Lucrari de laborator la Rezistenta materialelor

- semestrul II -

1. Incercarea de rezistenta la forfecare a sarmelor metalice

2. Incercarea la incovoiere prin soc pe epruvte cu crestaturi in U si V
3. Analixa experimentala a tensiunilor prin metoda fotoelastimetriei.
Determinarea coeficientului teoretic de concentrare a tensiunilor
4. Analiza experimentala a starilor de tensiune in elemente de rezistenta
utilizand traductori rezistivi

10.03.2003
Lucrarea 1
Incercarea de rezistenta la forfecare a sarmelor metalice
Scopul lucrarii
Determinarea rezistentei la forfecare r si a rezistentei la rupere la tractiune r a
unor sarme de otel si a unor sarme de aluminiu; prelucrarea statica a valorilor r si r
si determinarea raportului valorilor medii ale tensiunilor de rupere K= r/r.
Consideratii generale
Incercarea se aplica metalelor cu o rezistenta la tractiune r<500 Mpa. Pentru
executarea incercarii se foloseste un dispozitiv de forfecare, a carui schema este
prezentata in figura.

unde: B1, B2 falci de prindere

E epruveta
Z falca de taiere
d diametrul sarmei
r

Fmax
2 Fmax

Sf
d 2

Epruvetele folosite vor fi bucati de sarma de Al de acelasi diametru d<4 mm si

lungime totala Lt~250 mm, taiate din acelasi colac de sarma. La fel sunt si epruvetele
din sarma de otel.
Materialul
epruvetei
Al
Ol

d01
4
4

Diametre [mm]
d02
d01
d02
4
4
4
4
4
4

d0
4
4

S0
12,56
12,56

Obs.

Materialul
Nr. crt
epruvetei
1
2
Al
3
4
5
1
2
Ol
3
4
5

Incercarea la forfecare
Fmax
ri
ri- r (ri- r)2
1000
39.8
3.44
11.83
970
38.6
2.24
5.01
750
29.8
-6.56
43.03
900
35.8
-1.44
2.07
950
37.8
1.44
2.07
9500
378.2
-28.3
80.09
11000 437.9
31.5
992.25
11000 437.9
31.5
992.25
10000 398.1
-8.26
68.22
9550
380.2
-26.2 686.44

Incercarea la tractiune
Fmax
S0
Rmi
1000

12.56

79.61

7250

12.56

577.22

24.03.2003

Lucrarea 2
Incercarea de incovoiere prin soc pe epruvete cu crestaturi in U si V
Scopul lucrarii
Aprecierea tenacitatii metalelor in conditii de viteza de deformare mare, de
temperatura si de stare de tensiuni triaxiala. Aprecierea tenacitatii se face pe baza
rezilientei KCU in cazul epruvetei cu crestatura in U, caracteristici mecanice de
incovoiere prin soc KV la epruvete cu crestaturi in V.
Consideratii generale
Incercarea de incovoiere prin soc pe epruvete cu crestaturi in U si V constituie
incercarea cea mai uzuala pentru aprecierea comportarii tenace sau fragila a unui
material. Desi printr-o asemenea incercare nu se obtin caracteristici de material, ea
continua sa ramana una dintre cele mai raspandite incercari. Incercarea consta in
ruperea unei epruvete simplu rezemata printr-o lovitura aplicata pe partea opusa
crestaturii.
Pentru e evita incovoierea axului de suspensie al pendului cat si vibratiile
ciocanului dupa soc este necesar ca punctul de aplicare al socului sa coincida cu
centrul de percutie O al pendulului situat la distanta l fata de axa de rotatie.
Distanta dintre energiile potentiale ale ciocanului pendul in pozitia initiala si
finala, constituie energi consumata pentru ruperea epruvetei.
W W0 W f G ( H h)

H l l sin( 90) l (1 cos )

h l l cos l (1 cos )
W Gl (cos cos )

a=10;a1=7.9;b=10;b1=8;F=11

W G1l1 (cos cos )

V1

2 gH

2 gWa
G

Nr.
Tip
Material
epruvetei
crestatura
1

OL

Sectiunea in
planul de
simetrie al
crestaturii
acxb
S0
8x10

0.8

Energia
consumata
la rupere
300110=190

Aria
Aria rupturii
rupturii
cristaline
Nr.
Sageata Durata
fibrelor
Vm
epruvetei
f
socului
Sd=S0af/bf
Sf
Sf
1
5.47
22
4.02
0.98 63.2
16.8

