a

O Invadatori
persani au distrus
Acropolisul original
in anul 480 i.Ch. A
fost reconstruit la
insisten~a lui Pericle
(jos) facand parte
dintr-un uria~ program de construc~ii.
Aceasta a creat
locuri de munca
pentru miile de
oameni elibera~i din
marina dupa pacea
cu Persia in anul
499 i.Ch.
Erecteumul, un altar

Civilizatia greaca a fost

creata de un mic numar de
state nemultumite, printre
care Atena -5i Sparta. Faptele
lor eroice, experientele
politice ciit -5i realizarile
culturale au a-5ezat temelia
traditiei occidentale.
G

recia

a ie(iit

intunecati

din
ca un

lunga
teritariu

periaada
mic,

a Anilor
in

special

framat din comunitati de gaspadari in

stare sa-(ii asigure existenta. Aceste comunitati
au fast capabile sa sustina un ara(i care se1Vea
ca centru civic, spatiu de intrunire (ii refugiu
pentrn vremuri grele. Ora(ie ca Atena, Sparta,
Carint (ii Teba au fast numele in jurnl' carara
s-au format (ii micile ara(ie state ale lumii grece(iti. in ciuda faptului ca erau ara(ie mici,
ara(iele state grece(iti au fast intotdeauna admirate ca un lac in care multitudinea ideilor
politice au fast incercate(ii testate de la inceput.

de pe Acropolis,
este aratat
.~

ta jos.

in dreap-

,i;

le~irea
din intuneric
in timpul Anilor intunecati, a(iezarile grece(iti
s-au extins in dreptul Marii Egee (ii de-a lungul coastei Asiei Mici (Turcia de azi). Prin secalul al 18-lea inainte de Cristos, grecii au
inceput sa-(ii reorganizeze legaturile comerciale C1,1alte popoare, exportand produse
caracteristice ca uleiul de masline, vin, ceramica, (ii lucrari din metal. Arta scrisului, pierduta in timpul Anilar intunecati,
a fast
redescaperi~ cu ajutarnl unei recente inavatii
feniciene, aceasta fiind alfabetul. Pacea (ii
prasperitatea au pricinuit cre(iterea rapida a ~
papulatiei. Hranirea papulatiei a devenit ast- :3
fel 0 prablema, data fiind slaba dezvaltare a ~
.
I

agncu

Sicilia iar zona a devenit cunoscuta ca Grecia

Mare. in timpul celor doua secole de colo-

..tj

turn.

Reactia grecilar a fast de a trimite a parte a

papulatiei pentru a intemeia nai ara(ie sau
calanii care ar fi putut ajuta. Ca urmare multe
colanii au fast intemeiate in sudul ltaliei (ii in

I;:

M
~
9
:f
O Cele mai importante
ora~e grece~ti in timpul
perioadei clasice. in
timpul celor doua secole
de colonizare. grecii au
fondat ora~e de jur
imprejurul Marii
Mediterane ~i chlar pana
la Marea Neagra. Cu
toate ca sunt descrise
drept ..colonii.. toate
erau independente fa1a
de ora~ele mama.

nizare, grecii au infiintat o~~e de jurimprejutul Marii Mediterane chiar ~i pe tarmul Marii
Negre. Cu roate ca multi au fost asimilati de
vecinii lor prezenta grecilor a exercitat o larga
influenta prin indemanarea ~i felullor de viata.
intre timp ora~ele-statecunosc o schimbare
politica rapida. Monarhiile au fost inlocuite de
aristocratii care erau bazate pe domnia unor
proprietari nobili. Dar pozitia lor a devenit
instabila odata cu cre~terealegaturilor comerciale ~i introducerea sistemului monetar in
jurul anului 600 i.Ch; grecii au preluat ideea de
la regatul Lidian unde fuseseinventat recent.
Au existat multe conflicte intre ora~ele-state
intimpul secolului 6 i.ch. ~i deseori puterea a
fost detinuta de tirani. "Tiran" ca ~i "aristocrat"
sunr termeni pe care grecii ii folosesc fara a
spune prin asta ca, de pilda, tiranul ar fi un
om crud sau indezirabil. Tiranul a luat puterea
prin fort:l, el se poate dovedi un reformator ~i
poate fi mult mai popular decat aristocratii pe
care i-a indepartar.
in ciuda reformelor introduse de un renumit legiutor pe nume Solon, puterea a fost preluata la Arena de un tiran capabil numir
Pisistrarus.Dar dupa Pisistratus,succesorulsau
15

