201

Fisa de ancheta
epidemiologica a
hepatitei C

Atanasoaei Dumitrita, Morosanu

Calin studenti in anul III, seria
A,grupa 5
Caranfil Emanuel student in anul
III,seria A,grupa 4

Cuprins
1.Justificarea temei
2.Scopul anchetei epidemiologice
3.Obiective
4.Populatia tinta
5.Notiuni teoretice
1.Definitie
2.Etiologia hepatitei c
3.Evolutie si simptomatologie
4.Diagnostic
5.Factori de risc si modalitati de transmitere
6.Tratament
7.Masuri de preventie

6.Fisa de ancheta epidemiologica

7.Prelucrarea datelor si interpretarea rezultatelor
8.Bibliografie
9.Anexe

1.Justificarea temei
Hepatita cu virus C este
considerata in prezent o problema
urgenta de sanatate publica. Ea
afecteaza 12 milioane de europeni si
180 de milioane de persoane din
intreaga lume
n fiecare an se nregistreaz 34 milioane de cazuri noi, iar peste 350.000 de
persoane mor anual din cauza unor afeciuni induse de hepatita C. Rata inciden ei a
crescut substanial n secolul al XX-lea datorit utilizrii de droguri intravenoase
combinat cu medicaia intravenoas sau utilizarea de echipamente medicale nesterilizate.
Aproximativ 2% din populaia Statelor Unite sufer de hepatit C, nregistrndu-se
anual ntre 35.000 i 185.000 de cazuri noi. S-a nregistrat o scdere a inciden ei bolii n
rile vestice ncepnd din anii '90, datorit mbunt irii examenelor hematologice
naintea tranfuziilor. Numrul anual de decese nregistrate n Statele Unite din cauza HCV
variaz ntre 8.000 i 10.000. Se preconizeaz o cretere a ratei mortalit ii datorit
mbolnvirii i decesului persoanelor infectate n urma transfuziilor nainte de efectuarea
testelor HCV. Ratele de infectare sunt mai ridicate n unele ri din Africa i Asia. Printre
rile cu rate de infectare foarte ridicate se numr Egiptul (22%), Pakistanul (4,8%) i
China (3,2%).
Rata prevalentei infectiei cu HVC la populatia adulta din Romania aste de 3.23% insa cu
diferente semnificative intre regiunile tarii (Moldova 4.25%,Oltenia, Muntenia si
Dobrogea 3.35% si Transilvania si Banat 2.63%) cat si intre diferite judete (maxim
7.19%,minim 0.56%)
Calea parenterala de transmitere, evolutia adesea silentioasa, complicatiile grave (cum
sunt ciroza si cancerul hepatic) sunt realitati care amplifica importanta acestei boli,
solicitand masuri energice de preventie, depistare precoce si nu in ultimul rand extinderea
progra-melor de educatie sanitara in directia limitarii raspandirii infectiei. Avand in
vedere ca tratamentele antivirale disponibile in prezent nu sunt eficiente decat pentru o

parte din pacienti, cele mai mari sanse in lupta cu virusul ne sunt oferite de studiile si
mamasurile epidemiologice.

2.Scopul anchetei
Initierea unei anchete cu privire la factorii de risc in hepatita C are drept scop
constatarea incidentei acestora, informatii ce deservesc unor programe de informare
destinate preventiei transmiterii bolii avand invedere incidenta mare a cazurilor in
Romania.

3.Obiective
Documentare
Evaluarea factorilor de risc pentru a cunoaste expunerea in populatia studiata
Informarea pacientilor cu privire la factorii de risc in transmiterea hepatitei C

si complicatiile acesteia
Elaborarea unui chestionar
Aplicarea chestionarului
Prelucrarea datelor
Interpretarea rezultatelor

4.Populatia tinta
Pacientii internati in Spitalul de Boli Infectioase Sfanta Parascheva Iasi,
bolnavi de hepatita C

