Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Amplitudinea miscarilor regiunii cervicale este redusa. In lunile urmatoare miscarile de laterodeviere a capului se limiteaza, iar hipotrofia hemifetei respective datorata hipoirigatiei se instaleaza
mai pregnant.
Pozitia bolnavului este cu capul aplecat de partea afectata a SCM, barbia orientata inainte si de
partea opusa. Cu timpul, se poate instala o scolioza cervicala.
TRATAMENTUL
trebuie facut la timp, caci leziunile devin definitive si ireversibile
la inceput este conservator (3-4 ani), apoi este chirurgical
sugarului i se vor practica in timpul baii, masaje blande, in regiunea cervicala, aplicarea de aparate
ortopedice pentru redresarea capului
administrare de vitamine
tratamentul chirurgical se face dupa varsta de 3-4 ani, cand se poate tine o comunicare cu pacientul,
postoperator
tratamentul consta in tenotomia insertiilor inferioare ale SCM (sternala, claviculara)
cu ocazia interventiei se vor sectiona si fibre din platisma
dupa interventia chirurgicala pacientul se imobilizeaza in aparat gipsat Minerva timp de 30 zile
13. Diagnosticul diferential la formele de torticolis congenital la copil
a) Torticolisul de cauze inflamatorii - acute sau cronice, specifice si nespecifice.
b) Torticolisul din cadrul sindromului Grise1 - care, pornind de la afectiuni din cercul limfatic al lui
Waldayer poate sa produca inflamatia articulatiilor mici ale vertebrelor cervicale si sa creeze
pozitia de torticolis.
c) Torticolisul osos - generat de cauze malformative osoase ca in sindromul Klippel-Feil caracterizat
prin malformatii osoase vertebrale congenitale.
d) Torticolisul de cauze cicatriciale - care poate sa apara dupa arsuri sau inflamatii cronice (TBC),
care dau pozitia de inclinare a capului si gatului de partea afectata.
e) Torticolisul de cauze distrofice osoase - (tumori cu mieloplaxe, chiste anevrismale), ca si
torticolisul cauzat de tumori benigne sau maligne osoase.
14. Modificari hormonale si infectii mamare la copil
PUSEELE MAMARE NEONATALE: La nou-nascuti in primele 2-3 saptamani de viata,
indiferent de sex pot aparea modificari hipertrofice ale sanului, care se insotesc uneori chiar de
eliminare de colostru sau lapte.
Aceste scurgeri de colostru sau lapte denumite lapte de vrajitoare se datoreaza trecerii hormonilor
materni in sangele copilului. La fetite se remarca concomitent si o hipertrofie a organelor genitale
externe care se diminueaza o data cu scaderea excesului hormonal.
MAMITELE, ABCESELE NEO-NATALE
MASTITA NECROZANTA: In perioada de hipertrofie estrogena secretia lactata stagnata poate sa
se infecteze usor. Astfel, apar mastite ale noului nascut, abcese mamare.
PUSEELE MAMARE PUBERTARE: Se produce o hipertrofie moderata a glandei inainte de
instalarea ciclului menstrual. Procesul de crestere al sanului se face neuniform, una dintre glande fiind
pentru o perioada de timp mai dezvoltata (menarca).
Exista si la baieti, este unilaterala intereseaza mai des sanul drept, hipertrofia aparand in jurul
varstei de 12-14 ani (telarca).
15. Anomalii ale sanului la copil
NUMAR
a) AMASTIA = lipsa in totalitate a tesutului glandular
b) ATELIA = lipsa mamelonului
obs: a) si b) se pot asocia si cu absenta coastelor, atrofia m. intercostali, atrofia m. pectorali
c) POLIMASTIA = un numar sporit de glande mamare
d) POLITELIA = prezenta unui numar sporit de mameloane
obs: c) si d) pot ajunge la un nr de max 8, dispuse pe asa numitul traiect al liniei lactee (de la linia
axilara pana la nivelul organelor genitale externe)
Tratamentul pentru aceste anomalii este chirurgical.
e) ANIZOMASTIA = asimetrie a celor doua glande mamare si se rezolva chirurgical prin utilizarea
unor lambouri incrucisate
VOLUM
a) ATROFIA GLANDEI MAMARE = datorata tulburarilor endocrine, infantilism, dupa oreion,
TBC, arsuri, incizii urmate de drenaj
b) MICROMASTIA = se recomanda administrarea de estrogeni
c) HIPERTROFII MAMARE = pot fi:
- unilaterala datorata adenomului (fibroadenomului )
- bilaterala intalnita la ginecomastia la baieti
- Klinefelter la baietii cu atrofie testiculara
- pseudohipertrofia grasoasa de la obezi
- in puseele mamare anormale intalnite la varsta pubertatii
DE POZITIE
a) MASTOPTOZA
b) PROLAPSUL MAMAR
16. Toracele excavat, cauze simptomatologie, tratament
CAUZE: maladie congenitala + ereditara, consecinta a TBC sau sifilisului, efect al unui
traumatism, malpozitie uterina
a) th ligamentului fibros sterno-vertebral - impiedicarea dezvoltarii normale a plastronului sternocondro-costal
b) th hipoplaziei secundare - atrofia fibrelor musculare sterno-diafragmatice
c) th discondroplaziei costale - cea mai admisa - se deplaseaza sternul inapoi
CLINICA este reprezentata de: depresiune condrodorsala mediana, se poate asocia cu cifoscolioza
dorsala, umeri cazuti in jos si inainte, copil longilin, hipotonic, cu membre subtiri, astenic, tulburari
respiratorii (tuse cronica persistenta, episoade bronsitice, angine)
TRATAMENT chirurgical:
- varsta 2-6 ani - tehnica Fufezan (rezectia subpericondral mici IC-uri la nivelul cartilajelor costale
afectate)
- la o varsta mai mare de 7 ani, se practica mobilizarea sternului si crearea unui tunel retrosternal
- aparat care se tine cateva saptamani pentru a elimina aspectul inestetic din aceasta afectiune
17. Toracele in carena - cauze, simptomatologie, tratament
Reprezinta reversul toracelui escavat si este o malformatie foarte rara. Clinic, in inspiratia
profunda sternul este proiectat anterior, iar santul costal lateral se largeste.
Pozitia vicioasa a sternului are tendinta la redresare. Deformatia are repercursiuni respiratorii, prin
reducerea progresiva a capacitatii de efort.
Ca tulburari functionale avem: cianoza, la nn avem sufocare, fenomene asmatiforme.
