Liceul Teologic ,,Elim Piteti,

Suport de lecie, Prof. Zidaru Ionu

Romnia postbelic, Stalinism, Naional - Comunism i disiden anticomunist

Preluarea puterii de Partidul Comunist. Premise.
Actul de la 23 August 1944 a nsemnat sfritul capitalismului i trecerea la comunism. La 23
August 1944, Romnia a ieit din rzboiul mpotriva Naiunilor Unite (Rusia, Anglia, Frana, S.U.A.) iar
regimul lui Ion Antonescu este nlturat. n funcia de prim-ministru a fost numit generalul Constantin
Sntescu. Noul guvern era format din militari i tehnicieni, dar i din lideri ai partidelor membre ale
Blocului Naional Democrat. La ora 22 a fost difuzat la radio ,,proclamaia ctre ar a regelui Mihai I
prin care se anuna o nou orientare extern a rii. Din guvern fceau parte reprezentanii partidelor din
aliana Blocului Naional Democrat ( P.N.., P.N.L., P.S.D., P.C.). A fost reintrodus Constituia din 1923.
Au fost promulgate decrete-legi referitoare la amnistia general, eliberarea deinuilor politici, desfiinarea
lagrelor de munc.
Armistiiul cu Naiunile Unite.
La 13 Septembrie 1944 a fost semnat la Moscova Convenia de armistiiu, care consemna
ncetarea strii de rzboi ntre Romnia i Naiunile Unite i stabilea o serie de obligaii care nsemnau de
fapt intrarea rii n sfera de dominaie sovietic.
Clauzele Conveniei:
Militare participarea la rzboi cu minimum 12 divizii;
Politice acuzarea i pedepsirea criminalilor de rzboi; anularea Dictatului de la Viena;
Economice plata a 300 milioane dolari drept despgubiri de rzboi sub form de produse;
Instaurarea regimului comunist n Romnia.
Lovitura de stat de la 23 August 1944 a facilitat ptrunderea armatelor sovietice n Romnia i
practic ocuparea rii. Soarta Romniei avea s fie decis la Moscova la 9 Octombrie 1944, ca urmare a
nelegerii dintre Churchill i Stalin, cunoscut sub forma ,,Acordului de procentaj. Conform nelegerii
de la Moscova, Romnia intra n proporie de 90% n sfera de influen sovietic. nelegerile preliminare
privind zonele de influen se realizaser cu prilejul Conferinelor aliate de la Teheran 1943, Yalta
februarie 1945, Potsdam iulie 1945.
Etapele cuceririi politice de ctre comuniti.
Prima etap: a fost marcat de instalarea la 6 martie 1945 a guvernului condus de dr. Petru
Groza, beneficiind de ajutor sovietic. Era un guvern comunist, din care fcea parte i o disiden liberal
condus de Gh. Ttrescu. Singurul partid politic aflat n opoziie a fost Partidul Naional rnesc.
Etapa a doua: a fost marcat de alegerile parlamentare din 19 noiembrie 1946 care au fost
falsificatede guvernul Petru Groza. Frontul Naional Democrat (comunitii), a ctigat alegerile cu
79,86%. Opoziia P.N.. a fost anihilat.
Etapa a treia consolidarea regimului comunist: n iulie 1947, liderii P.N.. au fost arestai prin
nscenarea de la Tmdu, iar partidul scos n afara legii, Iuliu Maniu i Ion Mihalache au fost
condamnai la nchisoare pe via. La 30 decembrie 1947 Mihai a fost silit s abdice i s-a proclamat
Republica Popular Romn. n februarie 1947 P.C.R. a fuzionat cu P.S.D. punnd bazele Partidului
Muncitoresc Romn, n funcia de secretar general al P.M.R. a fost ales Gh. Gheorghiu Dej. n 1948 a
avut loc naionalizarea principalelor mijloace de producie i a fost adoptat o nou Constituie dup
model sovietic care desfiina principiul separrii puterilor n stat.
Lupta pentru putere n interiorul partidului: n perioada 1948-1952 n conducerea partidului a
existat o competiie ntre linia moscovit (Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu, Emil Bodnra) i
cea local naional (Gheorghe Gheroghiu Dej, Lucreiu Ptrcanu). Gheorghe Ghiorghiu Dej a reuit