5.Etapele de lucru
a) Constituirea echipei :
Atanasoaei Dumitrita ,Morosanu Calin si Caranfil Emanuel, studenti la Facultatea
de Medicina Generala in anul III
b) Alegerea temei: Fisa de ancheta epidemiologica a hepatitei C
c) Documentare cu privire la hepatita C si etiologia acestei afectiuni
d) Elaborarea unui chestionar
e) Aplicarea chestionarului
f) Inregistrarea si interpretarea rezultatelor

6.Notiuni teoretice
1. Definitie

Hepatita viral C este o boal infecioas

acut sau cronic, antroponoz, provocat de
virusul hepatic C, cu mecanismul de
transmitere parenteral, care se
caracterizeaz prin afectarea ficatului i a
altor organe i sisteme (hematologice, renale, endocrine, dermatologice, neuromusculare,
articulare, oculare i salivare), manifestndu-se clinic prin simptomele a trei sindroame:
dispeptic (scderea poftei de mncare, jen ori dureri n rebordul costal drept, grea,
vom), astenic (somnolen ori insomnie, cefalee moderat, oboseal, fatigabilitate),
artralgic (dureri n articulaii).
2.Etiologia hepatitei C:Virusul hepatic C (HVC) infecteaz aproape 3% din
populaie la nivel mondial i a aprut ca un agent major cauzator de boala de ficat,
rezultnd infecii acute i cronice, care
pot duce la fibroza, ciroza si carcinom
hepatocelular. Hepatita C reprezinta
principala cauza de transplant de ficat n
Statele Unite i Europa. Fiind un virus
ARN pozitiv din familia Flaviviridae,genul

Hepacivirus, HCV conine ARN

monocatenar cu genomul de circa 9600
de nucleotide. Genomul ARN servete ca
ARNm pentru traducerea proteinelor
virale i ablon pentru replicarea ARN.
Genomul viral conine gene care codific
proteine structurale (C, E1, E2) i gene ce codific porteine nestructurale (NS1-NS5)
implicate n replicare. Sunt descrise 11 genotipuri i 70 subtipuri antigenice, unele cu
distribuie geografic particular.Elemente cu structura cis din genom stabilireaza
replicarea ARN prin formarea de structuri secundare care interacioneaz intre ele i
cu factorii trans. Dei proteinele structurale sunt n mod clar dispensabile pentru
replicarea ARN, dovezi recente indic un rol important a mai multor proteine

nestructurale n asamblarea i deplisarea particulelor componente. VHC acceseaza

celulele gazd prin endocitoz mediata de receptor,procesul necesitand coordonarea
multiplilor receptori si co-receptorilor celulari. Replicarea ARN are loc in structurile de
specialitate din membrana intracelulara numit "panza membranoasa" sau "focare
asociate membranei", ntruct in procesul de asamblare virala are loc pe picturile de
lipide i reticul endoplasmatic. Inflamaia ficatului joac un rol central n daunele
produse de hepatita C ficatului dar si multe proteine ale virusului hepatitei C, de
asemenea, contribuie direct la patogeneza VHC.(1)
3.Evolutie si simptomatologie
Evolutia naturala
In ceea ce privese evolutia
naturala a infectei cu virusul
hepatitei C, statisticile sunt
diferite. Dintre acestea am
ales varianta prezentata de
Ivan Gardini, in monografia sa
despre hepatita C, conform
careia :
La 100 de persoane infectate cu
HCV,

5 se debaraseaza de virus,
85 dezvolta infectie
prelungita, dintre acestia :
o

70 vor evolua catre hepatita cronica

10 vor evolua catre ciroza dupa 20-30 de ani

5 vor avea evolutie nefavorabila

Ciroza hepatica, complicatie a infectiei cronice cu virusul hepatitei C (HCV), se instaleaza

lent in 20 - 30 de ani, la 20 - 30 % dintre persoanele infectate.
Factorii care accelereaza evolutia hepatitei cronice cu virusul hepatitei C (HCV) spre
ciroza sunt :

varsta mai mare de 40 de ani in momentul infectiei,

sexul masculin,

consumul regulat de alcool

Simptomatologie
a) Hepatita acuta cu virus C
Simptomele hepatitei acute C nu prezinta nimic caracteristic si deci nu pot fi deosebite
de simptomele din hepatita acuta A sau B.

