Manual Alcolism

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL
FLOYD FRANTZ
CUM TRAT|M
ALCOOLISMUL
Manual pentru uzul preo]ilor [i medicilor
FLOYD FRANTZ
Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a Rom=niei

FLOYD, FRANZ
Cum trat\m alcoolismul : manual pentru uzul
preo]ilor [i medicilor / Franz Floyd. - Ia[i : Trinitas - Editura
Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei, 2007
ISBN 978-973-7834-98-0
613.81
TRINITAS, 2007
ISBN: 978-973-7834-98-0
FLOYD FRANTZ
CUM TRAT|M
ALCOOLISMUL
Manual pentru uzul preo]ilor [i medicilor
Traducere din limba englez\ - Nicoleta Amariei
Carte tip\rit\ cu binecuv=ntarea
I.P.S. DANIEL
Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei
TRINITAS
IA{I, 2007
FLOYD FRANTZ
Centrul de consiliere [i reabilitare a persoanelor dependente de alcool [i alte

droguri func]ioneaz\ cu binecuvntarea I.P.S. Daniel, `n cadrul Funda]iei Solidaritate [i Speran]\ (FSSP), aflat\ sub patronajul Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei.
Centrul a luat fiin]\ `n 2004, `n colaborare cu Prim\ria Ia[i.
Ce oferim?
1. Terapie de grup, sub coordonarea consilierului `n adic]ie [i a unui psiholog.
~n prezent exist\ dou\ grupuri terapeutice destinate dependen]ilor de alcool unul la
sediul centrului [i altul `n cadrul Penitenciarului Ia[i.
2. Consiliere individual\
3. Evaluare psihologic\
4. Consiliere spiritual\
5. Tabere terapeutice [i ergoterapie
6. Activit\]i de terapie ocupa]ional\ [i ludoterapie
7. Servicii de socializare [i petrecere a timpului liber
8. Facilitarea integr\rii `n grupurile de egali: Alcoolicii Anonimi [i Al-Anon
9. Traininguri pentru voluntarii [i profesioni[tii care doresc s\ se implice `n
problematica dependen]ei
10. Prezent\ri teoretice [i sesiuni de informare cu scopul prevenirii dependen]ei
11. Campanii de sensibilizare a opiniei publice cu privire la fenomenul dependen]ei
Desf\[ur\m activit\]i educative cu caracter de prevenire `n [coli [i licee, spitale,
parohii, penitenciare, case de copii [i oriunde suntem solicita]i.
Beneficiarii no[tri sunt:
- persoanele dependente de alcool [i alte droguri;
- apar]in\torii persoanelor dependente, membrii familiilor, adul]i [i copii;
- persoane aflate `n situa]ii de risc de dependen]\;
- profesioni[tii [i voluntarii interesa]i de problematica dependen]ei.
Pentru a oferi servicii profesionale de `nalt\ calitate am `mbinat elementele de
baz\ ale spiritualit\]ii noastre ortodoxe cu elemente din metode interna]ionale de
recuperare care [i-au demonstrat eficien]a de-a lungul timpului: Minnesota [i De
Hoop.
Echipa este format\ din consilieri `n adic]ie, preo]i, psihologi, asisten]i sociali,
terapeu]i ocupa]ionali.
~n anul 2006 au beneficiat de `ntreaga gam\ de servicii oferite de c\tre Centrul
nostru, un num\r de 2.830 persoane.
Cuprins
Prefa]\ de I.P.S. Daniel, Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei.........................7
Cuvnt `nainte de Prof. Dr. Radu Andrei ....................................................9
Din partea autorului ..................................................................................11
I. Introducere .............................................................................................13
II. ~ntreb\ri [i r\spunsuri despre alcoolism ...............................................16
III. Simptome comune ale alcoolismului ...................................................37
IV. Procesul consilierii b\utorului-problem\ ..............................................58
V. Ghid privind evaluarea consumului de alcool [i interven]ia
de scurt\ durat\ .............................................................................63
VI. Cteva gnduri legate de ajutarea b\utorilor-problem\ ......................77
VII. Despre Alcoolicii Anonimi ...................................................................83
VIII. Cteva principii de baz\ ale A.A.-ului. Experien]\
din recuperare ...............................................................................86
IX. Pentru familia [i prietenii alcoolicului. Experien]\
din recuperare ...............................................................................96
X. O scurt\ discutare a celor 12 pa[i ......................................................103
XI. Sloganurile Alcoolicilor Anonimi [i Al-Anon-ului ................................120
XII. Cum se poate implica parohia dvs.? ................................................124
XIII. Cteva gnduri de `ncheiere ...........................................................126
Acatistul Maicii Domnului Potirul Nesecat ..........................................129
ANEXE
ANEXA 1 - E[ti alcoolic?
ANEXA 2 - Te preocup\ consumul de alcool al cuiva?
ANEXA 3 - Progresia [i recuperarea din boala alcoolismului
ANEXA 4 - Progresia [i recuperarea familiei din boala alcoolismului
ANEXA 5 - Diagrama rela]iei `ntre diver[i profesioni[ti,
programele de tratament [i Alcoolicii Anonimi
ANEXA 6 - Aprobarea biroului general de servicii al Alcoolicilor Anonimi
pentru publicarea celor 12 pa[i
ANEXA 7 - Adrese utile
FLOYD FRANTZ
Prefa]\
Evanghelia iubirii [i a vie]ii ve[nice a Mntuitorului Iisus
Hristos cheam\ pe fiecare om la eliberare de p\cate [i de patimi egoiste care degradeaz\ s\n\tatea, demnitatea [i libertatea
omului de a s\vr[i binele spre folosul s\u [i al semenilor s\i.
Evanghelia lui Hristos binevestit\ de Biseric\ prin cuvnt
ziditor, rug\ciune st\ruitoare [i fapt\ bun\ are ca scop ridicarea celui c\zut, ns\n\to[irea celui bolnav (fizic, psihic sau
spiritual), precum [i integrarea n comunitate [i n demnitate a
celui nstr\inat de starea de comuniune de iubire fa]\ de
Dumnezeu [i de oameni. Acesta este n]elesul duhovnicesc [i
practic al mntuirii omului p\tima[ ca vindecare, eliberare [i
ridicare sau n\l]are a lui.
n lumina Evangheliei mntuirii, Biserica are datoria pastoral\ de-a ajuta [i persoanele dependente de alcool sau robite
de patima be]iei.
n acest sens, Sfntul Ioan Gur\ de Aur ( 407), un mare
p\stor de suflete [i vindec\tor de patimi, zice: Voim a pr
(mustra) pe cei ce s-au dedat be]iei, nu pentru a le face jigniri,
ci pentru a-i ndrepta; nu pentru a-i da def\im\rii ob[te[ti, ci
pentru a-i ap\ra de def\imarea cea nfrico[\toare (a judec\]ii
ve[nice n.n.) [i a-i sc\pa din minile satanei. (...) Be]ivul nu
[tie a-[i economisi cuvintele sale, nici a st\pni comoara duhului s\u; el nu [tie a p\stra pe unele, nici a cheltui pe altele;
ci el cheltuie[te [i le risipe[te pe toate.
FLOYD FRANTZ
n alt\ parte, Sfntul Ioan Gur\ de Aur zice: Be]ia z\misle[te mii de rele. Be]ia seam\n\ cu somnul mor]ii, ea aduce
boli, dureri de cap, uitare, [i este chipul mor]ii.
Totu[i, nu este suficient s\ fie descris\ [i deplns\ patima
be]iei cu toate consecin]ele ei, relele personale, familiale [i sociale pe care le aduce ea, ci este nevoie [i de-a ajuta pe cei
robi]i de aceast\ patim\ s\ se elibereze sau s\ se vindece de
r\utatea ei.
Un ghid practic pentru a ajuta persoanele dependente de
alcool n aceast\ direc]ie este cartea intitulat\ Cum trat\m
alcoolismul, pe care o public\m la Editura mitropolitan\
TRINITAS din Ia[i, cu speran]a c\ ea va fi de mare folos, mai
ales dac\ unim constant n]elepciunea cu rug\ciunea, dar [i
datoria de-a cultiva s\n\tatea cu dorin]a de-a c\uta mntuirea.
DANIEL
Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei
M\n\stirea Bucium, Ia[i

la Duminica Sfin]ilor Romni,
10 iunie 2007
Cuvnt `nainte
O carte dedicat\ celor care trateaz\ alcoolismul, pentru uzul
preo]ilor [i medicilor? De ce nu? ~n fond medicul ([i psihiatrul cu
at=t mai v=rtos), ca [i preotul, se adreseaz\, `n ultim\ instan]\,
unor structuri extrem de sensibile: psihicul uman.
A[a `nc=t, cartea aceasta Cum trat\m alcoolismul este mai
mult dec=t un manual pentru uzul medicilor [i preo]ilor. Scris\
de un profesionist `n domeniu, lucrarea reprezint\ baza abord\rii
complexe a alcoolismului [i a alcoolicului.
Frantz Floyd este psiholog dublat de un cre[tin: aceast\
calitate dual\ ì permite o abordare realist\ dar `n acela[i timp
sensibil\ a fenomenului dependen]ei de alcool [i explicitarea
comprehensiv\ a unor instrumente [i tehnici de lucru specifice
Alcoolicilor Anonimi (dar [i a dependen]elor `n general), realiz=nd
[i necesara adaptare la specificul nostru cultural [i confesional.
Putem aprecia valoarea lucr\rii prin prisma rezultatelor
concrete, ob]inute `n centre deschise sub generoasa umbrel\ a
Bisericii Ortodoxe, `n diferite loca]ii din ]ar\.
Desigur acest manual este o punte de leg\tur\: `n fond
terapia spiritual\ [i cea farmacologic\ sau psihoterapeutic\, nu
sunt exclusive, ci mai cur=nd complementare.
Iar cei c=[tiga]i suntem cu to]ii: noi cei care lucr\m `n
domeniu, medicii [i preo]ii, dar mai ales cei afla]i `n nevoie.
Este tot ceea ce conteaz\.
Prof. Dr. Radu Andrei
{ef Compartiment Psihiatrie-Toxidependen]\
din cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie Socola - Ia[i
10
FLOYD FRANTZ
11
Din partea autorului

Cei mai mul]i membri ai societ\]ii noastre privesc consumul de alcool ca pe o activitate normal\ [i util\. Civiliza]iile
antice vorbesc att despre b\utul normal, ct [i despre problemele pe care le creeaz\ acesta. Domnul nostru Iisus Hristos
a transformat apa n vin pentru ca mirele [i mireasa s\ poat\
continua petrecerea a[a cum se cuvine (Ioan 2, 1-11). n Pilde
23, 29-34 ne sunt clar descrise problemele b\utului abuziv sau
ale alcoolismului, abordate [i n aceast\ carte.
n ultimii ani, s-au f\cut progrese semnificative n ajutarea celor afecta]i de aceast\ boal\ att de distructiv\. {tim
ast\zi c\ b\utul excesiv este, de obicei, doar un simptom al
alcoolismului; boala ns\[i trebuie tratat\ pentru ca s\ fie
reluat controlul asupra comportamentului de consum. Aceast\
carte [i propune trei obiective. n primul rnd, acela de a-i
expune cititorului cteva idei de baz\ legate de conceptul de
alcoolism ca boal\. Cel de-al doilea obiectiv al c\r]ii e de a v\
oferi conceptele fundamentale utilizate de cei mai mul]i oameni afla]i n recuperare din alcoolism. n cele din urm\,
sper\m s\ v\ prezent\m pe scurt programul Alcoolicilor Anonimi (numit, n termeni uzuali, A.A.).
Am ncercat s\ m\ documentez, s\ organizez [i s\ structurez informa]iile cuprinse n aceast\ carte, folosindu-m\ de
propriul stil [i limbaj. Cred c\ ve]i descoperi c\ ele corespund
celor din studiile [tiin]ifice actuale referitoare la conceptul de
12
FLOYD FRANTZ
alcoolism ca boal\. Ve]i descoperi, de asemenea, c\ aceste idei

nu sunt noi [i c\ sunt acceptate de cea mai mare parte a comunit\]ii medicale [i a profesioni[tilor din lumea ntreag\.
Conceptele [i principiile de recuperare abordate sunt [i ele
cunoscute n mare parte [i acceptate de cei afla]i n recuperare
ca fiindu-le utile. n sec]iunea adresat\ Alcoolicilor Anonimi,
ve]i reg\si cei 12 Pa[i ai acestui program. Sper\m c\ i ve]i
considera la fel de folositori ca [i cele 3,5 milioane de alcoolici afla]i n recuperare n grupurile din lumea ntreag\.
Nu vreau s\ nchei nainte de a-i mul]umi nalt Prea Sfin]itului Mitropolit Daniel pentru interesul fa]\ de o astfel de
carte [i pentru bun\voin]a de a veni n sprijinul programelor
care i asist\ pe alcoolicii din Romnia. Sper c\ suntem
pomeni]i n rug\ciunile lui, precum [i noi l pomenim n ale
noastre.
Pentru orice informa]ie, sau `n m\sura `n care crede]i c\ v\
putem fi de folos, `n zona Clujului ne pute]i contacta pe e-mail
sfdimitrie@hotmail.com, iar `n zona Ia[i la adresa de e-mail
centrulsfnicolae@yahoo.com (Casa Diaconia Biserica
Sf. Sava).
Floyd Frantz
Programul Sf. Dimitrie,
Arhiepiscopia Vadului, Feleacului [i Clujului,
Cluj-Napoca, Romnia
13
I. Introducere
Ca [i cre[tini, ne str\duim s\ ~l ]inem pe Dumnezeu `n
centrul vie]ii noastre. Tr\im `ntr-o lume care se schimb\ rapid;
la fel se schimb\ [i regulile dup\ care tr\im. Valorile nu mai
sunt `ntotdeauna att de clare [i, deseori, tinerii sunt pu[i `n
situa]ia de a lua decizii de adult cu privire la ce s\ bea sau ce
drog s\ introduc\ `n corpul lor.
Pentru mul]i oameni din Romnia, sunt timpuri dificile [i
nesigure. Mul]i `ncearc\ s\ scape de stresul vie]ii cotidiene.
Mul]i vor s\ [tie de ce trebuie s\ sufere [i de ce via]a lor este
att de goal\ [i lipsit\ de sens. Unii dintre ace[ti oameni `[i
pierd motiva]ia de a tr\i, `[i pierd scopul [i sensul vie]ii. Pentru a umple acest vid, unii `ncearc\ s\ adune bunuri materiale,
al]ii rvnesc la prestigiu, `n timp ce al]ii se folosesc de sexualitate sau de rela]ii nes\n\toase cu al]i oameni.
Al]ii `[i caut\ tot mai disperat eliberarea din suferin]ele [i
greut\]ile zilnice prin consumul de alcool sau droguri. Ca
rezultat, ei pierd, deseori, con[tiin]a divin\ din sufletul lor [i
pot deveni dependen]i de un mod de via]\ care, `n cele din
urm\, ì va distruge. Forma cea mai obi[nuit\ a acestei st\ri
este numit\ alcoolism sau dependen]\ de alcool.
Dependen]a de alcool este o boal\ care afecteaz\ `ntreaga
persoan\: corpul, mintea, emo]iile [i spiritul. ~n unele cazuri
extreme, e nevoie de doctor pentru tratarea complica]iilor
medicale cauzate de abuzul de alcool. Uneori, un asistent
14
FLOYD FRANTZ
social vine `n ajutorul problemelor familiale [i sociale cauzate