Tratamentul este ortopedic, prin utilizarea unui pat gipsat. Cel chirurgical se adreseaza copiilor
mai mari si este reprezentat de rezectia cartilajelor costale + sternotomia concomitenta.
18. Omfalocelul congenital - embriologie, tratament, complicatii
Omfalocelul se poate asocia cu alte defecte ale liniei mediene care intereseaza: sternul,
diafragmul, cordonul, precum si VU.
Tratamentul este acelasi cu laparoschizisul. Ceea ce este in plus este faptul ca se impune cautarea
insistenta a malformatiilor asociate, care ar avea indicatie terapeutica inaintea defectului de perete
abdominal.
In cazul omfalocelului, embriologia este mai putin elucidata. El se poate asocia cu alte defecte ale
liniei mediene, care intereseaza sternul, diafragmul, cordul precum si vezica urinara.
a)
b)
c)
d)
e)
TRATAMENTUL
chirurgical, si consta intr-o integrare a viscerelor in cavitatea peritoneala slab dezvoltata
exista diverse artificii tehnice pentru marirea cavitatii abdominale, fie prin tractiuni manuale, fie
prin sectiuni ale peretelui muscular intre peritoneu si tegument
se poate aplica procedeul Schuster utilizand materiale de tipul teflonului, siliconului pentru a
realiza un perete abdominal
postoperator - masuri de reanimare energice si importante
se reia tranzitul in 10-12 zile, necesitand o sonda gastro-duodenala permanenta si o alimentatie
parenterala
c) Forme latente:
poate apare o ocluzie
varsaturi cu aspect schimbat
tranzit intestinal intrerupt
distensia abdomnala lipseste
DIAGNOSTICUL POZITIV este stabilit prenatal printr-o echo de rutina. Prezenta
polihidramniosului sau a stomacului destins in interiorul toracelui indica un pronostic grav.
CLINIC avem 3 categorii de semne: respiratorii (dispnee, cianoza), circulatorii, digestive
(tulburari de tranzit).
Diagnosticul diferential se face cu: emfizemul bulos, afectiuni pleurale, tumori pulmonare
TRATAMENT
a) initial: suport ventilator endotraheal,
b) apoi este anesteziat, stomacul este golit printr-o sonda nazo-gastrica conectat la o pompa de vid.
c) interventia chirurgicala - incizie epigastrica transversa, viscerul este readus din torace
24. Tratamentul chirurgical al atreziei de esofag
O data cu internarea intr-o sectie chirurgicala se vor recolta secretii faringiene pentru efectuarea de
culturi si se vor administra antibiotice si se vor corecta starile patologice asociate: hiperbilirubinemia,
hipoglicemia, pneumonia.
Copilul intubat preoperator va fi ingrijit pe o sectie de ATI, se va schimba des pozitia, iar sacul
esofagian va fi des aspirat. Daca exista o pneumonie de aspiratie, se va incepe preoprator tratamentul
antibiotic.
In cazul in care copilul este intubat acesta nu va necesita o operatie de urgenta ci se asteapta la
normalizarea tuturor parametrilor, si corectarea anomaliilor congenitale asociate.
Se va lua niste decizii referitor la urmatoarele posibilitati:
a) reparatie esofagiana +/- gastrostomie
b) gastrostomie cu reparatie esofagiana ulterioara
c) gastrostomie cu intreruperea fistulei
d) fara interventie chir imediata
PREGATIRE PREOPERATORIE
- Confirmarea diagnosticului de atrezie + malformatii asociate
- Evaluarea statusului pulmonar si tratarea infectiilor asociate
- Asigurarea confortului termic + echilibrare (metabolica, HEL, AB), dupa parametrii de laborator.
PRINCIPII
Tratamentul este strict chirurgical , iar indicatia este absoluta. Tratamentul se orienteaza dupa
starea generala a copilului, greutatea la nastere malformatiile asociate, tipul de atrezie, competenta
echipei operatorii. Tratamentul se face in anestezie generala cu IOT.
La copii mai mici de 1 800 g se monteaza gastrostomie.
TEHNICI
- Alungirea bontului esofagian superior
- Alungirea ambelor bonturi
- Apropierea ambelor segmente cu magnet
- Efectuarea unei fistule dirijate intre cele 2 bonturi, prin fire trecute prin ambele bonturi si
apropierea celor 2 segmente cu olive.
- Tratamentul toracoscopic
TEHNICA OPERATORIE PROPRIU-ZISA
- Nou-nascutul va fi pozitionat cu partea superioara a corpului mai ridicata plasat in decubit lateral
stang, cu bratul drept mai ridicat.
- Incizia incepe de la musculatura paravertebrala pe sub unghiul scapulei spre anterior.
- Toracele se va deschide in spatiul 4-5 ic drpt pe cale extrapleurala.
- Atentie a nu se leza nv vag.
- Sutura esofagiana se face prin 3 modalitati:
anastomoza telescopata
anastomoza termino-laterala
anastomoza termono-terminala, fara telescopare
POSTOPERATOR
se indeparteaza sonda endotraheala
sugarul este transportat intr-o sectie de ATI
copilul nu trebuie lasat in pozitie dorsala niciodata ci intors lateral aplecat inainte.
Esofagul prezinta 2 segmente: unul superior, altul inferior. Segmentul superior este dilatat si
alungit. Acesta cuprinde esofagul cervical si aproape intreg esofagul toracic. Peretele muscular circular
este foarte ingrosat, pe cand stratul longitudinal este putin reprezentat.
Mucoasa prezinta un aspect inflamator din cauza stazei. Reproducerea experimentala a
megaesofagului a fost realizata actionand la 3 nivele diferite:
a) la nivelul plexului nv al esofagului prin distructie-ischemie-refrigeratie sau actiune cu neurotixine.
b) la nivelul nervilor pneumogastrici prin vagotomie cervicala bilaterala
c) la nivelul SNC
Din punct de vedere AP avem:
- absenta plexului Auerbach, in 1/3 inferioara a esofagului sau degenerescenta sa
- hipertrofie supraiacenta
- leziuni de esofagita ------- infectii
- pneumonii
- supuratii pulmonare
28. Stenoza esofagiana post-caustica - tratament chirurgical (gastrostomie, esofagoplastie)
GASTROSTOMIE - operatie chirurgicala constand in deschiderea directa a stomacului la piele
printr-o sonda care permite alimentarea.
Tehnica originala ii apartine lui Gavriliu, si reprezinta prelevarea pe o lungime mai mare din
marea curbura gastrica o banda de perete cu care se realizeaza un tub vascularizat prin artera gastroepiploica stanga.
