitutgd uilntea Si pdcanl sd covkrSeascdi:'".
Raul i a progn'esa pAni ce criza moral6 igi r a a-iunge culmea. [n lumina acestei
idealui spilitual apare mai necesir, iar aspiralia cdtre mAntuirea om.enirii se r-ede
idmulit. Numai dupd ce cade, omul i$i d[ seama ce inseamnd a fi invingdtor'

pe care il indeplinegte

?n

Geser-rius, Hebr uttl aranruisches Ilattdit'Artettbriclt iiber das .\. 7., in Yerb. llit
Zimmern bcarb. \'. Dr. F. Buhl. ll, .\ut-l. Leipzig, 1905, p. 731.
itr E. Kdnig. ott cir.. (l\{. \\.'ei55,r, 316.
O.
liiiCard. Irtei-enan, Les derniirs proplrctes d'IsrabL, Paris, 189-1, p. 91'
i5L
Dr. O. Zdcklet, Der Prophet Daniel. ,in Bibelilcrk, Lange, tom. VlI, Leipzig, 18?0, p. I
tlTeodoret: 'hopvfrpcr ei6 tcrq dpcroet; toi... Aov. M.G, tom. S1, col. -196.
t53
Teodoret zice: ,,Sd ia smr$it pacatul lteioq iripn ri drrapno.), o- c., \I.G., tom. 81. col.

rii\\:.

r09

,,Pentru a ispf,gi", adic6 pentru a se duce o jertfd expiatoare drept[fii dumnezeiegti

vina omului. Principiul este pentru faptd gi rlsplat6 gi nlpast6 pentru ndpastd

gtcrge

valabilitate gi in domeniul spiritual.

Expierea culticd exteml nu face cu putinp impdcarea omului cu Dumnezeu; expierea
fi de caracterul structural al impir{iei lui Mesia, vegnicd deci. Expresiile ,,A plini
ia...proorocia" se referd la viziunile gi profeliile care privesc pe Mesia gi imp[r6]ia
Ele se realizeazd la

,plinirea vremii".

,,Sd se ungd... ".

in vechime se ungeau cu undelemn aromat mai ales fruntagii. igi ungeau pdrul
gi barba. Unii igi fricfionau tot corpul, ba in semn de stim[ 9i respect fald de

se

ungeau aceluia picioarelels.

in Vechiul Testament se ungeau preolii la instituire (Lev 7 ,35), profelii ( I Rg 16, 16),
;i regii la urcarea lor pe tron (2 Cron 23,11). De aici vine titulatura regilor de ungi ai
i, Xprotoq rd Oeoi (l Sam 12, 3). Cu timpul se aplicl la Hristos aceastl numire,
cx. I Sam 2, 10 gi Ps 2,2. Ungerea este simbolul bucuriei, al mulfumirii. Neglijarea
ii era semn de intristare. Fariseii evitau ungerea pentru a se ardta oamenilor c[ ei
posomorifi din pricina postului prea aspru. Sfdnta Scriptur[ osdndegte aceasttr
jen16, indemndndlaingrijireapdrului prinmiruire (cf. prov 9, 8; Mt 6, l7).
,,Kodeg kodagim" (,,Sfrntul Sfin{ilor") servegte in eweiegte pentru a exprima ceva

sfhnt, sfinlenia in gradul cel mai mare, locul cel preasfrnt (Num 18, 10) altarul
ierii (Ieg 30, l0), uneltele de Ia sacrificiul,,arderii de tot" (Ieq 30, 29), uneltele de la
Legii (Num 4, 4), tdmdia de pe altarul tlmAierii (Ie; 30, 36), p6inile punerii inainte
24, 9), darurile inchinate Domnufui (Lev 27 ,28) 9i prinoasele de lajertfe (Lev 10, 12).
onius ( in,,Hebriilsches und Aramdiscehes Handwdrtenbuch" ed.l4,Leipztg, 1905, p.
) susfine c6,,Kodeg-kodagim" din Daniel 9, 24 vizeazdlocul sffint (,,heilige Orte"). in
sens, apare la 1 Cron 23,13, unde Aron este indrumat sd serveasci la locul prea
. in Ieg 39,27 jertfelnicul (altarul sacrificiilor) este numit loc prea sf6nt, ,,sfhntul
. Despre jertfelnic nu poate fi vorba aici. Profetul are in vedere templul ideal, gi
caz.ul acesta se gdndegte la intemeierea bisericii cregtine, sau este aici unicul caz cdnd
Mesia I se dI numele de ,,Sfhntul sfin1ilor". $i intr'un caz, gi in celilalt textul rlmAne
ianic. ins[ Templul este numit ,,kodeg-hakkodagim" (cu articolul ,,ha"), iar aici avem
iunea lipsitd de articol. Versetul 25 gi urmltoarele pledeazd pentru interpretarea din
La Lc 3, 5 Mariei i se pune in vedere cd dintr'insa se va na$te Sfdntul. Bazat pe
realitate, Teodoret susline cd Sfhntul este Hristosrs5. Preciziri in privinfa profe{iei
d[ in continuare versetul 25: ,,Sf, gtii gi si in{elegi: de la iegirea cuvdntului ca iar[gi sE

r{'l'arnavschi, Arhcologia, p. 134.

rrt'l'codoret, op. cit., M.G., tom. 81, col. 1473.

Hristos tn Vechiul kstament

NicolaeNEAGA

110

zideasc[ Ierusalimul gi pAn[ la Unsul, principele, sunt $apte $eptimi gi 62 de

iar vor f,r zidite 9anlunle gi zidul". Daniel nu era convins in legdturd cu profetia de la
1 1 (,,!ara va fi pustiiti gi poporul rob va fi 70 de ani") qi 29, 1 0 (,,dup[ ce se vor tt
de ani in Babilonia, vd voi intoarce acas["). In timp ce frcea calcul ca si afle
celor 70 de ani, ingerul i-a comunicat ceva mult mai important.
,,Iegirea cuv6ltului" este o inr.oire care are in vedere permisiunea pentru evrei
gi reconstrui cetatea d6ramat[, Ierusalimul. In acest moment, evreii surt popor invi
o !ar6 cuceriti. Ei suport[ toate urm6rile impuse de un rdzboi pierdut: nu au voie
inarmeze, nu au voie sE fortifice cetalile distruse, cu atet mai pulin capitala prii.
timpul, raporturile dintrc ei gi duEmanii lor se indulcesc, urmeazd destinderea intre
doud p[(i. Prirr diferite edicte sau decrete, li se fac din ce in ce mai multe concesii.
sunt edictele ce li se dau gi care ne privesc in aceastd legdturd de idei.
intiiul este cel al lui Cirus. Pulin timp dupd intrarea triumfald in Babilon (539 i.
Cirus permite iudeilor s[ se reintoarc[ in patrie. in confotmitate cu concepfiile
religioase. Cirus nu numai cd db edictul de eliberare, ci el dispune totodate resti
odoarelor sacre rdpite de Nabucodonosor; ddruiegte pe iudei cu aur, argint 5i alte aj
materiale gi-i invitd in mod special a lua parte ia zidirea casei Domnului. Cei
numhr de aproape 30.000, se dedic6 cu tot sufletul zidirii casei Domnului. Desele i
cu samarinenii ingreuneaz[ mult progresul lucrlrilor. Disperarea a ajuns pdnd intr'
incit fruntagii poporului renun{6 la a mai contribui cu ajutoare materiale necesa
acest timp nu este vorba de o reconstruire a Ier-usalimului. Decretul lui Cirus, c
Ezral,l-4,prevede ndirea templului, dar el nu attoizeazdint[rfuea cetefli Ierusali
prin netezirea drumurilor gi ridicarea zidurilor ddrdmate. Prin urmare, textul nostru n'
vedere edictul regelui Cirus.
Al doilea edict este cel al lui Darius Histaspe (cf . Ezra 6, 3), prin care se
desdvdrgirea lucrdrilor templului. Prin acest edict, care este o reinnoire a edi
precedent, se zdddrnicegte intreruperea mijlociti cu atata ind6rjire de
samaritean[. Edictul s'a dat la 520. Iudeii, incuraja]i gi prinpredicile lui Agheu gi
reugesc a duce la bun sthrgit clEdirea templului, cdtre finele anului 516. Timpul mai
sacrificat gi pentru culrlvarea p[mdntului 9i pentru grija de traiul zilnic, aga c[ in
clddirea templului, nu-gi mai putea asuma altl r[spundere. Nici acest decret nu
se

jurul templului.
Al treilea edict se d6 prin Artaxerxe I (Longimanul) (cf .Ezral , I -26),

vedere alte

lucrlri afar[

de cele din

care

intre anii 465-424.Pitacesta, dat in anul 457 sau, dup[ calculele prof. univ. V.
in 45 8156, ,,imp[ratul impiralilor" d[ voie ca tot cel ce doregte, dintre cetdfenii
fiind, preoli sau levi1i din poporul lui Israel, si mearg[ impreun6 cu Ezra Ia Ie
Monarhul insdrcineaz6 in mod oficial peEzra sdviziteze pe cei reintorgi in patrie
tt' Anul ziua morlii Domnului, Cernduli, 1928, p.
si

11

111

despre indeplinirea celor ordonate. Ezra mai avea menirea sE ducl din partea
itorului diferite daruri, argint 9i aur, pe seama templului gi i se d6, totodata, mdna
in vederea orgafizdrli sociale a poporului reintors din imprdgtiere. Cu acest prilej,
I anunld o mullime de gratific6ri. Astfel, face cunoscut cE ,,asupra preofilor,
, cdnt[re{ilor, portarilor... bir si nu se pun6". Ceea ce s'a spus privitor la cele
decrete de mai inainte, se potrivegte gi la aceasta. Nu se vorbegte nici aici despre
zidurilor lerusalimului. Prof. V. Gheorghiu, e drept, conchide cI un popor
poate primi o organizare solidl de stat IEri sI aibl un centru sigur de gravitate
rl[ gi nafionald, iar din cadrul acestei organizafii ar face parte 9i zidirea zidurilor
limului, invoire pe care trebuie s'o fi primit Ezra din partea regelui Artaxerxe I
manul, ins[, in mod direct, nu se face pomenire despre decret, ci s'ar putea doar

din Ezra 9, 8.
Decret direct se da in privinla aceasta abia in 445 de cltre acelagi rege. B6rba{ii
i sosi{i din Susa in capitala Persiei, prezint[ lui Neemia un raport detaliat asupra stiirii
ile in care se afl[ cetatea Ierusalim: ,,zidurile sunt dirdmate gi po4ile sunt arse de
. Ca unul care a fost pahamicul cu4ii imperiale, Neemia avea mare trecere la implrat.
intervine la domnitor in favoarea patriei sale. Rezultatul intervenliei lui Neemia a fost
I din 445. Acest firman cuprindea permisiunea lui Neemia de a cdlAtori in Iudeea 9i
lua m[surile necesare pentru clldirea cetd]ii plrinfilor. Firmanul prevede totodatl o
cdtre Asaf, mai marele pddurilor, care este indrumat a pune la dispozilia
lor lemne pentru grinzi qi po(i.
Cu acest prilej, Neemia joac[ un rol principal. El combate mullimea de abuzuri
in timp inmijloculconafionalilorgialunglpiedicile care s'aupus de-a curmezigul
care au imbrl{igat cu entuziasm reabilitarea societSlii dupi exil. Decretul din urm5
dispozilii privitor la edificarea cetSlii Ierusalim, dar, intrucdt este numai o repetare
uclui dat la 458, se ia ca punct de plecare in calculul sdpt[mdnilor intdiul edict al lui
xen<e I, deci anul 458. Iegirea cuvdntului coincide cu anul 458.
in eweiegte ,,magiah nagid" nu este articulat gi astfel traducerea verball ar indica
pc un uns oarecare, nu pe Unsul fl6gdduit. De aceea, unii s'au g6ndit la Cirus, pe care
imia 4S, I il numegte unsul Domnului. Darnumirea dati lui Cirus este exceplionald, ciiti
vrcme pentru Mesia numirea,,Magiah" este proprie.
$apte geptimi sunt 7x7 ani= 49 ani, 62 geptimi sunt 62x7 ani:434 ani. Cele7x62
ldunAndu-se, ob[inem 69 : 483 ani. Dupa 483 de ani urmeazi evenimentul profefit.
Partea ultim[ a versetului 25 are in vedere lucr[ri in vederea refacerii cetd]ii, care in
Urrna intrigilor samaritene, progreseazd cu mari greutifi gi intreruperi. Textriprecizeazd cd
oste vorba despre ,,rechob" inepiret26oq,, strade), piali, loc liber 9i,,haru!" @roap6, 9an1).
Aici LXX are (n)'otio, stradd) : zidul cel din jur imprejur. Prin ,,haru!", textul masoretic
re gdndegte Ia ganfurile care inconjurau cetatea, diguri de apf,rare.
Versetul 26 anunf[ ceva nou: ,,dupi cele 62 de geptimi, Unsul va pieri, deqi nu are
vinl gi oragul gi templul le va d[rAma poporul unui principe 9i va veni sfhrqitul prin
rovdrsare qi pln6 la sfdrgit rdzboiul, pustiirea hot5r6td".

ltz

Nicolae NEAGA

Pentru inlelegerea lui, acest text trebuie integit cu vind. ,,$etef', care
revlrsare, infelegAndu-se cd un popor se revars[ ca un potop de ape peste cetatea
Dnpd 62x7 - 434 ani, va pieri Unsul, Mesia, degi vind nu are. Moartea va
dup6 trecerea celor 62, bineinleles plus cele 7 geptimi anterioare. Un alt eveniment
este dirdmarea oragului Ierusalim gi ddr6marea templului de acolo. Moartea lui
premerge dlrAmarii. Timpurile grele vor dura.
Moartea anunlatA in versetul 36 este determinat[ mai indeaproape in versetul
geptimea ultimi va in&ieia legEmdntul cel nou, cu credinciogii, cum intregegte Teodr
iar in mijlocul geptimii adicd dupdtrei ani pi jumltate, prinjertfirea lui sAngeroas6,
Vechiului Testament fiertfe sdngeroase gi prinoasele, adicE ansamblul cultului)
abrogate (aducdndu-se mielul nevinovat adevlratajertfE pentru plcatele lumii,
Deci, de la 45 8 inainte de Hristos pdn[ la moartea lui Mesia sunt 70x7 ani =
sau, mai precis, 486 ani gi jumitate, intrucdt in conformitate cu versetul 27
loc la mijlocul geptimii a70-a, astfel cd din 490 extragem o jumitate de geptime, 3
jumdtate. Astf-el, oblinem anul 29 gi jum[tate al erei cregtine.
In interpretarea detaliilor s'au ivit o mullime de diferende, dar in genere se
mesianitatea profefiei. in Noul Testament (Mt 24, 1 5 ; Mc 73, 7 4; Lc 27,20) MAn
citeazd pe Daniel (9, 27) gi provoacEpe ascultltori sI fie cu bdgare de seamd la
profetic al locului.
Citindu-se comentariile Sfinfilor P6nnli, se poate vedea aici multd diversi
ilrterpretarea textului, fird ins5. ca sd difere prea mult concluziile lor de ansamblu.
Odgenrse, ocupdndu-se in comentariul s5u la Matei de textul danielic, aplicd expresia
Sfmlilor" la Hristos gitot a6a Fericitul ielonimrm, Teodoreti6l, Clement Alexan&irulr62
al Ierusalimuluir63, Eusebiu deCezareeal6a gi Sfhntul Ioan Hrisostomr65.
ts?

TeodoLet, op. cit., M.G., tom. 81, col. 1481.

Teodoret, op. cit., M.G., tom. 81, col. 1481.
lie Origen, Ka,to Mcrrl. M.G., tom.
13, col. 1658.
160
Ieronim: ,,Niu incape indoiald ci esre vorba despre sosirea lui Hristos, care a venit dupl
siptim6ni", Comntentariwn in Danielem, cap. IX, M.L., tom. 25, col.542.
t6r Teodoret:
,,Gavriil a anuntat pe Hristos, pdni la care, de la zidirea Ierusalimului, sunt
sdptdmAni. in sdptdm6na din urmd a dat credinciogilor Noul Testament", 'Inop.v. eiq tdq
Aav. M.C., torn.81, col. 1476 9i 1481.
i62 Clement:
,,in 7 s5ptEm6ni s'a zidit ternplul,... in 62 de slpt[mAni au avut linigte,... iar
nostru Iisus Hristos venind, s'aplinit,,viziunea" gi,profelia', Struntatele,cartea I, M.G., tom.
156

856-8-57.
r63

Katlisis de Christo carn,Xll, conr., M.G., tom. 33, col. 748.

ril Eusebiu: ,,Cea mai limpede inainte vedere a MAntuitorului", 'E;rzt),.'tor.
M.G., torn. 20,
Hrisostom, cf. M.G., tom. 56, col.240.

113

Pe pdmant se va intemeia o nour societate de oameni, imp6r6{ia

lui Dumnezeu.
Sfia aceasta va fi universalf, gi vegnic5, cuprinzdnd toate popoarele
din toate timpurile

locurile pdmantului, capul ei vizibil, investit de Dumneziu cu conducerea pentru

dcauna a popoarelor, este Mesia, care va

o

fi

fixeazi cu precizie profetul Daniel.