Incubatia medie este de 6 9 saptamani.

Perioada de stare dureaza in general 10 30 de zile, dar exista forme care se
prelungesc pana la un an.
Manifestarile clinice inregistrate sunt: astenia, sindromul dispeptic, icterul, dureri
in hipocondrul drept, hepatosplenomegalie.
b)Hepatita cronica cu virus c
Simptomatologia hepatitei cronice comune cu cele intalnite in alte hepatite cronice.
Simptomele includ:
Astenia, instalata insidios;
Sensibilitate sau disconfort la nivelul hipocondrului drept;
Greata;
Inapetenta;
Dureri musculare;
Dureri articulare;
Greata si varsaturile prelungite pot cauza deshidratare. Pacientii cu varsaturi repetate
pot acuza urmatoarele simptome:
Fatigabilitate;
Confuzie sau tulburari de concentrare;
Cefalee;
O diminuare a volumului urinelor;
Iritabilitate;
Examenul clinic poate fi normal sau poate releva: icter, sensibilitate la palparea
ficatului, hepatomegalie usoara sau splenomegalie. Unii pacienti au stelute vasculare sau
eritem palmar.

4. Diagnostic se sprijina pe date: epidemiologice, clinice si de laborator.

Dintre testele de laborator, le enumeram in continuare pe cele utile in diagnosticul
etiologic.

TESTUL
ELISA

RIBA
Rt PCR HCV/ARN
Calitativ
Rt PCR HCV/ARN
Cantitativ
Genotipare
(hibridizare;
tratament cu enzime
de restrictie etc.)

SEMNIFICATIA
Test de triaj. Indica infectie recenta sau veche fara a
oferi indicatii privind vindecarea; testele pozitive
trebuie confirmate.
Test de confirmare serologica.
Detecteaza prezenta viremiei; confirma diagnoticul de infectie cronica; monitorizeaza
pacientii sub tratament
Determina nivelul viremiei; este un predictor al
probabilitatii de raspuns la tratament.
Diferentierea genotipurilor; este un predictor al
probabilitatii de raspuns la tratament

( Dupa C. Cernescu, S. Ruta - Curs concis de virusologie)

5.Factorii de risc si modalitati de transmitere

Datorita faptului ca hepatita C se transmite de la persoana la persoana prin expunerea
la sange infectat cu virusul hepatic C, activitatile care sporesc sansele de expunere la
sange sunt considerate factori de risc. Printre acestia se numara:

Consumul de droguri. Persoanele care si injecteaza droguri prezinta un risc

crescut de infectare cu hepatita C pentru ca pot folosi n comun ace si alte
instrumente pentru droguri, care pot fi contaminate cu sange infectat cu VHC.
Transfuzii de sange, transplant de organe sau primirea de factor de coagulare.
Persoanele care au suferit transfuzii de sange sau transplant de organe nainte de
1992, precum si pacientii cu hemofilie care au primit factor de coagulare nainte de
1987, au risc crescut de mbolnavire pentru ca atunci nu existau teste pentru
hepatita C. n prezent, riscul contractarii hepatitei C din transfuzii
de sange este totusi redus.

Tatuaje si piercing-uri cu ace, tus si/sau instrumente

contaminate. Tatuajele si piercing-urile cu ace, tus sau alte
instrumente nesterilizate, precum si cu pigmenti contaminati, pot fi
surse de infectare a sangelui.

Raniri cu obiecte ascutite. Acest caz se aplica n special angajatilor din sistemul
social, nsa si tuturor celor care lucreaza cu persoane aflate n
grupurile de risc si care se nteapa accidental cu un ac contaminat
cu virusul hepatic C. Acest tip de expunere se poate limita prin
respectarea unor proceduri de protectie corespunzatoare privind
obiectele ascutite.