de consumul de alcool. Din cnd `n cnd, e nevoie de un
psiholog pentru a ajuta persoana dependent\ s\ fac\ fa]\ depresiei sau altor probleme mentale legate de abuzul de alcool.
Pentru cazurile mai serioase, un psihiatru poate prescrie un
tratament medicamentos sau poate ajuta la `nl\turarea simptomelor de sevraj.
Folosind Modelul de tratament Minnesota, Centrul de
tratament* implic\ toate disciplinele amintite pentru a-[i ajuta
clien]ii. Uneori, aceste discipline sunt necesare doar `n stadiul
ini]ial al recuper\rii, dar le suger\m clien]ilor no[tri dac\ e
cazul s\ solicite ajutorul altor profesioni[ti `n timpul [i dup\
terminarea tratamentului.
~n `ntreaga lume se [tie c\ alcoolismul este o boal\ [i c\
singurul program eficient de recuperare cunoscut se bazeaz\ pe spiritualitate. Din acest motiv, folosim `n programul
nostru de recuperare o abordare spiritual\ [i facem eforturi
pentru a colabora cu Biserica. De asemenea, le recomand\m
tuturor celor care vin la Centrul de tratament s\-l contacteze
pe preotul lor paroh sau pe `ndrum\torul lor spiritual pentru a
primi ajutor `n parcurgerea principiilor spirituale pe care le
folosim. Alte programe, cum ar fi Alcoolicii Anonimi [i
Serviciile Familiale Al-Anon, utilizeaz\ principii spirituale
similare cu cele folosite de c\tre Centrul de tratament. Noi
sprijinim aceste programe [i lucr\m cu acestea pentru a-i ajuta
*
~n aceast\ carte, c=nd vorbim de Centru de tratament, ne referim la

Centrul de consiliere [i reabilitare a persoanelor dependente de alcool [i
alte droguri, din cadrul Funda]iei Solidaritate [i Speran]\ din Ia[i,
precum [i la Proiectul Sf. Dimitrie Basarabov de Informare [i Tratament al Alcoolismului [i Dependen]ei de Alte Droguri din Cluj-Napoca,
ale c\ror adrese se g\sesc la finalul c\r]ii.
15
pe noii veni]i s\ se integreze `n grupurile de suport `nainte [i

dup\ participarea la programul nostru de tratament.
Acest manual se va axa pe anumite idei de baz\ despre
conceptul de boal\ al alcoolismului [i al dependen]ei de droguri. Va dezbate, de asemenea, cteva dintre principiile orientative `n ajutorarea alcoolicului [i dependentului de droguri
pentru ca acesta s\ tr\iasc\ f\r\ a folosi substan]e chimice care
altereaz\ mintea [i starea de dispozi]ie. Este inclus\ [i o sec]iune cu sugestii despre cum s\ lucr\m cu oamenii care au probleme cu alcoolul.
V\ rug\m s\ accepta]i folosirea alternativ\ `n acest manual
a termenilor de adic]ie, dependen]\ [i alcoolism. Alcoolul
este un drog [i este cel mai abuzat ast\zi, `n lume. Din acest
motiv, cei care sunt considera]i alcoolici sunt, pur [i simplu,
dependen]i de drogul alcool. Ideile din acest manual se
aplic\ tuturor drogurilor abuzate, legale [i ilegale, prescrise
sau nu, `n form\ de tablet\, lichid sau praf. De asemenea,
adic]ia nu este specific\ unui sex. Cu toate astea, de dragul
simplit\]ii, `n scrierea textului vom folosi genul masculin.
16
FLOYD FRANTZ
II. ~ntreb\ri [i r\spunsuri

despre alcoolism
Mul]i oameni beau alcool. E gre[it s\ bei?
Alcoolul a `nso]it omenirea aproape de la `nceputurile
ei. Aspectele benefice, ca [i cele d\un\toare, au fost observate
de-a lungul istoriei. Vinul este unul din cele mai vechi tipuri
de b\uturi alcoolice [i `l g\sim men]ionat `n Biblie de peste
200 de ori. Se pare c\ aduce binecuvnt\ri [i blesteme
deopotriv\.
Una dintre cele mai cunoscute istorisiri este `n Sfnta
Evanghelie dup\ Ioan 2, 3: {i sfr[indu-se vinul, a zis mama
lui Iisus c\tre El: Nu mai au vin. Iisus a f\cut primul s\u
miracol notat, transformnd apa `n vin la o nunt\. Deci [tim c\
vinul [i folosirea social\ a acestuia este un lucru bun, altfel
Domnul nostru nu l-ar fi dat musafirilor de la nunt\. Cu toate
astea, `n aceast\ relatare nu se men]ioneaz\ ct este bine s\
bei. Aceasta pare s\ fie o cu totul alt\ problem\, deci s\ ne
uit\m la cteva versete din Scriptur\ care se refer\ la consumul de vin.
La I Timotei 5, 23 se spune: De acum nu bea numai ap\,
ci folose[te pu]in vin, pentru stomacul t\u [i pentru desele tale
sl\biciuni. Asta implic\ folosirea medical\ a vinului [i `n
acest verset se recomand\ s\ folosim pu]in vin pentru s\n\tatea noastr\. Avnd `n vedere stadiul de dezvoltare al
17
medicinei de acum 2000 de ani, b\utul vinului pentru tot felul

de afec]iuni era un obicei r\spndit. Trebuie s\ observ\m c\ ce
se recomand\ este pu]in vin. Nu se specific\ exact ct, doar
pu]in.
Este clar c\ b\utul vinului poate fi o binecuvntare [i
poate avea efecte fiziologice pozitive, a[a cum este men]ionat
`n Psalmul 103, 16: Vinul vesele[te inima omului. Este
evident c\ exist\ anumite efecte pozitive provenite din consumul de vin. Totu[i, acesta poate duce [i la pierzanie dup\
cum se spune `n I Corinteni 6, 10: Nici furii, nici lacomii,
nici be]ivii, nici batjocoritorii, nici r\pitorii nu vor mo[teni
`mp\r\]ia lui Dumnezeu. Aceasta indic\ un pre] foarte mare
pentru savurarea excesiv\ a vinului.
De fapt, nic\ieri nu se prescrie o anumit\ cantitate de
b\utur\, de[i `n multe locuri se vorbe[te despre necesitatea
evit\rii b\utului excesiv. De exemplu, la Pilde 20, 1: Un
oc\rtor este vinul, un zurbagiu b\utura `mb\t\toare [i oricine
se las\ ademenit nu este `n]elept. Epistola c\tre Efeseni 5, 18
continu\: {i nu v\ `mb\ta]i de vin, `n care este pierzare, ci v\
umple]i de Duhul. Deci, `n mod evident, sunt anumite lucruri
de luat `n considerare atunci cnd se consum\ vin.
A[a cum am men]ionat, exist\ peste 200 de versete `n
Biblie care se refer\ la uzul [i abuzul de vin. Vom l\sa cititorul
s\ exploreze problema `n tihn\. Manualul nostru nu se ocup\
de b\utul normal al vinului sau al oric\rei alte b\uturi
alcoolice. Singurul nostru obiectiv este de a-i ajuta pe cei care
beau `n mod auto-distructiv.
Ce este alcoolismul sau dependen]a de alcool?

Alcoolismul sau dependen]a de alcool este greu de
definit `n termeni simpli [i sunt multe c\r]i scrise despre cum
s\ diagnostic\m dac\ o persoan\ a devenit dependent\ de
18
FLOYD FRANTZ
alcool sau alte droguri. La modul simplu, poate fi identificat

prin comportamentul de a consuma alcool [i de a avea
probleme din aceast\ cauz\. Aceste probleme vor fi urmate de
eforturi e[uate de a controla cantit\]ile consumate fie prin
moderare, fie prin abstinen]\. Pentru alcoolic, eforturile din
ce `n ce mai mari de a `nceta consumul de alcool, de a controla cantitatea consumat\ [i efectele b\utului sunt, de obicei,
f\r\ succes. Aceste `ncerc\ri e[uate de control sau de moderare a consumului de alcool sunt caracteristica central\ a
alcoolismului sau a dependen]ei de alcool.
O defini]ie mai formal\ este urm\toarea: un alcoolic
este o persoan\ care, `n mod constant, nu reu[e[te s\ aleag\
dac\ va bea sau nu [i care, dac\ bea, este incapabil\ s\
decid\ dac\ se va opri sau nu. Alcoolicii cu complica]ii
sunt cei care, datorit\ consumului de alcool excesiv [i prelungit, au tulbur\ri fizice sau mentale.
Este alcoolismul o mare problem\ `n Romnia?

Alcoolismul nu selecteaz\ oamenii. ~i afecteaz\ pe cei
tineri [i pe cei b\trni, pe cei boga]i [i pe cei s\raci, pe oameni
de diferite rase [i religii. Al\turi de bolile cardiovasculare [i
cancer, este una dintre cele trei mari probleme de s\n\tate, `n
`ntreaga lume. E trist c\ a afectat [i societatea romneasc\ la
toate nivelele ei, `n toate ora[ele [i `n toate satele.
De ce beau oamenii?
Majoritatea oamenilor `nva]\ s\ bea alcool de la p\rin]i
sau de la rudele apropiate. Observ\ efectele consumului,
faptul c\ e ceva pl\cut [i c\ asta fac oamenii mari. Ei `ncep
s\ bea pentru a intra `n societatea adul]ilor. Odat\ ce au `nv\]at
s\ bea alcool, oamenii beau dintr-un singur motiv: `[i doresc
efectul produs de drogul alcool. De ce unii caut\ acest efect [i
19
beau mai mult dect al]ii, este o `ntrebare la care e greu de

r\spuns. S-au scris multe c\r]i despre acest subiect care nu se
`ncadreaz\ `n scopul manualului de fa]\. Pentru noi este mai
pu]in important de ce beau oamenii, ci mai ales modul `n care
putem ajuta b\utorul-problem\.
De ce numai anumi]i oameni devin alcoolici?

Nimeni nu pare s\ [tie de ce sau nici m\car cum se `ntmpl\ ca unii s\ aib\ aceast\ boal\ pe care noi o numim
alcoolism, iar al]ii nu. Exist\ cteva teorii despre acest
lucru, variind de la modelele sociologice la cele medicale.
Cea mai acceptat\ teorie este aceea c\ anumi]i oameni sunt
n\scu]i cu o predispozi]ie genetic\ la alcoolism. Aceast\
teorie implic\ faptul c\, la anumi]i indivizi, exist\ un factor
bio-chimic sau genetic care determin\ probabilitatea ca acea
persoan\ s\ dezvolte o dependen]\ fa]\ de alcool. ~n aceast\
teorie, este acceptat faptul c\ exist\ factori sociali [i psihologici care, combina]i cu predispozi]ia, cresc sau descresc probabilitatea persoanei de a deveni alcoolic\.
To]i b\utorii `nr\i]i sunt alcoolici?

Nu to]i b\utorii excesivi sunt alcoolici sau dependen]i de
alcool. Exist\ diferen]e semnificative `ntre b\utorii `nr\i]i [i
alcoolici.
Dac\ are motive suficiente, b\utorul `nr\it poate s\ se
opreasc\ din b\ut sau s\ `[i controleze b\utul. Atunci cnd un
b\utor `nr\it se opre[te din b\ut pentru o perioad\ de timp [i se
re`ntoarce la consumul de alcool, nu ì este, de obicei, dificil
s\-[i controleze b\utul.
Pentru cel care a c\zut `n ceea ce numim alcoolism sau
consum de alcool dependent, situa]ia este diferit\. Odat\ ce
20
FLOYD FRANTZ
o persoan\ a dep\[it linia invizibil\ a alcoolismului, ì va fi

foarte greu s\ bea moderat.
O alt\ diferen]\ este c\ b\utorul `nr\it nu are remu[c\ri `n
leg\tur\ cu consumul de alcool. Alcoolicul, pe de alt\ parte, se
va sim]i deseori vinovat [i va avea remu[c\ri extreme dup\ un
episod de b\ut. El are inten]ii bune de a nu bea excesiv. Cnd
e[ueaz\ `n `ncercarea de consum moderat, se `nvinov\]e[te [i
se consider\ un ratat. Asta pentru c\ nu `n]elege c\ are o boal\
a min]ii [i a trupului care nu ì permite s\ consume `n siguran]\ nici m\car un pahar de alcool. ~n momentul `n care bea
acel prim pahar, i se declan[eaz\ o poft\ irezistibil\ care, de[i
uneori e foarte subtil\, este foarte greu de dep\[it f\r\ a bea.
Singura op]iune sigur\ pentru alcoolic este abstinen]a total\.
Alcoolicul trebuie s\ evite primul pahar. Putem compara
acest lucru cu un accident de tren. Locomotiva e cea care te
love[te sau omoar\, [i nu vagoanele din spate. Adic\, s\ nu ne
l\s\m lovi]i de tren prin acceptarea primului pahar!
Este posibil ca cineva care bea bere s\ devin\

alcoolic?
Da, este posibil ca a[a ceva s\ se `ntmple. ~ntr-o sticl\ de
bere este att de mult alcool ca [i `ntr-o b\utur\ tare. Doar c\
arat\ diferit. Unii b\utori `nr\i]i chiar prefer\ berea pentru c\
este mult mai acceptat\ social `n anumite comunit\]i. Aceea[i
logic\ se aplic\ [i pentru coniac, ]uic\, vin [i alte b\uturi care
con]in alcool.
Alcoolul este la fel de periculos ca [i alte droguri,

precum heroina?
Alcoolul este poate chiar mai periculos dect heroina. ~n
realitate, alcoolul va ucide mult mai mul]i oameni `n Romnia
dect o va face vreodat\ heroina. De[i alcoolul nu este la fel
21
de adictiv ca [i heroina, el este probabil mult mai periculos

datorit\ atitudinii permisive a societ\]ii fa]\ de b\ut. Ar trebui
amintit faptul c\ problema dependen]ei de alcool ar putea
chiar s\ creasc\ pe m\sur\ ce consumul de droguri cre[te `n
societatea noastr\. Asta se datoreaz\ dependen]ei `ncruci[ate.
Ce este dependen]a `ncruci[at\?