Liceul Teologic ,,Elim Piteti,

Suport de lecie, Prof. Zidaru Ionu
s anihileze cele dou grupri, i n 1952 primul secretar al Patidului Muncitoresc Romn a devenit i
prim ministru. n 1961 a fost ales preedinte al Consiliului de Stat.
Metodele folosite de comuniti pentru cucerirea puterii politice:
a). Apelarea la sprijinul Armatei Roii i al reprezentanilor U.R.S.S. n Romnia. Andrei Vinski,
adjunctul ministrului de externe al U.R.S.S., trimis n Romnia n februarie 1945, a cerut regelui Mihai
demiterea guvernului Rdescu i formarea unui guvern al Frontului Naional Democrat. La 6 martie 1945
s-a format guvernul Petru Groza, controlat de comuniti. Partidul comunist i-a ntrit poziia prin
obinerea de la sovietici a restabilirii administraiei romneti n nord-vestul Transilvaniei. La 6 august
1945 au fost restabilite relaiile diplomatice cu U.R.S.S.
b). Msuri antidemocratice ntreprinse de guvernul Petru Groza. Suprimarea libertii presei.
Epurarea aparatului de stat. Au fost nfiinate tribunalele populare. Au fost organizate lagre pentru
deinuii politici. La 21 august 1945 regele Mihai a intrat n greva regal refuznd s mai semneze legile
i decretele emise de guvern. Pentru ca guvernul Groza s fie recunoscut de puterile aliate occidentale, i s a cerut includerea n componena sa i a unor lideri ai P.N.. i P.N.L. i organizarea de alegeri libere.
c). Asocierea la actul de guvernare a comunitilor alturi de forele politice care au acionat
mpreun pentru ndeprtarea regimului Antonescu. n octombrie 1944 s-a nfiinat Frontul Naional
Democrat format din P.C.R. i P.S.D. reprezentanii acestuia vor intra n al doilea guvern Sntescu i
apoi n guvernul generalului Nicolae Rdescu. n al doilea guvern Sntescu, Lucreiu Ptrcanu deinea
portofoliul justiiei. Gh. Gh. Dej pe cel al transporturilor, iar Tohari Georgescu deinea postul de
subsecretar de stat la ministerul de interne.
d). Atragerea n Partidul Comunist a liderilor sindicatelor din C.F.R. i a tipografiilor.
e). Eliminarea elitei societii civile. S-a realizat prin promovarea unei legislaii care intea eliminarea
din viaa politic a acesteia, condamnri, deportri n U.R.S.S. n iunie 1946 Ion Antonescu, Mihai
Antonescu au fost executai. S-a constituit Blocul Partidelor Democratice iar n 1946 au fost falsificate
alegerile de guvernul Petru Groza.
f). Dezmembrarea partidelor democratice, crearea de dizidene, defimarea i compromiterea
liderilor acestor partide. Dizolvarea P.N.. prin nscenarea de la Tmdu. La 30 decembrie 1947 regele
Mihai a fost obligat s abdice i a fost proclamat Republica Popular.