Practici sexuale cu risc crescut sau parteneri multipli. Desi

hepatita C nu se transmite cu usurinta n timpul actului sexual,
comportamentele sexuale cu risc crescut, precum partenerii
multipli, se asociaza cu un risc crescut de a contacta aceasta boala.

Pacientii cu hemodializa. Exista unele dovezi de transmitere a

virusului hepatic C n randul pacientilor tratati cu aceeasi unitate de
dializa. Aceasta se datoreaza probabil contaminarii instrumentelor si suprafetelor,
ca rezultat al unor proceduri necorespunzatoare de control al
infectiilor.

Unele persoane au o incidenta crescuta la infectarea cu hepatita

C.Hepatita cronica C este mai ntalnita la persoanele cu expuneri repetate
la sange, precum utilizatorii de droguri intravenoase (IV), hemofilicii
tratati cu factor de coagulare nainte de 1987; si cei care au primit transfuzii sau organe,
sau ambele, de la donatori cu hepatita C. Majoritatea infectiilor (65%) se transmit prin
utilizarea de droguri intravenoase.
Aceste grupuri cu risc crescut includ:

Hemofilicii: Pacientii cu hemofilie prezinta un risc crescut de infectii ale sangelui

pentru ca primesc regulat transfuzii de sange si produse din sange, cum ar fi
factorul de coagulare. Totusi, n 1987, a fost introdus un proces de inactivare a
virusurilor precum VHC.
Talasemicii: Talasemicii primesc transfuzii de sange, complicatiile acestor
transfuzii fiind legate de transmiterea agentilor infectiosi; infectia cu virusul
hepatitei C este frecventa la adolescentii cu varste de peste 15 ani cu talasemie,
tocmai datorita transfuziilor in antecedente.

Persoanele fara adapost: Persoanele fara adapost pot risca probleme de sanatate
multiple, care includ si hepatita cronica C. Aceasta din cauza anumitor
comportamente n cadrul membrilor populatiei, cum ar fi injectarea drogurilor si
folosirea n comun a instrumentelor legate de utilizarea de droguri.

Detinutii: Infectarea cu hepatita C este mai raspandita si n cazul detinutilor, cu

estimari de mbolnavire ntre 13% si 54%.

6. Tratamentul
Tratamentul hepatitei cronice C are drept scop eliminarea virusului din sange. Scopul
tratamentului este obtinerea unui raspuns viral sustinut, sau RVS. Un raspuns viral
sustinut are loc atunci cand virusul nu mai poate fi detectat n sange la 6 luni dupa
tratament.
Terapia completa dureaza maxim 1 an, desi durata recomandata a tratamentului
depinde de genotipul viral. De exemplu, persoanele cu genotip 2 sau 3 pot primi tratament
pentru numai 24 de saptamani. Pentru pacientii cu genotip 1, tipul cel mai raspandit n
Romania (99% conform cu ultimele studii efectuate), tratamentul dureaza de obicei 48 de
saptamani. n timpul tratamentului, medicul va monitoriza atent sangele si va face si alte
teste pentru a vedea daca tratamentul este eficient.
Tratamentul curent pentru hepatita cronica C n Romania poate include doua terapii,
desi, la nivel global, a fost implementata deja tripla terapie, pentru care sansele de
raspuns sunt aproape duble n cazul pacientilor fara tratament anterior, n timp ce pentru
pacientii cu esec la terapia anterioara, tripleaza ratele de raspuns viral sustinut, adica
raspunsul favorabil. Din pacate, momentan, acest tratament nu este nca disponibil n
Romania.
7.Masuri de preventie

