Sunteți pe pagina 1din 8

CURS 11

FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV


MOTILITATEA TUBULUI DIGESTIV
1. Masticaia
2. Deglutiia
3. Caracteristici ale musculaturii netede gastro-intestinale
4. Motilitatea gastric
5. Motilitatea intestinal
6. Defecaia
1. MASTICATIA
Masticatia este procesul de prelucrare mecanic a alimentelor introduse n cavitatea bucal si de nsalivare a
acestora cu formarea bolului alimentar.
1.1. Componentele masticatiei
(a). COMPONENTA PASIV - aparatul dento-maxilar - este alctuit din:
dinti - realizeaz o suprafat triturant cu rol n tierea, zdrobirea, mcinarea alimentelor si o suprafat
ocluzant prin premolari si molari
mandibul
articulatia temporo-mandibular
(b). COMPONENTA ACTIV reprezentat de:
muschii masticatori - prin contractie asigur miscrile mandibulei si prin tonusul lor de repaus asigur
pozitia ocluzant; muschii masticatori se clasific n:
muschi ridictori ai mandibulei - muschii maseter, temporal si pterigoidieni interni
muschi cobortori ai mandibulei - muschii pterigoidieni externi, milohioidian, geniohioidian si
pntecele anterior al digastricului
muschii limbii - asigur propulsia alimentelor pe suprafata triturant
muschii oro-faciali - mentin saliva si alimentele n cavitatea bucal
n cadrul masticatiei, mandibula mai execut miscri de:
diductie - contractia alternativ a muschilor pterigoidieni externi
propulsie - contractia simultan a muschilor pterigoidieni externi si interni
retropulsie - contractia m.temporal
1.2. Controlul masticatiei
Masticatia reprezint o succesiune de reflexe neconditionate de coborre / ridicare a mandibulei la care se
adaug un control voluntar.
(a). Reflexul miotatic (trigeminal) - de ridicare a mandibulei - deschiderea voluntar a cavittii bucale
determin ntinderea m.maseter si stimularea terminatiilor senzitive primare ale fusului neuro-muscular ce
reprezint terminatii senzitive de tip a ale nervului V. Aferentele ajung n nucleul senzitiv bulbar al V si au
efect de activare a centrului masticator din punte ce corespunde cu nucleul de origine a nervului V. Eferenta
motorie, trigeminal, determin contractia m.maseter si ridicarea mandibulei.
(b). Reflexul miotatic inversat - de coborre a mandibulei - contractia muschiului maseter determin
ntinderea organului tendinos Golgi ce prezint terminatii senzitive de tip b ale nervului V. Aferentele ajung la
nucleul senzitiv V din bulb si au efect de inhibare a centrului masticator pontin, cu relaxarea muschiului
maseter si coborrea mandibulei.
(c). Reflexul linguo-maxilar - este un reflex de stimulare a coborrii mandibulei, avnd ca punct de plecare
contactul alimentelor cu mucoasa gustativ si aferente prin nervii VII si IX ce ajung la bulb si de aici la
nucleul masticator pontin.
Reflexul masticator neconditionat cuprinde:
aferente - n. V pentru stimuli tactili si proprioceptivi
- n. VII si IX pentru stimuli gustativi
centru masticator n punte - nucleul de origine a nervului V