Liceul Teologic ,,Elim Piteti,

Suport de lecie, Prof. Zidaru Ionu
Perioada lui Gh. Gh. Dej. Stalinismul.
Dup anul 1948 regimul comunist a avut un drum deschis pentru introducerea modelului stalinist.
Modelul stalinist este asociat cu perioada lui Gh. Gh. Dej i s-a impus n toate structurile statului.
A). Stalinizarea n plan politic.
Monopului puterii aparinea partidului unic P.M.R. format prin unirea P.C.R. cu P.S.D. n 1948.
Este adoptat o nou lege electoral n 1948 care stabilea vrsta alegtorilor la 20 de ani, iar prin
Constituia din 1948 adoptat dup model sovietic se nltura principiul separrii puterilor n stat iar
organul suprem de conducere devenea Marea Adunare Naional. S-au format principalele instrumente de
represiune precum Securitatea (1948) numit i Direcia General a Securitii Poporului, Miliia (1949).
Opozanii regimului au fost fie exterminai, fie inchii sau deportai n lagre de munc. Sistemul torionar
comunist era format din nchisori (Piteti, Sighet, Gherla, Aiud). Acest sistem de represiune avea rolul de
a anihila orice form de rezistena anticomunist.
Etapele regimului politic comunist n timpul lui Gh. Gh. Dej.
a). Prima etap (1948-1960) Trsturi:
- subordonarea total fa de linia moscovit;
- condamnarea regimului din Iugoslavia condus de Tito (1948-1949);
- Romnia devine n 1955 membr a Tratatului de la Varovia;
- n 1956 Romnia a susinut intervenia sovietic n Ungaria;
- n 1958 trupele sovietice se retrag din Romnia;
b). A doua etap (1960-1965) Trsturi:
- distanarea de Moscova;
- liberalizarea nvmntului i a culturi;
- eliberarea deinuilor politici (1962-1964);
- pe plan extern reluarea relaiilor cu Occidentul i cu Iugoslavia;
- respingerea Planului Valev;
- Declaraia din aprilie 1964 prin care Romnia i propune consolidarea naional socialismului
romnesc.
B). Stalinizarea n plan economic.
S-a realizat prin adoptarea unor msuri n vederea transformrii economiei romneti dup
modelul sovietic. Principalele msuri au fost:
- Realizarea proprietii colective prin adoptarea unor legi. n 1948 Legea Naionalizri
ntreprinderilor de Stat, industriale, miniere, bancare, asigurri, transporturi. n 1950
Naionalizarea locuinelor.
- Introducerea conducerii planificate n economie. Adopatarea planurilor cincinale. n 1949
adoptat primul plan cincinal. Iar al doilea plan cincinal n 1951-1955.
- Industrializarea forat. S-a pus accent pe industria grea. Principalele direcii de
industrializare: electrificare, mecanizare, chimizare i construcii de maini. Organizarea de
antiere naionale.
Trsturi ale industrializrii:
- Creterea extensiv i nu calitativ.
- Exploatarea resurselor prin formarea unor companii mixte romno-ruse numite sovromuri
(1945). n 1949 Romnia devine membr C.A.E.R. (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc).