Dintre masurile ce pot fi adoptate in vederea reducerii transmiterii hepatitei virale C,

cele mai importante sunt urmatoarele:
1. Testarea tuturor donatorilor de sange si eliminarea de la donare a persoanelor AcVHC
pozitive. Se mai recomanda evitarea pe cat posibil a transfuziilor de sange si folosirea lor
numai acolo unde este neaparat nevoie (de exemplu pierderi masive de sange cu soc
hipovolemic).
2. Folosirea tratamentului injectabil exclusiv cu ace si seringi de unica folosinta.
3. Folosirea acelor de unica folosinta sau sterile la acupunctura, perforarea
tegumentelor, tatuaje, body piercing.
4. Testarea AcVHC la donatorii de organe si eliminarea de la donare a celor AcVHC
pozitivi;
5. Sterilizarea riguroasa a instrumentarului chirurgical si stomatologic.
6. Folosirea unor truse individuale de manichiura pedichiura pentru bolnavii cunoscuti
cu infectie VHC, care sa se puna la sterilizat separat de restul instrumentarului folosit la
manichiura-pedichiura.
7. Folosirea prezervativului, desi riscul de transmitere pe cale sexuala a infectiei cu
VHC e mai mic fata de infectia cu HIV si fata de infectia cu VHB.
Membrii aceleiasi familii sau gospodarii in care exista cel putin un caz acut sau cu
hepatita C cronica, trebuie de asemenea sa fie educati sa evite obiceiul de a folosi in
comun periute de dinti, lame si aparate de ras, foarfece si alte instrumente din trusa de
manichiura pedichiura si chiar lenjeria, mai ales cea intima.

FI DE ANCHET EPIDEMIOLOGIC N HEPATITA VIRAL C

Date generale
Nume i prenume _______________________
Sex _____ Vrst _____
Localitate de provenien ___________________
Ocupaie _______________________________
Data constatrii mbolnvirii _________________
Numrul de nateri _____/avorturi ____ (Dac este cazul)
n urm cu 2 sptmni-6 luni de la apariia simptomelor bolii

1. Ai fost spitalizat?

Da_ Nu _Nu tiu_

Dac da,la spitalul____________ secia__________ diagnosticat cu __________

2. Ai primit transfuzii cu snge sau derivate din snge?

Da _ Nu _ Nu tiu_

3. Ai fost dializat?

Da _ Nu _ Nu tiu_

4. Ai beneficiat de transplant?

Da _ Nu _ Nu tiu_

5. Ai fost supus/ unei intervenii chirurgicale?

Da _ Nu _ Nu tiu_

6. Ai primit tratament injectabil?

Da _ Nu _ Nu stiu_

Daca da, unde? Cabinet medic de familie _ Spital _ Cabinet privat _

La domiciliu _ Altele___________
7. Ai suferit manevre stomatologice?

Da _ Nu _ Nu tiu_

8. V-ai fcut tatuaj sau piercing?

Da _ Nu _ Nu tiu_

9. Vi s-a fcut acupunctur?

Da _ Nu _ Nu tiu_

10. Ai fost la brbier/manichiurist/pedichiurist?

Da _ Nu _ Nu tiu_

11. Ai folosit droguri administrate intravenos?

Da _ Nu _ Nu tiu_

12. Ai fost vreodat diagnosticat/ cu o infecie cu transmitere sexual? Da _ Nu _ Nu stiu_

13. Numrul partenerilor sexuali n ultimele 6 luni a fost de:

0 _ 1_ 2-5 _ >5_ Nu tiu_

14. Ai avut contact cu un caz suspect sau confirmat de hepatita virala acuta tip C?
Da _ Nu _ Nu stiu_

Nume i prenume

Vrst

Adres

Forma

Unde a avut

Perioada

acut/cronic loc contactul

Daca da, tipul de contact a fost: sexual _ convietuire n familie _ altul _______________
15.Suferii de HIV/SIDA ?