Odat\ ce o persoan\ devine dependent\ fa]\ de un drog,
cum ar fi marijuana sau cocaina, ea devine dependent\ [i de
celelalte droguri, cum ar fi alcoolul sau heroina. Acest concept se aplic\ tuturor drogurilor, legale [i ilegale, care modific\ starea de dispozi]ie [i produc schimb\ri la nivelul
creierului. Benzo-diazepinele sunt clasa principal\ de droguri
legale care se folosesc `n Romnia [i care s-ar include `n
aceast\ categorie. E nevoie de c]iva ani de zile pentru ca
cineva s\ devin\ alcoolic. Poate dura cteva zile pentru ca
cineva s\ devin\ serios dependent de anumite droguri. Un
tn\r dependent de cocain\, heroin\ sau marijuana, dac\ va
`ncepe s\ bea, mai mult ca sigur c\ va deveni alcoolic `n scurt
timp de la `nceperea consumului.
Alcoolismul este un p\cat sau o boal\?

Exist\ o mare controvers\ asupra acestei `ntreb\ri [i foarte
mult\ ne`n]elegere legat\ de conceptul de boal\ al alcoolismului. Putem spune c\ fiecare p\c\tuie[te `ntr-un fel sau
altul, iar alcoolicii nu fac excep]ie.
~n 1956, Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii (O.M.S.) a
afirmat c\ alcoolismul este o boal\ tratabil\, o boal\ care
este foarte asem\n\toare cu diabetul, cancerul sau chiar cu
bolile cardiovasculare. De fapt, to]i profesioni[tii din domeniul medical recunosc afirma]ia f\cut\ de O.M.S. legat\ de
22
FLOYD FRANTZ
alcoolism ca boal\. Cartea Alcoolicii Anonimi afirm\ c\ alcoolismul este o obsesie mental\ cuplat\ cu o alergie fizic\.
Ce e important de men]ionat este faptul c\ alcoolicii au
fost stigmatiza]i de mii de ani ca fiind p\c\to[i, f\r\ prea
mare succes `n a-i ajuta s\ se lase de b\ut. Din fericire, atunci
cnd trat\m alcoolismul ca pe o boal\, ì putem identifica
simptomele [i `ntrerupe evolu]ia chiar `n stadiile timpurii.
Alcoolicul `[i cauzeaz\ boala?

Nimeni nu dore[te s\ aib\ cancer, boli de inim\, diabet sau
alcoolism. Exist\, bine`n]eles, anumite comportamente care
contribuie la apari]ia acestor boli. Consumul exagerat de gr\simi [i sare va cre[te [ansele apari]iei bolilor de inim\. Consumul de zah\r excesiv va cre[te probabilitatea apari]iei diabetului zaharat, iar leg\tura `ntre fumat [i cancer a fost dovedit\.
Nimeni nu alege s\ aib\ o boal\, cu toate astea alege s\ se
angajeze `n comportamente care contribuie la apari]ia bolii.
Oamenii aleg s\ bea sau s\ nu bea `n func]ie de ct de bine
`n]eleg modul `n care ì afecteaz\ consumul de alcool.
Problema este c\, de obicei, ei nu percep alcoolul ca pe un
drog adictiv. De asemenea, tinerii nu pot s\ prezic\ cu
acurate]e c\ vor avea sau nu o problem\ cu b\utul cndva, `n
viitor. Acela[i lucru este valabil [i pentru fum\tori [i al]i oameni care se angajeaz\ `n comportamente cu risc crescut. Dar
asta nu `nseamn\ c\ consumul de alcool cauzeaz\ alcoolismul.
~nseamn\ doar c\ oricine bea alcool are riscul de a deveni
alcoolic. Nu to]i cei care fumeaz\ vor avea cancer, dar fum\torii se expun unui risc mare de apari]ie a cancerului datorit\
fumatului.
23
Alcoolicii nu [tiu c\ ei nu ar trebui s\ bea?

Rareori ì ar\t\m alcoolicului aceea[i compasiune pe care
o ar\t\m altor bolnavi. Gndi]i-v\ pentru un moment la
situa]ia diabeticului. Cnd m\nnc\ zah\r sau anumite
alimente, corpul lui reac]ioneaz\ la acestea altfel dect corpul
altora. Dac\ nivelul zah\rului din snge se dezechilibreaz\,
diabeticul poate s\ intre chiar `n com\. ~n urm\ cu 75 de ani,
doctorii [tiau c\ ceva nu este `n regul\, `n]elegeau simptomele
diabetului, dar nu ì cuno[teau cauza. Datorit\ acestei lipse de
`n]elegere a dietei diabeticului fa]\ de zah\r, mul]i diabetici au
murit din cauza bolii lor. Diabeticul nu `n]elegea ce i se `ntmpla cnd mnca zah\r. Al]i oameni mncau torturi [i
dulciuri f\r\ nici o problem\, `n timp ce diabeticii nu `n]elegeau de ce sunt diferi]i. ~n plus, diabeticii simt nevoia irezistibil\ de dulce la fel cum alcoolicul simte nevoia de a bea
alcool. }innd cont de cerin]ele sociale fa]\ de mncare, diabeticilor le era foarte dificil s\ evite s\ m\nnce exact acele
lucruri care ì f\ceau s\ se simt\ r\u.
Ast\zi, pentru alcoolic, situa]ia nu este cu mult diferit\.
{tiin]a medical\, de[i afirm\ c\ alcoolismul este o boal\,
cunoa[te foarte pu]ine despre aceasta [i nu a oferit o solu]ie
real\ acestei probleme. Ce putem spune cu o anume certitudine este c\ exist\ anumite programe de tratament care, dac\
sunt urmate, ì pot oferi alcoolicului nu numai eliberarea fa]\
de compulsia de a bea, ci [i fa]\ de zbuciumul emo]ional [i
mental care acompaniaz\ dependen]a.
Alcoolicii `n]eleg alcoolismul?

Persoana care devine alcoolic\ nu `n]elege, de obicei,
problema alcoolismului mai bine dect preotul, medicul, familia, prietenii sau patronii. Mai grav este c\ `n momentul `n
care oamenii `[i dau seama c\ au o problem\, se afl\ deja `ntr-un
24
FLOYD FRANTZ
stadiu avansat al adic]iei. Asta va face [i mai grea recuperarea,

dac\ nu primesc ajutor din exterior, cum ar fi prin A.A. sau
printr-un program de tratament, ca Centrul de tratament.
Ce `nseamn\ stadiul de negare al alcoolismului?

Spunem c\ alcoolicul activ este `n negare pentru c\ nu
poate vedea realitatea situa]iei lui. El neag\ durerea pe care
consumul de alcool o cauzeaz\ lui [i altora, neag\ leg\tura
dintre consecin]ele b\utului [i consumul de alcool. De exemplu, dac\ are probleme maritale pentru c\ se `mbat\ [i se ceart\
cu so]ia sa, va spune c\ so]ia este ne`n]eleg\toare [i scitoare.
Uneori, chiar va da vina pe aceasta pentru modul s\u de a bea.
Dac\ nu trece de stadiul de negare, exist\ probabilitatea unei
mor]i timpurii [i certitudinea unei vie]i care cauzeaz\ durere
familiei [i celor dragi.
Care este am\girea alcoolicului?

Credin]a gre[it\ sau am\girea oric\rui alcoolic este c\ el
sau ea poate bea normal. Nu poate admite fa]\ de el `nsu[i c\
are o problem\ cu b\utul, deci continu\ s\ bea. Marea Minciun\ pe care alcoolicul [i-o spune este c\ de data asta va fi
altfel, de data asta m\ voi descurca mai bine. Concep]ia
aceasta eronat\ `l `mpiedic\ s\ accepte nevoia abstinen]ei
totale.
Ce `l opre[te pe alcoolic s\ `[i recunoasc\

problema?
Frica este cel mai mare du[man al alcoolicului. Dac\ o
persoan\ are o problem\ cu b\utul [i vrea s\ se recupereze,
este necesar s\ [tie ce se `ntmpl\ `n via]a ei pentru a lua deciziile corecte. Ca s\ fac\ asta, e necesar s\ treac\ de frica
ira]ional\ de a vorbi despre b\ut. Trebuie s\-[i analizeze con-
25
sumul de alcool a[a cum este [i s\ fie onest\ fa]\ de modul `n

care consumul de alcool ì afecteaz\ via]a sa [i pe a celor din
jur.
Mare parte din aceast\ fric\ fa]\ de discutarea problemei
cu b\utul este legat\ de ceea ce numim noi stigma alcoolismului [i provine din ru[ine. Cnd cineva se simte judecat de
c\tre societate [i e ru[inat de comportamentul s\u, ì este
foarte greu s\ vad\ adev\rul `n acea chestiune. Alcoolicii din
Romnia sunt exact `n aceast\ situa]ie: sunt judeca]i [i stigmatiza]i de c\tre societate [i, datorit\ ru[inii, le este greu s\
admit\ c\ au o problem\.
Asta `nseamn\ c\ alcoolicii nu sunt responsabili

pentru propriul comportament?
Alcoolicul este responsabil pentru comportamentul lui
sau al ei, la fel cum sunt to]i oamenii ra]ionali ai societ\]ii.
Putem spune c\ alcoolicul este, de fapt, ira]ional [i bolnav
mintal. }innd cont de pre]ul pe care alcoolicul `l pl\te[te
pentru a bea alcool, putem oare spune c\ el este ra]ional?
Cine ar renun]a la rela]ia cu o so]ie iubitoare pentru a bea, `n
afar\ de o persoan\ ira]ional\? Cine ar renun]a la dragostea
copiilor pentru un pahar de alcool, `n afar\ de o persoan\
foarte bolnav\? Cine ar pune `n pericol via]a altor oameni
conducnd sub influen]a alcoolului un vehicul de 1000 kg, `n
afar\ de o persoan\ care a pierdut total contactul cu realitatea
[i nu `n]elege semnifica]ia comportamentului s\u?
Atunci cnd b\utorul-problem\ este confruntat de c\tre
familie sau de c\tre societate, va nega problema. Asta nu
pentru c\ nu `[i iube[te familia sau pentru c\ e lipsit de respect
fa]\ de societate. Pur [i simplu, nu vede `n el `nsu[i ceea ce
al]ii v\d foarte clar. Situa]ia se complic\ [i mai mult atunci
cnd familia [i prietenii nu `n]eleg alcoolismul. ~i spun al-
26
FLOYD FRANTZ
coolicului controleaz\-te [i bea, dar nu prea mult. Uneori,

chiar `l `ncurajeaz\ pe alcoolic s\ bea alcool. Alcoolicul
`ncearc\ s\-[i modereze consumul, dar, din motive att
psihologice, ct [i fiziologice, el nu recunoa[te vreodat\ necesitatea de a se opri din b\ut. Cnd, `n final, `[i d\ seama de
aceast\ necesitate, ì va fi foarte greu s\ se opreasc\ datorit\
naturii compulsive a dependen]ei fa]\ de drogul alcool. Ra]ionalizarea `[i face apari]ia [i alcoolicul va bea pn\ nu va mai
putea.
De ce este alcoolismul considerat ca fiind o boal\

primar\?
Alcoolismul ca boal\ primar\ se refer\ la ideea c\
alcoolismul este o boal\ `n sine, a[a cum a declarat Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii `n 1956. Se spune c\ este o boal\
primar\ pentru c\ alcoolismul nu este considerat ca un
simptom secundar al unei alte boli sau afec]iuni. Progresia sa
este predictibil\, are anumite simptome [i este tratabil\. De[i
exist\ [i alte probleme asociate sau cauzate de acesta,
alcoolismul trebuie tratat primul, astfel `nct [i celelalte aspecte s\ fie abordate `n mod eficient. Dac\ o persoan\ are probleme fizice, sociale, psihologice sau spirituale care sunt legate de consumul de alcool excesiv, aceste situa]ii nu se vor
`mbun\t\]i atta timp ct persoana `n cauz\ va continua s\ bea.
Este boala alcoolismului progresiv\?

Natura progresiv\ a alcoolismului este observabil\ [i u[or
de schematizat. Harta V (vezi p. 128-129), inclus\ `n acest
manual, este un model care ì arat\ progresia. Prezint\ o linie
descendent\ pn\ la stadiul final al alcoolismului, pe de o
parte, [i o linie ascendent\ care reprezint\ procesul de
recuperare, pe de alt\ parte. De obicei, oamenii devin alcoolici
27
dup\ mai mul]i ani de b\ut. Pentru a ajuta alcoolicul sau poten]ialul alcoolic s\ `n]eleag\ asta, i se d\ sarcina de a-[i
analiza istoria consumului [i de a scrie despre ea. Pu]ini alcoolici nu se conving c\ au o problem\ cu b\utul atunci cnd
au `n propriile mini, negru pe alb, descrierea modului `n care
consumul lor de alcool s-a `nr\ut\]it. Acesta ì ajut\, de
asemenea, s\ priveasc\ `n viitor [i s\ vad\ cum ar fi via]a lor
dac\ nu accept\ acum ajutorul de care au nevoie. Acceptndu-[i
neputin]a fa]\ de alcool [i v\znd ct de lipsit\ de control a devenit via]a lor datorit\ consumului de alcool, acele persoane
vor sim]i nevoia unui program zilnic de recuperare.
Alcoolismul poate fi vindecat?