eferente - n .V pentru muschiul maseter


- n. VII pentru muschii oro-faciali
- n. XII pentru muschii limbii
Coordonarea cortical a masticatiei are la baz:
circuite cortico-pontine cu originea n aria motorie cortical. Leziunea acestei arii determin un reflex de
masticatie fr coordonare lingual si oro-facial, cu imposibilitatea formrii bolului alimentar
circuite cortico-reticulo-corticale care asigur tonusul de repaus al muschilor masticatori pe baza
aferentelor proprioceptive.
1.3. Valoarea functional a masticatiei:
durata masticatiei depinde de natura alimentelor si de obisnuint
o bun masticatie asigur a o bun digestie
consumul de alimente cu consistent crescut asigur dezvoltarea masivului facial si are un rol trofic
asupra acestuia; stimuleaz secretia salivar, autocurtirea si integritatea cavittii bucale
intervine n receptia olfactiv si gustativ
are rol n stimularea reflex a secretiei si motilittii digestive
2. DEGLUTITIA
Deglutitia este procesul mecanic prin care alimentele sunt deplasate din cavitatea bucal prin faringe si esofag
n stomac.
2.1. Timpii deglutitiei
TIMPUL BUCAL - dureaz 0,3 sec.
- reprezint traversarea istmului buco-faringian de ctre bolul alimentar.
- Prin ridicarea vrfului limbii, care ia punct de sprijin pe arcada dentar si pe bolta palatin, bolul alimentar
este plasat pe baza limbii.
- Traversarea istmului buco-faringian presupune:
ridicarea limbii prin contractia muschilor milohioidian, stiloglos, palatoglos si hioglos
deschiderea istmului buco-faringian prin relaxarea stlpilor vlului palatin si ridicarea vlului palatin
aspiratia faringian a bolului alimentar de ctre presiunea negativ faringian (-20 cmH2O)
TIMPUL FARINGIAN - dureaz 0,2 sec
- reprezint traversarea faringelui de ctre bolul alimentar si nchiderea altor ci de ptrundere a bolului dect
cea esofagian:
calea nazal este nchis prin contractia ridictorului si tensorului vlului palatin
calea bucal este nchis prin nchiderea istmului buco-faringian ca urmare a contractiei prelungite a
muschiului milohioidian
calea laringian este nchis prin nchiderea orificiului laringian ca urmare a ridicrii laringelui sub
actiunea m.suprahioidieni, a micsorrii orificiului glotic prin contractia m.aritenoizi si prin acoperirea
orificiului glotic cu epiglota.
Progresiunea bolului alimentar spre esofag se face cu participarea muschilor faringieni si sub actiunea
presiunii de mpingere a bolului alimentar ce poate ajunge la 70 - 100 cm H2O.
TIMPUL ESOFAGIAN - dureaz 6-7 sec, dar variaz n functie de consistenta bolului alimentar si vectorul
gravitational.
- Progresiunea bolului alimentar prin esofag este asigurat de unde peristaltice primare si secundare care
trebuie s nving rezistenta cardiei si s mping alimentele n stomac.
Undele peristaltice primare - sunt contractii succesive, cranio-caudale, ale fibrelor musculare circulare,
declansate prin stimularea cmpului receptor al deglutitiei. O und peristaltic debuteaz odat cu
relaxarea sfincterului esofagian superior, ntins pe o portiune de 4 cm. Contractia acestui sfincter, dup ce
el este traversat de alimente, dezvolt o presiune de 20-70 cmH2O care mpiedic ptrunderea aerului n
esofag si regurgitatia alimentelor. Contractia fibrelor longitudinale ajut la progresiunea bolului alimentar
prin scurtarea esofagului.
Undele peristaltice secundare sunt produse prin supradistensia esofagului, atunci cnd unda peristaltic
primar nu poate asigura deplasarea bolului spre stomac.

- Propagarea bolului alimentar prin esofag se face cu o vitez variabil n cele 4 portiuni ale esofagului. Viteza
este crescut n regiunea cervical cu muschi striat, sczut n regiunea toracic cu muschi striat si neted si
foarte sczut n regiunea abdominal si diafragmatic ce prezint numai muschi neted.
- Segmentul superior al esofagului este parcurs de ctre bolul alimentar n aproximativ 1 sec, segmentul
mijlociu n 2 sec., iar segmentul inferior n 3 sec.
- Sfincterul esofagian inferior, care se ntinde pe ultimii 7 cm ai esofagului, poate opri temporar progresiunea
bolului alimentar si poate dezvolta o presiune de 10 cmH2O cu rol n prevenirea refluxului gastric.
2.2. Reglarea deglutitei
- este exclusiv nervoas.
- Timpul bucal este voluntar, iar timpii esofagian si faringian sunt involuntari.
Reflexul de deglutitie cuprinde:
zone reflexogene - istmul buco-faringian excitat de particulele de saliv si materialul deglutabil umed
aferente - nervii cranieni V, IX si X
centrul deglutitiei - bulb
eferente - nervii cranieni XII, V, IX si X