Da_ Nu_ Nu tiu _

16. V tii cu alte boli ce v slabesc sistemul imun ?

Da_ Nu_ Nu tiu_

Dac da, dorii s le menionai? ________________

Msuri de combatere

Bolnavi: depistare,declarare,izolare____________________________________________
Suspeci: investigaii clinice i de laborator______________________________________
Contaci: investigaii de laborator_____________________________________________
Purttori: depistare,eviden,supraveghere,educaie_______________________________
Educaie pentru sntate___________________________________________________

Concluzii
Sursa de agent patogen___________________
Modul i calea de transmitere_____________________________________________

1. Repartitia pe sexe a bolnavilor de hepatita cronica cu virus C a fost urmatoarea:

SEX
Masculin
Feminin
Total

NR. PACIENTI
13
12
25

PROCENTAJ
52%
48%
100%

2. Varsta minima a bolnavilor de hepatia cronica cu virus C din lotul luat in studiu a fost de
32 ani, iar varsta maxima a fost de 67 ani. Repartitia pe grupe de varsta este relativ
uniforma.
3. Factorii de risc cu ponderea cea mai mare sunt: interventiile chirurgicale (64% din
pacienti), transfuziile sangvine (56% din pacienti), tratamentele stomatologice (28% din
pacienti). Acest rezultat subliniaza nu numai amploarea problemei epidemiologice ridicate
de infectia cu virus C, dar si necesitatea perfectionarii mijloacelor de lupta impotriva
transmiterii virusului.De asemenea, o pondere mare au avut tatuajul si piercingul (16%) si
frecventarea saloanelor de infrumusetare (12% ), un argument in plus in favoarea
promovarii si, de ce nu, perfectionarii metodelor de sterilizare a instrumentelor folosite
pentru manopere sangerande.
4. Dintre cei 25 de pacienti inclusi in lotul luat in studiu, unul (4%) nu a putut indica nici un
factor de risc la ancheta epidemiologica.Reiese de aici faptul ca in absenta unei
simptomatologii bine conturate, depistarea purtatorilor de virus hepatitic C poate fi
dificila, chiar cu cea mai amanuntita anamneza. Raman indiciile furnizate de simptomele
digestive nespecifice care orienteaza asupra unei suferinte hepatice si stiinta de a
interpreta informatiile in context pentru un diagnostic cat mai precoce si un prognostic
cat mai favorabil pentru bolnav.O tentativa de a depista anamnestic sursa de infectie in
cazuri individuale pare sortita esecului in conditiile in care in 96% din cazuri, pacientii au
avut doi sau mai multi factori de risc.

8.Bibliografie
1 Clin Sci (Lond). 2009 Jun 15;117(2):49-65. Cellular and molecular biology of HCV infection and
hepatitis.Tang H, Gris H.
2.J Gastrointestin Liver Dis. 2010 Dec;19(4):373-9.The prevalence and risk factors of hepatitis
C virus infection in adult population in Romania: a nationwide survey 2006 - 2008.Gheorghe L,
Csiki IE, Iacob S, Gheorghe C, Smira G, Regep L.
3.Wilkins, T (1 iunie 2010). Hepatitis C: diagnosis and treatment.. American family physician 81
(11): 13517
4.Jafari, S (1 noiembrie 2010). Tattooing and the risk of transmission of hepatitis C: a
systematic review and meta-analysis.. International journal of infectious diseases : IJID :
official publication of the International Society for Infectious Diseases 14 (11): e928-40.
5.Alter, MJ (7 mai 2007). Epidemiology of hepatitis C virus infection.. World journal of
gastroenterology : WJG 13 (17): 243641.
6.Zignego AL, Ferri C, Pileri SA, Caini P, Bianchi FB (1 ianuarie 2007). Extrahepatic
manifestations of Hepatitis C Virus infection: a general overview and guidelines for a clinical
approach. Digestive and Liver Disease 39 (1): 217.
7.Tohme RA, Holmberg SD (1 iunie 2010). Is sexual contact a major mode of hepatitis C virus
transmission?. Hepatology 52 (4): 1497505
8.Hepatitis C Prevention, Support and Research ProgramHealth Canada. Public Health Agency
of Canada.
9.Azoici Doina, Filimon Raluca, Ivan Aurel, Epidemiologie general i special (curs), 1997,
Editura Universitii de Medicin i Farmacie Grigore T. Popa , Iai.
10.Gr. Teodorovici, A. Ivan, Orientri n epidemiologia contemporan, 1981, Editura Junimea,
Iai.