Dumnezeu-om. Data acestui eveniment

Osea

l. rrPruncul iubit',
(11, l)
Osea este gi el bogat in perspective mesianice. Destrlbtrlarea celor
mari gi amestecul

plcdtogii atrage urgia Domnului: vor h dugi in robie pedepsili din pricina
9i
vie{ii lor
oase. o degteptare spontand de congtiin(i va schimba numaidicdt atitudinea
a Strpanului: dac6 se vor intoarce cu adevirat la Domnul, vor gdsi mili gi
acolo, iar numrrul copiilor lor va fi ca nisipul mlrii, care nu se numerr. in
ul acestor idei generale, se incadreazi texful:
,,Cd prunc afost Israel qi Eu l-am iubit pe el Si din Egipt am chemat pe fiul Meu,,.
LXX are in loc de ,,libni" = ,,fiul Meu", td t6xvo cutoi
1,,nii sai") gi-i refer[ la Israel,
vreme textul ebraic referf, pe ,,libni" la Dumnezeu. poate acest fapt a fost
un motiv de
xe in discutie al caracterului mesianic al locului sau tragerea de concluzii negative.
Teodoretr6 nu di nici o importanll mesianicl textului. Citirea ebraicd este
sprijiniti

Matei 2, 15 (,,libni" = tdv uidv poi).

Intre Dumnezeu gi Israel s'a intemeiat raportul dintre tati gi fiu. in urma acestei
ii spirituale, Israel avea sd devinE organul voii rui Dumnezeu in mijlocul popoarelor,
Dumnezeu
protectorul sru plrintesc. cdnd Moise a epuizat toate argumentele in
lEr
fhvoarea eliberirii din Egipt. a pus in vedere faraonului cd lsrael, copil al lui Du-rereu
9i de

In timpul captivitdlii egiptene, lsrael era un prunc, adici in faza dezvoltdrii sale gi
tstf'el este corecti interpretarea lui Teodor de Mopsuestiar6T gi Chiril a[ Alexandrieir6s cE

Chiril: ,,De la zidirea Ierusalimului pdni la Hristos sunt 7+62= 69 sdptEmdni de ani =

an1",

16i

Hristos tn Vechiul Testament

rM 'l'codoret, 'Epplvaio
eig rdv Oo. M.G., tom. 81, col. 1610.
rt''lbodorer de Mopsuestia, 'Epprlvoio
Oorle roi llpog. M.G., rom. 66. col. lg9.
rii('hiril, 'EEiynorg etg rdv eo. M.G., tom. 7t,co|.264.

Nicolae NEAGA

tt4

titulatura de ,,copil" se referl la acea epocd. in eliberarea din Egipt, Osea vede o
milei gi dragostei divine gi pdrinteqti. Fiul lui Dumnezeu, in cel mai inalt sens al cuv6t
(Teofilactr6e). este Hristos. Evanghelistul Matei face legdtura cu
consider[ cuvantul vecbiului Testament o clarl proorocire privitoare la fuga 9i
minunat6 din Egipt a pruncului Iisus.

oxn$rt oycrqtoq
gi

Hristos in Vechiul Tbstament

115

Alexandriei - care vede in bucuria de aici pe cea care ne vine prin Hristos, iar ploaia este
lpo vie a botezuluirT0 - cazul al doilea l-am putea exemplifica prin Hugo de S. Victor din
I al XII-lea: ,,Invdfdtorul este Hristos, doctorul care inva![ pe oameni"]?r
2. CoborArea

Duhului Sffint

(3,1)

Ioil
Cunoscltor in mare parte al epocii mesianioe este gi Ioil. Cele cdteva
c64ii sale con{in idei comune tuturor profefilor, dar iese din sfera acelora, prin
sale proprii din2,23: invifltorul dreptdtii; 3, 1: Pogordrea Duhului Sffint; 3, 5: Mi
cer gi pe pdmdnt.
f . invl(itorul

drepttrfii
(2,23)

veselili in Domnul Si Dumnezeul vostru,

trimite voud ploaie timpurie Si ploaie
vd
va
dd voud pe invdldtorul dreptdsii Si

,,Fii ai Sionului, bucurali-vd

Si va

pentru intdio datd."

Perfecrul ,,natan" se traduce cu prezentul, ,,barigon"; I-am tradus cu,'pentru
dati"; unii traduc cu ,,ca altddat6". Mult este discutat cuvintul ,,moreh"' care
multe semnificalii: profet, ploaie timpurie gi mai este numele unei localitSli din ap
Sichemului. Cazul din urmtr nu poate fr posibil aici. in partea primd a frazei, este
redarea cu invafdtor, deoarece acesta este determinat prin atributul ,,dreptate",
s'ar potrivi ploii. in partea ultiml a ftazei nu este potrivitl traducerea lui ,,mc
invi{ltor, deoarece substantilul se afli intre ploie 9i ploaie t6rzie; lipsea deci
ploaia timpurie, care este conlinutl in cuvantul ,,moreh". Aqa inlelege Septuaginta
din urm[, doar pe intaiul ,,rnoreh" il traduce cu ffipoto (bucate). ,,Fii ai Sionului"
numai cei din lerusalim, ci toti locuitorii terii.
,,invi[itorul dreptilii" se poate inlelege colectiv 9i ar fi orice invdftrtor care
voia cea sfhnt[ gi dreaptd a Domnului: profelii il genere, ca 9i oricare alt
Providenlei. in aceasti colectivitate este cuprins gi Mesia, in care culmineazl
predica practicarea dreptifii divine.

directivele indicate de Pdrinlii gi scriitorii bisericegti in i

textului, este cea alegorici qi cea literalS. Pentru cazul prim am putea cita pe

Dou[ ar

'6e

f,r

Teofilact, 'EEnynotg aig tdv Qo. M.G., tom. 126. col.757.

Drumul spre pAcat n'a fost niciodat[ prea lung pentru Israel. Tot alunec6nd inainte
s[ cad[. igi pierduse chiar speranta de a-gi mai putea reveni
. De atdtea ori profeJii trebuiau si recurgl la amenin!6ri, pe care uneori trebuiau
le vad6 frcdndu-se trup: plaga ldcustelor lui Ioil ingrozegte, darr[mdne o umbrlpalid[
pe lingd acea revirsare de mdnie din ziua infricogati ajudecdlii (vezi, Ioil I gi 2).
consolarea celor buni profetul curm6 brusc urmarea fireascd a ideii gi vorbegte
acest pov6rnig trebuia

o altd temd:
va fi dupd aceea, turna-voi duhul Meu peste toatd carnea Si vor profeyi Jiii
i qi.fiicele yoastre, bdkAnii voStri visuri vor visa, tinerii voStri vedenii vor avea Si
slugile Mele".
Expresia ,,ahare ken" (,,dup[ aceea") se refer[ la 2 ,24,27 . Subiectul lui,,espoc" ( de
,,gafac", a vdrsa, a turna) este ,,ruhei" (,,duhul") care se revars6 ca o ploaie pe pimtnt,
n abundenfb deci peste cei alegi... Duhul este, dup6 Sfhnrul Vasile cel Mare, o fo4d din
radiazltoatevirtulilelT2. in vremea Vechiului Testament, ,,Duhul lui Dumnezeu" se
numai asupraunor alese organe ale Providentei. Astfel a lucrat,,Duhul Domnului"
(2 Sam 23, 2), Moise gi profefi, care au activat inspirali fiind de Duhul (2 Petru
David
in

,,$i

,21):unorale-adatputere(Jud3,6),altorale-aimpirtdqitcunogtinle(2Cron 18,20-21).

in epoca mesianic6 ,,Duhul"

se revarsd asupra tuturor oamenilor. ,,Toat[ carnea"

bagar") este un ebraism pentru toat6 suflarea, toatd fdptura: copii, b6trani, tineri,
ie[i, fete, stiipdni gi slugi. Expresia este foarte cuprinzltoare. Ea incunogtiinteazd despre

lmpdrtEgire generald cu puterile inerente Duhului.

Nu sunt cuprinse gi necuvAntltoarele, in expresia ,,kol,bazar", cum susfinea

CrednerlT3 gi nu se referd numai la evrei, cum opineazd MartirTa, ci la orice om.

lr0 Clhiril, 'Epp. eis tdv 'kol}" M.G tom. col. 373.
,
lrl I lugo de Saint Victor, ln loel,l, Exegetica, M.L., tom. 712, col.352,
,,Alegorice doctor justitiae
('hristus est; doctor, qui docet hominem scientiam".
lr/ Sf. Vasile, op. cit., (Psalmii, trad. Pr. Fecioru), p. 150.
llr(lf. E. Voiutschi, Profetul loil, ].lrena, 1882, p. 45 9i Fr. Keil, Die zwdlf klehun Propheten,in
Iihl. Kom., ed. Dc Keil Delitzsch, IV, Leipzig, 1888, p. 151.
111
l)cr Prophet loel,Kailzsch, op. cit., p. 24 , Ttibingen, 1910.

Despre ,,slugile Domnului" se vorbegte deosebit, sd fie acegtia Apostolii cei

mod special in slujba StdPdnului?

iaptele Apostolilor 2, I 4 constatl cd aceste profe{ii s' au implinit in ziua
Acestei constatdri i se atageaz[ gi Teodor de Mopsuestia, care vede m Legea
,,umbra tufuror lucrwilor viitoare"r7s.
Teodoret este mai precis, el vizeazi direct evenimentul vorbirii in limbi'76, ,,din
Cincizecimii", cum intregegte Chiril al Alexandriei, gandindu-se la aceeaqi epocd
3.

Minuniin cer 9i Pe Ptrmint

(3,3-s)

Un text de naturd eshatologici il constituie in sfbrgit cuvintele:

soarele
,,$i va da semne tn cer sus Si pe pamdnt jos, sdnge, foc' nori defum'
intttneca, luna...".
o
,,Mofet" (pl. moftim) este mai mult decdt un semn, este ceva extraordinar,
ne
sunt
amanunte
Alte
crdncene'
tdzboaie
vizeazd
gi
focul"
,,sdrrgele
celelalte profefii mesianice. in genere, sensul este urmf,torul:
inainte de ziua Domnului, se vor produce evenimente epocale gi neobi
lume. Astrele cele mari, racindu-se gi indepartandu-se una de alta, pierd
lumina gi incilzi cu esenliale modificdri 9i pentru lumea stelelor'
Soarele fiind centrul sistemului Planetar, recirea lui are urmdri catastrofale 9i
pdmantul locuit de noi, cdci luna gi stelele sunt dependente de soare. Lumina pe
il-it. asupra p[mdntului luna este imprumutat6 de la soare, iar soarele, pierzdnd 1
calorica, sldbegte gi in fo(a de atracfie. ca urmare, stelele se desprind din coeziu
in care sunt tinUte qi se pr[vdlesc in regiuni necunoscute noud. In acea vreme.
produce incendii urmate de cantitali neobignuite de fum, prin ciocnirea plane
erupga p[mdntului. vor fi pi revirsari de s6nge in timpul acestor catastrofe. In
fi
soarele ie va intuneca, iar luna igi va pierde culoarea luminoasa. Mdntuili vor
acei care cred in Dumnezeu.
Se pare c5 prin aceasta profefie, Ioil trece de la epoca mesianicd la eveni
totuqi cele cdteva
,,timpului din urm6"r78. Cu toate c[ nu are texte direct mesianice,

r7s

Teodor de Mopsuestia,

'Epp1vfru 'Itoll'

td

r'pup(tou, M'G', tom' 66, col' 232'

Teodoret, 'fupqwlcr eiq toi 'troi1X", M G., torn. 81, col. | 653: ,.Clci dururezeiegtii
au grlit in alte limbi gi a rimas acest dar pinl in zilele noastre, cici sunt intre oameni
r?6

minte clarvizftoare, incdt cunosc multe din ale viitotului Pi le anticipcazi (npo)'dyornv)"
chiril al Alexandriei, 'EEiwlqeiq tbv npo<p. 'Iroi1),, M.G., tom.71, col.377, xcttcr tqq,
'?7

trt
,r&

Hristos in Vechiul Testament

Nicolae NEAGA

tl6

rer"rqxootrt.
Regret

c[

scrierea Profetul

loil,

deProf. univ. Popescu-Mdleeqti nu am putut-o

117

l5), din cap. 9, aruncI o lumind destul de clard asupra epocii viitoare: ,,Iatd ochii
Dumnezeu sunt impotriva regatului pdcdtos Si-l voi Sterge de pe falo
i, dar nu voi nimici cu totul casa lui lacov...".
Regatul pdcdtos reprezintr pe cele zece triburi, Israel, care va fi distnrs. Familia lui
, care are un mare rol de implinit printre reprezentanlii davidici in istoria vielii
va fi cru1ati de la pericol. Poporul va fi trimis in exil (v. 9) sau vor muri de sabie
ipicdtogii (v. l0), iar onoarea familiei davidice va fi reftcutd, cdci ,,va drege Domnul
trturile 9i-i va zidi cele ddrdmate" (v. 1l). indeplinindu-se aceasta Israel va cuceri gi
i celelalte popoare (v. 12). Acestor cuceriri vor urrra timpwi de belgug gi prosperitate,
,"rnunlii vorpicura must" (v. l3), iar robie nu va mai cunoagte, ci agezali in adev[rata
ie, vor sldi gi vor intemeia".
,,Prin Stergerea pdcatelor, armonia dintre Dumnezeu Si om se va reface. Familiei
ii este rezervat un rol defrunte in aceastd privinld."
Pentru interpretarea versetului 8 gi urmtrtoarele din Amos 9 gi ler 30, 1 l. Adevlrat ctr
lcremia cadrul profeliei este mult mai larg, ea f6cdnd parte dintr'un grup de capitole (30
3l) remarcabile pentru structura lor mesianicS.
Din punctul de vedere al Noului Testament - argument care nu ajunge pentru a
gtiinfific mesianitatea acestui text - locul este profetic ai se referI la epoca lui
. Apostolullacov citeazd9,lT (veziFA 15, l6)pentru ajustificamisionarismul
cii cregtine gi pentru a indreptdli participarea p[ganilor la bucuriile ei. Interpretarea
este admisd gi de Teodor de MopsuestiarTe

Obadiarm
1.

MAntuirea

se vestepte

din Ierusalim

(1,2r)
O insemnltate mesianicl are gi cartea lui Obadia. Iatf, cele cdteva perspective:
,,$i in muntele Domnului vafi mdntuirea, el vafi sfint qi casa lui lacob va moSteni

iunileei" (v. l7).

,Muntele Domnului" este Sionul, Ierusalimul. El este locul de ,,gedere al lui Dr-unnezeu '
,,centrul implrdfiei Sale". Penttr unii, acest loc sfint este azil de scdpare, nu pentru tofi, clci
nu vor c[lca intr'acolo. ,,Posesiunile", adicl averile materiale insffiinate vor deveni

stdpAnilor, ba chiar gi cele ale dugmanilor, iar

plginii

vor fl stipanili (v. 20).

'lbodor din Mopsuestia, 'Epprpelo 'koi)" td 4up1tou, M.G., tom. 66, col. 304.
lrll,a noi au scris despre Obadia: Dr. O. Isopescu, Obadia,trad gi com, CernIuli, 1901. Regret
ir:rea prof. univ. Ic. I. Popescu-M6ldegti nu am putut-o consulta.

ci

Hristos in Vechiul Testament

NicolaeNEAGA

118

muntele
,,$i se vor sui mdnruitori tn

Siott

spre aiudeca muntele lui Esau Si va

119

toti $i are mili 9i de animale. Acest duh universalist face din cartea lui Iona o perl6 a
llleranrrii biblice.
pc

Miheear82
1. Naqterea

Domnuluiin Betleem
(5'

pieire, r6sPlat[).
impi"JY'
Ultimele cuvinte ale versetului vorbesc despre "o
de
sry11fr11
Numirea
tt'u fiinp'
existentd, c[ci e a ,va fr", uOi,a

i se dI

Tt: ili::"i^:
,''ll-il1tt"'"'

'u
Obadia este autorizat
pentru cd ,'Domnul" o iniliazl 9i o conduce'

sd

"ot"oi"J,i"""l;ropiere cu torul contrara! pe de o parte, interesele:fl.:1r-::l:r:::l

nici o
Domnului" cu senindtatea ei' care nu ing[duie
de

alt[parte ,,imp[r[!ia

vleo iiuzorici atitudine de ostilitate'

vulgata,"salvatores")
Deci,,mdntuitorii" (LXX civ8peg oeo<pop6vor-,

judecdtori' Apostoli' Activitatea at

reprerentanlii lui Dumnezeu, profeli'
ttoctuliei 9i imagine.:.ltp:t1t1p^'ltl,*
concentreazd in Ierusalim, c"nitt
impirdliile cete dupi 11Af aU
contrarul. centrul pagan 9i reprezintd
Esau" este
l'ligt,'iar pe ruina lor va lua
Toate aceste alc6tuin ,.
"ot
(Teodoretr8r)'
.Jurul lui Hristos fEcut oamenilor"

fiinlI impirl]ia lui

Iona
nici un text mesianic' Io^t1rj]' t
Iona este singurul profet care nu are
prin
formeaz[ o perl6 a literaturii biblice tocmai
in
un seni profetic, moral 9i mesianic..Prtn

ffii,;:ff

-^^r^i+a;

ffi
prrt

**^ii

1"n." n",

T"u1*i1::"i::,:'lt

arat6

in oenealosia lui Mesia.

se adeveregte

ori
nu
pul

't:

ci in sangele Mantuitorului

Pr

nt

jnfinit hotarele lmpenulul evrertrsu! vd

toli vecinii. Venind in lume, el va ldrgi la
fi gt1'"19i91"^1:
conafionali o nalie A" ao*,ri' iu. Wn-o1"1t
:
ireptul la mintuire. Iona combate acest spirit

*I

;::':;'Jd; il#;;;;

nu'ar.