Peristaltica esofagian mijlocie si inferioar (muschi neted), inclusiv activitatea sfincterului cardial, este
coordonat de plexul mienteric Auerbach, situat ntre fibrele musculare longitudinale si circulare si care
reprezint inervatia intrinsec a tubului digestiv. La acest nivel se nchid reflexe locale declansate de distensia
esofagian.
Inervatia extrinsec este:
parasimpatic - vagal care stimuleaz peristaltica esofagului si relaxeaz sfincterul cardial si
simpatic - cu originea n simpaticul toracal, care inhib peristaltica esofagului si contract sfincterul
cardial.

3. CARACTERISTICI ALE MUSCULATURII NETEDE GASTRO-INTESTINALE (VEZI


FIZIOLOGIE GENERAL)
4. MOTILITATEA STOMACULUI
4.1. Activitatea contractil a stomacului
Activitatea contractil a stomacului este continu, att n perioadele digestive, ct si interdigestive, dar difer
ca intensitate la nivelul fornixului si corpului gastric - rol de rezervor functional al stomacului, n comparatie
cu regiunea piloric - rol de amestec si evacuare gastric.
(a). ACTIVITATEA CONTRACTIL DE FOAME cuprinde 3 tipuri de contractii:
tip I - slabe si izolate, pe fond tonic redus

tip II - pe un fond tonic ridicat, apar contractii cu caracter peristaltic care se succed neregulat, la intervale
scurte, avnd fiecare o durat de 12-25 sec.
tip III - contractii tetaniforme, cu durata 1-5 min, dureroase
(b). ACTIVITATEA CONTRACTIL ASOCIAT FUNCTIEI DE DEPOZITARE A ALIMENTELOR. - n
perioadele interdigestive, volumul continutului gastric este de aproximativ 50 ml.
- n perioada digestiv alimentele ingerate alunec de-a lungul micii curburi si se depun n straturi.
- Stocarea alimentelor se face fr modificri nsemnate ale presiunii intragastrice deoarece cresterea
continutului gastric pn la 1500 ml ntretine fenomenul de relaxare receptiv la nivelul fornixului si corpului
gastric. Relaxarea receptiv reprezint adaptarea tonusului muscular la continutul gastric - distensia gastric
declanseaz la nivelul plexului mienteric Auerbach eliberarea de mediatori ca VIP si NO cu puternic efect
relaxant muscular. Activitatea contractil redus la nivelul fornixului si corpului gastric determin stagnarea
alimentelor nedigerate cel putin 1 or si stratificarea continutului gastric n functie de densitate.
(c). ACTIVITATEA CONTRACTIL ASOCIAT FUNCTIEI DE AMESTEC A ALIMENTELOR are la
baz activitatea pacemakerului gastric situat n imediata vecintate a cardiei, care descarc potentiale cu
frecventa de 3 cicli/min, genernd dou tipuri de miscri - tonice si peristaltice.
Miscrile tonice - sunt contractii de intensitate mic ale fibrelor longitudinale care ncep n apropierea
cardiei si avanseaz spre pilor. Realizeaz asupra continutului gastric o presiune de 6 -10 cmH2O care
contribuie la amestecarea alimentelor cu sucul gastric si propulsarea straturilor periferice spre antrul
piloric.
Miscrile peristaltice - sunt contractii ritmice ale fibrelor circulare care apar pe fondul unei contractii
tonice, n jumtatea distal a corpului gastric, progresnd apoi spre pilor cu amplitudine crescnd. O
contractie peristaltic tine aproximativ 1 minut, observndu-se concomitent 2-3 unde peristaltice. Ea poate
fi o contractie de amestec - retropulsiv sau de evacuare - propulsiv. n primul caz, unda peristaltic nu
are forta necesar pentru nvingerea rezistentei pilorului, determin rentoarcerea continutului gastric n
antrul piloric si realizeaz la acest nivel cea mai important activitate de amestec. Dac intensitatea
contractiei este mare si rezistenta sfincterului piloric este nvins, unda peristaltic va propulsa spre
duoden 1-3 ml de chim gastric.