ESOFAGOPLASTIA COLICA
Ileocolonul drept vascularizat pe artera colica superioara dreapta a fost primul grefon utilizat. Cu
toate acestea vascularizatia ileala nu este totdeauna perfecta si volumul important ocupat de ceco-colon
in torace poate fi prost tolerat.
Astfel s-a ales colonul transvers si unghiul stang vascularizat prin artera colica superioara stanga si
arcada lui Riolan, ale caror debite pot fi crescute prin ligatura prealabila a arterei colice medii.
Grefonul este ascensionat de preferinta in sens izoperistaltic. In cazul inlocuirii totale a esofagului,
traiectul grefonului poate fi retrosternal, intrapleural drept sau stang sau mediastinal posterior, dupa
esofagectomie inainte de a ajunge in regiunea cervicala.
Ascensiunea retrosternala este tehnica cea mai simpla, nu este nevoie de deschiderea pleurei, iar
sectiunea muschilor subhioidieni si rezectia apendicelui xifoid sunt necesare uneori pentru a facilitarea
ascensiunii.
29. Simptomatologia clinica si Rx a atreziei de esofag
SIMPTOMELE prezente la nastere de un nn cu atrezie de esofag sunt:
- hipersialoree, cu imposibilitatea alimentatiei
- sufocare, cianoza, expectoratie
- prezenta de mucozitati in CRS
- abdomen meteorizat cu timpanism in epigastru
- Triada simptomatica: disfagie, tuse si cianoza, la care se poate adauga si polipneea
RADIOLOGIC, un simplu cliseu toraco-abdominal, permite obtinerea a numeroaselor informatii:
- Tipul de atrezie, care este recunoscut prin vizualizarea patrunderii aerului in TD. Daca nu patrunde
aerul poate fi o trezie de grad 1.
- Nivelul fundului de sac superior-poate fi notat, reprezentand vertebra de referinta.
- Existenta unei anomalii rahidiene.
30. Megaesofagul - simptomatologie clinica, investigatii paraclinice, diagnostic, tratament
SIMPTOMATOLOGIE CLINICA:
a) Disfagia - este gasita in momentul diagnosticului. La copilul mai mare ea este capricioasa si este
agravata de alimentele solide, este insotita de regurgitatii. Pacientul are senzatia ca are nevoie de
lichide pentru a ingera mancarea.
Simptomatologia RGE variaza cu varsta. Inaintea varstei de 2 luni varsaturile izolate sunt asociate
cu refuzul biberonului + crizele de plans. In aceasta perioada perioada , accidentele respiratorii nu sunt
frecvente dar sunt grave.
Intre 3 luni si un an varsaturile sunt asociate cu retard staturo-ponderal.
Metode de explorare:
- radiologia - tranzit eso-gastro-duodenal cu o sol baritata;
- endoscopia - controleaza leziunile si da primele semne de esofagita;
- PH metria;
- manometria - apreciaza contractiile peristaltice prin inregistrarea presiunilor endoluminale;
- tranzit izotopic - vizualizarea refluxului.
Evolutie:
a) este dominata de riscul esofagitei si de principala sa complicatie = stenoza;
b) factorul varsta intervine:
- inainte de 2 luni exista imaturitate din punct de vedere al jonctiunii eso-gastrice, reflux
intermitent, putin important, responsabil pentru regurgitatii, greutatea corporala nefiind afectata.
Datele evolutive pot fi apreciate prin PH metrie si endoscopie.
- intre 2 si 15 luni: poate exista o intarziere in maturizarea jonctiunii esogastrice.
- dupa 15 luni: apare pirozis, dureri retrosternale epigastrice.
- dupa 2 ani - situatia este stabila
COMPLICATII
a) Stenoza pilorica - complicatie evolutiva redutabila si survine la copii cu reflux gastroesofagian.
b) Complicatii bronho-pulmonare - cresc o data cu varsta, se remarca sub forma de astm, tuse
cronica, pneumopatie.
c) Apneea si moartea subita a nou-nascutului.
d) Complicatii mecanice - marile hernii drepte.
34. Stenoza hipertrofica de pilor- semne clinice, Rx, tratament
CLINIC:
- varsaturi, care reprezinta o particularitate legata de data de aparitie a acestora
- initial varsaturile sunt minime, apoi evolueaza rapid, capatand caracterele clasice
- au continut alimentar, lapte branzit, in jet
- sunt mai mult in cantitate decat alimentul ingerat
- semnifica staza gastrica, NU SUNT amestecate cu bila
- au coloratie albicioasa
- refuzul biberonului
- stare generala agravata in functie de varsaturi, cu denutritie + deshidratare
- la examenul local avem regiunea epigastrica excavata, unde peristaltice
- la palpare avem o oliva pilorica sub forma unei formatiuni tumorale
RADIOLOGIC:
- tranzitul baritat este unul din examenele importante in aceasta patologie
- semne indirecte: cantitati de lichid de staza, hiperperistaltism eficace
- semne directe: canal piloric opacifiat stramtorat, filiform alungit
TRATAMENT:
Tratamentul este chirurgical, dar perioada preoperatorie este foarte importanta. Primele 24-72 de h
se face o echilibrare HEL, daca copilul este deshidratat.
Alte indicatii folosite:
- o perfuzie adaptata ionogramei
- golirea stomacului si plasarea unei sonde nazogastrice
- antibiotice
- corectarea hipoprotrombinemiei
Chirurgical, se face pilorotomia extramucoasa.
39. Chistul congenital de coledoc - cauze, simptomatologie, clinica, diagnostic dif, tratament
Cauzele sunt reprezentate de: persistenta unui canal bilio-pancreatic comun si reflexului
pancreatico-biliar.
CLINICA
Clasica triada (dureri, icter, tumefactia HD), nu este decat rar intalnita. Diagnosticul se pune in
ultimul trimestru de sarcina. Metodele imagistice cele mai eficiente sunt reprezentate de echo, mai ales
echo Doppler.
La nn si la si la copilul mic, icterul este semnul cel mai frecvent intalnit. Acesta semnaleaza o
obstructie totala sau partiala a CBP. Acest icter este insotit de febra care semnifica infectia biliara.
Durerile apar mai rar , si sunt descrise doar de copii mai mari. Descoperirea unei tumori in HD ,
renitenta, fixata , trebuie sa ne gandim la un chist congenital de coledoc.