)'::::,:l

fu cc

t)

Degi contemporan cu genialul Isai4 Miheea are originalitatea gi meritul s[u particular
privegte precizarea unor detalii din epoca mesianicl. Profetul vorbegte de Betleem,
a ii rezervd o surpriz[ nebinuitS: ,,$i tu, Eetleeme Efrata, mic eSti tntre miile lui
din tine va ieSi cel care vafi Domnitor tn Israel, iar nasterea Lui este din incepul,

zilele veSniciei".
Particula ,,1i" (,,mie") n'am tradus-o, Unii redau gregit (gi in traducerile romdnegti
originalul ebraic) prepozifia,,be" (,,in") din cuvdntul Israel, cu,,peste [srael". Degi
o deosebire mic[, in cazul acesta ne spune cu totul altceva ,,be" decAt ,,peste".
cu anticipalie, cd Miheea 5, I este un text hristologic qi c[ ,,domnitorul"
cI Hristos are aderenli pe toli evreii; daci insd traducem ,,domnitor in Israel"
verset este Hristos, dacd traducem cu ,,domnitor peste Israel", inseamnE c[ Hristos
intre evrei fbr[ ca acegtia sd-i fie ata5ali prin incregtinare. Istoria sprijinegte traducerea
urm6, iar

LXX

are dv tC, Iop<rrll,.

Betleem (casa pdinii; ,,bet" : cas6; ,,lehem" : pdine) era un sat in regiunea Iuda. in
se numea Efrata. Pentru a nu se confunda aceast[ localitate cu o alta care purta
gi nume, din finutul Zevulon (cf. Ios I 9, I 5), se precizeazd c[ Betleem este una gi
i localitate cu Efrata (c6mpul pdinii) de alta datA.
Cele mai importante localitf,li din Palestina erau alcltuite din cdte 1000 de locuitori
um 1 , l6; Num 10, 4). intre aceste mici agez6ri omenegti, Betleemul era cea mai pufin
Este aga de nebdgat in seam6 acest c6tun, inc6t el lipsegte din recenslmdntul
ftrcuse Iosua (Ios l6). Ce-i drept, in LXX apare numirea ebraicl 'Egpcrlo = q{irn
}"edp. Lipsa localitIlii (Betleem) in textul ebraic (la Iosua) a dat nagtere la diferite
i, printre care c[ evreii ar h gters numele ei pentru a ascunde originea davidicd
[isus.
Nagterea
lui David in Betleem contribuie mult Ia ridicarea prestigiului acestei
Iui
i uitate de oameni. La renume mondial se ridicl cltunul prinnagterea Domnului. De
Teofilact, comentAnd acest verset, numtrri Betleemul intre cetefile ,,de onoarea
a nu s'a invrednicit nici un orag de pe ptrm6nt"r83

ingustqiinvalacanum,,e'eu"sttparit'ttbunaltuturoroamenilor'Elvreas[m6
r8rTeodoret,'rppqvdio eig tdv npup' 'Apior:' M'G" tom' 81' col' 1717'

ltcntru perspectiva mesianic6 de la Miheea 4, l-5, vezi gi Is 2, 1-51.

'lbofilact, 'E(!yr1ot6 eig tdv rpog. Mtloicv, M.G., tom. 126,col. 1132.

Hristos in Vechiul kstament

NicolaeI{EAGA

t20

de
a fost constatat de la inceput

Caracterul mesianic al textului

Noul Testament

ruij'oJ "u"a' :': :6 :: ii::' l:1"11,:1,11;1'";l:lgilt"l

binecunoscutd inprt
i;ij,';',i"lffii:"i":;;;",ii. u.iu", se vede, o tradirie

2,

r).

Laintrebarea

aceasta.
o".utE*n

A -^ ;hranrFrcqz:,Teoft
Teofil
,
vegnicia celui niscut. Aga interpreteazd
,,dintru incepuf indicd
1' 1
Ioan
justif,rca cu

"rrne
Mopsuestt"'+"*

qi Teodor de

il;;;;crran'ut",
.,r,,,

t-T*,::*:,$*

poate

cum face Teodoret din cvr'E6'

Naeterea din veci

i"'G"

t:u

)1i"1'r""ffi;:il;;i"*t

pl"-T*l

r*

*'H r"Htiit

"',1111.1:i:T::
cu mult'
Mesia s'a frcut din veci' adic6

inainte, Pe vremea lui David'

^.'.+:..^"*,utiuain,.-a,autorull.Schmidtfaceurmatoarele
t -t :
,16+affii

ser
l!i..e
"

^.^;

sensul de veqnlcle' cl lnol

,Jre
ut

t2t

qi ru

^x

,;;';try;em'idetermins:T::.Y:-::i:::t":'":T:H
patnt
' (dinrm inceput) determind epoca
rur*,""u z, zo. unJ, .,riim. teaem

*Xijil,tafli,

;*

,-6

de

,
mai de aproape
insd cd ,,mikedem,, este determinat
trn tfi
un
vedere
in
avea
"o
ar
n'
vorbe
aceste
iu-r a pretinde c5
c[ci
un timp inainte de crearea lumii'

",".,i:H;i;H;;;il
i'
dinaintea lumii (Oaca poate ""iU" feyr,e
lumea exist[ in timp,
exist6 inainte d.

[ceasta este numai in parte justificat5, cdci fraze ca cea urm[toare nu poate fr strlin[ de
ideea mesianic6:
,,Bun esle D.,mnul, addpost tn zi de necaz Si cunoaste bine pe cei care ndddjduiesc

tnEl" (t,7).
Obiect de discu{ie este aici ,,lemaoz". Nowack gi Kittelrm propun intregirea cu
,,kovav", trecand particula lamed (le) de la cuvdntul anterior, ,,maoz", pentru a reda textul
cstfel,,lekova v rnaoz" :,,celor care nddlj duiesc, ad6post".
in privinla aceasta, ei sult de acord cu Kautsch, care propune intregirea versetului
cu acelagi ,,kovav" (respectiv,,lekovav"); dupd exemplul Pl. 3, 25 qi al Septuagintei de a
te ad6uga duptr cuvfintul ,,Domnul" ,,lokovav". Conjuclia,,ve" din ,,iodea" o gtergeler.
Desigur, in urma intregirilor de mai sus, conjunclia nu-gi mai are locul in frazi. Deosebirea
dintre Septuaginta gi textul masoretic a fost primul imbold la supozilii de felul acesta, ele
nu par insa s[ fie indeajuns de justificatete2 gi chiar dacd ar fi, devierea intre textele
lrtorice rimdne in cazul de aici numai filologic, fondul nu suferd mult. Pentru credinciogi,
I)umnezeu este loc de scdpare, in acest sens, ideea de mAntuire nu-i strdind versetului,
mai ales cdnd s'a dovedit, prin E. Sellin, cd,,iom 1aro" (,,Ziua necazului") nu-i timpul de
lcstri$te in geuere, ci este ziua Domnului in specialler.

Avacum

e T)ur
IJul

tt"uttu coincizdnd cu
to-ii,"inu tempotal ti

"r"uttu
nu este atar oe luueParuot@ uv Prvrv'
(vegnicie), $i apoi epoca davidici
noliunii de vegnicie'
el, si fre necesar6 intrebuinlarea

l. Plinirea profefiilor
(2,3)

l'#i

gAndindu-se la

Naum

l' Dumnezeu este scutul celor intrista{i

(1,7)

arte a lu i Naum' d"

Un continut me s i an i c are I i c

Ar,f";l;;;;;il6;

sa

"t"n1i1lucrarea

i'i'.
:

"Le

^::f:i,1t^t"":t:
de acest
Messianisme"
]]

3.

La Avacum avem trei locuri mesianice. Primul este 2, 3, al doilea 3, 3, iar ultimul este
Primul spune: ,, Cdci vedenia aparline incd timpului Si ndzuieSte cdtre sfarSit, nu

mincinoasd. Dacd intdrzie, ndddjduieSte-o, cdci va veni vedenia, nu va zdbovi".

Conjunc{ia ,,ki", ,,cici" leagl ideologic versetul de cel anterior. Acolo, in versetul 2,
imise Avacum ordinul de a fixa in scris profelia. Aici se justificE ordinul dat. ,,Timpul"
limitaprofefiei. La sosirea vremii, ,,termenul" (cum fiaduce prof. Prelipceanurea) fxat
p6ntru a$teptare se tcrmin6. Verbul ,,apar[ine" se subinlelege, el poate fi redat ca gi cdnd
lf ti in text. Verbul exprim[ ideea ,,a fi", care in limba ebraice nu se expriml in scris. Sensul
Vcrsetului de pdni aici este c6 profelia aparfine viitorului. Adjectivul verbal ,,ieafeah"

totuqi,fiindvorbadevaloareaeshatologicdascrierii'trageconcluziinegativerse'Ati
lrr

Biblia hebraica, II, p. 874.

llt Dcr prophet Naum.inDie heilige Schr., II, Tiibingen, p. 59.

rrr Vczi mai pe larg T. S. Negoila, Profetul Naunr, Bucuregti (fErE datE), p.

Pucuregti, 1940, p. 10.

lrr lr cell'n, Das Zwdlfuropheten Buch iiber u. erkl.2-te

Schmidt, op. cit., pp. I64-165.

,se Paris, 1929, p. 88.

r88

"t62.
l)r. V.

l0

$i Studii biblice

Hii\te, (Nah - Maleahi), Leipzig,

Prelipceanv, Profetul Avacum, ttad. introd. qi comentariu, Cem6ufi, 1934,p- 66.

lY

1930,

122

Hrlstos in Vechiul kstament

NicolaeNEAGA

derivl de la un radical care (,,puah") inseamnd a sufla spre ceva (in foc) sau spre c
aninui (cdtre sftrgit). ,,Velo iekazeb" trebuie tradus cu ,,gi nu minte", pentru o mal
infelegere, am tradus liber,,nu este mincinoas[", adic6 profelia.
,,Ieacher" este imperfect de la ,,achar", aintdrzta, azdbovi, a veni in urmd.
trebuie interpretat in sensul lui Sellin, ca gi cind ar sta in locul lui: ,,aharit haiamim
zilele aceleare5. Partea ultiml a versefului con(ine ideea cd nu este cazul ca ctneva
piardd nldejdea gi r[bdarea (iropovil, Teofrlactr%) in profefie.
Ecoul pe care il areprofefia inNoul Testament se poate vedeain Ew 10,37

Alexandriei referd profefia la cel care este 6 div, 6 fiv gi 6 epl6pevogre?.

Astfel, prof. Prelipceanu are dreptate cAnd afirm[ cl contextul expriml in
rAnd sfhrgitul ordinii actuale in lume, iar in al doilea rdnd versetul poate

fi privit

123

de laoe),,iq = spafiu intre linii, pagin[2m. Unii vidin,,selah" inlelesul de ridicare avocii, a
tonului (de ex. Delitzsch2or de la,,salah"). Gesenius susline cE ,,indic[ pauzamtuicaldsi
apare la sfbrgitul unui verset sau capitol"202. D. Kassel il considerl pauze sau semn
muzica1203, Onciul traduce cu pauzl2c; prof. Prelipceanu il privegte ca o,pauzd"205 intre
doutr strofe sau moment de intensificare a cdnt6rii.
Cuvtntul ,,selah" care apare mai ales in Psaltire, ar fi deci un punct muzical, indicind
ridicarea glasului in vederea incheierii.
,,Strllucirea" gi,,slava" este haina in care se inf6ligeaz[ lumii Dumnezeu, cf. Is 6, 3.
Dc altfel, determinarea mai indeaproape o face verset. 4: ,,$i strilucirea ca lumina
loarelui...", Aceasti strdlucire se mai poate intdlni gi in alte locuri, Is 9 etc,.
Dupi Teofrlact, ,,strilucirea" gi ,,slava" sunt atribute pe care pEmAntul gi cerul le
dau Fiului lui Dumnezeu (il cdnti ingerii in cer gi-l laudtr oamenii pe pdmdnt26).

mesianicreE.
3.
2. Agteptarea

Celui preasllvit

(3,3)

in Edom. nu departe de muntele Sinai; cf. Am l,

Teman
este pustiul cel mai de jos al {6rii, care
al
Alexandriei,
Dupd Chiril
localitatea Betleem. O interpretare apropiati acesteia ii d[ Teofilact, de aceea scr
comentariul (col. 879) s[u: ,,profetul vede tnainte de vreme, cd din Betleem (care
situat in partea sudicd, spre Teman: spre Africa) vine Hristos".
,,Paran" este numele unui munte infre Egipt gi Edom. Spre sud de Paran se afl[
Paran era renumit in frumusefl naflrale, de aceea LXX evitd numele gi zice: ,,munte
este o regiune spre sud de Canaan,

plduri"

(6pou6 xotoor<ioo 6oo6oq).

Dup[,,Paran" urmeaz[ cuvdntul ,,selah". Acest cuvAnt este enigmatic. El
din LXX pi Vulgata. Origen il transcrie oe).. elimindnd pe ,,he" final, parte
neimportantf, pentru cuvdnt, el indiciind doar direc{ia. Teofilact traduce cu 6tu
iar unii scriitori mai noi sunt foarte variati in interpretarea cuvdntului. Dalman il
res

Expresie speciald pentru a determina epoca mesianicE, cf. Sellin E., op. cit., p.397
Teofilact. Eiq tdv ... 'Appoxor)p, M.G., tom. 126, col, 852.
'EEinotg eiq tdv np. 'A$., M.G., tom. 71, col. 872.
'e7 Chiril,

re6

le8
tee

V. Prelipcean:u, op. cit., p.66.

Teofilact, op. cit., M-G., tom. 126. col.879-880.

Scopul venirii Domnului il indicd 3, 13, in care culmineaz[ profefia: ,,Tu vii spre
tlu, spre mAntuirea Unsului tdu, tu zdrobegti capul celui rlu, golegti
lemeliap6nd la grumaz".
Verbul ,,iafa" este un perfect profetic, profetul vede evenirhentul realizat. Se traduce
cu prezentul sau viitorul, ca gi celelalte perfecte din verset2o7, inseamnd a iegi, a r[sIri
(soarele, stelele), dar am tradus ca gi cdnd ar fi in text: ,,ba" ( a veni). infelesul r[m6ne
Rcelagi, dar aflu mai potrivitE aceasti formf, de exprimare. Adevdrat c[ aparifia lui Dumnezeu
u fost asemf,nat[ mai inainte cu un r[sErit de soare, dar totugi nu este potrivit a se zice ,,a
rlsirit Dumnezeu".
,,Iega" = mdntuire, salvare, se consfuiegte cu acuzatiwl, in rom. merge mai bine cu
gcnitiwl. Aga are Septuaginta ei6 ooqptav l,od ooi, iar Vulgata ,,populi tui".
,,Poporul Domnului" sunt credinciogii. Condifia m6ntuirii nu este a fi sau a nu fi
cvreu, ci alte considerente sunt decisive.
Avacum le ingird. Ele sunt dreptatea (1,4), modestia (1, 7), credinla (2 ,4) 9i mai ales
eonvertirea sitcerd (2,14). Profetul se g6ndegte la Israel, dar acesta in inlelesul general,
mAntuirea poporului

Al doilea text men{i onat este 3, 3 gi urm. :,, Dumnezeu din Teman v a v eni S i C e I
muntele Paran (Selah) Strdlucirea Lui accperd cerul Si slava Lui umple pdmdntul."
,,Teman" (.,spre sud", de aceea Vulgata red6 cuvanful cu,,spre miazdzi",,,ab

de

Pentru faptii rlsplatl, nlpasttr pentru ntrpasti

La Zapletal, Das ,,Sela" in den Psalmen, in ,,Alttestamentliches", p. 146.

Die Psalmen, Leipzig. 1894, p. 78.
rrrl in dic;ionarul sf,u, ed. 14, 1905, ed. De Buhl, p. 495.
ror Hebrllisch deutsches Worterbuch, ed. 4, Breslau, 1889, p. 231.
tra Cartea Psalmilor, Cern6uli, 1898, p. 6
Irxr

tttt

Op. cit-, p.85.