CIVlLIZATIA

GREACA

ArENA

1. Oracolul lui Zeus

2. Templullui Apollo
3. Boulenterionul
4. Tholos (cl3direa
administrativ3)
5. Oracolul de sud
6. Oracolul lui Attalos
7. Oracolul lui Hermes
B. Altarul celor 12 lei

-,.~
q,(.q-

'i

O Locul de adunare atenian, folosit de

obicei de 40 de ori pe an, in Pnyx, un
amfiteatru in aer liber care se aseamana cu
cel construit ~i aratat aici.

6
7 8

~(:

Eleusinion

Aeropagus

,""
~

r
Hippias a fost expulzat din ora~ In ~nul 510
I.Ch. iar ca urrnare s-a introdus o constitutie
democratica. Cuvantul grec democratie Inseamna In original puterea exercitata de
popor. jn timpul cand femeile ~i sclavii nu
aveau drept de vot democratia 1n Grecia era
limitata; datorita faptului ca ora~ele state erau
mici nu aveau nevoie de reprezentanti ale~i, ci
fiecare cetatean se putea implica direct In
emiterea legilor sau In a critica anurnite decizii.
jn timpul secolului 5 I.Ch. au aparut anumite conflicte In rnai multe ora~e-state Intre
democrati ~i grupurile de interese ale oligarhilor (adica ale oamenilor cu avutii InsemO Statueta din sec.
VI i. Ch. reprezentand un luptator
spartan. De la varsta
de 7 ani baie~ii spartani erau crescu~i
intr-o comunitate
militara disciplinara
~i severa.
O O disputa asupra
comer1;ului ~i a
drepturilor teritoriale cu Corintul. o
alian~a importanta
cu Sparta a cauzat
razboiul penoponezian. Doua alian~e
conduse de Atena ~i
Sparta au luptat
pentru suprematia
lumii grece~ti.
16

O Via,a sociala ateniana se invartea in jurul

Agorei. Acropolisului
~i a Pnyxului. Jura'ii
jucau un rol vital iar votul se exprima prin simboluri (aratate in stanga imagini) -cele gaurite
aratau vinova,ia. iar cele pline nevinova,ia.

nate). Sustinatorii grupurilor oligarhice preferau un sistem politic In care autoritatea era
detinuta de catre o clasa bogata.
Atena
~i Sparta
Daca Atena a fost cea mai mare campioana a
democratiei, Sparta a avut ~i ea o pozitie de
frunte In randul sistemelor controlate de oligarhi. Totu~i Sparta a avut cateva trasaturi distincte. in marea majoritate a statelor grece~ti
numarul sclavilor era mic raportat la numarul
oamenilor liberi. Dar Spartanii au trait ca u~
fel de rasa dominanta Inconjurat;l de o pOpulatie potential periculoasa, mult mai numeroasa (e vorba de a~a numitii hiloti).
Pentru a-~i mentine dominatia, toti spartani au
fost transformati In razboinici, fiind antrenati
din copilarie sa Indure durerea far:1 a se
plange locuind In bar:1ci. Cu toate ca modul
de viata ~i cultura spartanilor erau rigide, ei
erau admirati de multi greci care puneau lri
contrast devotamentul ~i morala austera a
spartanilor cu individualismul cinic ~i distructiv al atenienilor.
Grecii erau foarte loiali fata de propriile
ora~e-state, dar ei recuno~teau ca apartineau
unui singur popor elen. Ei au avut In comun

O Pacea din 421

i.Ch. nu a durat prea
mult. Syracusa, ara~ in
Sicilia, a fast atacata
de atenieni. in timp ce
acest atac a dus la un
dezastru, razbaiul
dintre atenieni ~i spartani a izbucnit din nau
in 414 i.Ch.
O Razbainici greci
in lupta. Atenienii
au
fast cea mai mare
putere maritima
jar
spartanii au fast cei
mai celebri salda~i.