TRATAMENT
a) rezectiile chistelor cu refacerea CBP
b) trebuie facuta exereza totala a caii biliare dilatate si anastomoza bilio-digestiva pe o ansa in Y
c) post operatoriu se face un drenaj retro-hepatic care este lasat 5-7 zile in functie de cantitatea de
lichid peritoneal drenat
d) antibioterpaie-ampicilinametronizadol
e) reluarea alimentatiei orale dupa 5 zile post operator
40. Simptomatologie clinica si paraclinica a apendicitei acute la copilul mare
Simptomatologie generala: febra sau subfebrilitati la majoritatea bolnavilor, cefalee, tahicardie,
greata si varsaturi, tulburari de tranzit, frecvent constipatie, facies palid teros, inapetenta
Simptomatologie locala (dominate de durere):
- durere spontana cu localizare dependent de pozitia apendicelui
- hiperestezie cutanata in fosa iliaca dreapta
- aparare musculara in zona palpate
- durere provocata la efetuarea anumitor manevre
- contractura reflexa a peretului abdominal
- tuseul rectal poate aduce informatii valoroase
- palparea la nivelul fosei iliace drepte duce la flectarea coapsei
- formatiune tumorala in cazul aparitiei blocului appendicular
Radiografia arata prezenta unui coprolite, identifica imaginea de ocluzie, cografia releva
apendicele inflamat sau ajuta in diagnosticul de apendicita complicate, hemoleucograma
relevaleucocitoza cu predominanta neutrofilelor si examenul sumar de urina exclude alte afectiuni.
41. Posibilitati evolutive ale apendicitei acute
Rar se face evolutia spre resorbtie in formele catarale si uneori flegmonoase. Evolutia cazurilor
netratate duce la peritonita generalizata sau localizata din cauza complicatiilor perfoartive si alte
complicatii ca: abcese subfrenice, abcese hepatice, pileflebita, pleurezie purulenta, abces pulmonar,
bacteriemie sau septicemia.
42. Diagnosticul diferential al apendicitei acute
Diagnosticul diferential se face cu: enterocolitele, pneumopatiile acute, limfadenita mezenterica,
colica renala dreapta, pielonefrita acuta, invaginatia intestinala, parazitozele digestive, inflamatia
diverticulului Meckel, patologia ginecologica, adenopatia iliaca externa dreapta, peritonita gonococica
sau pneumococica, adenoamigdalitele acute, bolile infecto-contagioase, RAA, varsaturi aceronemice,
purpura Henoch-Schonlein, intoxicatia cu plumb, hepatita epidemica, ulcer perforat.
Blocul apendicular (plastron apendicular) este un bloc visceral de protexctie in jurul unui apendice
purtator de proces supurativ sau gangrenos.
Evolutia blocului apendicular spre abcedare este urmarita clinic si paraclinic prin: durere
pronuntata, crestere in volum a blocului, fluctuenta, leucocitoza, cresterea VSH, febra. Incidenta
perforatiei ramane crescuta la sugar si copilul mic, perforatia asociandu-se cu morbiditate si mortalitate
crescuta.
44. Apendicita acuta-particularitati la nn + sugar
La nou-nascut diagnosticul de apendicita este extrem de dificil, pentru ca tabloul clinic este cu
totul si cu totul nespecific: paloare, hipertermie, varsaturi si diaree, fiind asemanator cu al multor alte
afectiuni intalnite la aceasta varsta.
Acest lucru face ca apendicita acuta la aceasta varsta sa fie intotdeauna descoperita in stadiul de
peritonita. Varsaturile sunt un simptom cvasiconstant la aceasta varsta, in majoritatea cazurilor copilul
fiind febril, fara ca aceasta sa fie o regula absoluta.
La fel ca si la nou-nascut apararea musculara lipseste, dar la palparea profunda la nivelul fosei
iliace drepte se poate constata uneori o flectare a coapsei drepte pe bazin, ceea ce constituie un indiciu
deosebit de important pentru diagnosticul de apendicita.
Si in cazul sugarului, ca si la nou-nascut, diagnosticul de apendicita se pune cel mai adesea in
stadiul de peritonita, consecutiva perforatiei apendiculare.
45. Ocluziile joase la copil - cauze, simptome clinice, RX
CAUZE:
- Malformatiile TD - sunt frecvente , apar de la nivelul duodenului la nivelul rectului , si pot fi de la
stenoze la atrezie.
- Hernia inghinala sau inghinoscrotala strangulata- cauza majora
- Invaginatia intestinala- cauza frecventa
CLINIC avem: durere, varsatura, meteorism, oprirea tranzitului intestinal.
PARACLINIC: HLG, TS, examen urina, uree, glicemie, Rx abdominala simpla, Echo abdominala,
irigografia.
!!!! TRANZITUL BARITAT ESTE INTERZIS !!!
46. Ocluziile inalte la copil-cauze, simptome clinice
Cauzele sunt aceleasi ca la ocluziile joase
CLINIC:
- varsaturi alimentare cu aspect verzui sau bilios
- acest tip de ocluzii sunt ocluzii cu abdomen plat, excavat
- oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale + gaze apare tardiv
- durerea
47. Varsaturile in ocluziile congenitale la copil
Varsaturile sunt precoce, bilioase si persistente in ocluziile inalte sau tardive si fecaloide in cele
joase.
Varsaturile, prin prezenta sau absenta bilei pot indica sediul supra- sau subvalerian al stenozei.
Momentul varsaturilor si cantitatea lor dau informatii pretioase, orientand diagnosticul catre un
obstacol incomplet - atunci cand varsaturile apar mai tarziu si sunt cantitativ mai reduse - sau catre o
intrerupere totala a continuitatii duodenale - atunci cand ele apar foarte precoce si sunt abundente,
copilul eliminand intreaga cantitate de lichide primita.
48. Clasificare HD in functie de localizare, etiologie HD
Hemoragie digestiva superioara (HDS) sursa sangerarii situata deasupra unghiului duodenojejunal Treitz;
Hemoragie digestiva inferioara = cu sediul situat sub unghiul Treitz, pana la anus.
Cauze de HDS: leziuni peptice (ulcer duodenal, ulcer gastric, esofagita de reflux, gastrita si
duodenita), consumul de AINS, gastrite acute, hipertensiunea portala, sindrom Mallory Weiss,
neoplasme ale esofagului, stomacului si duodenului, esofagita infectioasa, leziune Dieulafoy, fistula
aorto-duodenala, angiodisplazie, boala Crohn, hemobilia, hemoragia de cauza pancreatica.