Teofilact, op. cit., M.G., tom. 126, col. 880.
Cf. Prelipce arrtt, op. cit., p. 93.
"l'/
ttt\

rlx'

Hristos in Vechiul Testament

L24

t25

NicolaeNEAGA

trup", ci cel
c6ci dup6 infelesul special ,,poporul Domnului este nu lsraelul cel dupd
David 9i
intdi
este
care
1a
refer[
popor
se
,,Unsul",
9i
nrri,r.o. Ceie spuse despre
a
originalul
profefia.
,,Maiiah",
doilea r6nd Mesia, in care se realizeazddesIvdrgit
tradus de Septuaginta cu xptorbg, dupl cum era de agteptat'
inVechiul
.,Capul', (roq) este un $ef, un rege. Felul de vorbire este obignuit
Astfel, lsaia (cap. 7) spune ,,capul Damascului este Rezin, iar capul Samariei

vorbind despre regi. Alteori capul, ,,ro9", inseamrd capitall (cf' Is 7, 8)'
reprezinti gospoddria regelui,
,,Capul cel r6u" este regele Babiloniei. ,,Casa"
sdu, sau familia domnitoare.
Zdrobindu-se capul familiei, se deshinleaz[ familia 9i este in pericol im
Asemenea unei case dSramate, p6n[ la temelie, va fi soarta Babilonienilor:
mdntuiasc
aqteapti. DupE Teofilact, versetul 3, 13 indic[ scopul venirii lui Iisus: ,,ca sI
Astfel, Avacum anunla c6 nu este indepSrtatS vremea cdnd se vor realiza
privind viitorul mesianic. Abia atunci se vor vSdi toate cdnd cel agteptat, 6
cum ii zice Lxx - va sosi. Aparilia lui pune in migcare natura: cerul 9i p
cutremura... Pe cei p6c6togi moartea ii agteapta, cei drepli se veselesc de vemrea
Nimicirea celorrdi gi mantuirea celor drepli este, de bund seama, o profelie 9i
una dintre cele mai importante dintre profeliile mesianice ale Vechiului Testament'
pentru capitolele t gi 2 s'a abandonat de c6tre unii inlelesul mai inalt, cel pulin fa[6
E-t3 .hiu, gi criticii arata indulgenfl, admi!6nd c6 profetul pune in disculie prob
rdului, care va afla dezlegare in zilele lui MesiaD'

Sofonie
1.

tnfrifirea prin religie

Sofonie este un distins predicator al ',zilei Domnului", ,,2i", care reprezintl mai
epoca din urm6, premergItoare judecdlii universale'
Un text mai apropiat mesianic at fi2,11: ,,..'Atunci va Sterge Dumnezeu pe toli
pdmdntului si se vor inchina Lui neamurile linulurilor celor mai tndepdrtate, fiecare
locul Lui''.

i
,,Mimekomo" (din locul lui) este o apozilie la ,,linuturile cele mai
ca loc
bisericl
la
refer[
nu
se
oameni;
locuite
de
regiunile
,,mimekomo"
indic[ toate
208

Teofilact, op. cit., M.G., tom' 126, cot.892.

2@

Pentru frumoasele perspective mesianice de la v ' 2, 14, vezi Isaia 11' 9'

lnchinare a oamenilor, ci avem aici o profelie privind ordnduirea culticl in genere. Pentru
lnlelesul acestui verset, cf. gi Mal l, 1 I .
Pasibil corecturii ar fi verbul ,;aza" in ,,ieraze". Aqa propun E. Sellin'zlo, Novack2r' ,

l(ittel

gi Rothstein2r2.

Profelia

c[ in viitor

se Yor converti la credin]a

in Dumnezeu toate popoarele

p[rndntului este cunoscutd de la allii mai vechi decit acesta, elementul nou este cl
potrivit
inohinare lui Dumnezeu se poate aduce oriunde, nu numai Ierusalimul va fi loc
pe
inluntru,
sau
egcstui scop, ci credin{a ;i-o poate mirturisi fiecare la el acas6: afar6
Este
ceea
ce
mare sau pe uscat, pe deal sau pe vale, oriunde il mdn[ trebuinla religioasiTcodor din Mopsuestia numegte ,pniversalismul credin{ei noi 9i apusul pdgAnismului"2r3'
(ldeologic inmditin aceastEprivin!6 cu Chiril al Alexandriei2ra). Astfel, Sofonie anticipeazl
ci
infr6lirea prin religie 9i invall cd esenlialul in ale ctedinlei este nu locul de inchinare,
0xpresia sincerS a sentimentelor.
2. Noua

ordine sPiritualtr
(3,8-13)

Bogat in perspective eshatologice este cap. 3, care preveste$te:

I . Pedepsirea exemplarf, a pdcltolilor (v. 8);
2. Rdspl6tirea celor intrista{i (v. 18);
3. Progresul cultului in direclia spiritualizerii (v. 9);
4. Triumtul adevlrului (v. I 3).

PIc[togii vor pieri mistuifi de moarte, care rapune cu atdt mai sigur cu cdt mai
pl6p6nd[ este via]a sufleteascI.
Drumuri cu totul divergente se deschid ins[ acelora care au fost ,,intrista1i" din
pricina cdut{rii lui Dumnezeu (v. l8).
in ce mdsur6 intrez6rea profetul o des6v6rgire a vielii morale, vedem din versetul 13:
afla in ei viclequg"2'5'
,,atunci nu yor sdvdrgi nedreptate, nu vor grdi minciun[, nu se va
se va ruga" (19)'
buze
curate
incat,,cu
Atat de sus va fi ridicat omul pe scara sfinfeniei,

'tti
Das ZwdWropheten Buch, p. 433
rll La Rittel, Biblia ebraica, ed. 2, 1913. p. 885'
)t Der prophet Zepharia,in Kautzsch lI' op cit'. p' 71'
)r I
Teodor d. M,, 'Eppl#icr lupovioo, M.G., tom' 66, col 464'
tr{ Chiril, "EEirfrroq eig tbv Eup. M'G., tom. ?1, col' 980'
,r, Versetul l3 conline,,stravechea nidejde inpacea zilelor de apoi, care
uonvertirea", cf. E. Sellin, op. cit-, p.440'

se

va infhptui deodatE cu

Hristos in Vechiul Testament

NicolaeNEAGA

126

127

culme a faimei este ridicat templul prin Mesia care inft6, se roagi 9i inva[6 intr'insul.
nu grandoarea gi frumuselea il fac ilustm, ci pacea care se intemeiaz[ in locul
". Aceastd convingere o are Teodoret, pe aceeagi eiprlvl pune accentul 9i Teodor

s[i inaintagi, rimdl

Sofonie este inferior in unele prir-in1e lui Isaia 5i mar-ilor
totaqadegenialindegteptareainteresu,luipeno.unouaor.dinespiritualainlume.

Mopsuestia2rs.
in sensul acesta avem aici un text indirect mesianic, doar teologii care se bazeazd pe
qi Fericitul leronim susfin c6,,Desideratus" este Mesia2le

Agheu216
Faima celui de'al doilea temPlu

(2,6-9)

Z.aharu

CartealuiAgheuestealcituitf,dinpatrucuvAntiriprofetice'incaresee:

..*lt.i

eli:11'l::

pdcateloill
1-lnalfer.
Pentru o viald dusd impr
templului.
neparticipare ta reconst'uirea
rodit rodul' au semdnat
voinlei lui Dumnezeu, ,,crul s'aincuiat, iar pdmdntul $i-a
dar nu s'au i
imbrlcat'
s'au
salffat,
s'au
dar au cules pufin, au mdncat, dar nu

poporului cauzu

';;if;;,;r;.in

.o*promise'

Ea este ruina

cdte puJin pentru

:\'or
1.111 I
zgudui
zice:
a'a
Domnut
,,peste pulina
.hci
.;-.-o-u|"
'reme, urnple de
se
va
popoarelor
tutwor
a1e
9i
prelioase
naliunile gi vor veni incoace cele
.a"i-ari..u ..u.1" p. urmd a casei acesreia mai mare ra fi

LaZahaiaavem o mullime deprofelii mesianice. Dinpricina caracterului a-pocaliptic

ctrr{ii lui Zaharia, este gieu sE prindem intotdeauna precis sensul clrfii. in fruntea
iilor de genul acesta se afl[ vl5starul trimis de Dumnezeu.

frgr"ri[ a. ..t. irta*ptute, proferul ii cucere$te puirl

1.

*"ir}ri"

ff;, ;

,,Ascultd dar, Iosua, preotule cel mare, tu Si prielenii ldi care Sed inaintea feyei
cd bdrbasi minunali sunt ei, cdci iatd aduc pe robul meu Yldstarul, cdci iatd
.. qi tntr'o singurd zi vor depdrtafdrddelegea."
,,Sema" (ascult[!) pus in fruntea frazei, are rolul festiv al ,,hinne" din lsaia 7,14,de

multtimp' Evenimentele mari sunt

loc teofania de la Sinai, a'a va fi i
arut
a
cadlu
de pernrrbari in ordinea naturii. in aga
ce se pregitesc rnl
L:E
EYenimentele
hYerumenlele
.*-x.;;^
*-oianini
ce
ri
irrdecata
rmiversala.
judecata
tmlYersala'
impdrdlia mesianicd, ca 9i
realizare nu t'afiece prea

politice'
structura statelor' 9i fi'dmdnti neamurile, producdnd zguduiri
pre!) s'a tradus qi int
de
Iucru
obiect'
dorire,
(de
poftE,
la hemda,
,,Hemdat"
qi se poate c[ s'au
a1ese"
exxl'bxtu,
td
,,cele
in diferite feluri. LXX traduce cu
irrterpret eaz6 de exemplu,
cum
popoarelor,
e
vedere
to'-)2l;'

pers
Ierusalimul

gentibus")' Cel

\ulgata are ,,Desider-ius" (,'et I'eniet Desideratus cunctis

de
vesia, iu1. .r,. agt.ptatul ruturor' Traducerea LXX nu este sprijinit[

'

care .,.or fi aduse 9i

Vulgaiei este arbitrar[. ,,Hemdat" sunt 'alorile materiale
locaqul sf6nt de acolo
Ierusalim,
spre
curg
cale
tocu"tui sf6nt. Din cauza bogiliilor

persiei cirus cu ajutoare inse'rrurate ch

in importanlf,. oare nu coniibuie imparatul
6, 3-10)? Spre a-;i cAgtiga a
(Ezra
1,2'll
tezaurul regal, pe seama templului
necesar unei radicale r'
materialul
tot
cu
iudeilor. iJumeul Irod contribuie
materlale. tn afari de
Ia
referirea
8 sprijind
'alori
sufletesc. Se in1e1
,Je
ordin
nebuinla
cu
nevoile materiaie apar adesea in binate

;ili;;"rJ;i.

ii^.*,

preveni ascultitorul privitor la noutatea cea mare care se vestegte.

Unii citicizm $terg pe ,,ki" (,,c[ci", dintre cuvintele ,,tale" 9i ,,birbati"). De fapt,
unctia este de prisos in versete.

la,,[amah", a strlluci, arlsdri, lat. ,,oriri") inseamnd vlIstar (LXX are

Oriens), figurat urrnag, este titlul care se di in Vechiul Testament lui
ia, am v[zut la Isaia 11, 1 gi ler23,5.Numele Iosua (evr. ,,Ie;ohua": Domnul este
itor, radical de la care deriv[ numele Iisus, LXX are Iisus, Vulgata Iesus) avdnd
i semnificagic ca cel al Mdntuitorului, a fost un alt motiv al apropierii de Hristos,
mulli scriitori vechi au v6zut un in{eles mai inalthZah.3, 8. Apozilia calificativ6
,,prcotul cel mare" se referf, la Iosua.
Zahaia se adreseazA lui Iosua, arhiereul cu depline puteri politice din epoca de
poporul din Babilon
dupa exil. Aleturi de Zorobabel Iosua a fost b[rbatul care a condus
iudaice ie9it6 din
comunitilii
ln patri" gi tot el a fost acela care a lucrat pentru refacerea

,,femah"

:16

Lanoi

r" Chiril, 'Eiirf.r".g eig Tor'

NI G', tom'

"\'1y'

i"'

co1'

l0'lS'

\j' TarnaYschi'

( de

(, V:

M., 'Epprlv;cl 'Ayyuiou, M.G., tom. 66, col' 485'

Cf. Filon Cl, L., Le livre d'Aggde,in,,La sainte Bible comment6e", ed. 9, tom. 6, Paris, p. 549.
lltt 5.,l'n. op. cit., Zwolfprophetenbuch, p. 499.

llr Tcodor d.

introducere p[ot-' dr'

a scris despre -{gheu comeffarn, traducere 9i

Dumnezeu

dintAi".

Pi

de

(3,8)

;;i;l;;;;...

inre f5gdduin!5

Vlilstarul trimis

lr0

128

Hristos in Vechiul Tbstament

Nicolae NEAGA

2,2 Si 3,2). ,,pr.ierenii,, sunt ceilalti impreund lucrdtori, preoli gi

,,minunati" s,nt pentu rolul ce Ie re'ine. ,,Robul bornnului,, gi ..r{dstarut,,
este Z
(cf. Ag 2, 23) numai in sens indirect ar putea fl gi
Mesia. iste adev5rat ci r
Mopsuestia22l se opreqte la Zorobabel, iar Teodoret?22
pleacd de la Zorobi
rob:e (EzJl

,,Vl[starului" este atdt de mare, incAt in interiorul implrlfiei Sale orice sdminld a duhului
ttu va fi inibugit[. Putereanu i se va lua, ba in vederea misionarismului se unegte spre
singur[ voinfi, puterea lumeascl cu puterile atat de vii ale credin]ei225.

intreg,egte cu cuvintele ,,din care se trage, dupl

rrup, MAntuitorul lumii,,.
In sens figurat leagi unii qi .,piatra,, misierioasdr, din
9 la Mesia,

^ multe locuri (Ps 118,22; ll7 21;

in
Mt 21. 42) Hristos se'ersetul
,
nume$te ,.piatrd,,.

3.

preot gi rege

(6,12_13)

Un alt text prot'etic il constituie cur,intele:

,,Astfel grclie$te Dr'mnul cgtirilor iatd hdrbat nuntele rui vldstar
si sttb
rdsdri si se va zidi casa Dontnttrui. el va zidi
casa Domnurtti ,ri va rua- ptuere
$i
r"''
vedee pe trcnul sdu
si va domni sivafi preot de-a dreapta sivafip)ce intre antd
Pentru a se ardta caracterur inspirat ar scrierii piofetul
nL introduce in prr
cuvintele-,,Domnul (respectiv Iaht,e, de la arhaicul
hava, resp, Haia: a fr gi J
La .,!ab-ar" ogtire, ingeri. creaturi)
Griiegte,,. pentru .,r,ldstar,,, t,ezi Zah 3 , g. I
,,sub el Ya rlsdri" se ret'er[ la urmagii vl6starurui (in sens mesianic.
ra frii spirituali
exceplional6 a epocii lui. prin sfdrgitut v. 12 qi inceputut verse
l1_li?tr.rir"tea
frazeie se leagd ideologic, ci,,Jemah,,(,,Vl6starul,,)
este un bdrbat rezultd din
(pronume pers' masc. p. a III-a, sg.) cu'care
incepe \.erset. r3. Aceste dou[ vr

explicd acfunea simbolicd indeplinit[ mai inainte (6.

9). unde
p."
arhiereului, pentru a pretigura demnitatea regarE pe

se

pure o cununi de

cea preoleascE. Teml

"-qyl
s'aziditsubZorobaber,
Iosua,dardupdvederile fuizihariazidireaiempluruiprer
sosirii lui Mesia, astt-el in mod spirituar poare fi vorba
despre ,,cele viitlare,,. Infl
9i

r'

Teodor 'gpprfdig Zayaptott,M.G., tom. 66, col.

525.
-" Teodorer, 'epprydo eiq
tdv Zo1, M.G., tom. gl, co1. ig96
113

Intrarea triumfali in Ierusalim

(9, e)

-iustifica sensul figurat al textului (Zah 3, 9) Teodoret de cyf2a citeazi ps r 1g. 22:
pe care au nesocotit_o ziditorii,,

2. Mesia,

t29

Un text binecunoscut nu atAt drnZaharia, ci din Noul Testament este:

,,Bucurd-tefoarle, fiica Sionului, veseleSte-te, fiica lerusalimului: iatd, Regele

ldu vine la tine, drept Si mdntuitor, smerit Si cdlare pe asin, pe mdnzul asinei".
Ierusalimul a n6ddjduit mult in venirea unor wemuri mai bune, nldejdile lui curate ii
dau dreptul de a se bucura, mai ales cdnd idealul visat igi deschide drum limpede spre
rcalizare. ,,Fiica Sionului" gi,,fiica Ierusalimului" sunt sinonime. Este vorba despre acelagi
lcrusalim, oragul zidit pe culmea Sionului, de aici gi numirea de Sion. Ierusalimului ii este

lcz.ewatlo surprizdpldcutd,,vaaveaocazia

sE asiste

la o noutate: pe str6zile intortocheate,

Itrdmtc Ai pietroase ale cetl{ii eteme, va trece, bl6nd gi smerit, ,,Regele cel visat de
profetl226. Exprimarea este metaforicl, avem aici o metonimie cdnd se ia vasul pentru
confinut, cetatea pentru locuitorii ei.
Regele va hece cdlare pe un m6nz. Fraza ultimE
la

(pe mdnz") este o inhegire ldmuritoare

,,cilare pe asin". Conjuncfia vav din ultima frazd nu trebuie tradusd cu ,,sau", ci cu ,,adic6".
Regele intrebuinleazd spre scopul de mai sus un mdnz neinhf,mat incl de nimeni.

lira obiceiul la evrei a se folosi, pentru ocazii rare, animale neinjunghiate. Astfel, se
lmpunea ca sacrificiu, in anumite cazuri, o juninci care s[ nu fi fost in jug (Num 19, 2);
asemenea chivotul legii s'a transportat de la Filisteni intr'un car tras de doud juninci
nehjugate incd (l Sam 6, 7).
Fa{E de cei din trecut, regele de aici are un fel de reputa}ie: este smeritul innf,scut,
omul p6cii gi al dreptdlii sociale, mAntuitoruniversal. Natura gi grandoarea imp5r6liei o
precizeazdversetul urmfltor: ,,El va vesti popoarelor pacea... 9i imp[r5fia Lui se va intinde
pAnI Ia marginile pdmdntuluf ' (9, 10).
Astfel, Noul Testament are destule motive sd considere cuvintele profetului
Zaharia o prezicere despre intrarea triumfald a Mdntuitorului in lerusalim (cf. Mt 21,
S;In 12, 16)2?1.

Op. cit.,col,. 1896.

