Sunteți pe pagina 1din 3

A treia copilarie

Este perioada dintre intrarea copilului in scoala si terminarea


ciclului prescolar, uneori descrisa ca sfarsit de copilarie sau ca etapa
de debut primar al adolescentei.
Perioada scolara mica are caracteristici si progrese importante in ceea
ce priveste dezvoltarea psihica, invatarea devenind tipul fundamental
de activitate. Activitatea scolara solicita cel mai mult, in acest stadiu,
activiatatea intelectuala, copilului i se vor organiza si dezvolta strategii
de invatare, va constientiza roul atentiei si repetitiei si isi va forma
deprinderile de scris, citit si calcul.
Invatarea si alfabetizarea sunt principalele conditii implicate in
viata din fiecare zi a copilului, si care actioneaza profund asupra
personalitatii lui. Copilul primeste prin alfabetizare toate instrumentele
necesare pentru apropierea de toate domeniile culturii si stiintei. Un
aspect important este acela ca scoala creeaza capacitati si strategii de
invatare pentru toata viata si contribie la dezvoltarea planului
deliberativ al vietii interioare, la dezvoltarea aspiratiilor si la
descoperirea vietii sociale.
Scoala egalizeaza dreptul la cultura prin faptul ca educatia este
institutionalizata si obligatorie, oferind copilului cunostinte pe care pe
care nu poate sa si le dobandeasca singur, si ii directioneaza
mentaliatatea spre lumea realului complex, fapte ce solicita intens
capaciatatea de adaptare a copilului, intampinand in viata scolara
numeroase confruntari.
Scoala impune modele de viata si modele sociale de gandire si
de actiune, creeaza sentimente sociale si largeste viata interioara si
conditia ei de exprimare, verbala sau comportamentala. In vederea
prepararii pentru diverse activitati scoala formeaza respectul fata de
munca, disciplina si responsabilitatea ca trasaturi psihice active.
Scoala este asemanata cu procesul de productie deoarece
ambele parcurg anumite programe si planuri de lucru, au un orar care
include un ritm de lucru ce implica respectarea obligatorie a acestuia.
in fiecare din ele exista norme si etape pentru evaluarea muncii,
premieri si sanctionari care denota calitatea activitatii depuse. De
asemenea si in scoala exista o anumita ierarhizare a fiecarui individ
fiecare avand atribuite diferite sarcini. Prin toate aceste scoala
realizeaza intr-o mare masura o pregatire pentru viata si munca,
dezvaluindu-i copilului viata sociala cu mecanismele ei.
Asimilarea de cunostinte mereu noi , situatia de colaborare si
competitie, caracterul regulilor implicate in viata scolara contibuie la
modificarea de fond existentiala a copiului scolar mic. Atentia copilului
se cetntreaza de acum in jurul unui alt adult din afara familiei,
invatatorul, care va juca un rol de prim ordin in viata copilului. El este
si devine tot mai mult reprezentantul marii societatii, al tarii, cu
idealurile si aspiratiile sale si al comunitatii din care face parte copilul.