+
Ulcerele primitive G-D - frecventa, epidemio, patogenie, AP
- frecventa ulcerului creste cu varsta , ea fiind maxima in jurul varstei de 15 ani
- sediul duodenal al ulcerului este predominant dupa 7 ani , cea mai mare frecventa fiind la B
- cele mai multe ulcere au AHC ulceroase
- apar mai des la pacientii care au grupa sangvina 0, sau grup tisular HLA B5
Elementele de patogenie + AP sunt :
- UD este bulbar
- UG predomina pe portiunea pilorica a stomacului + mica curbura
- Intereseaza mucoasa + musculara
- Leziunea este tapetata de un tesut fibrinos, congestiv, bogat vascularizat, cu infiltrat inflamator,
inconjurat de edem
- Germenul implicat este HP
Ulcerele G-D primitive - clinica, investigatii, tratament
a) durerea - este un element dominant , fiind prost definita, prost localizata cu sediul preombilical,
sau situata in FID. NU ESTE ritmata de mese, dar este nocturna, si se asociaza cu o scadere a
apetitului. Pentru acelasi copil, sediul este precis si fix.
b) varsaturi
c) greturi
d) eructatii
In cele mai multe cazuri, ulcerul este evidentiat prin un din complicatii: hemoragia progresiva,
insidioasa, perforatiile, stenoza pilorica , mai rar la copil, mai des la adolescent
Ca explorari care se fac sunt: endoscopia, radiologia cu simplu/dublu contrast.
TRATAMENT
- are ca scop cicatrizarea ulcerului + prevenirea unei recidive
- medicamentele utilizate sunt reprezentate de: antiacide (sucralfatul), antisecretorii (cimetidina,
ranitidina), anticolinergice.
Ca schema terapeutica avem: anti H2 timp de 4 saptamani, apoi control endoscopic; vagotomie
hiperselectiva
Ulcerele Gastro-Duodenale secundare
Sunt reprezentate de ulcerele de stress + medicamentoase. Acestea se observa la orice varsta, fara
predominenta de grup sanguin sau tisular, nici de sex. Sediul lor este mai frecvent la nivelul lui D1.
Aceste ulcere sunt acute si se caracterizeaza dpdv AP prin ulceratii fara edem periferic. Clinic
complicatiile puse in evidenta , sunt hemoragia/perforatia.
Ulcerele se stress au urmatoarele cauze afectiunile neurologice (infectii, tumori), complicatiile
postoperatorii, arsurile.
Tratamentul consta in refrigerare gastrica, medicatie antiacida, Anti H2.
Ulcerul medicamentos este dat de utilizarea corticoterapiei, aspirinei.
49. Torsiunea de anexe la fetite tablou cinic, tratament
SIMPTOMATOLOGIE
- Durere continua, sfasietoare, cu caracter colicativ care apare in FID sau FIS, care iradiaza la
nivelul lombei respective, bazinului sau coapsei
- Greturi, varsaturi, anxietate
- Constipatie - sindrom ocluziv
- Polakiurie - rar
La examenul fizic, avem durere, aparare musculara, la tuseul rectal avem decelarea tumorii.
TRATAMENT
Tratamentul chirurgical
Se face un abord pe linia mediana putandu-se realiza dezinvaginarea manuala cu infiltratie +
novocaina a bazei mezenterului si practicarea apendicectomiei.
Se poate practica si rezectii limitate (enterectomii), dar este de preferat cu anastomoze terminoterminale.
54. Cauze de invaginatie intestinala la copilul mare
- Diverticului Meckel, polipi, tumori intestinale;
- Invaginatia apendixului in apendicita;
- Ghem de ascarizi;
- Peristaltica anormala secundara ulceratiilor;
- Endometrioza, boala inflamatorie intestinala;
- Adeziuni intestinale, cetoacidoza diabetica;
- Fibroza chistica;
- placa Peyer hipertrofiata in cursul unei infectii virale;
55. Ileusul meconial - def, cauze, tratament
Reprezinta acumulare de meconiu vascos, aderent de peretele IS, insotit sau nu de muscoviscidoza
cu modificarea secretiilor glandelor derivate din tubul digestiv primitiv.
IM este consecinta degenerescentei sclero-chistice a glandelor exocrine.
TRATAMENT
- clisma cu gastrografin osmolaritate crescuta atrage apa in lumen sub control radiologic
- laparotomie cu scopul restabilirii permeabilitatii lumenului intestinal
- injectare de gastrografin prin peretele intestinal
- ileostomie si tub de dren intraluminal pe care se instileaza gastrografin
- rezectia segmentului afectat si refacerea continuitatii intestinale termino-terminal
- ileostomii: laterale, in teava de pusca (Miculicz), in Y cu ansa aferenta exteriorizata la perete
56. Simptomatologia clinica si Rx in peritonita meconiala la copil
- apare dupa nastere
- distensie abdominala + eritem al peretelui abdominal +/- edem al acestuia
- la palpare se poate evidentia o masa tumorala
- distensia conduce la compromiterea respiratiei
- secundar apare volemia
- pe RX apar calcifieri la abdomen cu scrot, care provin din perforatia intestinala intrauterina
meconiul intraperitoneal poate sa se calcifice in 4 h de la perforatie
57. Simptomatologia clinica + Rx a malformatiilor intestinului gros
Clinic:
- Atrezii: realizeaza un tablou de ocluzie neo-natala precoce prin obstructie mecanica, varsaturi
alimentare, apoi bilioase, distensie abdominala voluminoasa. Pielea abdomenului este adesea
intinsa si stralucitoare strabatuta de o circulatie venoasa superficiala, intarziere sau absenta totala a
emisiei de meconiu.
- Stenoza: simptome mult mai tarziu, episoade de constipatie, crize dureroase colice, diaree,
prezenta de sange si glere in scaune, tablou de ocluzie intestinala. Se poate palpa o masa
abdominala, auscultatie avem zgomote intestinale.
Radiologic:
- cliseul abdominal pe gol confirma ocluzia si poate indica chiar si sediul;
- radiografia abdominala pe gol ne arata prezenta unei anse voluminoase, extrem de dilatate,
meconium granitat, cu cateva anse intestinale aerate, nivele orizontale hidroaerice;
- clisma cu substanta opaca va putea preciza tipul si sediul.
58. Tratamentul in megacolonul congenital
Tratamentul este chirurgical si medical, cel definitiv este chirurgical. El consta in ablatia
segmentului aganglionar + restabilirea continuitatii intestinale.