225

va
126

Dupd interpretarea lui Teodor de Mopsuestia, ,,gederea de-a fueapta" este sinonim al frazei ,,$i
fipace intre amdndoi", op. cit., M.G., tom 66, col. 541.

Teodoret, op. cit., M.G., tom. 81, col. 1921.

Teodor de Mopsuestia leag[ profelia intAi la Zorobabel, apoi la Hristos, ,,1inta

profeliilor", op. cit., M.G., tom.66, col.556.
227

ultimi a tuturor

130

Hristos in Vechiul Tbstament

Nicolae NEAGA

4. Cei 30 de

arginfi

(11, l3)

in capitolul I 1 , 13 avem o parabold cu p[stoml cel bun 9i cu pdstorul cel

Cel r[u este urgisit de Dorurul, cel bun gi credincios nu este luat in seam[ de
Pastorul cel bun igi cere simbria, dar poporul ingrat nu-i d[ dec6t 30 de argin{i.
arginli era preful de cumpdrare al unui rob, un pre! de dispre$ deci, constatarea ace
rezultl gi din gestul ce-l face cu arginlii (ii aruncd)228.
curios este c6 pentru garantarea mesianici a textululi, zah I 1 , 1 3 este citat la
27 , caprovenind de la Ieremia, degi nu se afl6 decAt laZahaia. Unii vdd aicr un
memoriae" din partea evanghelistului, allii o eroare a copigtilor. Prof. Univ. D6ller
urm[toarea presupunere: SfAntul Matei va fi scris in limba aramaic[,,bejad nebiia"
mdnaprofetului), traducdtorul a schimbatpe dalet cure; 9i astfel in loc de,,bejad" a
,,bejar" gi a v6zut in acest cuvdnt o prescurtare a numelui lui Ieremia22e.

5. Mesia va fr

lf[rdma stAncile. Domnul nu era in duhul acela..." 3 Regi 19, 1 l Aceeagi deducere rezultii
;i din ,,duhul care se purta deasupra apelor" (Fc 1,2). Duhul lui Dumnezeu se revarsa
i peste casa davidica gi peste cetatea Ierusalimului, dar casa davidic[ reprezintl o
Frie intreagl de descendenli, culmindnd in cobordtorul celebru: Mesia, iar Ierusalimul
Fprezintd pe locuitorii cetS[ii.
PArinlii igi iubesc in aceeaqi mlsurd copiii, dar au o oarecare preferinld fa![ de
iul lor copil. Tot apa este mai pronunlatE mdhnirea la pierderea acestuia. Vechiul
lament favorizeazh,chiar legislativ, pe intdiul nlscut. in afar[ de preofie, pe care se
ine cd ar fi mogtenit-o, in afard de o autoritate aproape egal6 cu a tat[lui (Fc 27 , l9),
atribuia intdiului nlscut doud ptrrfi mogtenire din averea plrinlilor (Deut 21, 1 7).
SfArgitul versetului 10 scoate in eviden!6 fapta lipsit[ de vrednicie a celor ce
uiesc pe,,Iubitul" lor.
Schimbul rapid de subiecte (mine, el, ,,m-au strApuns pe mine... pl6ng dup6 el") face
sensul frazei. Vorbind la persoana a III-a, Ioan 19, 37 citeaza-pe Zaharia 12,10,

realizarea in Hristos.

6. Baterea

strtrpuns

ptrstorului

dupd intdiul ndscut".

Ce este Duhul Domnului? Care este natura lui? Noliunea ne-o dI pe scutt Ioan
o fo46 pe care o simli din efectele ei ,,sufl6 unde voiegte, dar nu gtii de unde vine 9i
merge". O sintezlbiblicl a duhului ar fi:
l. ,,Duhul se revarsE ca o fluiditate de sus in jos;
2. EI r6mdne aceeagi substantS, oricdt s'ar dispersa;
3. El curge intr'o bogatd PlinAtate;
4. El p[trunde toate p[rfile vielii gi toate ramurile vie]ii peste care se rev
Gralia gi mila nu sunt derivate ale duhului, duhul insuqi este gralie, mild. Dumnezeu
duh, dar duhul lui Dumnezeu nu este una cu fiinta lui Dumnezeu. Vedenia
profetul Ilie justifici aceasta: ,,Ilie stltea pe munte gi iat[ Domnul a trecut pe
pe$tere gi inaintea Domnului a trecut un duh tare 9i puternic, care desptca
Teodoret vedea aici pe iudei operdnd gi apoi c[indu-se, op. cit., M,G., tom. 81, col.
22e
Dr.l.D6l1er, Die Messiasenvartung im A. Z, Miinster in W., 1921' p. 61.
230
Dr. I. Lange, Die propheten Haggai, Zacharia, Mal.,Leipzig' 1816' p.97.

22E

gi

impriqtierea turmei

(13,7)

(12,10)
Cu conlinut mesianic este considerat a fi 9i cap. 12, 70 ,, $i voi vdrsa duhul
vor privi
Si al milei pesle casa lui David Si peste tot cel ce locuieSte in lerusalim Si
vor
se
mine, pe care l-au strdpuns Ei vor pldnge dupd el, ca dupd cel iubit Si

131

Corolarul profeliilor mesianice

il

formeazd 13, 7'. ,,Scoald-te sabie impotriva

meu... bate-voi Pdstorul Si se vor risipi oile" .

Criticaar plaseazd acest verset dupi verset. 1 7 din cap. 1 1 gi-l consider[ ca fEcAnd
parte (impreun[ cu 13, 8-9) din capitolul I I . Este cu neputin]a a fixa exact succesiunea in
tlmp a proorocirilor lui Zaharia, totugi nu glsim justificat2i aceastd modificare in ordinea
lCxtului. Acolo(cap. l1) este vorba despre un pdstor rtru (imaginea unui conductrtor
ncvrednic care se va ridica), iar in cap. 1 3, 8 este descris un p[stor bun, care in urma
lmprejur[rilor, suferdpe nedrept. Pdstorul din cap. l3 este numit,,tovardg" al Domnului,
iste deci unul iubit de Domnul gi nu urgisit ca cel din cap. 11. Deci, ,,R.oi" (,,P6storul
:
lncu") gi ,*A.mithl' (,,tovar[gul meu") din cap. 13, 8, nu poate f,r identificat cu,,Ros"
plstorul din cap. I 1, 16, adic[ un plstor oarecare.
Pentru identificarea P6storului din cap. 13 s'a parcurs intreaga istorie de laZahaia
Hristos. Unii interpreteazd colectiv: inving[torii ar fi Romanii, cei invingi Iudeii; allii
tubstituie iudeilor pe cregtinii persecutali de cezari; ba ,,Plstorul" ar fi Onias Manase,
la

rll Marti, K, Der Prophet hch., la Kautzsch, op. cit., II, p. 94 9i Haller, M', Das ludentum,
Gtschichte, Prophetie..., in Die Schr. d. A. T., herausgegeben v. Gressmann, II, Abt- Bd. 3,
(l0ttingen, 1914, p. 226; cf . qi Sellin, 8., op. cir., p.567.

L32

Nicolae NEAGA

Iuda Macabeul sau, in sfhrgit, dupl interpretarea Noului Testament (Mt 26, 3 1),

aderenjii cei slabi de inger.

In tot cazul, se poate admite urmltorul sens general al versetului: profetul
ziTe grele, impovlrate de primejdii pentru viitorul apropiat. Se vor isca rizboaie. Cel
celebru indrumltor de popoare va fi invins, frrd a g[si sprijin in supugii sf,i, care se
la o parte fErd pic de rezisten!5, ba dimpotrivd", accepttr cu ugurin{I consecin}ele
onorabile ale infr6ngerii.
Perspectivele mesianice la Zahaia sfir$esc cu o panoram6 a infr6firii totale:
barierele trase egoist intre variatele populalii ale globului se sfarmi, dugminia se
iar flactrra dragostei cuprinde cercuri din ce in ce mai largi, pdnf, a se contopi
neamul omenesc intr'o turm6 ascult5toare qi devotatii unui singur Pastor (cf . Zah 14,
Ideea de pace este 9i aici intim legatl de Ierusalim ca centru de gravitate.

Hristos in Vechiul Tbstament

133

un cultuniversal valabil. Noutatea aceasta aparfine viitorului. ,,Muktar" este aici

form5 substantival[ din part. pas. gi inseamntr afumare, t5mdiere. ,,Mincha" este darul
it unui superior pentru a cdgtiga bunSvointa aceluia, a regelui (1 Sam 10,27), afui
(Fc 4, 3); jertfd, sacrificiu de mdncare, dar, prinos de pAine (I-ev 2,1), prinos de

(Lev2,14).
Nu credem c[ a fost in intenlia autorului s[ refere la plgdnii contemporani jertfa
gi curatl, aga cd ideea unui monoteism pdgir:2lz se exclude. Nici nu va fi
in intenfia lui un numdr covdrgitor de prozelili, atagati cultului lui Iahve. Maleahi
vehement asocierea cu p6gdnismul (2, 11), iar istoria este cel mai puternic
importiva acestei interpretlri: niciodat[ in decursul vremii nu s'a vldit o
a pdginismului spre mozaism sau invers, in afar[ de infri]irea din epoca cre9tin6.
aceea, cu mici excep{ii, incepdnd cu invdldtura celor 12 Apostoliz33 9i pdnl in zilele

, ,jertfa" lui Maleahi a indreptat privirile teologilor spre Sfdnta Taind a

j:^:234

Maleahi
Ideea mesianicd este reluatii gi de Maleahi. Trei sunt locurile mai de seamS:
curat[; 2. inaintemergdtorul; 3. Soarele dreptn{ii.
1.

Jertfa curati
(1,11)

Cel dintdi este textul l, 1 - 1 1. Maleahi face aici un fel de rechizitoriu al stlrii
in societatea contemporanI. Israel este pasionat de ingratitudini, iar preolii nesi
lui sustin fbrd sfiald un tip de cult primejdios. indeletricirea numai pe afar[ cu ce
credinlei ucide sufletul, cdci i se ,,inchid ugile" iubirii ceregti (v. 10). Aceastl
lucruri se va cruma, cilci: ,,De la rdsdritul soarelui Si pdnd la apusul lui, mare
numele Meu intre neamuri Si tn tot locul jertfd se va aduce numelui Meu fntre
(v.11).
,,De la rlslritul la apusul soarelui" inseamnl de dimineala pdnl seara, toat?i
incontinuu Dumnezeu va fi obiect de laudi gi preamdrire. Eu cred cd profetul
spund c[ neamurile toate, de Ia o margine la aha a ptrmdntului, de pe intregul
luminat gi incdlzit de soare, cinstesc pe Domnul.
In cazul acesta, traducerea trebuie modificati: de larEsdritpAni la apus, adicl
p[4ile orientului pAnd in cel mai indep[rtat apus, pe tot spaliul cuprins intre cele
puncte cardinale. Deci, nu adverb de timp, ci adverb de loc avem aici. Viitorul, ,j
va aduce", red[ mai bine intenfia autorului, cEci pe timpul lui Maleahi nuputea fi

Altfel, sensul mai general ar fi urmdtorul:pentru viitor, profetul Maleahi prevede

irea jertfelor Vechiului Testament gi introducerea unui cult nou 9i a unei jertfe
versale.

2.

Inaintemerg[torul

gi

ingelul legimAntului

(3,l)
in al doilea text mesianic, suntem introduEi prin cuvintele ,,Iatd, Eu timit pe ingerul
la templul sdu Domnul, pe
gare voi il cdutali Si ingerul legdmdntului pe care il dorili, iatd, vine, zice Domnul".
.,IatI" (,,hinne") exprimd siguranla realizlrii .frgiduinfei. inaintea profetului se dau
parte
timpurile, iar evenimenhrl ii apare apropiat, il vede chiar cu ochii sufletului s6u,
o
la
aceea
conjunc{ia
do
,,hinne" indic[ in vorbirea profeticd viitorul cel mai apropiat (cf. Fc
20, 3). Cel a$teptat este ,,ingerul". Evreiescul ,,malah" inseamn6 trimis, delegat (Fc32,4),
fiteu Si va pregdti calea inaintea Mea Si in curdnd va veni

til Un monoteism plgin susline K. Marti, la Kautzsch, op. cit., p. 100.

ril Conf. dr. O S. Isopescul, Profetul Maleahi, Cemiuli, 1911, p. 54.
!r{ Acest in}eles il dd Evanghelia lui Ioan 4,21 acestui loc:
,,in curAnd va inceta cultul evreiesc;
l)umnezeu nu se va cinsti numai de cetre un popor, ci de toate, atunci raportul dintre Dumnezeu
;i om se ridic6 deasupra locului (cf. Olariu,.Evangh. de la Matei, Caranse beg, 1898, p. 72) 9i astfel
Maleahi invafE ci in ale credinlei va fi un progres - eii6c(e tlv rol"rteoopdulv eor)epicv - cum
rpunea Teodoret, Eppqvdu eiq tbv Mo,}.. M.G., tom. 81, col. 1988.

134

Nicolae NEAGA

mrnfiu, inger (&yyelnq) al Domnului (Ie; 14, l9). Aici are o misiune divin[, este
vederea legimAntului celui nou. ,,$i va pregdti calea...". in Orient, unde drumurile

impracticabile, trebuiau luate mlsuri ori de cdte ori vreo inalt5 personalitate vizi
regiune. Se astupau gropile c[rdrilor desfundate gi se nivela terenul, deranjat
ingrimldirea nisipului. Dup[ ce totul era aranjat mergea cineva inainte, ca sd se i
in ce misuri a devenit drumul practicabil. Acest conholor se numea,,inaintemergd
in sens figr.rat, preofirl este un inainte mergltor, ca gi profetul. Ei fac pregdtirea
in vederea mdntuirii. La intrebarea ,,cine este inaintemergdtorul de aici", a fost i
Maleatri gi a[ii, sfrrgindu-se rdndul lor cu Ioan Botezdtorul. Fiecare are cdte un titl
glorie, dar uici un nume nu intrece pe al lui Ioan Botezdtod, ,,cel mai mare om niscut
femeie", cum ii zicea llristos (Mt 1 I, l0). Cu siguranlE pentru c[ Ioan n'a cunoscut
dragoste decitpe cea dumnezeiascd.,n'a avut alt ideal decdt cucerirea cerurilorpe
oamenilor gi pentru cL apregitlit at6t de rdbd.[tor mdntuirea prin Hristos.
Aceasti interpretare despre ingerul inaintemergitor se intAlnegte gi in
patristic[235, dup[ cum reanltl din comentariile lui Teodoret din Cyr236 9i T,
Mopsuestia23?.

Ambasadorul Domnului este urmat de Domnul insugi, clci drumul se

pentru acesta: Domnul vine la templul din Ierusalim, pentru cI templul din Ierusa
considerd ca loc de qedere al lui Dumnezeu. Acolo va fi centrul de revelalie, din
izvorSgte gi radiazd apoi invdlltura cea nou6 a lui Dumnezeu238. Deci, Dumnezeu
vine" este de-o fiin!6 cu Dumnezeu ,,care tror,eazi in Ierusalim". Sunt insd
distincte: unul este cel care trimite, altul este cel care vine. Dumnezeu trimite gi
prezent gi El, dar Domnul are rol deosebit.
,jngeruI leglm6ntului" este una 9i aceeapi persoanl cu Domnul sau cu ,

Meu"? Din construclia frazei, rezu,lti c[ ,,ingerul leg6mdntului" se

,pomnul" care vine, clci dupl ce ,yine Domnul" se zice c[ vine ,,gi ingerul
Conjunclia ,,gi" separ[ persoanele intre ele. ,,ingerul legimdntului" se deosebegte
,,ingerul" care pregdtegte calea, cdci primul este preg6titoq al doilea este cel
IntrucAt nu sunt doud persqane a$teptatp, ci una singur6, Domnul este una cu i
,,Cu privire la Maleahi, toli p[rinlii Bisericii sunt de acord ci sub acest cuv6nt are s[ se
cel mai de pe urml gi cel mai mare profet, inaintemergdtonrl Domnului, Sfhntul Ioan

235

Isopescul,op. clr., p. 108.

Teodor, ,,acestea se spune despre Ioan Botezitorul", op. cit., M. G., tom. 81, col. 1977
Teodor, Eppnvdio Mol.c(iou ,o[ ,rpup. M.G., tom. 66, col. 62O.
23t
Unii scriitori, de exemplu Teodor de Mopsuestia, v5d in templu natura omeneasc6 a
op. cit., M.G., tom. 66, col. 1977.incazul acesta, sensul ar fi urmdtorul: Cuvdntul vine

Hristos in llechiul Testamant

legimintului. in intenfia autorului va fi fost

str spun[

cr vlnc Domnul, dlel lryorul

lcgdmdntului celui nou.

intre versetele 5 9i 6 ale aceluiaqi capitol, Maleahi inf[flgcael un trblou
Domnului".

d ,,tllol

,,Iatii-o!", zice profetul, pentru c6 sub focul inspiraliei, scriitorul rflnt rupdml
distanta spre a ajunge in pragul evenimentului. pentru p[ctrtogi, ,,ziua Eccea, crtc
,,un
cuptor care arde" (3, I 9), doar prin efectul credinlei gi al misionarismului SfBntul lllo
vor
uclpa unii de aceast[ disperare. Altora, celor care cred in Dumnezeu, li se ofertr fericiroa,
clci se fondeazE o impir[fie supusI voinlei lui Dumnezeu.