10 ani mai tarziu, Xerxes, fiu ~iurma~ a lui

Darius, a pregatit un atac mult mai rnare, construind un pod de ambarcatiuni de-a lungul
Hellespont-ului (stcimtoare care desparte Asia
Mica de Europa) pe care a mar~aluit o enorm:l
armata. Aceasta era desigur o amenintare pentru toate ora~ele-state grece~ti care cel putin
de aceasta data s-au unit Impotriva inamicului.
Ca ~i Xerxes, care cobora din nord, o armata
formata din mai multe state grece~ti, s-a
deplasat conducand o actiune eroica. Leonida
~i 300 de spartani ~i-au dat viata pentru a
pastra cu cat mai mult posibil stcimtoarea
Thermopylae.
Sacrificiullor a fost 1n van iar grecii au fost
1nvin~i. Atena a fost evacuata ~i invadatorii au
ars templele de pe citadela Acropolis. Cu toate
ca liderul militar atenian Temistocles ~i-a cQnsolidat armata 1n anii dinaintea razboiului,
flota greceasca n-a avut nici o ~ansa 1n fata
numarului de ambarcatiuni persane ~i a soldatilor fenicieni. Dar Temistocles a reu~it sa
ademeneasc;l flota persana 1n stramtoarea
Sulamis. Acolo, incurcat;l de nurnarul mare al
propriilor ambarcatiuni, cuprinsa de panic;l ~i
confuzie, flota persan;l a fost complet distrusa.

poezia lui Homer, religia lui Zeus ~i ahi zei ai

Olimpului, un cult al educatiei spirituale ~i fizice exprimate In Jocuri Olimpice. In raport cu
alte popoare, ei se credeau diferiti pentru c:l
tr:liau sub domnia legii -iar restul popoarelor
erau considerate a fi "barbare... At:1t oligarhii
cat ~i democratii avea drepturi legale ~i nu
puteau fi uci~i prin capriciile unui Imp:lrat sau
rege -spre deosebire, de exemplu de persani
pe care -grecii li considerau barbari. Acesta era
Inc:l un motiv pentru care grecii dispretuiau
cultura persan:l ~i figura Imp:lratului per~ilor.
Cu toate acestea, expansiunea persan:l din
secolul 6 ~i de dinainte p:lrea a fi irezistibil:l,
printre victime incluzandu-se ~i ora~ele grece~ti din Asia Mic:l. Persanii n-au ar:ltat un
interes major pentru teritoriul grecesc -s:lrac
~i Indep:lrtat de-a lungul Marii Egee -pan:l
cand atenienii i-au ajutat pe grecii din Asia
cand ace~tia s-au revoltat Impotriva domniei
persane. Revolta a fost In:lbu~it:l, iar In anul
490 I.Ch 1mp:lratul persan Darius a trimis o
expeditie militar:l pentru a pedepsi Atena.
Atenienii au ca~tigat o faimoas:l victorie la
Maraton care se afla la 26 mile de Atena; fapta
mesagerului care a alergat tot acest drum pentru a aduce vestea bun:l este ~i In zilele noastre comemorat:l la fiecare 4 ani printr-o alergare de lung:l distant:l la Jocurile Olimpice.

