Sunteți pe pagina 1din 3

CHESTIONARUL DE MATURIZARE EMOTIONALA

EMPATICA - M.E.E.
- Manual Empatia - denumit i simire, intuiie simpatetic (H. Bergson), identificare
afectiv (Th. Lipps), transpunere - este un fenomen psihologic semnalat de
reprezentanii romantismului german (Novalis, Jean Paul) i interpretat teoretic de Th.
Lipps. Acesta consider cunoaterea ca o imitaie intern a obiectului cunoaterii i
ndeosebi a persoanelor, nsoit de proiectarea propriilor stri interne asupra acestora,
subiectul trind astfel n sine viaa altuia, tinznd s fuzioneze, s intre n consonan
afectiv cu altul.
Spre deosebire de simpatie, care este o stare emoional contient constnd n " a
simi cu" ( a simi mpreun cu cineva, a fi alturi de el), empatia are urmtoarele
caracteristici:
- este un proces complex perceptiv, intelectual, afectiv;
- se poate dezvolta la mai multe nivele pe traiectoria incontient-contient;
- este un proces general uman, implicat n adoptarea rolului social, n cunoaterea
psihologic empiric, n orice act de comunicare interuman ( senzitivitate
interpersonal);
- const n " a simi n" ( a simi ca i cnd ai fi n interiorul cuiva, n intimitatea
percepiilor, gndurilor, tririlor sale).
Abilitatea empatic - de a identifica i prezice dispoziiile i actele psihice ale unei
persoane (J.P. Guilford) - este un factor diferenial ( de cunoatere a oamenilor prin
comparare). n abilitatea empatic o mare pondere o are imaginaia dirijat.
Concret, demersul empatic const n trei etape:
a.- sunt percepute gesturile i expresiile altuia de la ele pornindu-se n intuirea
strilor lui subiective;
b.- cu autorul imaginaiei subiective (G. Allport) o persoan empatic i
declaneaz (introecteaz) aproximativ aceleai triri cu ale celuilalt;
c.- respectivele triri - copii sunt transferate apoi (proiectate) asupra celuilalt,
constituind un fel de cale de acces n descifrarea i nelegerea psihismului su (A.
Koestler).
Aadar, empatia const din modelarea n propriul Eu - prin gndire, simire sau
aciune - a Eului altcuiva (persoan prezent sau imaginar - vezi personajele de teatru,
film, literatur) urmat de expulzarea acestui Eu construit i proiectarea sa asupra
aparinatorului real ca o cale de intrare subiectiv n intimitatea lui. Metaforic vorbind,
prin empatie se copiaz o cheie, iar cu cheia fals se revine la ua pentru care a fost
fcut, se descuie i se afl ce este dincolo.
S. Marcus consider c "manifestat ca o conduit participativ, contient i
incontient, aparent i inaparent, fa de un model de comportament uman, facilitnd
un act de cunoatere, de comunicare interuman cu valoare predictiv ca i un act de
identificare afectiv, empatia devine o nsuire proprie condiiei umane".

COTAREA CHESTIONARULUI M.E.E.


1.- Se pstreaz semnul la ntrebrile: 1, 5, 7, 8, 9, 10, 12, 14, 16, 17, 18, 19, 25, 27,
29, 31.
2.- Se schimb semnul la ntrebrile: 2, 3, 4, 6, 11, 13, 15, 20, 21, 22, 23, 24, 26, 28,
30, 32, 33.
3.- Se calculeaz suma celor 33 de rspunsuri.
TABEL
- 132
- 99
- 53
- 33
0
-33
- 66
- 99

- 99
-54
-33
0
-33
+ 66
+99
+132

persoana neempatica
neempatica
neempatica
slab empatica
slab empatica
slab empatica
bun empatic
propriu zis empatic

CHESTIONAR MEE

SCALA EMPATIEI

Va rugam sa cititi intrebarile de mai jos sis a va exprimati acordul sau dezacordul
fata de enunturile respective utilizind semnul plus sau minus.
Pentru fiecare raspuns aveti la dispozitie mai muklte variante de intensitate care
va permit sa nuantati acordul sau dezacordul dupa cum urmeaza :
+ 4 intotdeauna adevarat
+3 de cele mai multe ori adevarat
+2 de multe ori adevarat
+1 uneori adevarat

-4 intotdeauna neadevarat
-3 de cele mai multe ori
Neadevarat
-3 de multe ori neadevarat
-1 uneori neadevarat

INTREBARI
1.Ma intristeaza sa vad o persoana straina care sta singuratica intr-un grup
2.Oamenii arata prea multa emotie si sensibilitate fata de animale
3.Mi se par deplasate manifestarile de afectiune in public
4.Nu support oamenii care isi tot pling soarta cind sint nefericiti
5.Devin nervos daca ii simt pe altii din jurul meu nefericiti
6.Gasesc o prostie ca oamenii pling de fericire
7.Traiesc sufleteste problemele unor prieteni
8.Cuvintele unui cintec de iubire ma pot impresiona adinc

9.Ma pierd cu firea cind trebuie sad au o veste proasta cuiva


10.Oamenii din jur au o mare influenta asupra dispozitiilor mele sufletesti
11.Persoanele straine pe care le-am intilnit mi s-au parut reci si putin sensibile
12.Mi-ar place mai mult sa fiu eu decit sa-I pregatesc pe altii
13.Nu ma pot dispune pentru ca pur si simplu un prieten este prost dispus
14.Im I place sa asisit cind cineva despacheteaza cadouri
15.Oamenii singuratici sint neprietenosi
16.Ma tulbura sa vad oameni plingind
17.Anumite cintece ma fac sa ma simt fericit
18.Traiesc sufleteste emotiile din romane
19.Ma infurie cind vad ca cineva este tratat cu rautate
20.Pot sa-mi pastrez calmul chiart daca cei din jur sint ingrijorati
21.Cind un prieten incepe sa vorbeasca despre problemele lui, caut sa schimb
vorba
22.Risul altuia nu- mi provoaca si mie risul
23.La cinematograf ma amuza faptul ca unii in jurul meu uneori pling
24.Pot lua decizii fara sa ma impiedic de sentimentele altora
25.Nu pot sa ma simt bine daca cei din jurul meu sint tristi
26.Mi-e greu sa inteleg cum anumite lucruri pot tulbura oamenii atit de mult
27.Suferinta unui animal ma intoarce pe dos.
28.Mi se pare o prostie sa te lasi impresionat de carti sau flme
29.Ma impresioneaza cind vad batrini neajutorati
30.Vederea lacrimilor mai degraba ma enerveaza decit imi produce simpatie
31.Cind vad un film ma las prins de actiune
32.Constat ca pot ramine rece in pofida agitatiei din jurul meu
33.Copiii mici pling fara motiv