3. Soarele

dreptlfii

(3,20)
$i va rdsdri celor care slujesc numele Meu, soarele dreptdyii, aducfind mdnruire
Si voi veli ieSi (din mediul celorlal\i) gi veli sdlta ca vileii cei slobozipi din
legdturi. "
,,

pe

aripile lui

ec

trimite in lume. Rrstrrind,,Soarele" face canedreptatea

Soarele de aici (,,$emeg {edakah") are un efect mdntuitor, prin dreptatea gi adevdrul
sE

dispari, iarinffe oameni si

forfi? Vorbirea de aici este figuratn. Soarele a fostpus in leg[turi cu Dumnezeu,

Duhul Sfhnt, Mesia sau la,,efectele mdntuirii"24. celor drepli Dumnezeu adesea le este
,,Soare luminEtor", intrucdt nu mai au trebuinlE de lumina llmpii, a soarelui sau a lunii
(Apoc 2 l, 23;22,6; Is 60, I 9), de aceea Teodoret leagf, profefia at6t de venirea dintai a
Domnului, cdt gi de a doua venire2ar.
Lars 42 Mesia este lumina popoarelor, iar in Noul resiament Hristos este ,,lumina
lumii" (,,soarele lumii"), In 8, 12. Nu se aplicE la Duhul Sf6nt asemlnarea de aici, mai
persoand, o

lrotrivita este lui Mesia gi efectelor m6ntuirii. verbul ,pug", care mai apare la Ier 50, l l
fi Avac l, 8, se poate traduce cu ,,a galopa" (despre cai) la Avacum, dar la Ieremia gi aici
eu,, a sdlta" (despre vilei). Verbul exprimdbucuria gi avdntul celorpringi in hora mAntuirii.

236
23?

lua trup.

Iil

lrf Teodor de Mopsuestia,

op. cit., M.G., tom. 66, co|.652.

(Bibelwerk), op. cit, p. l5l.
ilr 'leodoret, op. cit., M.G., tom. 81, col. 1984.
UrrLange

Hristos in Vechiul Testament

Nicolae NEAGA

136

137

spiritual[. ,,Din neam...", adici toate genera]iile neamului omenesc intreg (vor
preamlri pe Dumnezeu).
Ideea mesianic6 se prelungegte in versetele care urmeazi.In versetul 14 avem un
ccou al fdgdduinlelor llcute patriarhilor (,,blestemali vor fi tofi cei care te blesteam5 qi
binecuvAntali toli cei care..."), cu deosebirea c[ acolo suntpatriarhii, iar aici ,,oragul sfhnt"
oste obiechrl afecfiunii. Fericirea (cf. gi versetului 16: ferice de cei...) este condilionati de
ltitudinea amical[ fali de Ierusalim, adici fa]6 de ceea ce reprezint[ aceastii cetate sfrnte in
lstoria vielii spirituale. Avem aici o metonimie, vasul pentru confinu! Ierusalimul pentru
lnv[f6tura revelati gi vestit[ acolo. Expresia rxotdpcrtor (pl. de la furrotdrpcrog de la 6m
rot gi ogiopor), blestemafi, se referl la aceia care stau nepisitori sau iau atitudini vr[jmage
fafd de Ierusalim. ln Scriptura sunt blestemali cei care nu cunosc Legea Sffinti, cei care
tefuzf, invfiStura revelatii. Printr'o interpretare subiectivtr, rabinii numesc mulfimea inculti
,,Bm haaref", ceea ce inseamnd un popor de fdrani, incult, prost, ordinar, iar pe ei se numesc
,,am kodeg", care inseamnl popor sfrntr. A zice despre cineva sE fie blestemat inseamnl aldori sd se reverse tot rdul asupra lui. tn versetul 15, Ierusalimul este invitat sd se bucure gi
l[ se veseleasctr ,,pentru copiii celor drep]i, cdci se vor aduna gi vor binecuvflnta pe
tn lumea

IV. C6rPilenetanonice

Tobit
Ierusalimul, centru religios
(13, iG18)

Ideile mesianice afld rdsunet'i in c5rpile necanonice. Astfel, cartea Tobit pre
oi
bucuria Ierusalimului anticipeazi convertirea popoarelor la credinpa cea mdntui
oi despre im
vorbeote
despre inpelepciunea cea necreatd
cartea inpelepciunii
viitoare, iar 1 Macabei schipaz6 activitatea profetului celui credincios. Asemenea
oi
conpine "i cartea Baruh, dar alte scrieri din categoria a doua.
Din Tobit vine in discupie mai intAi capitolul 13, 10-18. Ierusalimul, de'i
atfltor revelapii nemuritoare, este totuoi dezonorat. Pentru cd a fost lipsit de ro

domeniul
uulllEluur

vs qvwo
avea dureroasa
viepii
vlgPu sufleteoti,
DulrgLU flr va

de Domnul.
surprizi sI
es fie
rrv'
^rv ,,bdtut"

va milui Dumnezeu (verset. 10).

din
situapia aceasta dezastruoasd, vor trebui sd ridice
Ca sd se dezrobeascd
oi
spre cer ca niote copii cuminpi s6ri mdrturiseascd afecpiunea fapd de Plrintele
,,impdratul vecilor". Abia atunci acea uriaod operd de zidire a templului se va desE

a"a va fr destinul celor dreppi: ii

minunat, libertatea celor robipi va deveni realitate, iar neamul omenesc

idealul s6ureligios (v. 11 "i 12).

fi

va

Cu versetul 13, perspectiva mesianicd se lirgeote, suntem in plinirealizss'

multe vor veni de departe in numele Domnului Dumnezeu, cu daruri tn mdini "i adU
daruri tmpdratului cerului; din neam tn neam te vor sldvi...".
O putere nevizutd min6 popoarele pimdntului spre Ierusalim, care, sub

ul dreplilor".

sfinti personificati va ajunge in situalia pllcutii de a-gi vedea sfintele aspirafii

tnplinite. Ea are toatii satisfacf,a cdnd,,ziua aceea" duptr care a suqpinat, devine realitate. Atet de
lnare este bucuria inc6t fhrd pic de exces de zel, ea poate trece, legitim, la acte de veselie.
Bucuria i-o prilejuiegte expansiunea dreptifii in lume gi strdngerea la un loc a
tanfilor acestei virfufi. Fruternizarcacelor drep(i este firegte o uimitoare forf[ de
lealizare, ea adapteazdla mediul ei spiritual intreg restul oamenilor, care iau incd numele
Cetatea

in degert.
,,Toate popoarele se vor intoarce cu adevdrat Si se vor teme de Domnul Dumnezeu
1l se vor lepdda de idolii lor Si vor sldvi toate popoarele pe Domnul."
Iati cum pregete$te Tobit venirea implrl{iei lui Dumnezeuin lume, iar in privin[a
i Dumnezeu

ldeologicl nu este cu nimic inferioarE scriitorilor din categoria intdi.

religios, devine punct cardinal al globului. Epopeea religioasZ incepe, sub i

divinului se suprimd orice distanpi religioasd, pentru ca asemenea unui puhoi de
se reverse nesfdfite cdrduri de oameni spre luminosul praznic din sfdntacetate.

lsus, fiul lui Sirah

,,Darurile" pe care le aduc in mdini (6!po Ev lepotv) sunt Yalori materiale pe

entuziasmul lor, le inchind locurilor sfinte, pentru acontribui astfel cu topii la
casei lui Dumnezeu.

(t

to

oEpcno ) suntrugdciunileoi jertfele

cu care oamenii fi rlscumpdr6 abuzurile "i se fac pdrta"i de binecuvintdrile lui Du
oi
in Vechiut Testament raportul dintre Dumnezeu om se infipioeazd adesea sub
oi
raportului ce existiintrerege subalternii sdi. Spre deosebire de regele cel
Dumnezeu este rege al cerului, ceea ce inseamnl cd domne"te in alti sferi, opusl

,,Darurile" celelalte

Bc,or,r,si

infelepciunea necreatS

gi

vegnicl

Q4)

in cartea lui Isus, fiul lui Sirah este mai ales unul dintre texte, care nu poate fi evitat
biblic. Este cap.24, de unde ne intereseazEmai ales
loxtul care introduce ,,infelepciunea" in vorbire:

ori de cAte ori se discut6mesianismul

ll

Olariu, Evanghelia dupd loan, Caransebeg, 1897, p. 133.

,,

inlelep ciunea... " ;,, Eu din gur a celui Preainalt sm ieSit S i ca o ceald am

pdmdntul" (3).
inlelepciunea, oqpicx, grEiegte precizdndu-gi originea dumn ezeiascd,.Pentru a
versetului, Vulgata are ,primogenita ante omnem creahfam", ceea ce indic[ ori
din veci a lnlelepciunii celei necreate. ,,Ca o ceald...", cea\a se rdsfiri in largul

parte

Hristos in Vechiul Tbstament

Nicolae NEAGA

138

naturii, impdnzind gi cuprinzdnd spaliul, asemenea ce{ii in}elepciunea s'a revr

toate pa4ile lumii. Sensul textului de pdnr acum este urm6torul: inlelepciunea este di
iar efectul cobor6rii ei in lume este minunat.
,,Eu tntru cele inalte M'am sdldsluit Si tronul Meu esle in stdlpul de nori."
inainte de a exista temporal, inainte de a veni in lume, inlelepciunea s[lrqluia in alte s
opuse lumii materiale.

,,Ocolul cerului l-amficut Si tnfundul oceanului am cobordt".

,,inlelepciunea" a sklb6tut distantele cele mai indepdrtate ale Universului.
se expriml prin ideea contrastelor. Cerul gi ad6ncul mdrii sunt, in direclie
indicatoare de distant[ in gradul superlativ. Prin aceast6 figurE poeticd, scriitorul i
atotprezen{a tnlelepciunii (cf. 9i v. 6).
Grecescul dpfoorov (de la &puooog inseamni lumea de jos, antonimul cerului)
mai cuprinzf,tor dec6t marea, cum traduc unii expresia; cuv6ntul,,ad6ncul" redd cel
bine ideea.

,,Dupd toate acestea, am cdutat odihnd: ca in a cui moStenire aS sdlfului."

,,inlelepciunea" se aseamln[ unui c5l[tor care, trudit de greul drumului es
clutarea unui addpost. Dupd ce ,,infelepciunea" str[bate timpul gi spa]iul, o
dornicd de odihn6. Grecescul rl,qpovopia (rX"rpo v6pm) inseamnlmogtenire,
rezultatE din mogtenire. ,,inlelepciunea" se intreabd a cui proprietate sE devini?
c6rui popor sd se stabileascd? Devenit[ proprietate a unui popor nu inseamnd cE
universal gi vegnic al ,,infelepciunii" va inceta, dimpotrivE, prin poporul ales
,,Infelepciunii" se va vesti de la o generafie la alta.
Rdspunsul decisiv Ia intrebarea de sus il dI Dumnezeu in versetul 8: ,,Atunci
rdspuns Fdcdtorul a tadte Si cel ce m'aficut: ... intru lacov locuieEte qi intru
mo$tene$te".
,,Infelepciunea" este n5scutE din Dumnezeu. Dumnezeu creatorul dispune ca
Sa, intelepciunea, sA igi aleagl pe Iacov sau Israel in mijlocul cdrora s[ se

Iacov repJezint6 regatul sudic, Iudeea, Israel regatul nordic, Samaria; Iacov gi
reprezintd poporul israelit intreg.
,,inainte deveac, din inceputul inceputului m'afdcut pe mine Si in yeac nu
sfdrSi."
Lumea existl deodatE cu timpul (veacul). inlelepciunea existE mai inainte de
Iume. Via{a inlelepciunii supraviefuiegte timpului, trliegte gi dup[ ce sfdrgegte ti
veci. Premiza fiind vegnicia, concluzia este aceeaqi, origine vegnic6, via![vegnicI.

139

,,in ldcasul cel sfdnt fnaintea Lui am slujil pi astfel in Sion m'am intdrit."
,,A sluji lui Dumnezeu" inseamnd a fi manifestantul voii Sale, m6rhrrisindu-L prin
icd, invifiturd 9i pilda a vielii. Este un rol religios-moral pe care-l indeplinegte
iunea, cEci aoristul 6l,ettor)p1qoa, de la l.ertoupy6o inseamni a administra un
public ai religios, a sluji pe Dumnezeu.
Ierusalimul fiind centrul cultului, inlelepciunea se manifestd in public acolo. Sion
sinonim cu Ierusalim.
Versetele 12 gi l3 congin idei cunoscute anterior, v. l4 gi urm[toarele conJin asemdntrri
care,,inlelepciunea" este cedru, finic, mlslin, vif[ din care reiese ideea de noblele. in
l, ingelepciunea invitd pe toti oamenii s[ se apropie gi s'o guste: ,,gi v6 sdturali din
mele, clci sunt mai dulci decdt mierea".
in aceste cuvinte ,,inlelepciunea" oferE toate bucuriile, inc6t nici o dulceaf5 a vie[ii
mai lipsegte omului, care-gi lasl stdpinit sufletul de infelepciune. ,,Cei care mai
iar vor flimAnzi, cei care beau iar vor inseta".
Hrana pe care o ofer6 ,,inlelepciunea" este atdt de rard,gi plIcut5, incdt ea mdreqte
. frigurile poftei, o doregti mereu gi pentru totdeauna, penku cf, este o hran6 vie.
,,lntelepciunea" este o persoan[ inaltd, de sine stiitdtoare, deosebiti de om, mai

de crealie, infailibil4, clci cel ce ia contacl real cu ea ,,nu se rugineazI", nu

(v.24).
,,infelepciunea" st[ in raportul cel mai strdns cu Dumnezeu 9i cu Legea Sa revelatd
Pentateuh: ,,Toate acested sunt calea legdturii Dumnezeului Celui Preatnalt, lege
care ne-a poruncit-o Moise",
iegte

,,Toate acestea" sunt normele care cuprind descoperirea voii lui Dumnezeu.Legea
se afl5 depozitatl in cele cinci cdrfi ale profetului Moise. Aici intilnim gi acele
inunate ,,mf,rturisiri" privitor la Cuvdntul care se face trup.
Fa{d de cele de mai sus, se pune intrebarea ce reprezintA oog din acest capitol?

infelept, este unul care in orice imprejurare cunoagte cele mai perfecte mijloace de
(spre ceva), oogia este darul deosebit de a pdtrunde marile enigme ale
versului gi a indica calea care duce la fericirea insului (Mt 13, 54-55). Aceasta este
dcfinilia,,inlelepciunii", dupi vederile Sfintei Scripturi (cf. Lc I 1,49). tngelepciunea este
tlristos, pentru cd El este mai inlelept decdt orice om din lume (Mt 12,4243).
,,infelepciunea" din cap. 24 esteinftfigat[ ca o persoan[, o persoani mai presus de
0nmeni. ,,infelepciunea" este de sine stltltoare, dar legatd de Divirutate printr'o unire
Itttim6. Eaurgisegte rdul in gradul cel mai mare, dar iubegte nemdsurat de mult virrutea gi
ltlruie pentru menlinerea ei intre oameni, cici pentru aceasta venise in lume. inlelepciunea
orte deci o

persoanl divin6.

140

Nicolae NEAGA

l
1.

Macabei

tmpnrn{ia veqnictr

Din I Macabei sunt de relinuturmltoarele texte: cap. 2,57'4,46;14,41.

intdiul text este urmdtorul: ,,David prin mila sa, a moStenit tronul tmpdt
pentru vecie",
,Mila" este naducerea grecescului )'Mt, de la tb i:}'eog, pdrere de riu, indurare (p
nenorocirea sau necazul cuiva). David a fost indurltor fa!5 de semenii sdi, nu teoret
practic. A g6ndit qi hdit aceasti virtute. Prin eliminarea oprim6rilor gi gtergerea lacri
regele a devenit uu fel de ficdtor de pace in implr{ia sa. Pentru aceasti wednicie va'l
veci, prin tronul pe care va gedea, pentru totdeauna, un ulma$ celebru al familiei salt
2.

Profetul aqtePtat

(lMac4,46)
Al doilea text il constituie versetul 46, din capitolul 4 : ,, $i a pus pielrele in mt
casei tn loc siguf pdnd cdnd va veni Profetul care va decide privitor la ele".
Iudeii se afl[in rtrzboi cu sirienii. Frafii Macabei, Iuda 9i ceilal$, constatind dir6l
public, iar zidul de la altarul ,,arderilor de t
. Pe de o

parte, considerau profanat acel

rr

lor, pe de altE parte nu indrizneau slJ lepe

Nu puteau decide nimic sigur cu prir
sfinte.
corpul
cl6dirii
parte
din
unul ce a fEcut
alcdtuit mai ales din piatrd ;
molozul,
sffdns
1or,
au
nedumerirea
ceea ce vor face. in

ingrlmndit inft'un loc adipostit din preajma templului. Acolo avea sd r[mdnl ,pdtt[
veni Profetul", care va decide in privinla acetrsta'
oricare om, luminat de Dumnezeu, putea lua hot6r6ri valide in acest sens, d,
presus de toate st[ autoritatea ,,Profetului"' Dup[ I Mac 9, 27, demult nu s'au mai
profefi in Israel, ceea ce a fost prilej de mare intristare. Pdn[ Ia Sfand Ioan Botezi
n'a mai venit profet public, doar mincinogi, de aceea ne-am putea gdndi ld el. Ioa
declind de la sine rSspunderi care ii pot reveni Aceluia pe care el il prevestel
apropiindu-se. Ioan este rsrmai crainicul ,,Profetului", iar acesta este cel aqteptat'
3.