(d) ACTIVITATEA CONTRACTIL ASOCIAT


FUNCTIEI DE EVACUARE GASTRIC.
- Atunci cnd stomacul este gol, pilorul este ntredeschis si las s treac secretia gastric si saliva nghitit,
conform unui gradient antro-bulbar de 3 - 5 cm H2O.
- n perioada digestiv undele peristaltice evacuatorii exercit la nivelul regiunii antrale o presiune care
relaxeaz sfincterul piloric si asigur un gradient antro-bulbar de 20 - 30 cm H2O.
- Dup evacuarea a 1-3 ml din chimul gastric, pilorul se nchide, iar peristaltica bulbar mpinge mai departe
continutul n intestinul subtire si mpiedic refluxul duodeno-gastric. Evacuarea gastric este complet dup 6
-7 ore de la ingestia alimentelor.
4.2. Reglarea motilittii gastrice
Inervatia vegetativ extrinsec - este reprezentat de nervul vag si de fibre simpatice apartinnd
plexului celiac.
o Inervatia parasimpatic vagal stimuleaz peristaltica gastric si scade tonusul sfincterului
piloric favoriznd evacuarea.
o Inervaia simpatic are efecte opuse, favoriznd retentia alimentelor n stomac.
Inervatia vegetativ intrinsec - este reprezentat de plexurile nervoase intramurale - retele de neuroni
senzitivi, motori si intercalari, interconectati prin sinapse excitatorii si inhibitorii, care stabilesc conexiuni
sinaptice si cu inervatia extrinsec. Plexurile intramurale sunt plexul submucos - Meissner si plexul
muscular - Auerbach (dispus ntre tunica muscular longitudinal si cea circular).

dendritele neuronilor senzitivi sunt mecanoreceptori, chemoreceptori, osmoreceptori, algoreceptori,