Batalie
cu rol decisiv
Batalia de la Salamis a fost una dintre cele rnai
importante cotituri ale istoriei. In anul urm;ltor
armata persana a fost 1nfranta la Plataea, iar
grecii au fost liberi. Atenienii ~i fortele aliate
au dus razboiul In campul de lupta inamic,
eliberand astfel ora~ele grece~ti din Asia Mica.
Atenienii erau acum, liderii necontestati ai
cauzei grece~ti pe cand spartanii s-au retras
din lupta. In 478 1. Ch. a fost Infiintata Alianta
Delica, care permitea atenienilor ~i aliatilor lor
O Grecii au facut
din olaria obi~nuita
obiecte de arta. pe
care desenau scene
reprezentand
miturile lor sau
imagini din via'a
zilnica. Vaza cu
..figurine negre..
reprezentand scene
din lIiada dateaza
din sec. VI I.Ch.. iar
cea ilustrand ospa,ul
este tipica tehnicii
..figurinelor ro~ii..
din sec. V I.Ch.

s~-~ipun~ laolalt~ rezervele ~i s~ le aduc~ 1n

r~zboi. in scurt timp, alianta a devenit un
instrument politic radical. A1iatilor li s-a cerut
s~ aib~ regimuri democratice In acela~i mod
ca ~i atenienii, ~i s~ subentioneze uria~a f1ot.I
care trebuia Intretinut.I pentru ap~rarea lor
comun~. cand rnzboiul 1mpotriva Persiei s-a
terminat, In anul 449 l.ch., A1iantaa continuat
s~ existe, ~i Incerc~rile de abandonare erau
sever pedepsite.
Atena
clasica
Al 5-lea secoll.Ch a fast deasemeneaun timp
al marilor clasici ai civilizatiei grece~ti, identificati cu atenienii. in timpul dinainte ~i dup~
aceast~ perioad~, alte ora~e-stategrece~ti au
avut contributii substantiale la cultura greceasc~,de exemplu, creerea poeziei, ol~ritul,
sculptura ~i primii filozofi care au Incercat s~
explice universulln termen fizici In locul proceselor magice ~i miraculoase.
Cele mai Intelepte ~i artistice realiz~ri au
fast de cele mai multe ori asociateatenienilor.
Printre templele reconstituite de pe Acropolis
cel mai frumos este Partenonul prin proportiile superbe ~i prin decoratiunile sculpturale.
Prima tragedie dramatic~ In istorie s-a n~scut
din ritualurile atenienilor In onoarea zeului
Dionysus. Filozofii care au pus temelia
gandirii grece~ti, Socrate~i Platon au Incercat
s~ rnspund~ la primele Intreb~ri referitoare la
moralitatea uman~ ~i idealuri politice.
Herodot, deasemenea, provenea dintre atenieni, fiind primul istoric adev~rat (adic~ un
cercet.Itor critic ~i nu autorul unor consemn~ri
de zvonuri ~i povestiri).
Un alt mare istoric, Thucydides, a fast un
general care a avut comanda In r~zboiul pe

~
$:
~
.c
-2.
17

O Teatrul grecesc
s-a dezvoltat din
ritualurile religioase
aduse in onoarea
zeului Dionisus,
datatorul vinului
(aratat aici).
Aproape toate
piesele grece~ti care
au supravie~uit
au fost compuse
pentru sarbatoarea
Dionisia. tinuta in
fiecare an in luna
aprilie in Atena.
avand inclina~ie spre
tragedie.

Data

sparta

fmpotriva

intelegerile
se schimbi
Dupa 7 ani de armistitiu razboiul a reizbucnit
cu asedierea de catre atenieni, a Syracusei, un
puternic
ora~ grecesc din Sicilia. cand
Intelegerile au fast schimbate iar fortele de
asediu ~i-au dat seama ca sunt Inconjurate,
Intreaga forta expeditionala a fast distrusa.
Pierderea multor vase maritime ~i a multor
oameni a fast deasemenea un punct de cotit~ra In razboiullmpotriva
Spartei. Atenienii au

480 i.e.n.
persana; victoria
la Salamis.

de atenieni

flotei

grece~ti

479 i.e.n.
Persanii fnvin~i pe uscat (la Platea)
pe mare (la Capul Mycale).

fast lncanjurati, flata le-a fast atacata ~i distrusa in timp ce vasele erau ancarate, iar in
anul 404 l.Ch. Atena a fast lnfametata ~i
lncanjurat.