Tratamentul medical
- nu exista un tratament medical curativ pentru megacolonul congenital
- tratamentul de reanimare al ocluziei nounascutului sau sugarului - in conditiile unui tablou de
ocluzie joasa, tubul digestiv trebuie sa fie decomprimat printr-o sonda nazo-gastrica, cu
rehidratare iv, antibioterapie
- golirea zilnica a scaunelor prin clisma
- Tratamentul chirurgical temporar
- se practica o stomie de decompresiune care este situata la nivelul intestinului sanatos
Tratamentul chirurgical definitiv
- coborarea acolo-anala
- coborarea recto-rectala trans-anala, prin care rectul este izolat prin rezectie si inchis in 2 planuri
deasupra promontoriului. Restul colonului aganglionar este rezecat, si dupa scheletizarea sa, este
coborat recto-rectal, trans-anal
- coborarea extra-mucoasa endo-rectala
- interventii abdominale joase(operatia lui State)-rezectia colonului dilatat
59. Simptomatologia clinica a megacolonului congenital
Semne clinice: intarzierea eliminarii meconiului (94% in 24 ore), distensia abdominala, varsaturi
bilioase, diaree, paloare cenusie, agitatie, respiratii numeroase, rapide, tahicardie, hipertermie.
Examenul abdominal: distensie abdominala, anse intestinale destinse si "in lupta", timpanism
abdominal, cresterea peristaltismului, borlborisme.
Tuseul rectal ne arata un canal anal permeabil fara urme de materii fecale.
60. Malformatiile ano-rectale tratamentul diverselor forme clinice
FORME INALTE
In aceste forme sfincterul intern este absent, cel extern este hipoplazic, iar singurul element
normal este fascicolul puborectal al ridicatorului anal.
Interventia are 3 timpi:
a) repararea fascicolului pubo-rectal: abdominal, perienal, posterior median, centrat pe joctiunea
sacro-coccigiana, perineala anterioara
b) eliberarea intestinului si coborarea sa se face pe cale abdominala, calea perineala antreneaza o
distrugere a fascicolului puborectal, iar calea sacrata este foarte stramta.
c) confectionarea neo-anusului cu refacerea sfincterului extern: colostomie, rezervarea fascicolului
puborectal al muschilor ridicatori anali
FORME JOASE
Interventia se face pe cale perineala pura, fara abord mixt. Principiul este de a efectua o deschidere
a fundului de sac intr-un loc accesibil cu obtinerea unui calibru suficient de cca 10 mm diametru, fara
leziuni la aparatul sfincterian.
In marea majoritate a cazurilor interventia chirurgicala este practicata in perioada neo-natala,
primele 24-48 de h , pentru a se evita ocluzia intestinala.
Avantajele sunt urmatoarele: risc infectios minim
IN PREZENTA UNUI ORIFICIU ANAL
a) Malformatii cu fistula: operatia cut-back a lui DB, plastia Y-V, tratament in 2 timpi al lui Pellerin,
anorectoplastia sagitala post.
b) Antepozitie anala:
- este caz particular si se intalneste la fetite
- anuloplastie prin lambou de tip Y-V
- se face rezectia in aspect de felie de portocala , portiunea de tegument posterior , eliberarea
peretelui anal, si efectuarea unei suturi ano-cutanata semicircular.
- incizie semi-circumferentiala posterioara cu mic traiect in regiunea mediana
IN ABSENTA ORIFICIULUI ANAL
Reprezinta un orificiu preputial stramt, nepermitand decalotarea. Intre preput si gland pot exista
aderente stranse unde se poate acumula smegma.
TRATAMENT
- largirea preputului cu o pensa
- liza aderentelor intre gland si preput
- recalotare, cu suspendarea preputului cu 2 pense, ventral si dorsal
- la nivelul santului coronar se incizeaza pielea preputului
- cu 2 pense se ridica preputul si se face o incizie intre ce le 2 pense pana la 2-3 mm de santul
coronar
- se rezeca mucoasa preputiala semicircular
- hemostaza atenta
CIRCUMCIZIA PARTIALA
Prin aceasta se incearca pastrarea partiala a preputului, daca preputul este suficient de lung.
Tehnica plastibell
- Dupa lizarea aderentelor (daca exista), intre preput si gland se pune orificiul preputial sub tensiune
cu ajutorul a 3-4 pense.
- Se adapteaza un dispozitiv intre gland si preput cu sprijin in santul coronar
- Se face plastibell
POSTOPERATOR
- Circumcizia se practica in cadrul chirurgiei de o zi
- Pacientul va fi lasat acasa cand este complet treaz si nu are simtomatologie postanestezica
(varsaturi + ameteli).
- Celor cu circumcizie totala li se aplica un pansament gras cu bacitracina, vaselina ori cu anestezic
local
- Se recomanda bai locale cu ceai de musetel
- La cei cu circumcizie partiala li se vor recomanda numai bai locale.
67. Patologia preputului la copil
ADERENTELE BALANO-PREPUTIALE apare pana in 2 ani si este mai frecvent la B. Sunt niste
aderente conjunctive, laxe care favorizeaza depozitarea segmei produsa de glandele lui Skin. Sunt
congenitale sau secundare unor defecte de igiena. Infectii repetate produse la nivelul santului balanopreputial. Tratamentul este reprezentat de decalotare + o toaleta a santului balano preputial cu alcool si
unguent cu antb.
BALANITA si BALANOPOSTITA sunt date de lipsa igienei in spatiul balanopreputial.
Tratamentul este dat de igiena locala cu apa si sapun
- BALANITA este o inflamatie a mucoasei glandului penian
- BALANOPOSTITA este o balanita + infectarea mucoasei preputiale
FIMOZA apare pana la varsta de 2 ani si reprezinta decalotarea fortata, urmata de durere si
producerea de fisuri
PARAFIMOZA reprezinta o complicatie a unei fimoze. Consta intr-o decalotare fortata si trecerea
glandului printr-un inel scleros fimotic. Pacientul prezinta dureri violente, urmate de o staza
limfovenoasa si edem masiv al glandului si preputului. Uneori poate produce necroza si sfacelarea
preputului.
Tratamentul se reliazeaza printr-o reducere blanda dupa o compresiune lenta si prelungita a
glandului si preputului
Daca aceasta manevra reuseste se poate practica chiar o sectiune
Daca NU, se face o sectiune a inelului de strangulare pe fata dorsala a penisului, urmata de o
CIRCUMCIZIE.
PARAFIMOZA reprezinta o complicatie a unei fimoze. Consta intr-o decalotare fortata si trecerea
glandului printr-un inel scleros fimotic. Pacientul prezinta dureri violente, urmate de o staza
limfovenoasa si edem masiv al glandului si preputului. Uneori poate produce necroza si sfacelarea
preputului.