Liceul Teologic ,,Elim Piteti,

Suport de lecie, Prof. Zidaru Ionu
Colectivizarea. Realizat prin reforma agrar din 1945 care stabilea c marii proprietari de pamnt
pstrau doar 50 de hectare. n 1949 s- hotrt transformarea agriculturii dup model sovietic.
Trsturi ale colectivizrii (1949-1962): S-a fcut dup model sovietic, modelul colhozurilor prin
formarea de gospodrii agricole de stat (G.A.S.) i gospodrii agricole de producie (G.A.P.).
Etapele colectivizrii: a.). prima etap (1949-1953)
S-a caracterizat prin distrugerea rnimii nstrite i organizarea de C.A.P uri. Acest lucru s-a
fcut prin arestri, deportri, campanii de pres, abuzuri.
b). a doua etap (1953-1958). Etapa transformrii graduale a agriculturii dup model sovietic.
Obietivul principal a fost creterea produciei agricole. Mijloacele folosite: propaganda, fora.
c). a treia etap (1958-1962). n 1962 cooperativizarea este ncheiat. rnimea a manifestat
rezistena faa de colectivizare. Generat rscoale, revole, refuzul de a preda cotele.
Urmrile colectivizrii: Distrugerea satului romnesc i exodul populaiei de la sat la ora. Criza
produciei agricole.
C). Stalinizarea n plan cultural.
Modelul stalinist a fost introdus i n cultur, unde s-a impus ideologia marxist-leninist.
Academia Romn a fost desfiinat n 1948 i nlocuit cu Academia Republicii Populare Romne.
Instituiile de cultur au fost puse sub controlul P.C. nvmntul a fost sovietizat prin Legea
nvmntului din 1948. Limba rus devine obligatorie n coli. Biserica a fost supus unei campani
ateiste. Legea Cultelor din 1948 desfiina Biserica Greco-Catolic prin unirea cu Biserica Ortodox. n
1948 apare Publicaii Interzise unde o serie de publicaii i cri erau interzise.
,,National Comunismul. Regimul lui Nicolae Ceausescu (1965-1989)
Principala trasatura a regimului lui Nicolae Ceausescu a fost national comunismul. Nicolae
Ceausescu a devenit liderul partidului Muncitoresc Roman dupa Gh. Gh. Dej. Acesta a continuat politica
de independenta fata de Moscova. In 1965 a adoptat o noua Constitutie prin care Romania devine
Republica Socialista Romania. Totodata in 1965 P.M.R. devine P.C.R. Puterea in stat apartine
Presedintelui Consiliulul de Stat, iar Marea Adunare Nationala devine organul suprem al puterii. In 1967
Ceausescu devine presedinte al Consiliului de Stat.
Regimul lui Nicolae Ceausescu a cunoscut doua etape in evolutia sa:
1. 1965-1971
2. 1971-1989
a. Prima etapa (1965-1971)
Pe plan intern, regimul s-a definit prin urmatoarele trasaturi: Destalinizarea prin
acapararea unor functii importante in aparatul de stat si independenta fata de Moscova,
impunanad linia nationala a comunismului. Imbunatatirea conditiilor de viata ale populatiei.
Modernizarea intreprinderilor industriale. Dezvoltarea comertului si agriculturii. Dezvoltarea unui
amplu program de constructii de locuinte.
Pe plan extern, deschiderea fata de Occident. Ceausescu s-a intalnit la Bucuresti cu marii
lideri ai lumii, Charles de Gaulle (1968), Richard Nixon (1969) si Gerald Ford (1975).
Mentinerea unor relatii cordiale cu Iugoslavia, R.F.G., si Israel (1967).
In (1968) a condamnat invazia sovietica din Cehoslovacia.
b. A doua etapa (1871-1989)
Pe plan intern, regimul intra pe o panta descendenta cauzata de industrializarea fortata si
a colosilor industriali, marfurile sunt de slaba calitate iar agricultura este lipsita de forta de
munca. Realizarea unor proiecte grandioase (Casa Poporului, Canalul Dunare Marea Neagra),
dezastrele naturale ( calamitatii, inundatii 1970-1971, cutremurul din 1977) au contribuit la

Liceul Teologic ,,Elim Piteti,

Suport de lecie, Prof. Zidaru Ionu
degradarea situatiei economice si la triplarea datoriei externe in valoare de 10,2 miliarde de
dolari.
Pe plan extern, are loc revolutia culturala de inspiratie chineza si nord coreeana
proclamand un adevarat cult al personalitatii. In urma vizitei in China si Coreea de Nord,
Ceausescu a introdus cultul personalitatii conducatorului prin tezele din aprilie 1971, toate
sectoarele vietii social-culturale au fost puse in slujba conducatorului. Ceausescu instituie din
1974 dictatura personala si devine presedinte al Republicii Socialiste Romania. Practica sistemul
rotirii cadrelor si promoveaza cultul familiei Ceausescu prin numirea in fuctii de conducere a
membrilor din fam. Ceausescu. In 1981 a achitat datoria externa. Acest lucru a avut drept
consecinta criza economica si sociala si deteriorarea conditiilor de viata. Distrugerea unor centre
culturale, sistematizarea satelor, distrugerea bisericilor, invatamantul este politizat, cultura
devine prolecultista, rationalizarea si cartelarea alimentelor, apei, energiei electrice, caldura.
Izolarea Romaniei pe plan extern si racirea relatiilor cu S.U.A., Germania si Franta. In Polonia si
Ungaria apar reforme democratice. In 1989 regimurile comuniste din Germania, Cehoslovacia, si
Bulgaria s-au prabusit pe fondul miscarilor sociale. Aceste miscarii sociale izbucnesc si in
Romania prin grevele minerilor din Valea Jiului (1977) si a muncitorilor de la Uzina Turnu Rosu
din Brasov (1987) care au pregatit evenimentele revolutionare din anul 1989.