Proorocul credincios
(t Mac 14,4I)

Ultimul text mesianic este I Mac 14,4l.lata antecedentele: Simeon Macabe

distins atdt de mult prin credinla gi eroismul s[u, incdt poporul

- nimicit in desele rfu

Hristos in Vechiul kstament

Apocrife de gruparile esenienilor, fariseilor gi de curentul saduchean, numai cd in acestcaz

termenii de esenian gi fariseu trebuie privili in sensul lor mai larg gi nu in accepliunea sau
descrierea pe care ne-o ofer[ Iosif Flaviu ori Filon din Alexandria. Singurele apocrife
despre care gdsim informalii in cadrul descoperirilor de la Qumran sunl Jubileele, Cartea
lui Enoh (etiopiand) gi Testamentele patriarhilor. Acestea, plecind de la forma lor arhaicS,

Discursul mesianic
al

Apocrifelor Vechiului Testament

fi localizate cronologic in perioada esenian[ sau pre-esenian6. Despre celelalte4 nu pot

fi ficute supozigii sau abordiri critice decdt plecdnd de la argumente de ordin intem.
Studiul nostru a fost determinat, indeosebi, de fapnrl ci in literatura romdneascd de
specialitate nu avem incd o struchr[ coerentd formulatd, dar 9i de afirmafii de genul
celei realizate de J. Bonsirvens care afirm6 ci ,,noi nu avem despre Mesia sau despre
mesianism nici o sentinl5 rabinicd anterioara timpului distrugerii Templului", ori lucrurile
nu stau chiar aga. Tema a fost abordatd in teologia occidentali de nume ca: Schuret',
pot

Apocrifele Vechiului Testament constituie un ansamblu heteroclitr. Singurul

punct comun generat de referirea la acestea in cadrul scrierilor canonice este acela
fi numite pseudoepigrafe, dar acesta nu este un semn distinctiv marcant. De aceea,
mai obiectiv mod de abordare analiticd a acestora ar fi cel care pleac[ de la studierea
mai intAi in cadrul sectelor care le-au preferat, dar aceasta duce automat la divi
comunitiilii iudaice, gi nu numai, din perioada secolelor II i.d. Hr. - II d.Hr., fapt
extinde foarte mult sfera dezbaterii, deoarece chestiunea sectelor nu a fost c
elucidati. Din acest motiv noi vom adopta maniera de abordare a acestei grupe de
din perspectiva tematici, ca gi in cazul de fala cand ne propunem sd relevdm
mesianic exprimat in apocrife. Qumranul ne vorbegte intr'o primi structure de ini
despre secta esenienilor, dar cronologia textelor descoperite aici nu este perfect stabi
esenianismul insugi avdnd o anume perioadi de evolufie 9i de aceea el ar trebui tt

diferenliat, potivit notelor majore ale fiecdrei etape de dezvoltare2. Literatura rabil
ne oferi cunogtinle despre gruparea fariseilor, dar aceste compilalii sunt tardi
materialele anterioare anului 70 d. tlr. sunt rare, studiul critic al traditiilor pdstrate
permite s[ ob]inem informalii foarte prefioase, dar evolulia g6ndirii fariseilor expri
in persoana lui Ioan Hircan care in fapt a dus la ruina Ierusalimului este greu de recor
in detaliur. DepSgind aceste dificultifi de fond, critica tinde sI lege cele mai multe
Atat in accepliunea ortodoxd, cat gi in cea catolicd termenul este aplicat pseudoepigrafelor.
discursul teologic biblic romdnesc a fost introdus qi numele de literahud intertestamentard (Prof,
Onigor, Prof. A. Pavel) care definegte grupul dinperspectivE cronologici. A-i oferi alte conota[ii
ordin exegetic teologic ar fi impropriu. Numirile gi sferele de accep{iune sunt ins[ 9i azi la fel
1

diversificate: E. KauEsch- apocrifele 9i pseudoepigrafele; R.H. charles -Idem; P- Riessler

vechi iudaice , aitele decit cele canonice; sau: scrieri apocaliptice 9.a.
2
Cu titlu orientativ se poate vedea materialul scris pe aaeast6 tem6 de J. Carmignac in volumul
de A. Robert -A .Foutllel,Introduction d la Bible,II, pp. 75-81.
3
O expunere succintaexistl involumul citatanteriorlanota 2, pp.l29-l40 9i semnat deA. Mic
Despre fariseism a se vedea 9i : A. Tricot - in acelaqi volum, sau W Beilner, Der Ursprung

Pharisaismus,in Bibl. Zeitschr., N.F- , T'3, 1959, pp. 234-251.

143

LagrangeT, Bossuet, Gressmann, Billerbeck, Klausners, Moore, Bonsirven, Voltz,

Mowinckelegi intr'o serie de Micole de specialitate cuprinse in diclionare, numai cI o
bibliografie exhaustivd ar necesita ea ins69i un numlr impresionant de pagini. Chiar in
desfrgurarea temei voi fi nevoit sI fiu extrem de sintetic, De aceea, voi focaliza atenfia
dOar asupraunor apocrife, cum ar fi: I Enohr0, Psalmii lui Solomonir, Testamentele celor
l2 patriarhi'2, IV Ezdrat3, II Baruhra, Apocalipsa lui Avraamts, Oracolele sibiline (C.
I[-IV)I6, pe care le voi aborda analitic, atat din perspectivi cronologicd 9i stilisticd, cAt
gi din perspectivl exegeticl, pentru a crea conexiuni cu sursele generale ale esenienilor,
fariseilor sau saducheilor gi penku a aduce o lumind favorabill exegezei noutestamentare.
Vom incerca si vedem ce loc acorde apocrifele celor ffei forme sub care iudaismul il
concepe pe Mesia, $i care au prelungiri in gdndirea cregtinl: Mesia-rege, fiul lui David;
Mesia-arhiereu, fiu al lui Aaron; Mesia transcendent identificat cu Fiul omului.

J.H. Charlesworth arealizat o edilie in douivolume a Pseudoepigrafelor Vechiului Testament, New

York,1983.
t J.B., Le judaisme palestinien au temPs de Jesus-Chrisr, I, Paris, 1934p. 347 .
6
Geschichte des judischen Yolkes,III, ed. a III a, Leipzig I 898.
a

Le messianisme chez les juifs , Paris 1931.

The Messianic ldea in Israel, Londra 1956.
e
He That Comes, Oxford 1956.
't

Din J.H. Charlesworth, The Old Tbstament Pseudoepigrapha, vol. I, pp. 3 -223.
Ibidem, vol. II, pp. 639-6'll.
rr Ibidem, vol.I, pp. 773-829.
rr Ibidem, pp.5l7-561.
ro
Ibidem, pp, 615-681.
r5
Ibidem, pp. 681-707.
lh
Ibidem, pp.3l7-473.
r0

rr

r44

Hristos in Vechiul Testament

Nicolae NEAGA

1. Mesia - Rege, fiul lui David. Despre aceastd teml teologicl am mai scris
cadrul lucririi Mesianism gi apocalips[ in scrierile de la Qumran. Atunci insi nu
abordat problematica apocrifelor. Tema mesianismului regal are in spatele ei o mulli
de fundamente biblice gi se bucurd de o accepliune general[ din partea iudaism
numai cI in apocrife nu mai are o reliefare identici. in textete de la Qumran, esenienii,
sect[ sacerdotald, subordoneazd pe Mesia-rege, perceput ca gi conducdtor
(politic, istoric), lui Mesia-preot (arhiereu) despre care vom vorbi mai incolol7. Rolul
care I l-au atribuit era acela de a conduce pe Israel in lupta eshatologicd gi de a eli
pe tofi dugmanii lui Dumnezeu gi ai poporului. GAndirea fariseilor, care nu aveau
plrere cu privire la superioritatea sacerdoliului fa1[ de laicat, dddea lui Mesia-rege
int6i in ,,Israelul viitor"Isgi-gi punea in venirea Lui intreaga sa n[dejde. Putem
deci cE opozifia dintre esenieni gi farisei in cadrul migclrii hasmoneiene pleac5
cadrul acestei divergenle de opinii cu privire la Mesia. Primii nu-i recunogteau di
hasmoneiene rolul esenlial sacerdotal de fii ai lui Aaron, nici pe cel de continuatori ai
Jadoc, care trebuiau sd pregiteasci venirea lui Mesia-preot.
In grupul apocrifelor alese spre studiere ftebuie operati o impdrfire in doud
in apocrife vechi ( I Enoh, Psalmii lui Solomon., Sibilele III) qi apocrife din era cregti
(IY Ezdta,II Baruh, Apocalipsa lui Avraam, Sibile IV). Aceasti imp[r{ire ne va permite
observdm evolulia temei de la o grup5 la cealaltS.
in scrierea lui Enoh gi in Psalmii lui Solomon (83-90) se face referire la
temi prin intermediul unui simbol. Acest simbol este specific terminologiei timpului.
mijlocul oilor albe care ii reprezinti pe iudeii credinciogi, fideli, se nagte un vi{el alb
taur pentru jertfE). Animalele c6mpului 9i p[sirile cerului il aclamd, dar pAnd in
toate acestea vor deveni supuse lui, urm6nd ca ele insele sd devini ,,un miel"
rdscumpirare.Alegoria foarte transparenti gi semnificativ5 a fost scrisd in jurul
166-16l i.d. Hr. 9i atestd vigoarea nddejdii cu care poporul il agtepta pe Mesia, pe
percepea ca fiind un conduc[tor drept. Acest tip de expresie poate fi determinat de
cd in acest secol elementul profetic fundamental a fost cel proferat de Daniel. ln
Pildelor numele de Mesia apare de doud ori (I Enoh 48,10;52,4), dar el trebuie apli
unui personaj transcendent (Alesul, Fiul Omului) despre care vom vorbi in partea a
Conhar acestuia, in cartea aIII-a a Oracolelor se vorbegte despre un Mesia pur
Aceasti scriere poate fi datat5 in epoca hircanilor. Regele pe care Dumnezeu il tri
din Rlsdrit (din soare) pune capit rizboaielor, restabilegte privilegiite lui Israel

145

652-662), face fa{d coali.tiei regilor indreptate impotriva Cet[]ii sfinte (v. 663-674),
intr'o erd a bunlstirii care este o veritabiH intoarcere in wemile paradisiace (v.
702). Imaginile profetice gi structurile psalmodice din acea vreme abundau de
efluorescenle simbolice similare menite sd sust'n[ campania hasmonean[, dar erau clar
infuenlate de genul literar grec, nu se depdrtau de rescriptul scripturistic, totugi ele
trebuie percepute ca reprezentiri destul de generale ale temei noastre.
conduce

O manierd mult mai complex5 gi expresiv6 ne oferd Psalmii lui Solomon. Ei ne pun
infaldpunctedesintez6doctrinar[deoforfdexcep]ionald,nebdnuiti(Ps.Sol. 17,23-5 1;
18,6-9). Psalmul 17 poate fi datat cu multd precizie ca fiind scris intre 63 (ocuparea

lerusalimului de cdtre Pompei) 9i 48 (anul mor(ii lui Pompei). Ostil, chiar violent, fa!5 de
dinastia hasmoneanE, autorul critic[ regii ugor de mituit ai acesteia gi spune cI au
dezonorat tronul lui David (v. 5-8), de aceea Dumnezeu ii va detrona prin omul cel
nep[tat (v. 8-12 - este vorba despre Pompei) gi-I va inlocui cu Regele viitorului (ce va sd
vinl), adevdratul fiu al lui David. Acesta va hebui sI sflrdme pe tofi conducdtorii nedrepfi,
si curefe Ierusalimul de p[gdnii care-l intineazd, sdvdneze pe toli pdcdtoqii doritori de
mogtenire qi sd le sfir6me orgoliul (v.2a-26). in ansamblul textului pot fi identificate cu
ugurinld sursele biblice, ele fiind luate de cdtre autor din Psalmii lui David gi din profeli'e.
Dac[ opera lui ,,Mesia a lui Yahwe" (v.36) are caracter na,tional, in concordanfi deplind
cu textele canonice asupra cdrora autorul a meditat, a este fimdamental religioasS,
reugind astfel sd plineasci opera eshatologici a lui Dumnezeu, totugi Mesia este privit
0a un pnr instrument. Activitatea sa este prezentatd ca fiind preponderent belicoasi,
totugi despre viafa sa se spune ci este fira de patd, cI EI este drept, foarte atagat de
Cuvantul lui Dulnnezeu, iar inlelepciunea Sa vine de la Duhul Sfhnt. Aceastd superioritate
morald incontestabili nu necesitd nici un complement explicativ pentru a te face si
intrevezi in el un personaj transcendent.
Cu privire la autorul acestor texte s'au emis doud ipoteze importante: prima ipotezi
a dominat inceputul de secol XX 9i afirma ci autorul este un adept al grupdrii fariseilor
persecutali de Alexandru Ianeu2o, iar cea de a doua, plecAnd de la cercetirile catalogate
de Dupont-Sommer, cI este un reprezentant al grupdrii eseniene2r. Labaza celei de a
doua sti gi Comentariul la cartea Habacuc care-l identifica pe Alexandru Ianeu cu preotul
cel necurat, persecutor al esenienilor in general gi al inva{dtorului dreptdlii in particular,
gi el vede in cucerirea Ierusalimului de cihe Pompei cercetarea cu pedepsirea pe care o

t"Ps.2;72; Is. 1l;31;&0; Mih.5; Iez.34.

t?

K.G. Kuhn, The Two Messiah of Aaron and Israel, in K. Stendahl , The Scrolls and the
Testament, N.Y., 1957, pp.54-64.
rs

in vol.de cole ctiv, La venue du Messie, Messianisme et Eschatologie,Descl6e, Paris, 1962,p.

F.M. Abel,
')o
pp. 366-368.
rr

Iis

toire de la Palestine,l, p.232-234; G. Ricciotti, ffis toire

d'lsrael,II, Paris,

1939,

Dupont-Sommer, Les icrites esseniens decouverts pris de la mer Morte,Pais, 1959, p. 308,348

t46

Nicolae NEAGA

face invdfatorul slavei dugmanilor sii22. M. J. O'Dell23 crede totuqi cd Psalmii

Hristos in Vechiul Tbstament

lui

apar,tin unui reprezentant al fariseilor, unui hasid. Datorita apropierii evidente

conceplia fariseilor vechi 9i a celei specifice Targumului palestinian al Penta

credem cI aceasta este cea mai potrivitd opinie. Pentru a constata aceastd apropiere,
prezenta cateva secvenle din Thrgumul palestinian, targumul la Fa 49, 10-12. ,,Regii
au ferit de lipsuri casa lui Iuda, nici pe scribi, nici pe inv5fatorii Legii, nici pe fiii
pdnd ce vine Regele Mesia, cel c5ruia ii apaline regatul qi ciruia I se supun
impirdliile. Cdt de frumos este El, cel care trebuie sI rlsard din casa lui Iuda! El va
sd bata pe dugmani, 9i el ucide pe regi gi pe potentafi. El rogegte cu sdnge munfii,
sAngele celor ucigi...Vegmdntul sdu este imbibat de sdnge ...Cat de frumogi sunt
Regelui Mesia, mai curali decit vinul cel mai pur! Fiindc[ el nu privegte cu ei golici
nevrednice gi nici virsdrile de sdnge nevinovat"2a. Degi cruzimea regelui este
totu$i cealaltE structuri a paralelismului targumic ne dezvdluie un Mesia-rege
splendoarea tuturor virtu{ilor. Avem astfel in fafi exprimarea mesianismului tradi,ti
iudaic care a devenit mai evident doar dupd anul 70 d.Hr. Dar acest expozeu voie$te
surprind[ 9i conexiunile cu Noul Testament. Psalmii lui Solomon ne ajut[ sd in]e
mai ugor temele evanghelice referitoare la: mesianismul davidic sau regalitatea lui Ii
- bnna vestire (Lc. 1,32); atribuirea numelui de Fiul lui David gi tentativa de a-L
rege (In. 6,1 5); mfuturisirea mesianicd a lui Petru, intarea triumfald in Ierusalim,
religios gi procesul civil sau intrebareaApostolilor de dup[ inviere: ,,oare in acest ti
Tu vei reageza impdrdlia lui Israel?"(FA 1,6). $i nu numai acestea. Textele prezentate
apa(indnd primei grupe (apocrife vechi) ne dau posibilitatea si stabilim
discursului eshatologic cu care s'a confruntat Sf. Ap. Pavel la Tesalonic. insd, aga
vestit Iisus, Scripturile inc[ nu se impliniser5, deci nu era vorba de un timp prezent,
de un timp ce va sd vin6, unde to1i, ca gi El, vom intra prin inviere.
Cea de a doua grupd a apocrifelor pe care le propunem este alcEtuiti in special
literaturd apocalipticd. in cadrul acestui segment de gdndire este posibil ca
de bazd sd fie discursul apocaliptic lansat de profetismul lui Daniel gi de cdtre Psalmii
Solomon, la care noi am atagat gi Targumul palestinian. Numai cI acest element
inregistat o amrme evolufie 9i s'a imbogSlit cu teme colaterale pe care le-a preluat
a

infuenfa altor scrieri, de ce nu chiar sub influenla Evangheliilor.