Nu exist\ vindecare cunoscut\ pentru alcoolism, cu toate
c\ boala poate intra `n remisie. Alcoolismul este o afec]iune
cronic\, asem\n\toare diabetului, bolilor cardio-vasculare,
T.B.C.-ului sau altor boli similare. Pentru diabetic, urmarea
indica]iilor medicului [i orientarea spre un stil de via]\ s\n\tos
ì permit pacientului afectat s\ se recupereze att timp ct `[i
men]ine programul de recuperare recomandat. Dar diabeticul,
la fel ca [i alcoolicul, nu este niciodat\ vindecat. Dac\ vor
relua consumul de dulciuri / alcool vor avea acelea[i probleme.
Acela[i lucru este valabil pentru mul]i pacien]i cardiaci
care descoper\ c\ au probleme de inim\. Pentru ei, recuperarea `nseamn\ diet\, exerci]iu [i un stil de via]\ s\n\tos care
le permite s\-[i men]in\ bun\starea.
Pentru alcoolic, vindecarea `nseamn\ bun\voin]a de a
lucra un program de recuperare simplu, zilnic, a[a cum este
prezentat `n cei 12 Pa[i ai Alcoolicilor Anonimi, [i de a se
ab]ine de la consumul de alcool. Va putea, astfel, s\ duc\ o
via]\ normal\. Deoarece nu s-a descoperit `nc\ o vindecare
definitiv\ pentru alcoolism, odat\ ce o persoan\ dep\[e[te
28
FLOYD FRANTZ
linia c\tre dependen]a de alcool, nu va putea reveni niciodat\

la b\utul normal de alcool. Dorim s\ reafirm\m faptul c\
b\utorul `nr\it se poate recupera [i se poate `ntoarce la un
nivel normal de func]ionare `n societate, dac\ el sau ea este
dispus(\) s\ se ab]in\ de la alcool.
Este alcoolismul fatal?

Pentru cei mai mul]i dintre alcoolici, rezultatul final al
b\utului lor este moartea timpurie datorit\ accidentelor
rutiere, afec]iunilor fizice, sinuciderilor sau altor cauze legate
de consumul de alcool sau droguri. Se `ntmpl\ deseori ca
medicii s\ trateze problemele fizice cauzate de b\ut [i s\-[i
informeze pacientul c\ va putea muri, dac\ va continua s\
consume alcool. E posibil ca pacientul s\ continue acest consum [i, `n cele din urm\, s\ moar\ datorit\ complica]iilor fizice
cauzate de alcool. ~n acest caz, vom considera c\ pacientul a
decedat datorit\ unor probleme hepatice sau datorit\ alcoolismului s\u care l-a f\cut s\ bea din nou [i din nou, cauznd acele probleme hepatice.
Acela[i lucru e valabil pentru omul care e sf\tuit s\ nu
conduc\ `n stare de ebrietate; `n cazul `n care continu\ s\ bea
[i s\ conduc\, e posibil s\ moar\ nu numai el, ci [i al]ii. Asta
nu este nici crim\ cu premeditare, nici accident. Este rezultatul am\girii [i al neg\rii bolii fatale pe care noi o numim dependen]\ de alcool sau alcoolism.
Ce este D.T.-ul sau Delirium Tremens?

Odat\ ce s-a ajuns la un anume stadiu de abuz de alcool,
poate s\ fie foarte periculos pentru alcoolic s\ se opreasc\ din
b\ut dintr-o dat\; el poate s\ devin\ foarte bolnav. Pericolul
este reprezentat de transpira]ie abundent\, tremur\turi, atacuri
de apoplexie, crize cardiace, halucina]ii [i alte simptome de
29
sevraj. Atunci cnd consumul de alcool a ajuns pn\ `n acest

stadiu, atunci alcoolicul va trebui fie s\ bea, fie s\ experimenteze sevrajul. Problema e c\, dac\ el continu\ s\ bea, poate s\
ì fie [i mai r\u.
Dac\ lucrezi cu un alcoolic care nu poate `nceta consumul
nici m\car pentru o zi, este probabil ca el s\ experimenteze
aceste simptome, astfel `nct va bea pentru a se autotrata. Este
posibil s\ ì fie fric\ s\ se opreasc\ din b\ut datorit\ simptomelor de sevraj. Dac\ a avut astfel de experien]e `n trecut [i a
b\ut excesiv, exist\ riscul de a trece din nou printr-un sevraj
serios. Dac\ a[a stau lucrurile, v\ `ncurajez s\-l trimite]i pe
alcoolic la un medic sau la un psihiatru pentru dezintoxicare.
F\r\ asisten]\ medical\, 20% dintre cei care intr\ `n sevraj au
atacuri de apoplexie [i mor ca rezultat al acestor convulsii. ~n
certificatul de deces va ap\rea atac de cord sau insuficien]\ respiratorie, dar, de obicei, se va omite cauza real\ a
decesului alcoolismul `n faza de delirium tremens.
Cum pot s\ identific pe cineva care are probleme cu

b\utul?
Poate fi dificil s\ identifica]i pe cineva care are probleme
cu b\utul. Nu facem referire la cantitatea de alcool consumat\
de cineva `ntr-o zi sau `ntr-o s\pt\mn\. Cu alte cuvinte, o
problem\ cu alcoolul nu e identificat\ prin ct de mult bea
persoana, ci, mai degrab\, prin ce efecte are alcoolul asupra persoanei care `l bea?. ~ntrebarea care se pune e dac\
b\utul afecteaz\ s\n\tatea fizic\ a individului? Dar s\n\tatea
mental\? Care sunt efectele b\utului asupra s\n\t\]ii emo]ionale? Dar asupra vie]ii de familie [i a rela]iilor cu cei dragi?
Cum afecteaz\ b\utul via]a profesional\ [i social\? {i, cel mai
important, ce efecte are consumul de alcool asupra vie]ii spirituale [i a rela]iei cu Dumnezeu?
30
FLOYD FRANTZ
R\spunsurile la urm\toarele patru `ntreb\ri v\ pot ajuta `n

a v\ da seama dac\ vreun cunoscut de-al dvs. are probleme cu
b\utul:
1. A]i sim]it vreodat\ c\ ar trebui s\ be]i mai pu]in?
2. V-au enervat vreodat\ oamenii care v\ critic\ b\utul?
3. V-a]i sim]it vreodat\ nepl\cut sau vinovat `n leg\tur\ cu
b\utul dvs.?
4. A]i b\ut vreodat\ diminea]a ca s\ v\ calma]i nervii sau
s\ sc\pa]i de mahmureal\?
Un singur da la una dintre `ntreb\ri poate indica o problem\ cu b\utul. Mai multe r\spunsuri afirmative arat\ cu
mare probabilitate existen]a unei astfel de probleme. Dac\
cineva cunoscut prezint\ simptomele dependen]ei de alcool,
este important s\ lua]i `n considerare una dintre op]iunile
disponibile de ajutor, fie Alcoolicii Anonimi, fie Centrul de
tratament.
Cum pot s\ le vorbesc despre alcoolism unor oameni

c\rora le e ru[ine s\ vorbeasc\ despre b\utul lor?
Cel mai important lucru e s\ nu ì judec\m pentru boala
lor. Cele mai recente cercet\ri arat\ c\ cel mai important
element `n rela]ia de consiliere este ca clientul s\ simt\ empatia consilierului fa]\ de situa]ia lui. Cu alte cuvinte, asculta]i
ce au de spus [i pune]i-v\ `n situa]ia lor. ~ntreba]i-v\ cum m-a[
sim]i dac\ a[ avea problema aceea sau ce a[ face, date fiind
aceste circumstan]e. }ine]i minte, `n acela[i timp, c\ poate
ave]i abilit\]i de via]\ diferite de ale alcoolicului.
Empatia este diferit\ de simpatie. Simpatia ì este, de
fapt, d\un\toare alcoolicului, `n timp ce empatia ì ofer\
alcoolicului sentimentul c\ este `n]eles [i ascultat. Folosi]i `ntreb\rile din capitolul urm\tor pentru a-l ajuta s\ `n]eleag\
progresia bolii lui [i da]i-i de `n]eles c\ `ncerca]i s\ `n]elege]i
31
ceea ce simte [i c\ v\ da]i seama de dificult\]ile luptei lui.

Oferi]i-i o copie a acestei c\r]i sau o copie a c\r]ii Alcoolicii
Anonimi [i ruga]i-l s\ citeasc\ [i s\ discute cu dvs. ceea ce a
citit. Nu v\ a[tepta]i ca el s\ se opreasc\ din b\ut imediat, dar
nici nu v\ teme]i s\ ì vorbi]i despre b\utul lui. Dac\ a venit s\
discute cu dvs., `nseamn\ c\ `[i d\ seama c\ ceva nu e `n regul\,
f\r\ a [ti exact despre ce e vorba sau unde s\ g\seasc\ solu]ii la
problema sa. Spune]i-i c\ nu to]i consumatorii excesivi de
alcool sunt alcoolici, dar continua]i s\ ì ar\ta]i simptomele
propriului s\u alcoolism.
Dac\ este interesat, spune]i-i c\ poate contacta Centrul
de tratament pentru a ob]ine mai multe informa]ii despre
alcoolism. Ave]i r\bdare, dar nu ì c\uta]i scuze pentru consumul exagerat de alcool. Uneori e nevoie de o criz\ pentru ca
oamenii s\ devin\ sinceri `n ceea ce prive[te efectele alcoolului asupra lor. Dac\ survine o criz\, nu `l ajuta]i s\ o evite, ci
s\-i fac\ fa]\.
Ce se `n]elege prin recuperare?

Recuperarea unei persoane dependente de alcool sau
droguri se refer\ la rec[tigarea abilit\]ilor de func]ionare `n
societate f\r\ a mai depinde de alcool sau droguri, altfel spus,
revenirea la func]ionarea normal\ `n societate. Asta nu `nseamn\ `ns\ c\ acea persoan\ a fost vindecat\ [i c\ poate s\
bea alcool `n siguran]\. Pentru b\utorul-problem\ nu va fi
niciodat\ sigur s\ foloseasc\ alcool, sub nici o form\, `n nici
un caz.
Ce este un program de recuperare?

Acest termen poate fi folosit cu dou\ sensuri. Programul
de recuperare individual al unei persoane se refer\, de obicei,
la modul `n care aceasta se folose[te de instrumentele recu-
32
FLOYD FRANTZ
per\rii reg\site `n consiliere sau `n A.A. pentru a se men]ine

abstinent\.
Acest termen are un alt `n]eles cnd ne referim la o organiza]ie, cum ar fi Alcoolicii Anonimi sau la un centru de
tratament, ca Centrul de consiliere [i reabilitare a persoanelor
dependente de alcool [i alte droguri din Ia[i sau la Proiectul
Sf. Dimitrie Basarabov de Informare [i Tratament al Alcoolismului [i Dependen]ei de Alte Droguri, Cluj-Napoca. Aici se
refer\ la programul de recuperare sau la programul de tratament sprijinit de c\tre o anumit\ organiza]ie sau institu]ie.
De ce e nevoie de un Program de Recuperare?

Dup\ o perioad\ de timp `n care nu bea, alcoolicul va
deveni nelini[tit, iritabil [i nemul]umit. Va `ncepe s\ fie cert\re], cu o gndire rigid\ [i, `n general, se va sim]i mizerabil.
Nu `[i va g\si pacea dac\ nu va putea s\ bea un pahar de
alcool, acela[i alcool pe care al]ii `l pot bea f\r\ s\ le creeze
nici un fel de problem\. Starea aceasta pe care noi o numim
be]ie uscat\ `l va men]ine `ntr-un dezechilibru emo]ional,
mental [i spiritual. Pentru a-[i g\si u[urarea, va trebui s\ se
schimbe [i s\ evolueze pe plan spiritual, emo]ional [i mental.
F\r\ aceste schimb\ri spirituale care `l vor ajuta [i `n alte domenii ale vie]ii sale, alcoolicul va c\uta eliberarea din durere
[i confuzie consumnd alcool.
Programul de recuperare al fiec\rui individ se refer\ la
abilit\]ile de recuperare pe care le folose[te pentru a atinge
scopul de a tr\i o via]\ lini[tit\ [i senin\ f\r\ s\ consume alcool.
Aceste abilit\]i de recuperare sunt, de obicei, `nv\]ate fie `n
programul de tratament, cum este cel oferit de Centrul de
tratament.
33
Cum arat\ un program de recuperare tipic?

~n tratamentul tuturor bolilor exist\ o rutin\ a programului de recuperare pe care persoana o folose[te pentru a-[i
rec[tiga s\n\tatea [i bun\starea. Un diabetic va trebui s\ se
ab]in\ de la a mnca zah\r [i s\ fac\ exerci]ii. Pacientul cardiac va trebui s\ renun]e la fumat, s\ m\nnce anumite
mnc\ruri, s\-[i monitorizeze nivelul stresului [i s\ fac\ exerci]ii. Nimic nu difer\ `n tratarea alcoolismului [i adic]iei.
Un program zilnic tipic va include rug\ciunea,
medita]ia, cererea `ndrum\rii lui Dumnezeu [i `ncredin]area
zilei `n minile Lui, citirea ctorva articole dintr-o carte,
discu]ia cu un alt alcoolic despre abstinen]\ [i participarea la
`ntl-nirile grupului A.A. De asemenea, mul]i oameni `n
recuperare vor face cel pu]in o dat\ pe zi un inventar pentru
a-[i evalua starea mental\, emo]ional\ [i spiritual\. ~[i vor
pune `ntreb\ri legate de atitudine, despre starea lor mental\ [i
spiritual\, `[i vor evalua comportamentul constructiv sau
jignitor fa]\ de ceilal]i.
Oricine practic\ cei 12 Pa[i are modul s\u unic de a face
acest lucru, dar direc]ia este aceea[i: a te `ncredin]a voin]ei lui
Dumnezeu, cu sinceritate, zi de zi, [i de a ajuta al]i alcoolici.
Ce este programul de tratament dup\ Modelul

Minnesota?
Programul oferit de Centrul de tratament folose[te modelul de tratament al conceptului de boal\ sau Modelul
Minnesota. Acesta este o abordare bio-psiho-socio-spiritual\
sau multi-disciplinar\. Aceasta implic\ faptul c\ boala alcoolismului este complex\ [i c\ trebuie tratat\ multi-dimensional. De multe ori, alcoolicul are nevoie de ajutor `n mai
multe domenii ale vie]ii lui, iar ignorarea oric\reia dintre di-
34
FLOYD FRANTZ
mensiunile fizice, mentale, emo]ionale, sociale sau spirituale

ale individului va face mai pu]in probabil\ recuperarea.
Un program de tratament este o rutin\ clinic\ destinat\ s\-l ajute pe alcoolic sau pe dependentul de droguri s\ se
opreasc\ din consumul de alcool sau droguri. Elementele
principale sunt educa]ia despre alcoolism ca boal\ [i nevoia de
abstinen]\ total\; apoi, explorarea spiritualit\]ii din perspectiva principiilor de recuperare, `nv\]area unor c\i de a face fa]\
stresului [i oferirea de suport comunitar prin programe ca
A.A. sau Al-Anon. Tratamentul alcoolismului `nseamn\ [i
ajutor `n examinarea obiceiurilor de a bea [i luarea unor decizii
legate de consumul de alcool, bazndu-se pe ceea ce au descoperit la ei `n[i[i.
Alcoolicul este norocos prin faptul c\ boala alcoolismului
este tratabil\ [i c\ este posibil\ re`ntoarcerea la o via]\ normal\.
Cum e folosit cuvntul Spiritualitate `n contextul

programelor de recuperare?
Cam `n acela[i fel ca `n alte domenii. Spiritualitatea
`nseamn\ orientarea spre Dumnezeu, a[a cum [i-L `nchipuie
fiecare. Aceasta include credin]ele fiec\ruia despre ce e bun
[i ce e r\u, despre rela]ia lui cu Dumnezeu [i despre el `nsu[i
`n leg\tur\ cu locul lui `n Univers.
Religia ì spune omului ce s\ cread\ [i cum anume s\-[i
tr\iasc\ via]a. ~n programe ca A.A., nu ]i se spune ce s\ crezi,
ci numai c\ trebuie s\-]i explorezi rela]ia cu Dumnezeu, dac\
vrei s\-]i g\se[ti eliberarea din dependen]\. Aceast\ explorare implic\ schimb\ri semnificative `n rela]ia cu Dumnezeu
datorit\ revenirii la o via]\ conform\ sistemului de valori ales.
Majoritatea valorilor morale sunt `nv\]ate din religie, de aceea
ì `ncuraj\m pe oameni s\ se re`ntoarc\ la Biserica lor pentru a
descoperi r\d\cinile credin]ei lor. Desigur, exist\ [i alte bene-
35
ficii de pe urma particip\rii la slujbe, iar noi ì `ndemn\m pe

cei care apeleaz\ la noi s\ profite din plin de binecuvntarea
pe care o primim prin participarea la via]a Bisericii.
Ce sunt Alcoolicii Anonimi?

