ABORDAREA GENULUI DIN

PERSPECTIVA BIOLOGIC

Diferenele dintre sexe

SUBIECTE:
Aspecte

biologice a diferenelor

de gen.
Teoriile biologice referitor la
diferenele dintre genuri.
Dimensiunea gender a
trasaturilor de personalitate.

PERSPECTIVE DIFERITE N
PROBLEMATICA DIFERENELOR DE
GEN I SEX
Abordarea conservatoare

Genul este nnscut

Diferenele sociale i culturale dintre
genuri sunt rigide, imposibil de a fi
modificate sau transformate.
Se axeax pe principiul inferioritii
femeii.
Educaia este privit ca un mijloc de
socializare i de educare a bieilor i
fetelor pentru rolurile lor naturale

Adepi:

reprezentanii teoriilor socio-biologiste

(Geodakian, B.Money, A.Peace, E.Wilson,
Tiger i Fox )

fondatorul psihanalizei S.Freud.

Maccoby i Jacklin.

Abordarea progresist

Genul este nvat

Diferenele sociale i culturale dintre
femei i brbai sunt flexibile, pot fi
modificate i transformate.
Opteaz pentru egalitate i echitate
de gen.
Educaia unei personaliti adrogine.

Adepi:

reprezentantele feminismului
psihanalitic K.Horney, K.Millet,
J.Mitchell, B.Freidan, N.Chodorrow,
D.Dinnerstein.

ASPECTE BIOLOGICE A
DIFERENELOR DE GEN.
Diferenele de gen dintre cele 2 sexe se fac exclusiv
n baza diferenelor la nivel :
Genetic(cromozomial XX,XY, XXY, XYX);
Hormonal (testosteron, estrogen);
Anatomic (structura aparatului reproductiv i
particularitile unor zone ale creierului);

GENETIC(CROMOZOMIAL XX,XY, XXY,

XYX);
XX sex feminin femeie feminitate roluri de
gen- expresiv/reproductiv
XY sex masculin barbat masculinitate
roluri de gen instrumental/productiv
Hermafroditismul - ????
- De tip XX
- De tip XY
- Adevarat sau gonadic
- Tulburare genetica xxy, xyx.

HERMAFRODITISM
De tip XX

sexul genetic este

feminin dar organele
sexuale externe au
aspectul sistemului
reproducator
masculin- cauza
expunerea ]n timpul
sarcinii la o cantitate
mare de hormoni
masculini

De tip XY

Sexul genetic este

masculin, dar organele
genitale externe sunt
de tip feminin. Are loc
un proces denumit
antivirilism care
contribuie la
manifestarea unor
trasaturi feminine ale
persoanei

HERMAFRODITISM
Adevarat /gonadic

Indivizii detin ambele

sisteme de
reproducere(masculin
si feminin) dar
aspectul extern al
organelor sexuale nu
poate fi stabilit.

Tulburare genetica

sindromul Down,
Kniefleter si Edward. Se
caracterizeaza prin
prezenta sau absenta
unuia dintre cromosomii X
sau Y, inafara celor 23 de
perechi.Testosteronul
joaca un rol cheie in
determinarea acestei
afectiuni

HORMONAL
Sex masculin/testosteron

Testosteronul este raspunzator de

caracterele distinctive masculine.
Amplifica sinteza proteinelor cu
dezvoltarea masei musculare,
osoase.
Actiunea sa incepe din uterul
matern, se intrterupe pana la
pubertate, dupa care se mentine
toata viata, dar reducindu-se
dupa virsta de 45 ani.

Sex
feminin/estrogen/progesteron

Estrogenul este produs intre

pubertate si menopauza de la
inceputul pana la sfirsitul ciclului
menstrual.
Progesteronul este produs doar in
timpul ovulatiei.
Actioneaza in tot corpul si prezinta
multiple influente asupra protectiei
sistemului osos si al pielii.
Ei intervin in fabricarea grasimilor si
contribuie la retentia apei, producind
o ingrasare atunci cind sunt secretati
in cantitati prea mari de catre ovare.

DIFERENE LA NIVEL ANATOMIC

Aparatul reproductiv femnin

Aparatul reproductiv masculin

DIFERENE LA NIVEL ANATOMIC

Creier feminin

2 emisfere egale;

Mai dens dect al barbatului;

Mai uor cu 125 gr.

Corp calos cu 40% mai

dezvoltat se asigur transferul
mai rapid al informaiilor dintre
emisfere;
Cu 13% mai multe dendrite
transferul unei cantiti mai
mare de informaie de la un
neuron la altul i dintre
emisferele cerebrale.

Creier masculin

DIFERENE LA NIVEL ANATOMIC

Creier masculin

2 emisfere inegale;
Mai greu cu 125 gr.
Hipotalamus mai dezvoltat
unele pri ale acestuia sunt
dezvoltate de la 2 pana la 10 ori
aceast zon este
responsabile de
comportamentele pe care
psihologii le numesc cei 4A
agresivitate, alimentaie,
activitate sexual, acces de
fug.
Corp calos cu 40% mai mic.
Cu 16% mai muli neuroni.