El este cel care vegheaza la exercitarea si respectarea regulilor


societatii si scolii si cel care antreneaza energia psihica , modeleaza
activitatea intelectuala a copilului si organizeaza viata scolara.
Pentru copil caracteristica cea mai evidenta si mai diferita, odata
cu intrarea in scoala, este egalitatea afectiva din acest mediu, unde
dispar manifestarile de afectiune si farmec cu care copilul este
obisnuit, devenind membru al unei colectivitati in care se impune
necesitatea recunoasterii autoritatii si raporturilor de reprocitate.
Dezvoltarea bio-fiziologica si psihica
Procesul cresterii se intensifica intre 6 si 7 ani avand loc
modificari in ce priveste dezvoltarea, dentitia provizorie este inlocuita
cu dentitia permanenta, modificari temporare ale vorbirii, dificultati
alimentare, se intensifica procesul de osificare in special la nivelul
toracelui, coloanei vertebrale si a claviculelor, dupa 7 ani la fete se
osifica intens oasele de la nivelul bazinului, articulatiile se intaresc si
creste volumul muschilor.
In sfera intereselor si preferintelor incep sa devina tot mai dese
la 8 9 ani atitudinile de indispozitie si suparare, se manifesta interesul
pentru film si carte cu actiuni palpitante. In perioada micii scolaritati se
constituie un adevarat delir pentru colectionare, copiii incep sa adune
timbre, plante, frunze, cartonase ilustrate, sau sa creasca mici
animalute. Tot in aceasta perioada copilul acorda o mare atentie jocului
cu reguli in colectiv, regula devine o certitudine si un punct de reper
care il ajuta in adaptarea la mediul social si familial.
In primele doua clase, intre 8 si 9 ani, scolarul incepe sa
manifesta interese pentru executia de desene, si modelaje, se
formeaza capacitatea de a povesti si de a compune. Incepe sa se
dezvolte foarte mult creativitatea prin diferite jocuri de istetime, de
cuvinte si ghicitori, copilul este dornic sa ansambleze mici constructii,
de exemplu barcute, planoare si casute. Jocul devine incarcat de
atributele tehnico-industriale si de cerinta explorarii prin jocuri de tipul
de-a indienii, care alaturi de toate celelalte creeaza o antrenare a
numeroase abilitati, ale inventivitatii, ale antrenarii de strategii si
tehnici creative si de inteligenta, care suplimenteaza dezvoltarea
psihica.
In procesul dezvoltarii psihice de mare importanta este invatarea
care face progrese prin utilizarea perceptiei observative, a memoriei, si
a strategiilor de invatare. Memorarea cunoaste o importanta
dezvoltare, ca activitate fundamentala in invatare repetitia devine
suportul ei de baza, in perioada scolara mica fiind antrenata de planul
achizitiei de cunostinte, plan suplimentat de elemente motivationale,
ca impulsurile adultilor, dorinta sa de a nu-si supara parintii sau
invatatorul, cooperarea si competitia cu ceilalti copii. In invatare o
deosebita importanta o are succesul care creeaza satisfactie,
incredere, dezvolta expansiunea sinelui, creeaza optimism si siguranta.

Integrarea sociala
In integrarea copilului in mediul social exista trei probleme care
trebuiesc dezbatute, una este cea a integrarii in viata scoalarasi
obiectivele care ofera copilului un teren de invatare de conduite
sociale, un mod de a gandi si intelege lumea. El cunoaste ierarhizarea
sociala si atributiile de: director, profesor, contabil, medic, si realizeaza
o identificare cu clasa si scoala din care face parte prin participarea la
diferite ceremonii, rezolvarea unor sarcini culturale sau organizatorice,
intrecerile sportive, concursuri si excursii, toate acestea au influente
asupra dezvoltarii simtului responsabil si al onoarei, al autoexigentei,
simtul cooperarii si intelegerii valorii sociale a muncii si a progresului.
O alta problema legata de integrarea sociala este aceea a
adaptarii la dimensiunea economica a vietii. Dorinta copilului de a
manui sume de bani ii creeaza o imagine cu privire la caracteristicile
economice, cunoasterea preturilor si a mecanismelor care
reglementeaza conduitele implicate in manuirea banilor. Se dezvolta
comportamentul de cumparator, copilul incepe sa cunoasca tipurile de
magazine si marfurile comercializate, preturile si manuirea monedelor.
In perioada micii scolaritati persista achizitii minore, domina
cunoasterea preturilor marfurilor alimentare si incep sa se cunoasca
preturi la articole de papetarie, dulciuri si jucarii.
Inca o problema este aceea a orientarii scolare si a cunoasterii
lumii profesiunilor, ceea ce constituie o latura importanta in preparatia
multilaterala de cunostinte, deprinderi, aptitudini intelectuale si
practice, spirit de initiativa si harnicie, trasaturi si caracteristici care
garanteaza o buna antrenare viitoare a tanarului in viata profesionala.
Alaturi de aceasta varietate de obiective exista un aspect directionat
spre cunoasterea profesiunilor din viata sociala in vederea focalizarii
treptate a intereselor spre directiile de cunostinte si activitati care sunt
mai solicitate social, antrenandu-se maximal aptitudinile
corespunzatoare. Exista un contact latent permanent al copiilor cu
persoane care isi exxercita profesiunea in public, de exemplu:
profesiile de vanzator, sofer, aviator, polistist, militar, medic, profesor,
sia asa mai departe, scolarii acumuleaza cunostinte cu privire la
profesii, in general interesul lor fiind atras de profesiile temerare.