Tratamentul se reliazeaza printr-o reducere blanda dupa o compresiune lenta si prelungita a
glandului si preputului
Daca aceasta manevra reuseste se poate practica chiar o sectiune
Daca NU, se face o sectiune a inelului de strangulare pe fata dorsala a penisului, urmata de o
CIRCUMCIZIE.
69. Ectopia testiculara definitie clinica, tratament.
Acest termen este aplicat acelor testicule care au deviat de la traiectoria normala , in drumul lor
din regiunea lombara in bursa scrotala.
Testiculul se gaseste:
- sub pielea perineului inapoia scrotului
- sub tegumentele penisului aproape de baza acestuia
- la radacina coapsei
70. Diagnosticul diferential al torsiunii de testicul la copil
71. Torsiunea de testicul semne clinice, tratament, complicatii
SEMNE CLINICE
- debut brusc, cu dureri violente la nivelul scrotului, tumefierea hemiscrotului de partea dureroasa,
pliuri scrotale sterse, tegumente rosii, calde
- palpare dureroasa, testicul retractat cranial si are o pozitie orizontala, cordonul este ingrosat si
dureros in segmentul inferior
- semne generale: greata, varsaturi, paloare, anorexie.
TRATAMENT
Este chirurgical si este o mare urgenta. Consta in detorsionarea testiculului si infiltrarea cordonului
spermatic cu Novocamina si fixarea acestuia daca testiculul este viabil sau castratia in cazul necrozei
tisulare.
Granulomul ombilical - conduita terapeutica
Granulomul este nitrat cu granule de argint sau ligaturat la baza daca este mai mare. In situatiile de
celulite necrozante se administreaza antibiotice, starea generala se sustine cu solutii de glucoza,
vitamine, sange, incizii tegumentare care sa circumscrie procesul inflamator.
72. Criptorhidria - definitie + tratament
Orice testicul necoborat sau incomplet coborat reprezinta un testicul criptorhidic. Se gaseste in
permanenta in afara scrotului si a carui coborare prin tractiune manuala este fie imposibila, fie urmata
de o ascensiune imediata.
Poate fi completa (intraabdominala sau intraparietala ) sau incompleta ( inghinala inalta sau joasa).
TRATAMENT
- hormonal: gonadotrofina corionica 2-3 injectii / sapt, doza totala sub 15 UI; contraindicat in
criptorhidiile abdominale si cele care se insotesc cu sac de hernie sau alta anomalie anatomica
asociata. Indicata in cele inghinale la copii cu varsta intre 4-5 ani.
- chirurgical: orhidopexie = eliberarea testiculului din vaginala sa si din cordonul spermatic.
73. Hematocolpos, hematometrie
HEMATOCOLPOS - reprezinta colectarea sangelui menstrual in vagin, datorita unei imperforatii
himenale sau a unei atrezii a orificiului vulvar.
HEMATOMETRIE - reprezinta colectarea sangelui menstrual in uter, datorita atreziei colului
uterin sau aplaziei totale a vaginului.
74. Hidronefroza congenitala etiopatogenie, simptomatologie clinica, diagnostic, tratament
a)
b)
c)
d)
e)
f)
g)
h)
i)
-
Reprezinta o consecinta a:
Malformatiilor jonctiunii pielo-ureterale (75%)
factori extrinseci(bride fibroase, rinichi ectopic, rinichi in potcoava)
factori intrinseci(hipoplazia acestei jonctiuni, anganglionoza)
Malformatiilor obstructive ale ureterului
Uropatiilor obstructive subvezicale
Consecinta obstructiei este dilatatia de bazinet + calice, urmata de o atrofie progresiva a
parenchimului renal.
B sunt mai afectati decat F, apare la rinichiul stang.
Pacientul prezinta piurie, dureri lombare, poliurie+ polidipsie, tulburari digestive, febra, stare
generala alterata, anemie.
Formatiune tumorala in flanc, elastica, de dimensiuni variabile, remitenta la palpare.
Este denumita tumore fantoma.
Diagnosticul + se pune pe examenul clinic + examenul urinei (albuminemie, hematurie), urografic
(rinichi mut).
Tratamentul consta in
operatia de pielo-uretero-plastie, prin care se face o rezectie a portiunii patologice
nefrectomie daca nu se poate face aia de mai sus.
Reprezinta refularea urinei din vezica in caile urinare superioare. Este de 4x mai frecvent la F
decat la B.
25-305 dintre infectiile urinare cronice sau recidivate, care se intalnesc la copil se datoreaza
refluxului vezico-ureteral, sau sunt intretinute de acesta.
a) Reflux primar (congenital) -50% din cazuri: scurtarea ureterului intravezical, imaturitatea
ureterului intravezical, anomalii ureterale
b) Reflux secundar care realizeaza o hipertensiune intravezicala
c) Reflux asociat- cu malformatii uretero-vezicale precum megaureterul primitiv.
78. Anomaliile anatomice de volum ale rinichiului
Aplazia renala este o malformatie renala rara reprezentata prin: existenta unor glomeruli fibrozati,
a unor tubi renali atrofiati, a uni parenchim sclerolipomatos.
Din punct de vedere clinic pot apare nevralgii, prezinta piurie, hipertensiune arteriala.
Diagnosticul pozitiv se va baza pe urografie iv, scintigrafie renala, arteriografie renala selectiva.
Hipoplazia renala reprezinta o malformatie in care intalnim un volum redus al rinichiului cu
reducerea numarului de calice, cu un bazinet rudimentar, hidronefrotic.
Hiperplazia renala este o malformatie de volum pe care o putem intalni in contextul unei leziuni
controlaterale.
79. Cauze de retentie acuta
Exista 2 mari tipuri de valve de uretra posterioara , fiecare cu o embriogeneza diferita:
- valvele de tip I (YOUNG) - sunt cele mai frecvente si situate totdeauna polul inferior al lui verum
montanum, demonstrand un defect de rezorbtie al repliurilor uretr-vaginale
- valvele de tip III (YOUNG) - adevarate diafragme, sunt legate de un defect de rezorbtie al
membranei urogenitale, parte anterioara a membranei cloacale. Aceste valve sunt totdeauna situate
dedesubtul lui verum montanum
Valvele de tip II care pornesc de la verum montanum si merg spre colul vezical reprezinta un
model de valve cu existenta discutabila.