,,Represiunea si Disidenta anticomunista

Liceul Teologic ,,Elim Piteti,

Suport de lecie, Prof. Zidaru Ionu
Disidenta- persoana care are pareri politice sau opinii deosebite fata de colectivitate, organizatia din care
face parte.
Sistemul represiunii- Sistemul de represiune comunist s-a manifestat dupa instalarea guvernului Petru
Groza (1945). Principalele organe de represiune sunt:
- Directia Generala a Securitatii Poporului (1948), condusa de agenti de la Moscova: Gh. Pintilie,
Bodarenko, Alexandru Nicolski.
- In 1949 desfintate Politia si Jandarmeria inlocuite cu Militia si trupele de securitate.
Forme ale represiunii: - anihilarea fizica (dusmani ai poporului). Oameni politici: Iuliu Maniu, Ion
Mihalache, Constantin I. C. Bratianu, Constantin Argetoianu au fost arestati. Oameni de cultura: Mircea
Vulcanescu si oameni ai bisericii: Vladimir Ghica au fost arestati.
-domiciliu fortat.
-internarea in spitale de psihiatrie.
-gulagul romanesc: - inchisori: Sighet, Gherla, Galati, Ramnicu-Sarat, Aiud, Pitesti (Fenomenul
reeducarii de la Pitesti); -santiere nationale: Canalul Dunare-Marea Neagra; -colonii de munca: Baia
Sprie, Salcia, Cavnic.
-deportari: - 1951- in Baragan din Banat- 40 000 de oameni.
Sitemul disidentei: Disidenta anticomunista a imbracat mai multe forme de manifestare:
-emigratia: intelectuali si oameni de cultura; Paul Goma, Vlad Georgescu, Gh. Calciu Dumitreasa.
Forme folosite: -articole de presa, demersuri pe langa puterile Occidentului pentru implementarea
Planului Marshall in S-E Europei. In 1949-1975 s-a constituit Comitetul National Roman din S.U.A.
Etape si forme ale disidentei: - 1. in 1944-1956 formele de disidenta au avut loc in vedere rasturnarea
regimului comunist cu ajutor American (,,vin americanii)
-rezistenta armata: grupuri de rezistenta: Banat, Oltenia, Muscel- Fagaras (Haiducii Muscelului, Col.
Arsenescu si Fratii Arnautoiu), Bucovina, Muntii Fagaras (Ion Gavrila Ogoranu), Sumanele Negre,
Miscarea Nationala de Rezistenta, Haiducii lui Avram Iancu, Graiul sangelui. Aceasta forma a fost
violent reprimata de regimul communist.
-sprijin rezistentei armate acordat de populatia civila: Elisabeta Rizea (Nucsoara- Muscel)
2. Dupa 1960: forme: -critici ale intelectualilor la adresa regimului (Paul Goma, Doina Cornea, Mihai
Botez, Vlad Georgescu) cu privire la: cultul personalitatii; nerespectarea drepturilor cetatenesti;
socialismul dinastic.
-propuneri de reformare a sistemului (Paul Goma): reforme de structura; alegeri libere.
-texte ale disidentilor religiosi: 1979- predicile lui Gh. Calciu Dumitreasa.
-scrisori deschise;
-miscari greviste si demonstratii: 1977- Valea Jiului- greva minerilor; 1987- manifestul studentilor ieseni;
demonstratiile muncitorilor brasoveni.
-critici la posture de radio- Europa Libera (Munchen), Vocea Americii (Washington);
-disidenta in interiorul nomenclaturii comuniste: Scrisoarea celor 6 (Corneliu Manescu, Alexandru
Barladeanu, Grigore Raceanu, Constantin Parvulescu, Silviu Brucan, Gh. Apostol) in care cereau:
respectarea drepturilor omului si Constitutiei, incetarea sistematizarii teritoriului, incetarea exportului de
alimente, restabilirea prestigiului international al comunismului.