Alcoolicii Anonimi sau A.A. este cel mai r\spndit
program de recuperare din alcoolism din `ntreaga lume. Programul A.A. a `nceput `n 1935 cnd doi alcoolici s-au ajutat
reciproc pentru a se men]ine abstinen]i. Ei au tratat alcoolismul ca [i cum ar fi tratat orice alt\ boal\ care amenin]\ via]a
cuiva [i au ini]iat un program de recuperare de zi cu zi care
i-a ajutat s\ r\mn\ abstinen]i.
Este de men]ionat faptul c\ programele de tratament
sunt diferite de programul Alcoolicilor Anonimi [i, cu toate
c\ exist\ similitudini `ntre cele dou\, acestea nu trebuie
confundate. V\ recomand\m s\ consulta]i capitolul Despre
Alcoolicii Anonimi.
De ce e A.A.-ul att de important `n programele de

recuperare?
Grupul A.A. este un element esen]ial `n programele de
recuperare pentru c\ `l ajut\ pe alcoolic s\ `[i diminueze
negarea, stigmatizarea [i ru[inea. Grupul ofer\, de asemenea,
modele pozitive prin oamenii care sunt ei `n[i[i `n recuperare.
Asta `nseamn\ c\ noul venit `n A.A. `nva]\ despre cum s\
r\mn\ abstinent de la oameni care au avut acelea[i probleme.
Grupul A.A. ì ofer\ b\utorului-problem\ noi prieteni care `l
vor `ncuraja s\ r\mn\ abstinent, [i nu s\ bea `mpreun\. Acest
nou cerc de prieteni se nume[te grup de sprijin al egalilor
sau grup de sprijin social. Este de o importan]\ crucial\
pentru men]inerea abstinen]ei ca alcoolicul s\ participe `n mod
regulat la aceste `ntlniri.
36
FLOYD FRANTZ
Face A.A.-ul parte din Centrul de tratament?

Nu. Cu toate acestea, Centrul de tratament `ncurajeaz\
frecventarea A.A.-ului [i sus]ine principiile acestora. Avem [i
o colaborare cu grupul A.A. din localitate, f\r\ `ns\ a ne afilia
cu ei. Noi folosim o versiune clinic\ a celor 12 pa[i [i ì `ndrum\m pe clien]ii no[tri c\tre Alcoolicii Anonimi, ca parte a
programului lor de tratament. Dar, `nc\ o dat\, rela]ia noast\
cu A.A.-ul este una de colaborare, nu de afiliere.
Ce sunt Serviciile Familiale Al-Anon?

Al-Anon este un program ini]iat `n 1940 de c\tre so]iile [i
membrii familiilor ctorva membri A.A. Ast\zi, `n comunitatea Al-Anon sunt mii de grupuri [i sute de mii de membri `n
toat\ lumea. ~n Al-Anon, accentul se pune pe ajutarea
membrilor familiei pentru a g\si curajul, puterea [i speran]a
necesare pentru a tr\i cu boala alcoolismului, indiferent dac\
alcoolicul bea sau nu. Are propriile `ntlniri de grup [i folose[te cei 12 pa[i ai Alcoolicilor Anonimi `ntr-o form\ u[or
modificat\. De[i Al-Anon-ul colaboreaz\ cu A.A.-ul, el este
un program separat. Nu este legat de A.A. prin nici o afiliere
formal\. V\ recomand\m s\ citi]i [i sec]iunea adresat\ Familiei [i prietenilor alcoolicului.
Pentru ce toate aceste `ntreb\ri?

Aceste `ntreb\ri sunt cele pe care le primim de la noii
pacien]i, de la medici [i din partea clerului din Romnia. Nu
am r\spuns la toate dintre ele; o vom face `ntr-o edi]ie viitoare
a acestui manual, care va con]ine o sec]iune cu `ntreb\rile pe
care le vom primi de la cei care `l vor folosi.
37
III. Simptome comune ale

alcoolismului
Cercet\rile au eviden]iat un model progresiv al alcoolismului care ne ajut\ s\ `n]elegem natura evolutiv\ a acestuia [i
modul `n care se dezvolt\. Acest model descrie schimb\rile de
comportament ale alcoolicului, schimb\ri care au loc fie mai
repede, fie mai `ncet, de la caz la caz. Aceste simptome sunt
predictibile [i ne ajut\ `n schematizarea evolu]iei bolii. Astfel,
e posibil\ o mai bun\ `n]elegere a progresiei dependen]ei de
c\tre dvs. [i de c\tre poten]ialul alcoolic.
~n harta V, anexat\, ve]i observa c\ graficul este progresiv
att `n partea de dependen]\, ct [i `n cea de recuperare.
Caracteristicile comportamentale de mai jos nu sunt enumerate `ntr-o ordine cronologic\ precis\. Nu e obligatoriu ca
un alcoolic s\ prezinte toate aceste simptome, dar cu siguran]\
se va reg\si `n cteva dintre acestea.
De asemenea, aceste simptome sunt predictibile pe parcursul bolii [i sunt u[or de recunoscut `n comportamentul alcoolicului. Dac\ descoperi]i c\ lucra]i cu cineva la care recunoa[te]i caracteristicile urm\toare, cu siguran]\ acesta este un
b\utor-problem\ care poate s\ dezvolte o dependen]\ la alcool,
dac\ nu se opre[te din b\ut.
Dup\ cum vede]i, sunt o mul]ime de simptome. V\ rog s\
]ine]i minte c\ nu toate simptomele trebuie s\ fie prezente [i c\
38
FLOYD FRANTZ
unele dintre acestea pot fi asociate cu alte boli. De asemenea,

`ntreb\rile care urmeaz\ nu au rolul doar de a ob]ine
informa]ii de la alcoolic.
Este important ca alcoolicul s\ recunoasc\ faptul c\, dac\
prezint\ aceste simptome, exist\ o problem\. Ajutndu-l `ntr-un
mod cald [i prietenos pe alcoolic s\ le identifice, ì da]i cheia
de care are nevoie pentru a deschide u[a dependen]ei sale. Nu
va putea s\ ia decizii bune `n leg\tur\ cu consumul de alcool
dac\ nu prime[te informa]ii despre acesta [i despre dependen]a
sa.
Simptomul Comportamentul consumului de alcool
exagerat sau `nr\it. Majoritatea oamenilor beau moderat. Cu
toate astea, dup\ o perioad\ de timp, unii oameni vor `ncepe s\
bea mult mai mult [i mai des dect prietenii lor. B\utul excesiv [i `mb\tatul devin un obicei. Cnd sunt be]i, devin mult
mai egocentrici [i egoi[ti. Dup\ un timp, chiar dac\ nu sunt
b\u]i, atitudinea egocentric\ r\mne [i nu `[i dau seama `n ce
fel consumul de alcool le afecteaz\ familia, locul de munc\
sau rela]ia cu prietenii. Vor cheltui economiile familiei f\r\ s\
se gndeasc\ la nevoile acesteia. Vor `ncepe, uneori, s\ se
laude cu realiz\ri reale sau imaginare [i se vor comporta `ntr-un
mod imatur emo]ional. Un exemplu ar fi acela c\ devin mnio[i sau defensivi cnd sunt `ntreba]i despre evenimente care
au avut loc `n timp ce erau b\u]i.
~ntreb\ri despre B\utul pe ascuns

Cnd preg\tea]i b\uturi, v-a]i f\cut-o vreodat\ pe a dvs.
mai tare?
V-a]i pus vreodat\ b\utur\ `n cafea sau `n limonad\, ca
s\ be]i neobservat?
A]i b\ut vreodat\ `nainte de a merge la o petrecere?
39
A]i b\ut vreodat\ b\utura r\mas\ `n paharele altora?

Vi s-a `ntmplat s\ da]i peste cap cte una, undeva
retras, f\r\ s\ [tie ceilal]i?
A]i b\ut vreodat\ `n garaj, baie, pivni]\ sau ma[in\, ca s\
nu v\ vad\ nimeni?
V-a]i ascuns vreodat\ b\utul fa]\ de familie?
~ntreb\ri despre Preocuparea fa]\ de alcool

V\ reg\si]i deseori gndindu-v\ la b\ut?
Prefera]i mai degrab\ evenimentele sociale la care se
bea, `n loc de cele la care nu se serve[te b\utur\?
A]i apelat vreodat\ la cuno[tin]e pentru a face rost de
b\utur\?
V-a]i gndit vreodat\ la moduri de a crea prilejuri `n care
b\utul dvs. s\ fie acceptat?
A]i num\rat vreodat\ orele sau chiar minutele pn\ la
urm\toarea ocazie de b\ut?
V-a]i gndit vreodat\ la alte c\i de a c[tiga bani pentru
b\utur\?
A]i cump\rat vreodat\ droguri sau alcool `n timpul
pauzei de mas\?
~ntreb\ri despre B\utul rapid sau b\utura dat\

peste cap
A]i `nghi]it vreodat\ lacom o cantitate dubl\ de b\utur\
pentru a-i ajunge din urm\ pe ceilal]i?
A]i comandat cndva dou\ pahare deodat\?
Ave]i obiceiul s\ be]i direct din sticl\?
Vi s-a `ntmplat vreodat\ s\ be]i repede al doilea pahar,
fiindc\ primul nu-[i f\cuse efectul la timp?
A]i observat c\ paharul dvs. este gol, de obicei, `naintea
celorlal]i?
40
FLOYD FRANTZ
A]i luat vreodat\ dou\ tipuri de b\utur\ pentru a ajunge

la starea dorit\ mai repede?
Ave]i obiceiul s\ comanda]i dou\ sute de b\utur\
spirtoas\ de prima dat\?
~ntreb\ri despre Protejarea proviziilor de alcool sau

droguri
A]i cheltuit vreodat\ banii destina]i nevoilor casei pe
b\utur\?
V-a]i p\strat vreodat\ o provizie ascuns\ doar pentru
dvs.?
A]i pus deoparte alcool pentru consumul dvs. din weekend sau din vacan]e?
A]i ascuns alcool `n garaj, pivni]\ sau `ntr-un loc secret
chiar dac\ locuia]i singur?
A]i `ncetat s\ v\ `mp\r]i]i alcoolul dac\ era pe terminate?
S-a `ntmplat s\ nu servi]i pe cineva cu alcool de team\
c\ nu v\ va r\mne destul dvs.?
~ntreb\ri despre Extravagan]\ sau excese

A]i f\cut vreodat\ cump\r\turi nebune[ti cnd era]i
beat?
A]i cump\rat vreodat\ lucruri scumpe pentru familia
dvs., pentru a v\ revan[a dup\ o perioad\ de b\ut?
V-a]i reg\sit petrecnd mult mai mult din timpul dvs.
liber consumnd alcool?
A]i devenit expert `n toate, oferind tot felul de sfaturi
colegilor de pahar sau oaspe]ilor de la petrecere?
A]i f\cut vreodat\ cinste celor de-ai casei?
Cnd bea]i, l\sa]i bac[i[ extravagant?
41
Simptomul Conflictul interpersonal. Acesta poate s\ `nceap\ `n orice stadiu al carierei de b\ut. Alcoolicul `ncepe s\
`n]eleag\ c\ nu tr\ie[te dup\ propriul sistem de valori, apoi
sinele perceput intr\ `n conflict cu sinele real. Cu alte cuvinte, comportamentul s\u actual p\teaz\ imaginea pe care
alcoolicul o are fa]\ de sine [i apare conflictul interpersonal
sau sentimentul de vinov\]ie.
Este ca [i cum alcoolicul ar avea fa]\ de el `nsu[i acelea[i
sentimente de mnie pe care le-ar avea fa]\ de cineva care ì
face r\u, a[a cum `[i face el. Ajunge s\ nu se mai suporte, s\-[i
plng\ de mil\, s\ aib\ remu[c\ri [i sentimente de vinov\]ie [i
ru[ine. Aceasta poate duce la comportamente auto-distructive,
dac\ nu reu[e[te s\ fac\ fa]\ acestor sentimente. De obicei,
alcoolicul va bea [i mai mult pentru a face fa]\ sentimentelor
legate de conflict. Uneori, cei din jur recunosc acest conflict
`naintea alcoolicului [i ì ofer\ sfaturi, sugerndu-i c\ nu ar
trebui s\ bea. Aceste sugestii ajung, deseori, la urechi surde
[i `l vor face pe alcoolic defensiv `n leg\tur\ cu b\utul s\u.
~ntreb\ri despre Vinov\]ie sau remu[c\ri

persistente
V-a]i spus vreodat\: De ce nu m\ `n]eleg oamenii?
V-a]i dorit vreodat\ s\ pute]i fi ca b\utorii sociali?
V-a]i fi dorit vreodat\ s\ fi]i ca ceilal]i oameni?
Sim]i]i constant c\ nu sunte]i persoana care crede]i c\ ar
trebui s\ fi]i?
V\ reg\si]i justificndu-v\, continund totu[i s\ face]i
acelea[i lucruri?
V-a]i sim]it vinovat pentru minciuni, promisiuni `nc\lcate [i `n leg\tur\ cu comportamentul dvs., `n general?
42
FLOYD FRANTZ
~ntreb\ri despre Evitarea discut\rii problemei cu

b\utul
A]i `ncercat vreodat\ s\ schimba]i subiectul, cnd se
discuta despre b\ut?
Obi[nuia]i s\ folosi]i deodorant de gur\, ceap\ / usturoi,
gum\ de mestecat sau bomboane mentolate ca s\ ascunde]i
mirosul de b\utur\?
A]i `ntrziat vreodat\ inten]ionat s\ ajunge]i acas\, ca s\
evita]i confruntarea?
A]i avut discu]ii cu cineva apropiat legat de propriul
consum?
~ntreb\ri despre Resentimente