TEORII BIOLOGICE REFERITOR LA

DIFERENA
DINTRE GENURI
concepia evolutionista a diferentelor dintre
sexe, propusa de specialistul rus Geodakian.

n viziunea autorului, sexului masculin i revine

rolul principal n schimbarea populatiei, iar
sexului femenin n pastrarea acestuia.
genul este stabilit n mod clar ca efect natural al
dimorfismului sexual.
diferentele determinate de apartenenta la un
anumit sex au un caracter natural firesc,
nnascut.

TEORII BIOLOGICE REFERITOR LA

DIFERENA DINTRE GENURI

Un alt punct de vedere este cel al sociobiologiei, care ncearca sa

explice dezvoltarea sociala si raporturile dintre oameni prin
extinderea asupra vietii sociale a legilor selectiei naturale
formulate de Ch.Darwin;
Astfel, rolurile de gen au fost modelate gradual n cursul evolutiei
umane ca parte a adaptarii mai largi la mediu.
n acest sens, prezinta interes constatarile unor autori precum ca
fiecare sex este echipat, la nivelul instinctelor si caracteristicilor
fizice, pentru anumite tipuri de activitati, iar trasaturile de
personalitate si comportamentele tipice pentru indivizii de sex
masculin si feminin sunt efecte firesti ale contributiilor diferite
ale celor doua sexe n procesul de reproducere, precum si n cadrul
activitatilor care au asigurat supravietuirea [Wilson si Barash].

TEORII BIOLOGICE REFERITOR

LA DIFERENA DINTRE GENURI

teoria investitiei parentale [R.Trivers] - exista diferente de sex n

abordarea reproducerii, aceasta fiind mai costisitoare pentru
femeie, dect pentru barbat.

Este recunoscut faptul ca oamenii sunt limitati n timp si resurse

pentru reproducere si ngrijirea copiilor,ca astfel de cheltueli pot fi
n detrimentul conditiei lor de viitor, a supravetuirii, reproducerii.

Specificarea, n aceasta ordine de idei, a posibilitatilor / alocarilor

diferite de reproducere a femeilor si barbatilor, duce la justificari
vizavi de comportamentele sexuale diferite ale acestora.

CRITICI ADUSE TEORIILOR

BIOLOGICE

o parte din presupunerile adeptilor abordarii biologiste au fost confirmate prin

intermediul experimentelor asupra animalelor, acestea fiind controversate n
ncercarea de a le extrapola si asupra comportamentelor umane;

legitatile evolutionist-genetice a dimorfismului sexelor nu pot fi n mod direct

aplicate asupra psihicului si comportamentului uman, deoarece psihicul uman nu
poate sa se dezvolte dupa legile evolutiei biologice, omul nsusi crendu-si mediul de
dezvoltare;

tendinta de a furniza explicatiile esentialiste si reductioniste pe baza factorilor

genetici si hormonali nu poate explica variabilitatea intra- si interculturala;

ncercarile unor autori de a prezenta barbatii si femeile n calitate de fiinte biologice

absolute diferite nu sunt corecte n plan stiintific. n viata reala caracteristicile
fizice, cum ar fi naltimea, masa, forta fizica sunt repartizate n mod diferit ntre
indivizii ambelor tipuri de hormoni. Mai mult ca att, oameni diferiti pot avea
proportia hormonilor feminini si masculini diferita, care la fel se schimba pe
parcursul vietii.

DIMENSIUNEA GENDER A
TRASATURILOR DE PERSONALITATE.

n literatura psihologica sunt mentionate deosebiri

n organizarea activitatii psihice:

configuratia calitatilor afective, cu deosebire a expresivitatii si

empatiei, posedate mai ampludereprezentantelesexuluifeminin;

abilitatile nonverbale ale femeilor, care le ofera capacitati mai

evoluate de comunicare;

capacitatile senzorial-perceptive: tinnd cont de insuficienta relevarii

deosebirilor doar n ceea ce priveste orientarea spatiala, unii cercetatori se
axeaza pe investigatia mai ampla a capacitatilor senzorial-perceptive,
considerndu-le a fi mai dezvoltate n cazul femeilor.

DIMENSIUNEA GENDER A
TRASATURILOR DE PERSONALITATE.
FEMEI

Agresive verbal (Hyde, 2000)

Mai empatice dect brbaii (Eagly i
Steffen, 2000)
Capacitate mai fin de capatare a
informaiei non-verbale;

BARBAI

Predispuse spre anxietate (Brody)

Sunt mult mai sociabile i

influenabile dect brbaii (Maccoby
i Jaklin)

Nu exista diferene de IQ (Maccoby i

Jaklin)
Abiliti verbale dezvoltate (vocabular,
citit scris, pronunat) (Maccoby i
Jaklin)

Agresivi fizic (Hyde, 2000)

Exploratori n situaii de risc i
incertitudine (Brody)
Sunt mai puin sociabili i
influenabili (Maccoby i Jaklin)
Nu exista diferene de IQ (Maccoby i
Jaklin)
Abiliti mai nalt performante n
domeniul calculului matematic i al
reprezentrilor vizual-spaiale
numai n grupurile de tineri dotai i
supradodai (Maccoby i Jaklin)