,,Revenirea la democratie

Liceul Teologic ,,Elim Piteti,

Suport de lecie, Prof. Zidaru Ionu
Contextul international:
Anul 1989 a reprezentat anul prabusiri regimurilor comuniste din Imperiul Sovietic exterior,
statele europene satelite ale Moscovei au revenit la democratie si la sistemul pluripartidist. In 1985 se
desfasoara politica de reforme si de destindere promovata de Gorbaciov. In 1989 are loc prabusirea
regimului comunist intr-o serie de state : Ungaria, Bulgaria, Polonia, R.D.G.
Revolutia din 1989
Revolutia anticomunista din Romania a inceput la Timisoara la 16 decembrie 1989 prin protestul
maselor populare datorita evacuarii pastorului maghiar Laszlo Tokes, din locuinta sa. La Timisoara s-a
cantat pentru prima data imnul Desteapta-te romane, devenit imnul revolutiei. La Timisoara s-a strigat jos
Ceausescu si s-au ars lozincile comuniste. Au avut loc manifestati pe strazile Timisoarei, oprite de focul
armatei. Romani au strigat azi in Timisoara maine in toata tara. Din Timisoara revolutia s-a extins la
Bucuresti si in toata tara. Nicolae Ceausescu era plecat in Iran. Se intoarce in tara. La 20 decembrie s-a
adresat populatiei prin radio si televiziune, comentand despre evenimentele de la Timisoara. Pe 21
decembrie a convocat un miting la care au participat zeci de mi de persoane. Acest miting s-a transformat
intr-o manifestatie de protest fata de regim in piata Universitati din Buc. S-a scandat jos dictatorul,
securitatea a tras in multime, au cazut victime. La 22 decembrie Ceausescu a incercat sa vorbeasca
demonstrantilor, intampinat cu huiduieli. Ceausescu paraseste sediul Comitetului Central cu un elicopter.
La televiziune se anunta caderea regimului Ceausescu. Cuplul Ceausescu este capturat la Targoviste, sunt
judecati si executati la 25 decembrie 1989. Moartea dictatorului a marcat sfarsitul comunismului din
Romania si revenirea la democratie. Se formeaza un nou organism politic Frontul Salvari
Nationale,printre membri Ion Iliescu, Petre Roman si Sergiu Nicolaescu.
Pe plan intern : Are loc revenirea la democratie, pluralism politic. In 1989 reaparitia partidelor
politice interbelice ; P.N.T.-P.N.T.C.D., P.N.L., P.S.D., alte partide noi : F.S.N., P.U.N.R, U.D.M.R. Sunt
organizate alegeri libere 1990- castigate de F.S.N. Ion Iliescu.
-1992- castigate de F.D.S.N.
-1996-castigate de Conventia Democratica- Emil Constantinescu ;
-2000- castigate de P.D.S.R. Ion Iliescu ;
-2004- castigate de Alianta Dreptate si Adevar (P.D. si P.D.L.) Traian Basescu ;
Pe plan intern in aceasta etapa apar conflicte si tensiuni politice : Iunie 1990, septembrie 1991, 1999
mineriadele ; 11 martie 1990 Proclamatia de la Timisoara ; martie 1990 conflicte interetnice la Tg.
Mures ; 1990- Piata Universitatii ; In 1991 este adoptata Constitutia- revizuita in 2003 care reprezinta
cadru legislativ al noului regim.
Pe plan extern : Romania este integrata in structurile euroatlantice si europene : 2004- N.A.T.O. si 2007
Uniunea Europeana (U.E.).