V-a]i gndit vreodat\, Doamne, de ce eu, ce am f\cut ca
s\ merit asta?
V-a]i gndit vreodat\ c\ toate problemele dvs. exist\ din
cauza so]iei / so]ului sau a copiilor dvs.?
I-a]i invidiat pe al]ii pentru c\ ei aveau mai multe dect
dvs.?
V-a fost ciud\ pe cineva pentru c\ v-a criticat performan]a la locul de munc\?
V-a]i gndit vreodat\ c\ oamenii a[teapt\ prea mult de la
dvs., c\ so]ia dvs. nu v\ `n]elege?
A]i ]inut pic\ pe cineva [i a]i folosit acest lucru pentru a
justifica ceea ce sim]ea]i `n acea zi?
V-au displ\cut vreodat\ oamenii care reprezentau autoritatea?
~ntreb\ri despre Deteriorare moral\

V-a]i reg\sit comportndu-v\ `mpotriva standardelor
dvs. morale?
43
A]i min]it, a]i furat sau a]i `n[elat pentru a v\ ascunde

obiceiul?
A]i `nc\lcat codul respectabil al eticii sexuale?
A]i luat bani de la so]ie sau de la copii pentru a v\ pl\ti
consumul de alcool?
A]i spus sau a]i f\cut lucruri, `n timp ce era]i b\ut, pe
care nu le-a]i face cnd era]i treaz?
V-a]i identificat vreodat\ cu Fiul r\t\citor?
~ntreb\ri despre Gndirea eronat\, inadecvat\

V-a]i reg\sit vreodat\ `ndoindu-v\ de dvs. [i chiar gndindu-v\ c\ sunte]i nebun?
V-a]i `ntrebat deseori De ce continui s\ beau sau Oare
ce `ncerc s\ `mi fac mie?
Vi s-a `ntmplat s\ spune]i un lucru [i s\ face]i altul?
V-a]i auzit vreodat\ spunnd lucruri total neconforme cu
ceea ce credea]i c\ este normal pentru dvs.?
~ntreb\ri despre Comportament agresiv (verbal sau

fizic)
A]i fost vreodat\ abuziv fizic?
V-a]i apucat de ceart\ f\r\ nici un motiv vizibil?
A]i aruncat vreodat\ lucruri, a]i spart sau a]i dat cu
pumnii `n ceva?
A]i devenit vreodat\ foarte t\cut sau retras fa]\ de
familie sau prieteni?
S-a `ntmplat s\ fi]i mai mnios `n ultimul timp?
V-a]i reg\sit fiind iritat de lucruri care nu p\reau s\ v\
deranjeze niciodat\ `nainte?
Simptomul Pierderea memoriei. Pierderea memoriei sau
ruperea filmului nu trebuie confundat\ cu le[inul sau pier-
44
FLOYD FRANTZ
derea cuno[tin]ei. B\utorul care sufer\ o pierdere a memoriei

nu `[i poate aminti ce a spus, ce a f\cut sau locurile pe care le-a
vizitat `n timp ce a b\ut seara trecut\. Trebuie s\ men]ion\m c\
b\utorii sociali nu au pierderi de memorie.
~n acela[i timp, aceste pierderi ale memoriei pot s\
devin\ frecvente [i s\ formeze tipare. Cnd este confruntat cu
comportamentul din seara precedent\, alcoolicul devine defensiv. Neag\ realitatea [i nu dore[te s\ cread\ c\ a f\cut
asemenea lucruri. ~n acest timp, exist\ posibilitatea s\ apar\ [i
deteriorarea fizic\ datorat\ consumului de alcool excesiv.
Datorit\ evenimentelor care se `ntmpl\ `n timpul unei ruperi
a filmului, alcoolicul va avea [i mai mult\ ru[ine, al\turi de
sentimente de remu[care [i vinov\]ie. Aceasta va duce la un
consum crescut de alcool pentru a ascunde sentimentele de
izolare [i ru[ine legate de episoadele anterioare de b\ut. Cnd
b\utorul `ncepe s\ aib\ pierderi ale memoriei, a ajuns deja
`ntr-un cerc vicios al consumului excesiv.
~ntreb\ri despre Pierderea temporar\ a memoriei

(Ruperea filmului nu `nseamn\ pierderea cuno[tin]ei)
Vi s-a `ntmplat ca prietenii sau familia s\ v\ spun\ Nu
`]i aminte[ti ce s-a `ntmplat sau ce-ai spus?
S-a `ntmplat ca mintea s\ v\ fie goal\ [i s\ v\ `ntreba]i
oare ce am f\cut?
Vi s-a `ntmplat s\ nu v\ aminti]i unde a]i pus lucrurile
[i ce a]i spus?
Vi s-a `ntmplat s\ nu v\ aminti]i cum sau cnd s-a terminat petrecerea sau cum a]i ajuns acas\?
Vi s-a `ntmplat s\ da]i un telefon `n timpul nop]ii [i s\
nu v\ aminti]i a doua zi?
A]i avut vreun accident de ma[in\ sau vreun alt incident
semnificativ de care s\ nu v\ aminti]i?
45
Vi s-a `ntmplat s\ nu v\ aminti]i ce sau ct a]i b\ut cu o

sear\ `nainte?
A]i uitat vreodat\ unde v-a]i ascuns sticla sau drogurile?
Vi s-a `ntmplat s\ nu v\ aminti]i unde v-a]i l\sat
ma[ina?
A]i observat c\ s-a scurtat perioada dintre dou\ pierderi
de memorie?
Vi s-a `ntmplat s\ nu v\ aminti]i c]i bani a]i cheltuit pe
alcool?
Simptomul Mahmureli cronice. Pe m\sur\ ce persoana
se bazeaz\ tot mai mult [i mai mult pe alcool ca mod de a face
fa]\ vie]ii de zi cu zi, mahmurelile devin tot mai frecvente [i
tot mai dureroase. Va avea nevoie s\ bea ca s\ se simt\ normal
[i s\ fac\ acele lucruri pe care oamenii normali le pot face f\r\
alcool. {i aici nu vorbim doar de binecunoscuta durere de cap,
ci de starea de r\u [i de disconfortul emo]ional care urmeaz\
unei nop]i de b\ut excesiv. ~n acest moment, este pe marginea
dependen]ei. Iar dac\ nu bea o anumit\ cantitate se va sim]i
nelini[tit, iritabil, nemul]umit de via]\, `n general. ~ncepe s\
simt\ c\ nu mai face parte din societate. ~n aceast\ faz\,
b\utorul-problem\ `ncepe s\ bea excesiv, dar nu de fiecare
dat\. {i, mai important, el poate s\ se opreasc\ din b\ut atunci
cnd dore[te. Dep\[ind acest punct, simptomele dependen]ei
evolueaz\ f\r\ gre[. Cu ct dependentul se adnce[te mai mult
`n ciclul adic]iei, cu att sunt mai evidente simptomele.
~ntreb\ri despre Temeri nejustificate

V\ este fric\ s\ sta]i singur `n ultimul timp?
A]i avut insomnii sau iritabilitate?
V-a `ngrijorat faptul c\ oamenii vorbesc despre dvs.?
46
FLOYD FRANTZ
A]i evitat s\ `ntlni]i oameni sau v-a fost fric\ s\

r\spunde]i la telefon sau la u[\?
V-a fost fric\ s\ face]i anumite lucruri care de obicei nu
erau o problem\, cum ar fi s\ merge]i la lucru sau s\ vorbi]i cu
str\inii?
Simptomul Modificarea toleran]ei fa]\ de alcool.
Acesta este unul dintre cele mai sigure semne de dependen]\
fizic\ de drogul alcool. Cnd o persoan\ `ncepe s\ bea alcool,
efectele consum\rii unei cantit\]i mici de alcool sunt u[or de
prezis pentru b\utor. Oamenii `nva]\ din experien]\ la ce s\
se a[tepte cnd beau ceva. Pe m\sur\ ce beau mai mult alcool,
mai frecvent, corpul `ncepe s\ se adapteze la consumul de
alcool. Acesta este `nceputul toleran]ei fizice la drogul alcool.
Nivelul toleran]ei cre[te pn\ la un anumit punct, dup\ care
acesta scade pentru fiecare b\utor. B\utorul poate s\ prezic\
ce se va `ntmpla dac\ va bea un pahar, dou\ sau mai multe.
Problema e c\, pe m\sur\ ce b\utorul `nainteaz\ `n vrst\
[i pe m\sur\ ce ficatul sufer\ datorit\ consumului excesiv de
alcool, abilitatea de a prezice ce se va `ntmpla atunci cnd
bea, se schimb\. Cnd ficatul `ncepe s\ fie afectat, nu va mai
putea procesa alcool a[a cum obi[nuia odat\. Pe m\sur\ ce
toleran]a corpului `ncepe s\ scad\, alcoolicul va ob]ine acela[i
efect de la mai pu]in alcool. Dac\ s-au instalat deja negarea
[i am\girea, b\utorul problematic nu va putea recunoa[te
efectele toleran]ei sc\zute. Continund a[a, se va `mb\ta [i mai
tare, de la tot mai pu]in [i mai pu]in alcool.
~ntreb\ri despre Cre[terea toleran]ei

V\ pili]i de la aceea[i cantitate sau ave]i nevoie de o
cantitate mai mare de alcool pentru a-i sim]i efectul?
C\uta]i prilejuri de a bea mai des?
47
V-a `ntrebat cineva cum de `ncape atta b\utur\ `n

tine?
Sunte]i deseori ultimul care p\r\se[te barul sau
petrecerea?
S-a `ntmplat s\ vi se termine `nainte de termen doza de
medicamente prescrise de medic pentru c\ lua]i o doz\ dubl\
sau tripl\?
~ntreb\ri despre Sc\derea toleran]ei

V-a]i spus vreodat\ Dintr-un motiv sau altul, nu mai fac
fa]\ a[a cum obi[nuiam, poate c\ am obosit, a fost destul de
tare de data asta, e ultima dat\ cnd mai beau pe stomacul
gol?
A]i observat c\ v\ `mb\ta]i mult mai repede?
V-a spus doctorul c\ ave]i probleme cu ficatul [i l-a]i
ignorat?
Simptomul Pierderea controlului. Acesta este semnul
cel mai obi[nuit care arat\ c\ b\utorul a trecut de la b\utul
`nr\it la dependen]\. E posibil ca acea persoan\ care a pierdut
controlul [i se `mbat\ f\r\ motiv s\ fi dezvoltat o dependen]\
fizic\ la drogul alcool. Poate va refuza din cnd `n cnd un
pahar de b\utur\, dar odat\ ce a b\ut primul pahar, ì va fi
foarte dificil s\ se opreasc\ [i s\ rec[tige controlul. Un singur
pahar va declan[a un lan] de be]ii, care va continua pn\ la
starea de intoxicare complet\, iar perioada poate dura de la
una la mai multe zile. La `nceputul acestui stadiu, el nu se
`mbat\ de fiecare dat\ cnd bea. Totu[i, va bea destul de des,
astfel `nct s\ fie o problem\ pentru el [i pentru ceilal]i.
~nainte de a ajunge la acest punct, alcoolicul a putut alege: s\
bea sau s\ nu bea. Adic\, s\ bea sau s\ nu bea primul pahar.
48
FLOYD FRANTZ
Spunem asta cu o men]iune. Persoana are [ansa unei

alegeri numai dac\ [tie c\ are o boal\ [i c\ nu poate s\ bea
alcool. Este foarte dificil s\ ia decizia de a bea sau nu dac\ nu
`n]elege c\ are o boal\ pentru care chiar [i un singur pahar de
alcool este prea periculos. De asemenea, tr\ie[te `ntr-o societate care `ncurajeaz\ consumul social de alcool. Alcoolicului ì
este aproape imposibil s\ reziste acelui prim pahar dac\ nu [i-a
format un mecanism de ap\rare. Numim acest mecanism defensiv programul nostru de recuperare.
Pierderea controlului este cel mai `ntlnit simptom al
dependen]ei de alcool sau droguri. Este incapacitatea de a
alege `n mod constant `ntre a bea sau nu. Exist\ cel pu]in dou\
tipuri de pierdere a controlului: 1) incapacitatea de a te opri
odat\ ce ai `nceput [i 2) incapacitatea de te ab]ine de la a `ncepe consumul. Nu `nseamn\ c\ de fiecare dat\ cnd un alcoolic
bea, nu va putea s\ se opreasc\ `nainte de a se `mb\ta. Nu
putem prezice ct va bea, poate 1, 2 sau 20 de pahare. Important este c\, `n timp, apare un tipar vizibil de pierdere a
controlului.
~ntreb\ri despre Abstinen]a periodic\

V-a]i l\sat vreodat\ de b\ut `n timpul postului, de Cr\ciun sau alte s\rb\tori?
A]i f\cut vreodat\ vreun angajament de Anul Nou sau
promisiuni c\ nu ve]i mai bea niciodat\?
A]i `ncetat vreodat\ consumul doar pentru a dovedi
cuiva c\ sunte]i `n stare de acest lucru [i a]i revenit la consumul excesiv, odat\ ce s-a `ncheiat pariul?
V-a]i l\sat vreodat\ de b\ut pentru a evita consecin]e
precum pierderea locului de munc\, divor]ul sau pierderea
carnetului de conducere?
49
Vi s-a `ntmplat vreodat\ s\ v\ opri]i din b\ut `n timpul

s\pt\mnii, promi]nd c\ ve]i bea doar la sfr[itul s\pt\mnii?
~ntreb\ri despre Pierderea controlului