80. Refluxul vezico-ureteral- simptomatologie clinica, complicatii, tratament
SIMPTOMATOLOGIA CLINICA a refluxului vezico-ureteral are simptomatologia clinica a
infectiei urinare. In acest sens intalnim urmatoarele: febra, tulburari digestive, polakiurie, disurie,
tulburari hipogastrice, astenie, paloare, edeme palpebrale, hematurie.
Diagnosticul se va sprijinii pe imaginile urografice (iv), pe ureterocistografia mictionala care va
preciza tipul(pasiv/activ) si stadiul refluxului.
Stadiile pot fi:
- I - in care ureterele si bazinetul sunt de aspect normal
- II - unde exista o dilatatie moderata uretero-bazinetala
- III - aspect de uretero-hidronefroza si deficit functional al parenchimului renal
COMPLICATII - complicatia cea mai de temut a refluxului vezico-ureteral o reprezinta atrofia
secundara, pe seama infectiei si al hiperpresiunii refulate.
TRATAMENT poate sa fie un tratament conservator (1-2 ani), pe seama chimioterapiei si
antibioterapiei sau tratament chirurgical care consta in reimplantarea ureterelor dupa diverse procedee
chirurgicale.
81. Hipospadias - embriologie, clasificarea AP
EMBRIOLOGIE
La o luna de gestatie organele genitale nu sunt diferentiate. In saptamanile 9 -10 celulele Leydig
incep sa sintetizeze testosteronul.
Acesta determina dezvoltarea organelor genitale masculine. Spre saptamanile 13-14 uretra peniana
si preputul sunt complet formate.
Anomaliile in dezvoltarea uretrei si preputului conduc la hipospadias.
CLASIFICAREA ANATOMO PATOLOGICA
TRATAMENTUL
Terapeutica trebuie sa fie blanda + progresiva pentru a evita necroza de cap femural
Daca Ortolani este + atunci avem URGENTA ORTOPDICA
Daca sunt indoieli reexaminam cu foarte mare atentie soldul , orice limitare a abductiei fiind
suspecta , iar nn va fi infasat cu coapsele in abductie.
La nn in primele zile , nu se recomanda decat infasatul in abductie
1-4 luni-ham Pavlik, extensie continua, aparat gipsat, ca mijloc chirurgical avem tenotomie de
adductori
la 3-4 ani doar interventii chirurgicale-reducere sangeranda
cancerizarea cicatricelor sau a ulceratiillor cronice sub forma unor carcinoame scuamoase
La originea tabloului de hemoragie interna stau traumatisme severe produse in timpul nasterii.
Aceste hemoragii apar mai ales la copii cu greutate mare sau la prematuri. Hipoxia prelungita si staza
hepatica sunt factori care maresc fragilitatea vasculara.
Clinic hemoragia interna este greu de recunoscut. Nou-nascutul este palid, socat, abdomenul
destins dar depresibil.
Rupturile splinei. In cadrul traumatismelor abdominale splina este organul parenchimatos cel mai
frecvent lezat; ruptura poate fi unica sau multipla. Tabloul clinic contine, pe langa starea de soc, semne
de hemoragie interna (paloare, scaderea TA, puls frecvent, slab batut si senzatia de sete) ca si un
sindrom de iritatie peritoneala. Echimozele si escoriatiile tegumentare, situate in regiunea splinei, au
mare semnificatie.
Rupturile rinichiului. La copii rinichiul se rupe mai usor din cauza unor particularitati de
structura. Parenchimul si capsula renala sunt mai putin rezistente, fasciile renale mai subtiri, iar
grasimea perirenala, redusa proportional.
Hematuria poate lipsi in caz de rupturi sau smulgeri ale ureterului, dar contractura si impastarea
lojei renale atrag atentia asupra rupturii renale, alaturi de alte semne de hemoragie interna.
Traumatismele hepatice. Se situeaza pe locul II in privinta frecventei rupturilor organelor
parenchimatoase la copil (dupa splina).
Desi este partial protejat degrilajul costal, principalii factori de vulnerabilitate sunt de volumul
mare al viscerelor si relativa sa fragilitate. Agentii etiologici traumatici sunt comuni si reprezentati de
contuzii severe abdominale sau toraco-abdominale (lovitura directa, contralovitura sau strivire) si de
plagile penetrante abdominale, toraco-abdominale sau lombo-abdominale. La nou-nascuti ruptura de
ficat are etiologie obstreticala.
98. Traumatismul abdominal la copil clinica rupturilor organelor cavitare
Ruptura stomacului este rar intalnita si survine in caz de traumatism puternic pe stomacul destins
alimentar. Ruptura se manifesta printr-o stare grava de soc si distensie abdominala.
Pe duoden se produc rupturi in cazul traumatismelor puternice. Adeseori rupturile se produc
retroperitoneal prin strivire pe coloana vertebrala. Rupturile evolueaza cu stare grava de soc. Perforatia
fetei anterioare este mai rara.
Intestinul subtire si colonul, in caz de perforatie, evolueaza rapid cu semne de abdomen acut
(durere, contractura musculara, varsaturi).
99. Examenul scaunului la copil - DIAG DIFERENTIAL
Pe degetul de manusa, in urma efectuarii tuseului rectal putem avea:
a) Prezenta unor glere - a unor scaune de culoare galben-verzuie dar care nu sunt echivalentul
scaunului meconial la nou-nascut. In acest caz nu s-a reusit sa se realizeze un scaun de meconiu
normal si ceea ce avem pe degetul de manusa reprezinta o incercare de realizare a unui scaun.
b) Prezenta unor urme de sange:
- melena din HDS
- de culoare rosie caramizie-scaun hematochezic (de culoarea caramidei), reprezinta o hemoragie la
nivelul TD mijlociu
- zeama de carne - invaginatie intestinala
- rosu inchis invaginatie intestinala, intr-o afectiune cate intereseaza colonul
- rosu deschis - fisuri anale, polipi
- puroi, secretii sanghino-purulente
100.
Aceste malformatii congenitale sunt puse in evidenta in special in primele zile sau saptamani de la
nastere.
Factorii teratogeni exogeni pot fi:
- factori fizici: Rx, caldura
- factori carentiali: anoxia, CO2, vitamine, minerale(ex lipsa iodului poate duce la hidrocefalie,
malformatii oculare, urogenitale)
- factori infectiosi: toxoplasmoza, rubeola, rujeola, varicela, gripa, hepatita epidemica
- factori chimici: cortizonul, hormonii sexuali, insulina, cafeina, sulfamide, antibiotice
- terenul matern: cunoscut la mame diabetice, renale, cu hipertensiune arteriala.
101.