etc. si asigur calea aferent a unor reflexe locale, intramurale, de reglare a secretiei si motilittii
gastrice n functie de distensia mecanic, excitatia chimic si dureroas.
neuronii motori excitatori - au ca mediator chimic acetilcolina si stabilesc sinapse cu fibre colinergice
extrinseci, si inhibitori - au ca mediator chimic VIP sau NO si stabilesc sinapse att cu fibre
adrenergice ct si colinergice extrinseci.
Mecanismul endocrin de reglare a motilittii gastrice are la baz eliberarea de hormoni inhibitori cum ar
fi gastrina, secretina, colecistokinina (CCK) si peptidul gastro-inhibitor (GIP, enterogastron) din mucoasa
duodenal n conditiile distensiei mecanice si a contactului cu componentele chimului gastric:
aciditate (pH<3,5) pentru secretin
produsi de digestie lipidic pentru CCK si GIP
produsi de digestie proteic (AA) pentru gastrin
hipertonia chimului gastric - hormon neindentificat
4.3. Voma
- este un act reflex complex, care const n evacuarea continutului gastric (uneori si intestinal) prin cavitatea
bucal.
- De cele mai multe ori este precedat de great, hipersalivatie, transpiratie si uneori hipotensiune.
- Mecanism:
Actul vomei ncepe printr-un inspir profund cu oprirea respiratiei.
Vlul palatin si laringele se ridic, glota se nchide, n timp ce esofagul si stomacul se relaxeaz, iar
canalul piloric si pilorul se contract.
Muschii presei abdominale (diafragm si musculatura abdominal) se contract puternic comprimnd
stomacul si asigurnd evacuarea continutului su prin esofagul relaxat.
- Centrul vomei se gseste n bulb, n imediata vecintate a centrilor respirator, salivator si vasomotor, ceea ce
explic aparitia n timpul vomei a modificrilor respiratorii, a salivatiei si a modificrilor vasculare (paloare).
Impulsurile motorii eferente sunt transmise pe calea nervilor cranieni V, VII, IX, X, XII si a nervilor spinali
pentru diafragm si muschi abdominali.
Reflexul de vom poate fi declansat de la nivelul stomacului ca urmare a unor excese alimentare, exces de
alcool sau alimente grase, alimente alterate; de la nivelul unora din viscerele abdominale (apendice, colecist,
intestin, ci urinare, uter) sau toracice (miocard). Iritarea filetelor senzitive din faringe declanseaz rapid
voma. Iritatia meningeal si hipertensiunea intracranian, iritatia labirintic (rul de masin) se asociaz cu
vrstura. Mirosurile dezagreabile sau vederea unor alimente neplcute declanseaz voma prin mecanism
cortical. Substante toxice exogene sau endogene (acidoza diabetic, insuficienta renal, graviditatea) pot
determina vrsturi prin iritarea receptorilor gastrici sau prin stimulare central. Principalele medicamente
care induc voma sunt ipeca (prin iritatia mucoasei gastrice) si apomorfina (actiune asupra centrului vomei).
5. MOTILITATEA INTESTINULUI SUBTIRE
5.1 Miscrile intestinale
Intestinul subtire are o motilitate complex bazat pe activitatea pacemeker-ului situat la nivelul duodenului,
n apropierea ampulei lui Vater. Activitatea contractil a tunicii circulare si longitudinale este reprezentat de 4
tipuri de miscri, la care se adaug miscrile muschiului vilozitar.
(a). MISCRI TONICE - sunt contractii ntinse ale fibrelor longitudinale, fr modificarea lungimii
segmentului contractat. Sunt oscilatii intermitente, neperiodice, ale tonusului bazal intestinal, care se produc
pe toat ntinderea intestinului, indiferent de continutul chimului sau volumul su. Aceste miscri favorizeaz
contactul ntre chimul intestinal si suprafata de absorbtie si particip ntr-o oarecare msur la propagarea
continutului intestinal.
(b). MISCRI PENDULARE - sunt contractii izolate ale fibrelor longitudinale, care parcurg bidirectional
un segment intestinal scurt, asigurnd alunecarea anselor intestinale una peste alta si avnd si o contributie
important n amestecarea continutului intestinal.
(c). MISCRI SEGMENTARE - sunt contractii stationare, izolate, inelare, ale fibrelor circulare care
debuteaz n segmentul n care sunt destinse de bolul alimentar. Datorit acestor miscri ntreg intestinul
subtire este divizat n segmente scurte. Fiecare segment contractil are o ntindere de aproximativ 1 cm, iar
frecventa cu care se succed este de 13 cicli/min la nivelul duodenului si de 8-9 cicli/min la nivelul ileonului.
5