A]i intrat vreodat\ `ntr-un bar f\r\ s\ vre]i?
A]i lipsit vreodat\ de la `ntlniri sau de la [edin]e ca s\
pute]i bea?
Vi s-a `ntmplat s\ termina]i `ntr-o zi b\utura cump\rat\
pentru week-end?
V-a]i propus vreodat\ s\ nu be]i mai trziu de 9.00 seara
[i s\ nu fi `ncetat pn\ pe la 1.00, 2.00 sau 3.00 diminea]a?
A]i sim]it vreodat\ incapacitatea de a prezice cu siguran]\ ct ve]i bea sau ce se va `ntmpla dac\ be]i?
Vi s-a `ntmplat s\ v\ opri]i la bar pentru cteva p\h\rele
pentru ca apoi s\ nu mai ajunge]i la cin\ [i s\ sta]i pn\ la
`nchiderea localului?
A]i f\cut vreodat\ promisiuni c\ v\ l\sa]i de b\ut, urmnd ca dup\ cteva zile s\ v\ apuca]i din nou?
Simptomul Sistemul de alibi. Pe m\sur\ ce pierderea
controlului cre[te, va induce sentimente de vinov\]ie [i ru[ine.
B\utorul problematic `[i g\se[te motive speciale sau scuze
pentru consumul de alcool. Stresul de la locul de munc\ este
prea greu de suportat sau Nevasta strig\ mereu la mine,
Tremur pu]in, dac\ beau ceva `mi va calma nervii sau Nu
beau mai mult dect al]ii. Speran]a lui este c\ aceste scuze
sau ra]ionaliz\ri ì vor justifica comportamentul `n ochii familiei sau a colegilor. ~n realitate, aceste tipuri de alibiuri sunt
pentru alcoolic moduri de a-[i justifica consumul de alcool
fa]\ de el `nsu[i. Ideea este c\ el `ncepe s\-[i justifice motivele
pentru care bea. B\utul adictiv este b\utul datorit\ circumstan-
50
FLOYD FRANTZ
]elor, nu neap\rat `n urma unei alegeri. Cu toate astea, persoana dependent\ nu vede acest lucru.
~ntreb\ri despre Alibiuri sau g\sirea de scuze

A]i spus vreodat\ c\ dac\ ai avea un serviciu (familie
etc.) ca al meu ai bea [i tu?
A]i spus vreodat\ c\ trebuie s\ lucra]i pn\ trziu, cnd
de fapt v\ oprea]i s\ be]i ceva?
A]i spus vreodat\ c\ alcoolul v\ face mai ager [i de asta
be]i?
A]i spus cndva: Muncesc din greu [i merit s\ m\
distrez m\ lini[te[te o merit.?
A]i spus cndva: Dac\ oamenii m-ar l\sa `n pace, n-a[
mai bea atta?
A]i spus vreodat\ c\ v\ duce]i pn\ la magazin s\ cump\ra]i ceva [i, de fapt, v\ oprea]i la bar pentru cteva rnduri?
Simptomul Cui pe cui se scoate. Acesta este paharul
de diminea]\, pentru a `ncepe ziua cum trebuie. Diminea]a poate `ncepe la orice or\ din zi sau din noapte. Deci,
cuiul este, de fapt, un pahar care s\-]i lini[teasc\ nervii, mahmureala sau sentimentele de remu[care, dup\ orice episod de
b\ut. Cnd cineva `ncepe s\ bea diminea]a, este un semn
foarte clar de consum de alcool dependent.
~ntreb\rile despre Consumul matinal de substan]e

Vi s-a `ntmplat s\ be]i ceva imediat ce v-a]i trezit din
somn?
Vi s-a `ntmplat s\ v\ `mb\ta]i `nainte de prnz sau la
`nceputul zilei de munc\, week-end sau vacan]e?
Vi s-a `ntmplat s\ `ncepe]i s\ be]i `nainte de prnz?
51
A]i b\ut ceva doar pentru a v\ calma nervii?

Vi s-a `ntmplat s\ amesteca]i alcool `n ceaiul dvs. de
diminea]\ doar pentru a evita suspiciunile c\ a]i bea?
A]i fost sau sunte]i un b\utor de zi cu zi?
A]i b\ut noaptea [i v-a]i `nceput ziua `nainte ca alcoolul
s\-[i piard\ efectul?
Be]i mai devreme dect obi[nuia]i?
Vi s-a `ntmplat s\ v\ trezi]i `n mijlocul nop]ii, s\ be]i
ceva, dup\ care s\ v\ culca]i `napoi?
Vi s-a `ntmplat ca week-end-ul s\ fie transformat `ntr-un
maraton de 3 sau 4 zile?
Simptomul Schimbarea tiparului. ~n acest stadiu, b\utorul este sub presiunea familiei, prietenilor [i / sau a patronului. El `ncearc\ s\ scape de puterea pe care alcoolul o are
asupra lui. La `nceput, poate va `ncerca s\ schimbe tipul de
b\utur\, de la bere la whisky sau de la vin la bere. Poate chiar
s\ nu mai bea deloc o vreme. Dar, odat\ ce `ncepe s\ bea,
reac]ia `n lan] porne[te din nou. Acesta este un semn aproape
sigur c\ acea persoan\ a alunecat `n alcoolismul activ. B\utorii
normali nu trebuie s\-[i controleze consumul de alcool, pentru
ei nu este o problem\.
~ntreb\ri despre Schimb\ri sau modific\ri `n tiparul

consumului
A]i trecut de la unele b\uturi la altele sau le-a]i
amestecat `n `ncercarea de a evita s\ vi se fac\ r\u sau s\ v\
`mb\ta]i?
A]i schimbat vreodat\ vodca cu rachiul sau vinul cu
berea pentru a evita s\ v\ `mb\ta]i?
Vi s-a `ntmplat s\ schimba]i locul `n care bea]i?
52
FLOYD FRANTZ
A]i `ncercat s\ nu be]i cu anumi]i prieteni sau membri ai

familiei, gndindu-v\ c\ nu v\ ve]i `mb\ta att de tare?
A]i schimbat ora din zi sau ziua din s\pt\mn\ `n care
be]i?
A]i trecut de la consumul de alcool la consumul altui
drog, cum ar fi sedative (Diazepam, Meprobamat etc.) sau
barbiturice (Ciclobarbiturice, Fenobarbital etc.)?
~ntreb\ri despre Evad\ri geografice, sociale sau

psihologice
Vi s-a `ntmplat s\ schimba]i barurile, locurile `n care
bea]i sau prietenii cu care bea]i?
A]i schimbat cartierele frecvent?
V-a]i gndit c\ toate ar fi mai bune dac\ a]i fi mort?
V-a]i gndit vreodat\ c\ dac\ v\ muta]i, ve]i putea
`ndrepta lucrurile sau ve]i putea avea un nou `nceput?
A]i schimbat prietenii, gndindu-v\ c\ ar fi bine dac\ nu
a]i sta prea mult cu unul sau cu altul?
A]i amenin]at vreodat\ c\ v\ face]i bagajele [i pleca]i
acas\?
V-a]i reg\sit deseori cu gnduri de genul Dac\?
Simptomul Pierderea prietenilor, familiei sau a locului de munc\. Comportamentul anti-social ì face pe
prieteni sau pe membrii familiei s\ `l evite pe b\utor. Aceasta
poate lua forma evit\rii fizice sau evit\rii emo]ionale. Aversiunea devine reciproc\ [i alcoolicul se izoleaz\ `n propria
familie, acas\. Membrii familiei vor fi att de dispera]i, `nct
deseori so]ia se separ\ sau chiar divor]eaz\ de b\utorul problematic. Aceea[i situa]ie apare `ntre b\utor [i patron / colegii
de serviciu [i alcoolicul `[i pierde locul de munc\.
53
Este mult mai u[or s\ `l aju]i pe alcoolic `n acest stadiu

dect `n stadiile anterioare. Posibilitatea pierderii familiei [i a
locului de munc\ ì determin\ pe unii s\ accepte ajutorul, dar,
de obicei, e nevoie de prezen]a unui profesionist pentru a face
aceast\ interven]ie. Pentru unii alcoolici, locul de munc\ este
ultimul pe care ar vrea s\ `l piard\. Dac\ r\mn f\r\ acesta, nu
vor mai avea bani de b\utur\. Altfel spus, `[i protejeaz\
proviziile.
~ntreb\ri despre Dezaprob\rile altora

{i-a exprimat vreodat\ cineva din familie sau din anturaj
nelini[tea fa]\ de consumul dvs. de alcool?
A]i auzit cndva comentarii de genul Nu e[ti deloc o
companie pl\cut\ atunci cnd bei peste m\sur\ sau E[ti altfel
cnd bei?
Vi s-a atras vreodat\ aten]ia c\ ve]i fi concediat dac\ nu
vi se `mbun\t\]e[te performan]a muncii (diminuat\ din cauza
b\utului)?
V-au spus vreodat\ copiii c\ nu le place cnd be]i?
~ntreb\ri despre Pierderea locului de munc\, pozi]iei

sau clien]ilor
V-a]i f\cut treaba destul de prost, astfel `nct s\ pute]i fi
concediat sau suspendat de la locul de munc\?
A]i renun]at la munca de acas\ [i a]i l\sat proiecte neterminate sau le-a]i amnat?
A]i fost trecut cu vederea pentru promovare sau a]i fost
rugat s\ trece]i pe o pozi]ie inferioar\?
V-a]i pierdut pozi]ia sau respectul din partea familiei,
cercului social sau al comunit\]ii?
A]i demisionat sau a]i trecut pe o pozi]ie inferioar\ `n
anumite cluburi sau organiza]ii?
54
FLOYD FRANTZ
A]i abandonat evenimentele sociale [i sportive?

Vi s-a `ntmplat s\ v\ fie att de ru[ine de comportamentul consumului dvs. de alcool `nct s\ evita]i s\ mai sta]i
cu anumi]i prieteni sau cercuri sociale?
~ntreb\ri despre Schimbarea obiceiurilor familiei sau

ale altor persoane semnificative
Au `ncetat copiii s\-[i mai aduc\ prietenii acas\?
A `nceput familia s\ fac\ lucruri sau s\ mearg\ `n diferite locuri f\r\ dvs.?
A `ncercat cineva s\ v\ intre `n gra]ii pentru a evita s\ v\
`nfurie sau s\ v\ supere?
Familia sau prietenii v-au min]it vreodat\?
Familia a refuzat vreodat\ invita]ii datorit\ b\utului
dvs.?
Partenerul(a) dvs. a `nceput s\ bea, s\ ia medicamente,
s\ m\nnce sau s\ fumeze mai mult?
Prietenii sau rudele v\ tolereaz\ b\utul doar pentru a
evita certurile?
Familia sau prietenii au mers vreodat\ la Al-Anon sau
Alateen?
~ntreb\ri despre Pierderea prieteniilor

V-a]i p\r\sit vreodat\ partenerul(a) sau colegul(a) de
camer\ pentru a tr\i singur?
V-a]i retras [i izolat de familia dvs.?
V-a]i certat vreodat\ cu [eful [i v-a]i dat demisia, `nainte
de a fi concediat?
V-a]i reg\sit vreodat\ evitndu-i pe prietenii de pahar
sau pe rude?
Vi s-a `ntmplat ca oamenii s\ v\ evite atunci cnd
sunte]i beat?
55
Simptomul Solicitarea ajutorului medical. Deteriorarea fizic\ [i mental\ ce urmeaz\ b\utului necontrolat `l conduce pe alcoolic la spitale, doctori [i psihiatri. Dar, pentru c\
nu recunoa[te ct de mult bea, rareori prime[te beneficii de
durat\ de pe urma tratamentului oferit de ace[ti profesioni[ti.
Chiar atunci cnd devine onest fa]\ de medic, nu urmeaz\
instruc]iunile acestuia, iar rezultatul este acela[i. Medicii preg\ti]i `n identificarea [i tratarea alcoolicilor au un rol deosebit
de important atunci cnd `ntlnesc un alcoolic care caut\
sprijin pentru a `nceta b\utul.
De asemenea, [i programele de tratament sunt importante,
iar medicii care ì `ndrum\ pe pacien]i c\tre acestea adaug\ un
plus de energie `n interven]ie. Acela[i lucru este valabil pentru
preo]ii care `ntlnesc alcoolici `n parohia lor. Preotul are un
avantaj mai mare `n ajutorarea alcoolicului dect medicul,
pentru c\ preotul [tie, de obicei, mai multe despre cel `n cauz\.
De asemenea, rela]ia cu preotul va continua dup\ ce alcoolicul
va termina tratamentul. Aceasta ì va permite preotului s\-l
asiste pe client `n programul de recuperare, dac\ clientul dore[te acest lucru.
~ntreb\ri despre Inhibi]ia psiho-motorie

Vi s-a `ntmplat s\ ave]i dificult\]i `n a v\ concentra
vederea?
Vi s-a `ntmplat s\ ave]i dificult\]i `n `ncheiatul c\m\[ii,
legatul [ireturilor sau alte lucruri care necesit\ coordonarea
mn\-ochi?
Vi s-a `ntmplat s\ aprecia]i gre[it urcatul sc\rilor?
V-a]i `mpiedicat vreodat\ f\r\ vreun motiv aparent?
Vi s-a `ntmplat s\ ave]i dificult\]i `n `ndeplinirea sarcinilor casnice de rutin\, cum ar fi scrisul, b\rbieritul, machiajul, turnatul `n pahar?
56
FLOYD FRANTZ
Vi s-a `ntmplat s\ ave]i dificult\]i la munca de detaliu

care, alt\dat\, nu era o problem\?
~ntreb\ri despre Tremur\turi

A]i avut tremur\turi, transpira]ii sau crampe cnd nu
bea]i?
Vi s-a `ntmplat s\ nu v\ opri]i din tremurat dup\ o
perioad\ de b\ut?
A]i avut ticuri faciale sau ale buzelor?
V-a]i sim]it vreodat\ tulburat pe din\untru, anxios sau
`ncordat?
A]i fost vreodat\ incapabil de a mnca ceva dup\ un
episod de b\ut?
Simptomul Episoadele de b\ut extinse. Uneori,
alcoolicul se va `mb\ta pentru cteva zile la rnd, c\utnd f\r\
speran]\ acel sentiment de euforie alcoolic\ de care s-a
bucurat odat\. Va neglija `n mod absolut totul, inclusiv familia, locul de munc\, alimenta]ia [i chiar acoperi[ul de deasupra capului pentru a urm\ri acea fantom\ a adic]iei.
~n aceast\ faz\ a alcoolismului, el poate s\ fie ajutat, dar e
nevoie de un efort sincer din partea familiei [i din partea
comunit\]ii `n care tr\ie[te alcoolicul. ~n aceast\ faz\, mul]i
alcoolici renun]\ la c\minele lor, la familie, s\n\tate [i locuri
de munc\ pentru a putea bea a[a cum vor.
~ntreb\ri despre Distrac]ii prelungite cu b\utur\