KCU/KV
individual

media

237.5

237.5

Cr

Fb

b1

79

21

20

7.04.2003
Lucrarea 3
Analiza experimentala a tensiunilor prin metoda fotoelasticimetriei.
Determinarea coeficientului teoretic de concentrare a tensiunilor
Scopul lucrarii
Determinarea prin fotoelasticimetrie a coeficientului teoretic de concentrare a
tensiunilor intr-o epruveta cu concentrator solicitata la inovoiere pura.
Consideratii generale
Fotoelasticimetria este o metoda optica de analiza experimentala a starii de
tensiune din elementele de rezistenta solicitate. Metoda se bazeaza pe proprietatea de
birefrigerenta accidentala a unor materiale transparente, omogene si izotrope din
punct de vedere optic in stare nesolicitata, care devin birefrigerente cand sunt supuse
unei stari de solicitare.
Metoda fotoelasticimetriei permite sa se determine experimental atat valorile
tensiunilor principale 1 si 2 cat si directiile acestor tensiuni principale.

max
n

a
a

r
r

a
a
a
( 1)arctg
]
r
r
r

3[

d=5 mm; h=45 mm; m=414 Kg; k=68; d=7 mm; h 1=30 mm; m=48 Kg; r=12,5
mm; a=15 mm; k=23
G

M=118 G

Wz=dh2/6

max=M/Wz

120

14160

1687.5

8.391

M=118 G

Wz=dh21/6

max=M/Wz

120

14160

1050

13.485

Ordinul benzii din

fibra extrema k
3
Ordinul
benzii
din fibra
extrema
k
5

max=k
0
13.985

Valoarea benzii
0=max/k
2.797
Coeficientul
concentrator de
tensiuni
=
teoretic
max/n
0.965

21.04.2003

Lucrarea 4
Analiza experimentala a tensiunilor prin metoda traductorilor
rezistivi
Scopul lucrarii
Determinarea, prin tensometrie electrica rezistiva, a repartitiei tensiunilor pe
sectiunea transversala a unei bare drepte solicitata la intindere excentrica, respectiv in
sectiune transversala periculoasa a unei bare curbe si compararea rezultatelor cu cele
calculate teoretic.
Consideratii generale
tensometria electrica rezistiva este o metoda de masurare indirecta a
deformatiilor de la suprafata unui corp solicitat, cu ajutorul unui traductor rezistiv
care transforma variatia de dimensiune in variatia unei marimi electrice. traductorul
rezistiv se compune dintr-un fir metalic foarte subtire lipit sau inglobat intr-un
material elecroizolant. Firul este asezat ca in figura, pentru ca la o rezistenta mare,
ceea ce necesita evident lungime mare, dimensiunea l0 sa fie cat mai mica. rezistenta
electrica a acestor traductoare are de regula valori cuprinse intre 500 si 1000 .
Traductorul se lipeste pe suprafata piesei ale carei deformatii sub actiunea
incercarilor, dorim sa le masuram. Datorita deformatiei piesei, suprafata libera a
acesteia poate suferi lungiri sau scurtari, ceea ce conduce la modificarea lungimii
firului si determina variatia rezistentei electrice a traductorului, deoarece R=l/S.

A=428 mm2
C=8.5 mm
r
i z=96.4 mm2
Nr.
Canalul
traductor
nr.
activ
1
1
2 2
2
3 3
3
4 4
4
5
5
F

Scara de
masurare
1000
1000
1000
1000
1000

Traductorul activ

Diviziunea la instrumentul indicator

F0=0
F1=20 KN
F2=0
n0
n1
n2
0
950
0
0
500
0
0
250
0
0
0
0
0
-125
0
x

x= xE

Alungirea
%
950
500
250
0
-125

20
20
20
20
20

nr.

abscisa y

1
2 2
3 3
4 4
5

17
11.5
0
-11.5
-17

610
500
250
0
-125

128.1
105
52.5
0
26.5

116.65
94.01
46.68
-0.654
-23.316

'x x
100
x

9.7
11.5
12.5
100
12.5