147

in Apocalipsa lui Baruh Mesia este prezentat incd ca gi personaj al lumii prezente.
El va f,r trimis de Dumnezeu pentru a conduce pe Israel ca gi orice alt conducdtor politic
religios. impdrd(ia Sa va constitui un mediu intermediar care va urma celui decadent,
invierii gi al lumii ce va s[ vin6. Descrierea aceasta rezulti din
c. 29-30 unde faptele sunt prezentate cu multd claritate oferindu-ne explicalii cu privire
la sensurile sau infelesurile alegoriilor Cedrului gi a Izvorului (39,7
- 40,3),a Norului gi
a Fulgerului (a stalpului de foc) (53,8-10 qi72,4). in locurile amintite imparrlia lui
Mesia este prezentatA ca impirdfie pdmAnteascd, fiindcE invierea gi inaugurarea vielii
viitoare nu trebuie sI inceap[ decAt dupl venirea lui. Datoritd faptului c6 autorul se
folosegte indeosebi de surse profetice in culori mitologice in lucrare apare tema intoarcerii
in paradis (29,5-8). Astfel, tema venirii lui Mesia este prezentatd in doui rdnduri ca o
,,revelafie" (29,3 gi 39,7), ceea ce ne las[ sI in]elegem cI el inc6 este ascuns, nevdntt,
temd apocaliptici pe care iudaismul nu a ignorat-o niciodatd. prezenla sa in II Baruh,
care trebuie s[ fie de origine fariseicd gi poate fi datat[ Ia inceputul secolului ll, ne arati
care sunt transform[rile survenite in cadrul discursului apocaliptic in decursul timpului
prin intermediul psalmilor regali gi a oracolelor profetice. Lucruri asem[ndtoare gdsim
in Apocalipsa lui Avraam (31,1-2), unde Alesul Domnului prezid,eazd, adunarea
eshatologici a lui Israel, iar in cartea aY-aaSibilinelor (413-432) Mesia este descris ca
,,un om preafericit venit din ceruri". Dar cel mai bine este sesizatd aceasti schimbare,
aceastE evolufie, in cartea rY Ezdra in cadrul celei de a treia viziuni (7,26-28) in care ni
se spune cI revelarea lui Mesia gi restaurarea CetS[ii Sfinte vor fi precedate de cataclismul
final gi de invierea morfilor. tn viziunea a V a Vulturul gi Leul il simbolizeaz[ pe Mesia,
leul din Iuda ndscut din David (12,32; Apoc. 5,5), linut ascuns de Dumnezeu pdni va
trebui s[-gi indeplineascd misiunea sa finalE, eliberarea lui Israel gi agteptareajudecdfii
finale a lui Dumnezeu (12,3 l-34). in viziunea a $asea, observlm cum imaginea
profetismului clasic fi.rzioneazd, ctt cea a discursului danielic, perceput ca fiind mult
posterior (sec. II). Accentul este pus pe rdzboiul dus de ,,Sluga Domnului" impotriva
gi

dar care precede pe cel al

popoarelor coalizate gi sub a cirei conducere exilagii se intorc la Ierusalim, Transformarea

amintitd de noi constd in faptul cd in acest segment de literaturd intertestamentard Mesiarege nu mai este strict de pe pdmdnt. ci este un personaj transcendent, de aceea in girul

apocrifelor se lanseaz[ acest tip literar apocaliptic permeabil ideii de transcendent gi

transcendere.

Comentariu la Habacuc, XI, l-8,

Penguin Books 1998, pp.478-486.
22

21
2a

in

G. Vermes, The complete Dead Sea Scrclls in

The Religious Background of the Psalms of Solomon,inRevte de Qumrarq t.3,I961,p.241

Apud P. Grelot, Le Messie dans les Apocriphes de I'A.7., p.21 .

2. Mesia-Arhiereu, Iiul luiAaron.Amintisemmai sus faptul cdin gdndirea esenianl

cxistau doi Mesia: unul rege gi celdlalt preot, gi cd cel de al doilea se bucura de
preeminen!5. Este, ins5, cunoscut faptul ci atunci cand se shrdiazd comunitatea de la
Qumran se face adesea referire la Documentul de la Damasc. in acest document se pare ci
deja conceptul mesianic evoluase inspre strucfurile personale manifeste ale unui singur

Hristos in Vechiul Tbstament

Nicolae NEAGA

t48

aceastd fuziune nu s'a realizat desivdrgit in sdnul comunit5fli eseniene,

chiar dac6 ea
vorbegte cu multd plScere despre invdfItorul dreptafii, care pare a fi intru toate

Mesia, o persoan[ care imbinl cele doud demnitdfi gi care este numit,,Mesia luiAaron
a lui Israel"2s, degi Regula Comunitilii precizeazd.cu claritate cd se agtepta venirea a
Mesia (I QS, 9,11)25. Dintre apocrife cel mai apropiat tematic este Testamentul celor

un personaj

transcendent.

Patriarhi, dar despre textul care ne-a parvenit exist[ multe disculii cu privire
autenticitatea sa. Se afirml cu destul de multji claritate cdrecenzia pe care o
suferit o acomodare hristologicl determinati de o mind cregtind, ceea ceJ face
apropiat de hristologia Noului Testament. De pildd, in Testamentul lui Iosif a
interpolat pasajul ,,Mielul lui Dumnezeu care $terge pdcatul lumii, izblvind
neamurile gi pe Israel"27.
Pentru a dep[gi aceasti dificultate au fost emise trei ipoteze. R. H. Charles28prezi
Testamentul ca fiind firndamental iudaic, tradus dintr'un original ebraic, dar mai
acesta a suferit unele interpolafli realizate de o minE cregtind. La inceput

acestei

lucriri a fost unul de specific levitic menit sI

suslind regalitatea levi

hasmonean5. Descoperirile de la Qumran schimb[ situa]ia efectivl a acestei

deoarece esenienii nu erau adepfi ai casei hasmoneilor. Dupont-Sommefe crede
cazul textului invocat trebuie sI vedem gi si intelegem pe invdptorul dreptdtii in
cd.ruia cele doul concepte eseniene gi-ar g[si expresia finali, iar conceplia mesi
s'ar dezvolta inff'un sens eshatologic. M. de Jonge30 gi F.M. Braun3r pleac6 de la i
anterioare pe calea analiticd a compositum-ului gi conchid ci avem de a face cu
adaptation, dar cd ad fundamentum textul era de facturi mesianici.
Chestiunea interpola{iilor cregtine este disputatii qi pentru faptul cd in T
lui Levi32 apare o aluzie la botezul Domnului. ,,Cerurile se vor deschide Si din
slavei va veni peste El sfinlenia, cu un glas pdrintesc, ca Si cel al lui Avraam cdtre
Slava Celui Preainalt se vo a;eza peste El, Si Duhul tnlelepciunii Si al sfinleniei
odihni peste El, in apd. " Aceste elemente ne fac sd folosim cu multi precauJie
texte deoarece este destul de limpede faptul cd in cadrul esenianismului s'a
dezvoltare conceptuali in sensul unirii celor doi Mesia, Mesia lui Levi gi al lui
Mesia lui Aaron gi al lui [srael, tntr'o persoand sau personaj eshatologic,
2s

Documentul de la Damasc,in G. Verrnes, Op. Cit.,pp. 125-145. Este vorba dispre CD

14,19;l9,ll;20,1.
26

Ibidern, pp.97-125.
Testamentul lui losif 19,11.
28
The greek Yersions ofthe Testaments of the Twelve Patriarcfrs, Oxford, 1908.
ze
Apercus preliminaires sur les manuscits de la mer Morte. Paris, 1950, p.116;Le Testa

r49

sunt aplicate cu precldere lui Mesia davidic, cel care conservi in sine toate elementele
tradilionale. Imaginea Fiului omului apdrand pe norii cerului sau ajungdnd pe acegtia
la Cel bitrdn de zlle vrea sd exprime natura sau originarea sa transcendenti,
revelat[ de

Dumnezeu Pentru a exprima realitatea vremurilor finale ale eliberdrii; dar Fiul
Omului
ca 9i cel de Mesia sau Fiul lui David. O singurd scriere
me: Pildele sauparabolele lui Enoh (I Enoh 37-7|)ii. Ca
9i
12 patriarhi ne gdsim in fala unui subiect viu discutat. Din
punctul de vedere al criticii literare gi istorice exegetii nu sunt de acord asupra
datdrii, a
mediului de origine a scrierii gi nici asupra unitdlii interne a textului. Aceste divergen(e
se

repercuteazi gi asupra studiului doctrinal; originea noliunii de Fiul Omului are oare

un
importan
ap

o relevan|[ mesianicS, este

a rlspunde la

aceste interogafii este

ie sd Etim, nu
dacd imaginea din Dn 7 este
dacd titlul de
F'iul Omului a fost deja, in iudaism. dat MAntuitorului eshatologic privit sau receptat
ca
un personaj transcendent. Folosirea

lui in cele patru Evanghelii, in Faptele Apostolilor

(7,56), in Apocalipsr (14,4 ; cf . 1,4), relevi un aspect diferit din cadrul cdruia se poate
oferi un rdspuns pozitiv sau negativ la inhebdri. in prima faz[ Mdnhritorul asumd un
concept mesianic acceptat de citre iudei, c5ruia

ii

adauga unele elemente noi. De aceea,

in al doilea strat, trebuie sd observdm faptul ca mesianismul noutestamentar este el

insugi o creafie originald avAnd ca arierplan substratul danielic. Pentru a incerca sd
ihcem lumind puJin asupra acestei chestiuni, degi se va pdstra pe mai departe
,,status
questionis", trebuie sd plecam de la unele aspecte secundare. Expresia o rrog rou qv6ponou

in Evanghelii este redarea in greacl a aramaicului bar 'enasa, literal; Fiul

umanitrIi, omul3a. in Parabolele lui Enoh, versiunea etiopiand,este prezentd intreaga
care apare

21

LeviXWI-XWLIetlasectejuivedel'alliance,inSemitica,t.4, 1951-52,pp.33-35.
N
Christian Infuence in the Testaments of the Twelve Patriarchs,itNov.Test ,t.4, 1960-61, p. I
3t
Les Testaments desXI Patriarches etleproblemedeleurorigine,inRev. Bibl., t.67,1960,p.5
3' lg,6-7.

'r

A se vedea: s.B. Frost, old rbstament Apocaliptic, Londra, 1952, pp. 217-230. o bibliografie

ttsupra acestei teme se gdseste in J. Coppens, I e Fils d'Homme danielique et les releclures de
Dan.
7, I 3 dans les apoctyphes et les ecrits du Nouveau Testament,inEphem. Theol. Lov., t.
37 l96l,pp.
5-5

I.

'{ R H. Charles, The Book of Enoch,

p.86-87.

Hristos tn Vechiul kstament

Nicolae NEAGA

150

151

game de expresii ce redau aceast[ idee: Filius Hominis,

Filius viri, poate

fi identifi
Filius mulieris (ms. 69,29), Filius prolis matris viventium. Dar
R.H. charles a do
destul de convingrtor c[ toate acestea se aplicd la singura expresie
greaci redatd mai
gi care in Septuaginta traduce pe ben'adam sau
bar ,enas.
critica literard a paraborelor lanseazd, de asemenea, chestiuni spi

principal, in text avem trei megalimuri (39-44;45-s7;5g-69), precedate

de o in
(37) ri urmate de o concluzie (70-7r). Dar analiza textului
ne ya revela

repede artificialitatea acestei imprrfiri. Vom vedea

, de pildr, in text un pasaj rr
la cdderea ingerilor (39,1-2),mai multe fragmenre noahitice (54,1-55,2;60,1_9

65,1'69,25), mai multe pasaje care ne vorbesc despre secretere

sau iainere origi
elementelor (a1,3-8; 43,1-2;44; 59;60,10_23) care sunt in
deplinE afinitate cu D

vrzrune drn c.7l,l-4; un fragment echiyoc referitor la tnlelepciune

(42). Fot
procedeul deplasdrii pericoperor, vom observa cd totugi rimdne
un pas

discontinuitate, cel referitor la indlgarea lui Enoh (70) gi acesta

este urmat de
viziuni care-l contexttalizeazd, cere din 7l , l -4 gi 7 r
,5-r7 ,pasaje lacunare degi se
cd au suferit unele rearanjdri. copistul final a utllizat tehnica lui
membra
neuitand si influenleze pe alocuri textul. Acest fapt a determinat
pe unii exeg
vorbeascr chiar gi in cazvr ceror mai stabile fragmente ci provin
din cel pulin
surse. G, Beer atunci cdnd vorbegte despre Mdntuitorur eshatologic
folosegte
nominaliziri; cel Ales sauAlesul 9i Fiul omului, acest fapt sugerdnd
ci textul pr
dm doui surse. Iar R. H. Charles in comentariul sdu incearcd sdizorezecele
doul
la fel ca gi in cazul Pentateuhului. Fiur omului nu apare
decat in una dintre ele,
posibil ca aceasta sE fie cea mai recentd, dar are evidente paralele
in celelalte ai
c0nd se privegte textul din perspectiva generali a temei. Alesul gi
Fiul omului
ambele nominaliz6ri caracteristice vocabularului mesianic
ai de aceea coml
aceleagi funcfiuni in discursul mesianic35. cu privire la timpul
scrierii existd o div
de opinii. Nu le voi expune aici, ci voi da limitele: 94 i.d. Hr. _
6g d. Hr. Ca
originare: gruparea fariseilor36sau cea a esenieniloCT.
Descoperirile de la Qumran au oferit un element nou. pegterire

ne-au o
multe elemente din scrierea lui Enoh, dar nici un fragment nu
atest[ parabolele
Acest fapt l-a determinat pe J,T. Milik sr avanseze ipoteza
care susfine c6

scriere aparfine secolului

II

gi ca a fost realizati de un iudeo-cregtin care a

intr'un singur corpus toate scrierile enohite. Dar Dupon-Sommer a combitut

"tu
t'

.ens J. Coppens, art.cit.,p.7g_g0.

aztr: R.H. Charles gi J. Kiausner.
Hammershaimb.

tlespre ,,lumeaprezentd" , ci despre ,,lumea ce va s[ vini". in

acest aaz,putem avansa
itleea cd intre cele trei tipuri de structuri rnesianice evocate,
plan

in

ri A
se vedea J. Coppens, Lagrange, R.H. Charles.
A sc vedea: L. Dequeker, Zes Saints du Tres-Haut
en

r0

ttt

llt'

That Comes,pp.348-353.

Daniel WI, preluat de

transtemporal,

J. Coppens in lucrarea

citati.

ts2

Nicolae NEAGA

existd o relalie organicd determinatd de unicitatea persoanei Mdntuitorului 9i

progresiv a fost vdzut6 gi agteptatd ca Izblvitor, in iudaism perspectiva tem
nefrind clar intuitl. IatE motivul pentru care trebuie alipit la discursul
vechitestamentar hristologia noutestamentard, ca astfel sd avem putinla de a
in Hristos toate cele trei demnitdti s'au manifestat in toat[ istoria 9i transistoric.
Diversitatea concepliilor mesianice ale iudaismului reflectatE in Apocrife
reper exegetic important pentru inlelegerea hristologiei noutestamentare, dar 9i a
atitudinale ale iudaismului. Mai mult chiar, dac6 admitem cd in multe dintre
Iucrlri avem de a face cu interpolafii cregtine, atunci trebuie sI remarcim 9i
autorii acestora priveau relalia iudaism-cregtinism ca pe o relafie de continuitate 9i
un raport orgnnis al cdrui sens adanc nu poate fi inleles decat aplicind intregului
canonic Ai necanonic o cheie interpretativd hristologici.

Pr. Ioan

Nicolae NEAGA

154

IV Profefii mesianice

Cuprins

155

in cirfile profefilor

Isaia

Osea
Pruncul iubit [os 11,

1.

1]...'...--.'.'...'

"""""

113

Ioil

invildtorul dreptSlii [Ioil2, 23]'....'...'......'.

2. CoborArea Duhului Sfhnt [Ioil 3, 1] """"""'

"""""""""114

f.

l.

9]
[Is 32,1-Sl

Cel agteptat [Is 25,

12. Statulldeal

3. Minuni in cer gi pe plmdnt [Ioil 3, 3-5]

..............,.........7g

Obadia

..................7g

l]
..........g1
14. Sluga Domnului [Is 42, l-6] .......,.........
.................,.....S4
15. Valorile eteme [Is 55, 1-10]
.............g6
16. Slava cetalii sfinte [Is 60, l-5]
..........g9
17. Doctorultrupurilor gi al sufletelor [Is 61, l]....................
.............91
18. Mdntuitorul se apropie [Is 62, 1-l t]..............
.....-...g2
13. Mergitorulinainte [Is 40,3-l

"""""""'

""""""'l 15
"""""""""""""'116

1.

Mintuitorii vin din lerusalim [Ob

1,

2l]""'

"""""""117

lona

l.

"""""""""""""'118

Universalismulmantuidi

Nsum

l. Dumnezeuestescutulcelortntristali[Nauml,7]

t.
23.
Sofonie

"""""""'

..............'..
[Avc 3,3] .'.,""""""""
,31

std pentru

""""""""""""121
"""""122
nlpastd [Avc 3, 13]"""""""""""""""""""""'123

21]"""""""""
8-13]"""""""

l. infrllirea prin religie [Sof2,

2.Noua ordin" spirituall [Sof 3,

Agheu

l. Faima celui

""""""'120

de al 2-lea templu [Ag

2,6-9]""""""

""""""""'124
"""""""'125

""""""""""""""126

156

Maleahi

Nicolae NEAGA

Tipuul executat la:

S.C. ROPRINT S.R"L.

4".c6
400

27

5 Cluj-Napoca . Sh. Horea nr. 82

Tel./Fa,x 0264432384. roprintcluj@xnet.ro

4...6r
430 315 Baia Maro . Piap Revoluliei nr. 5/1
Tel,/Fax 0262-212290