478 i.e.n.
Alianta
Deliaca fntemeiata
conducerea
ateniana.

Predarea

sub

404 i.e.n.
atenienilor
sfar~e~te

peloponeziac.
Spartan;;

~i

431 i.e.n.
razboiului
Peloponezian.

Izbucnirea

suprematia

371 i.e.n.
fnvin~i de tebanieni

razboiul

spartana.
la Leuctra.

338 i.e.n.
Biltalia de la Chaeronaea
a dus la
suprematia
'ui Filip al Macedoniei
fn
Grecia.

lntarit puterea treptat, atacand ora~ele-state

grece~ti, rand pe rind, adeseori ajuta~ ~i de
ora~ele-state vecine lacome de prada. in 338
l.Ch. in batalia de la Chaeronaea, armata
macedoneana a zdrobit fortele unite ale
Atenei ~i Tebei. Grecia avea acum un singur
stapan. Era inceputul unei noi ere.
00

Modele grece~ti

mici de lut aratand

modul de via1a in
Atena. in dreapta un
tamplar taind lemn,
jar in stanga femei
care joaca un joc de
indemanare.

18

ateniana.

spartanilor.

490 i.e.n.
persana fnfranta
la Maraton.

Expeditia

i.e.n.
constitutia

499-94
i.e.n.
din Asia Mica se revolta

Grecii

Invazia

pastrat suprematia pemare.

Jocuri

660 i.e.n.
devine un stat militar.

594
Solon reformeaza

Sparta
~i T eba
Spartanii ~i-au atins obiectivul: puterea atenienilor nu a mai fost niciodata aceea~i.Dar,
tinand cont de puterea armata limitata, nu
putea fi vorba de unificarea sau de ocuparea
Greciei, cu toate ca spartanii au a~ezat oligarhi prieteni in conducerea multor ora~eputemice. Dar nici superioritatea Spartei nu a
durat prea mult din momentul in care Atena,
Teba ~i Corintul s-a aliat impotriva ei. in 371
i. Ch. la Leuctra, tebanii sub conducerea lui
Epaminondas au zdrobit rezistenta spartana,a
carei reputatie militara nu a mai fost niciodata
restabilita.
Suprematia tebanilor a fost de scurta
durata, iar Grecia la sfar~itul secolului 4 i. Ch.
era mai divizata ca niciodata. Multi greci ~i-au
pierdut dorinta de a fi soldati ~i preferau in
schimb sa angajezemercenari care sa lupte in
locul lor. in schimb, Macedonia, in nordul
Greciei era O societateinapoiata ~i tribala, dar
condusa de un rege capabil cu soldati bine
pregatiti. Filip al lI-lea al Macedoniei ~i-a

i.e.n.
a primelor

Olimpice.

.0

care l-a ~i descris apoi: razboiul peloponeziac

din anii 431-404 I.Ch. Alarmat de cre~terea
puterii ateniene, spartani au format a AlianJ;il
peloponeziac:l ai carei membri proveneu din
marea peninsula (Peloponesia) la sud de
J;ilrmul grecesc. Prima ciocnire dintre cele
doua Aliante s-a dovedit a fi nedecisa ~i pentru a perioada Indelungata lucrurile au raffias
nedecise. Atenienii au suferit a pierdere mare
cand ciuma a lovit ora~ul ~i l-a uci~ pe
Pericles, conduc:ltorul lor. Dar, cu toate ca
spartanii au putut distruge teritoriul care
Inconjura Atena, ora~ul a raffias In siguranJ;il
In spatele Marilor Ziduri care acopereau drumul pana In port, Pireu, de unde puteau fi
aduse provizii. In acest timp atenienii ~i-au

776
traditionala

-.