Frecventa este constant pentru aceeasi zon si nu este influentat de inervatia extrinsec sau de drogurile
neurotrope. Miscrile segmentare sunt cele mai importante miscri de amestec, ele fragmenteaz chimul
intestinal si l amestec cu sucurile intestinale, favoriznd absorbtia.
(d). MISCRI PERISTALTICE - sunt miscri complexe ale musculaturii circulare care asigur
progresiunea bolului alimentar cu o vitez de 1-2 cm/min pe segmente scurte n cazul undelor peristaltice
lente si de 10 cm/sec n cazul undelor peristaltice rapide care deplaseaz continutul intestinal pe distante mari.
Unda peristaltic exercit se formeaz conform legii intestinului Starling - distensia ntr-un punct a
intestinului determin contractia reflex a fibrelor circulare din segmentul proximal, pe o distant de 2-3 cm si
relaxarea fibrelor circulare din segmentul distal, pe un teritoriu ceva mai mare. Conform acestei legi,
contractia peristaltic este format dintr-o und de contractie precedat de o und de relaxare.
Se descriu, deasemenea, unde peristaltice ce apar ritmic la interval de 75-90 de minute si care
debuteaz n regiunea piloric si se propag pn la nivelul ileusul terminal, asigurnd evacuarea complet
chiar dac continutul intestinal este redus - functia de menajer a intestinului subtire. n acelasi timp,
inhib migrarea coloniilor bacteriene din colon n ileonul terminal. Persoanele care nu prezint aceasta
activitate numit si mioelectric periodic dezvolt un sindrom diareic cronic, ntretinut de flora bacterian
cu origine n colon care populeaz n mod patologic intestinul subtire.
(e). MISCRILE MUSCHIULUI VILOZITAR - asigur functionarea pompei vilozitare. - contractia
propulseaz continutul vilozittii n circulatia venoas si limfatic submucoas, iar relaxarea contribuie la
realizarea gradientelor dintre lumenul intestinal si vilozitate, favoriznd absorbtia intestinal. Fiecare vilozitate
se contract n ritm propriu, n general neregulat, mai rapid n duoden si jejun unde absorbtia intestinal este
intens.
5.2. Reglarea motilittii intestinale
Inervatia extrinsec - este asigurat de:
o nervul vag care creste frecventa si amplitudinea contractiilor musculare si
o fibre simpatice cu originea n plexul mezenteric superior care inhib tonusul si motilitatea
intestinal.
Cele dou sisteme activeaz simultan, dar predomin tonsul nevos vagal.
Inervatia intrinsec - plexul mienteric intestinal prezint o autonomie functional semnificativ n
comparatie cu plexul mienteric gastric. Declansat prin stimuli mecanici (distensia mecanic, contactul
mucoasei cu alimentele) sau chimici, reglarea nervoas intrinsec are un rol esential n coordonarea
activittii contractile peristaltice.
Reflexele intestinale unt reflexe digestive lungi mediate prin mecanism vago-vagal, n strns coordonare cu
plexurile intramurale:
Reflexul entero-enteric - distensia unui segment al intestinului subtire inhib motilitatea n restul
intestinului
Reflexul gastro-ileal - distensia gastric determin cresterea motilittii ileonului terminal
Reflexul ileo-gastric inhibitor - distensia ileonului inhib motilitatea stomacului.
Reglarea endocrin - miscrile intestinale sunt inhibate de prezenta n duoden a grsimilor si a solutiilor
hipertone (glucoz). Efectul componentelor chimului duodenal asupra motilittii intestinale are la baz
eliberarea de hormoni digestivi si amine biogene de la nivelul mucoasei duodenale si intestinale. Motilinul,
gastrina, colecistokinina, serotonina stimuleaz motilitatea intestinului, n timp ce secretina, peptidul inhibitor
vasoactiv (VIP) si NO o inhib. Eliberarea din mucoasa intestinal a histaminei si bradikininei (mediatori ai
inflamatiei) cresc peristaltica intestinal, iar administrarea de adrenalin sau beladon inhib peristaltismul
intestinal.
6. MOTILITATEA INTESTINULUI GROS
6.1. Activitatea contractil a intestinului gros.
Colonul primeste 500-1500 ml de chim intestinal pe zi din care absoarbe apa si mineralele, astfel nct
materiile fecale contin ntre 50-100 ml de ap.
- Contractiile colonului proximal sunt adaptate functiei de absorbtie a apei si de omogenizare a chimului
intestinal, n timp ce contractiile colonului distal asigur propulsarea continutului intestinal n rect prin miscri
peristaltice si miscri de transport n mas. n general, activitatea contractil a colonului este lent si se
caracterizeaz prin 4 tipuri de miscri:

Miscrile segmentare - de tip I - contractie local, nepropagat, a fibrelor circulare, care echivaleaz cu
miscrile pendulare ale intestinului subtire. Sunt miscri de amestec si sunt frecvente la nivelul cecului si
colonului ascendent.
Miscrile segmentare - de tip II - sunt contractii circulare mai desfsurate - numite si haustratii care se
propag de o parte si de alta a punctului de unde iau nastere, functia lor principal fiind de a favoriza
absorbtia apei
Miscrile de tip III - sunt variatii lente ale tonusului bazal, pe care se grefeaz miscrile de tip I si II,
precum si miscrile peristaltice, asemntoare celor din intestinul subtire, dar cu frecvent mai redus.
Ritmul contractil peristaltic creste progresiv dinspre cec spre colonul sigmoid si asigur progresiunea
continutului intestinal spre rect.
Miscrile de tip IV sau miscrile de tip transport n mas - sunt miscri cu un puternic efect de
evacuare a continutului intestinal, caracteristice intestinului gros. Aceste contractii apar de 3-4 ori pe zi si
dezvolt o presiune mare n zona de producere. Miscrile n mas sunt declansate prin reflexe lungi
vago - vagale (gastro-colice si duodeno-colice, prin reflexe locale (colono-colonic) si sunt puternic
influentate de emotii si excitanti conditionati.

6.2. Reglarea motilittii intestinului gros.


Inervatia extrinsec
o parasimpatic, stimulatoare, este reprezentat de nervul vag pentru colonul proximal si de
nervii pelvici sacrati (S2-S4) pentru colonul distal.
o simpatic, inhibitoare, este reprezentat de fibre din mezenteric superior pentru jumtatea
dreapt a colonului si de fibre din plexul mezenteric inferior pentru jumtatea stng a
colonului.
Inervatia intrinsec reprezentat de plexului mienteric asigur colonului proximal o autonomie mai mare,
acesta putnd s-si efectueze aproape normal functia motorie n conditiile vagotomiei bilaterale. Colonul
distal prezint posibilitti reduse n acest sens.
Factorii endocrini cu rol n stimularea motilittii intestinului gros sunt gastrina, serotonina si
colecistokinina.
Medicamentele parasimpaticomimetice (neostigmina) stimuleaz motilitatea colonului si n special
miscrile propulsive. Morfina creste tonusul musculaturiii colonului si intensific miscrile segmentare, n
schimb suprim activitatea propulsiv.
6.3. Defecatia
- este un act complex care realizeaz evacuarea portiunii
terminale a colonului si eliminarea materiilor fecale din rect.
- Se desfsoar n dou faze:
colic - de expresie si
rectal - de evacuare.

Mecanism
- Distensia colonului sigmoid declanseaz contractii n mas ce propulseaz materiile fecale n ampula
rectal.
- Pe baza excitrii mecanoreceptorilor locali, distensia rectului produce apelul pentru defecatie.
- Impulsuri aferente se transmit mduvei sacrate pe calea nervilor pelvici si rusinosi interni.
- De la centrul ano-spinal al mduvei sacrate (S2-S4), pe calea nervilor pelvici este comandat contractia
peristaltic a rectului si relaxarea concomitent a sfincterului anal intern.
- Centrul ano-spinal functioneaz sub control cortical, care este complet dup a 15-a lun de viat.
- Sub influenta cortexului, sfincterul anal extern este relaxat prin intermediul nervilor rusinosi (somatici).
- Apoi are loc o inspiratie profund urmat de expir cu glota nchis, muschii presei abdominale sunt
contractati, iar presiunea intrarectal creste de la 20 mmHg la 100-200 mmHg, favoriznd expulzia bolului
fecal.
- Contractia muschilor ridictori anali comprim apoi peretii rectului, eliminnd ultimele resturi.
Temporizarea defecatiei se realizeaz voluntar prin nchiderea fortat a sfincterului anal extern. Receptorii
rectali se adapteaz pe cale simpatic - nervii hipogastrici, tributari mduvei lombare L2-L4 si care induc
inhibarea miscrilor peristaltice si contractia sfincterului anal intern. Miscrile antiperistaltice rectale pot trece
din nou materiile fecale din rect n colonul sigmoid. Dup un timp, dilatarea portiunii recto-sigmoidiene a
colonului si cresterea presiunii intrarectale de la 20 mmHg la 40-50 mmHg determin reaparitia senzatiei de
defecare.