Vi s-a `ntmplat s\ fi]i beat mai mult de o zi?
A]i b\ut vreodat\ diminea]a pentru a sc\pa de mahmureala din ziua precedent\?
Vi s-a `ntmplat s\ nu merge]i la munc\ pentru a putea
s\ be]i?
57
A]i neglijat s\ face]i ceva pentru dvs. sau pentru familie

pentru a continua s\ be]i?
Simptomul Aspira]ii spirituale vagi. Deseori, alcoolicul va c\uta ajutor din partea preo]ilor `n care are `ncredere
sau pe care ì respect\. Este, probabil, autentic [i sincer `n
eforturile lui de c\utare a unui remediu spiritual pentru `ncetarea episoadelor de b\ut. Vor fi perioade `n care se va jura
cu sau f\r\ un jur\mnt solemn `n fa]a preotului c\ nu va mai
bea niciodat\. Dac\ face aceste jur\minte, poate s\ nu bea
perioade extinse de timp. De obicei, aceste eforturi sunt sortite
e[ecului [i alcoolicul va avea o doz\ de vinov\]ie `n plus fa]\
de ct avea `nainte de jur\mnt. El nu are informa]iile [i suportul de care are nevoie pentru a face fa]\ bolii. Ce este [i mai
r\u pentru alcoolic este s\-[i ]in\ jur\mntul [i apoi s\ cread\
c\ poate bea normal. Alcoolicul se va `ntoarce la modul de
consum care va fi la fel de grav ca atunci cnd a f\cut jur\mntul. Dac\ lucra]i cu cineva care a avut aceast\ experien]\,
atunci ave]i de-a face cu un alcoolic.
~ntreb\ri despre Trezirea spiritual\ [i recunoa[terea

nevoilor spirituale
A]i spus vreodat\: Doamne, ajut\-m\, nu [tiu ce s\ m\
mai fac?
V-a]i trezit dintr-o dat\ `n biseric\?
A]i cerut ajutor din partea preotului sau a altcuiva?
A]i fost vreodat\ la o `ntlnire A.A.?
V-a]i sim]it singur `n ultimul timp?
V-a]i reg\sit rugndu-v\ din nou?
58
FLOYD FRANTZ
IV. Procesul consilierii

b\utorului-problem\
Cei mai mul]i alcoolici, la un anumit punct din cariera
b\utului, vor c\uta ajutor de la o surs\ exterioar\. Acest ajutor
poate lua forma asisten]ei medicale, sfaturilor de la psiholog
sau consilierii spirituale din partea preo]ilor. Dac\ sfatul dat
alcoolicului este s\ te controlezi sau s\ nu mai bei a[a de
mult, acesta se va re`ntoarce la consumul problematic `n
cteva zile sau s\pt\mni. Este foarte important ca b\utorulproblem\ s\ `n]eleag\ dou\ lucruri simple despre alcoolism. ~n
primul rnd, dac\ este dependent fa]\ de drogul alcool, ì va fi
foarte dificil s\ `nceap\ s\ bea [i apoi s\ se opreasc\ f\r\ s\ bea
`n exces. Pn\ cnd alcoolicul nu `n]elege [i nu accept\ acest
lucru el va continua s\ bea. ~n al doilea rnd, el trebuie s\
`n]eleag\ c\, dac\ este `ntr-adev\r alcoolic, ì va fi aproape
imposibil s\ evite acel prim pahar. ~n prezent, programe de
tratament ca cel oferit de Centrul de consiliere [i reabilitare a
persoanelor dependente de alcool [i alte droguri din Ia[i
precum [i Proiectul Sf. Dimitrie Basarabov de Informare [i
Tratament al Alcoolismului [i dependen]ei de Alte Droguri,
din Cluj-Napoca [i programe comunitare ca Alcoolicii
Anonimi sunt foarte folositoare. Ele ofer\ suport celor care
`ncearc\ s\ evite acel prim pahar.
59
Mul]i dintre cei care vin la programele de tratament nu s-au

gndit niciodat\ la nevoia de abstinen]\ total\. Ei sunt `n
stadiul de contemplare a schimb\rii. {tiu c\ e o oarecare
problem\ `n vie]ile lor, dar nu [tiu exact unde pot g\si solu]ia
la problemele lor. Vor da vina pe partener, pe poli]ie, pe [ef
sau chiar pe soart\. Ei nu se gndesc c\ cel mai bun prieten,
alcoolul, le-a creat majoritatea problemelor. De obicei, `ncepem prin a le da cteva informa]ii despre conceptul de boal\ al
alcoolismului [i [ansa s\ vorbeasc\ despre istoria consumului
lor de alcool. Aceasta ì va ajuta s\ recunoasc\ dac\ au o
problem\ cu b\utul [i s\ ia decizia necesar\.
Cnd doctorul, preotul sau consilierul `ncep s\ discute cu
clientul despre istoricul consumului de alcool al acestuia,
acesta este `ncurajat s\ se gndeasc\, s\ vorbeasc\ [i s\ ia `n
considerare leg\tura dintre situa]ia curent\ [i problema sa cu
b\utul. ~n timpul acestui stadiu de contemplare, se poate s\
ia sau nu o decizie, dar va `ncepe s\ ia `n considerare
consecin]ele consumului de alcool. Dac\ ajunge la concluzia
c\ s-ar putea s\ aib\ probleme datorate b\utului, s-ar putea s\
se gndeasc\ la abstinen]\ [i s\ intre `n stadiul de luare a
deciziei.
V\ rog s\ ]ine]i minte c\ noi nu vom lua niciodat\ decizia
`n locul clientului. Noi nu ì spunem niciodat\ ce s\ fac\ sau
ce s\ cread\. Dar, totu[i, `l `ncuraj\m s\ fie sincer cu el `nsu[i
cu privire la consumul de alcool [i la felul `n care ì afecteaz\
via]a. Este ineficient s\ lu\m noi decizia `n locul lui. Pentru
alcoolic, alcoolul este un mod de face fa]\ problemelor [i
trebuie s\ `n]eleag\ de ce evitarea primului pahar este att de
important\. El nu se gnde[te c\ vechiul s\u prieten ì cauzeaz\ cele mai mari necazuri. De aceea, educa]ia despre conceptul de boal\ este att de important\. Clientul trebuie s\
admit\ c\ are o problem\ cu alcoolul [i apoi s\ accepte nevoia
60
FLOYD FRANTZ
de abstinen]\ total\. Pn\ cnd procesul de luare a deciziilor nu are loc `n mod semnificativ pentru alcoolic,
problemele cu b\utura vor continua pentru c\ acesta va
continua s\ consume alcool.
Dorin]a de a sc\pa de consecin]ele consumului de alcool `l
va motiva uneori pe alcoolic s\ `nceteze b\utul pentru o
perioad\ de timp, dar nu este suficient pentru a-l men]ine
abstinent. Simpla dorin]\ ca durerea s\ dispar\, f\r\ bun\voin]a de a schimba sursa durerii, nu va aduce mult\ u[urare.
Putem s\ ne dorim cartofi [i ne rug\m lui Dumnezeu pentru
ace[tia. El ne va da cartofii, dar noi trebuie s\ ì punem `n sac.
F\r\ ac]iune [i ac]iune sus]inut\ `n timp, decizia de schimbare este inutil\ [i f\r\ sor]i de izbnd\. ~n acest sens, preotul
sau doctorul sunt de mare ajutor `n `ncurajarea clientului de a
urma decizia `nceperii unui program de recuperare. Programul de recuperare zilnic este cel de care are nevoie alcoolicul pentru a-[i c[tiga [i men]ine abstinen]a. ~n abstinen]a
timpurie, acest lucru poate s\ fie o simpl\ medita]ie zilnic\
despre nevoia de abstinen]\ [i de a nu bea doar azi. ~i `ncuraj\m pe clien]ii no[tri s\ participe la grupurile de tratament,
s\ citeasc\ literatur\ de recuperare, s\ vorbeasc\ cu prietenii
din recuperare [i s\ participe la `ntl-nirile A.A. Suger\m ca
aceste activit\]i s\ se fac\ zi de zi [i persoana `n recuperare s\
se concentreze pe priorit\]ile recuper\rii care ajut\ la men]inerea abstinen]ei.
Men]inerea programului de recuperare poate fi pl\cut\
sau chinuitoare, `n func]ie de bun\voin]a alcoolicului de a se
schimba, de a progresa spiritual [i de a nu bea alcool. Cnd
consumul de alcool `nceteaz\, durerea dispare, familia e acas\,
locul de munc\ este stabil, iar alcoolicul este `mp\cat cu
Dumnezeu. Se pare c\ recuperarea este complet\, dar din
p\cate, lucrurile nu stau chiar a[a. Boala alcoolismului este tot
61
timpul `n stare latent\ la alcoolic [i continu\ s\ fie prezent\

chiar dac\ alcoolicul se opre[te din b\ut. Este bine de [tiut c\
consumul de alcool este doar un simptom al bolii. Acest lucru
este dificil de acceptat de c\tre alcoolic, dar, dac\ nu va face
asta, va reveni la b\ut [i la vechile comportamente.
F\r\ alcool, alcoolicul devine nelini[tit, iritabil [i nemul]umit. Dac\ nu poate s\ fac\ fa]\ temerilor sale [i perspectivei
egocentrice, va avea resentimente [i dificult\]i `n rela]ii. Va
trebui s\ dep\[easc\ trecutul, altfel vinov\]ia [i remu[c\rile `l
vor `mpiedica s\ g\seasc\ pacea sufletului [i a min]ii. Dependen]a `l va men]ine `ntr-un dezechilibru emo]ional, mental
[i spiritual. Singurul mod de a-[i g\si eliberarea din starea de
durere pe care noi o numim be]ia uscat\ este de a progresa
spiritual, `n acest fel c[tigndu-[i senin\tatea emo]ional\ [i
mental\.
Dac\ analiz\m acest aspect din punct de vedere clinic,
vom spune c\ aceste schimb\ri de dispozi]ie ale sevrajului
post-acut devin cople[itoare. ~n abstinen]a timpurie,
alcoolicul are st\ri de proast\ dispozi]ie, depresie, mnie [i,
uneori, acestea dureaz\ luni sau chiar ani dup\ `ncetarea consumului de alcool. De aceea, alcoolicul are nevoie de sprijin
permanent din partea grupurilor precum A.A.-ul, mai ales la
`nceputul recuper\rii. F\r\ ajutor sau suport, [ansele sale de a
r\mne abstinent sunt reduse considerabil. Programele clinice
de tratament, cum este cel al Centrelor de tratament, ajut\ la
`nceperea unui program de lung\ durat\ de care alcoolicul are
nevoie pentru a realiza aceste schimb\ri interioare. Alcoolicii
Anonimi ofer\ sprijinul comunitar [i un program de recuperare care vor asigura `ndrumarea pentru dezvoltare [i progres
spiritual, dup\ terminarea tratamentului. ~n multe cazuri, A.A.-ul
este un instrument esen]ial al recuper\rii [i pe parcursul tratamentului. Este foarte important ca clientul s\ cunoasc\ grupurile
62
FLOYD FRANTZ
A.A. `n timp ce este `n tratament [i s\-l `ncuraj\m s\ participe

la `ntlnirile acestora, concomitent cu cele ale grupului de
consiliere. Trebuie notat, de asemenea, c\ mul]i alcoolici
g\sesc ajutor `n A.A. [i f\r\ ajutorul grupului de tratament.
~n timp ce merge la A.A. [i `nva]\ cum s\ r\mn\ abstinent, familia [i prietenii alcoolicului trebuie s\ accepte c\
acesta are nevoie de ajutor din afar\. Societatea, `n special
ceilal]i alcoolici, ì preseaz\ pe oameni s\ consume alcool.
Membrii familiei care ì `ndeamn\ pe clien]i s\ participe la
grupurile de tratament [i A.A. au o [ans\ mult mai mare de a-i
ajuta dect aceia care le descurajeaz\ activit\]ile din cadrul
grupului de suport. ~i `ncuraj\m, de asemenea, pe membrii
familiei s\ participe [i ei la grupurile familiale Al-Anon care
ofer\ ajutor celor care au `n familie alcoolici. Vom discuta
despre Al-Anon `n capitolele urm\toare.
Dac\ cineva se re`ntoarce la tiparele consumului de alcool
din trecut, consider\m c\ acea persoan\ este `n rec\dere. O
`ncuraj\m s\ ia noi decizii [i s\-[i urmeze deciziile luate `n leg\tur\ cu recuperarea. Uneori clientul nu este preg\tit pentru
tratament. El va alege s\ bea [i s\ nu se recupereze, re`ntorcndu-se la vechile tipare de comportament. Noi spunem c\
sunt `n cercetare. Dup\ aceste cercet\ri, mul]i ajung la
concluzia c\ e mai bine s\ stea `n recuperare.
63
V. Ghid privind evaluarea

consumului de alcool [i
interven]ia de scurt\ durat\
Ca [i medic de familie, ave]i o pozi]ie ideal\ `n ce prive[te
identificarea [i `ndrumarea pacien]ilor care au probleme legate
de consumul de alcool sau care au riscul de a dezvolta astfel
de probleme. Medicii de familie sunt vizita]i deseori de persoanele care au probleme legate de consumul de alcool, [i asta
pentru c\ medicii sunt cei care le pot ameliora unele complica]ii de ordin fizic ap\rute ca urmare a b\utului lor. Datele
statistice variaz\, dar cca 25% din popula]ia Romniei prezint\ paternuri de consum de alcool care ì expun riscului de a
dezvolta probleme cauzate de acesta. Aceste probleme includ
accidente, tulbur\ri mentale [i emo]ionale, diabet, afec]iuni
cardio-vasculare, afec]iuni hepatice [i dependen]a de alcool
sau alcoolism, f\r\ a se limita la acestea. Poate c\ ve]i fi prima
persoan\ la care b\utorul problematic apeleaz\ atunci cnd el
sau ea intr\ `ntr-un ciclu al abuzului de alcool [i al problemelor cauzate de acesta.
Ca [i medic, [tim c\ sunte]i foarte ocupat. ~ns\, credem c\
sunte]i interesat `n a le oferi pacien]ilor dvs. oportunitatea de a tr\i
o via]\ mai bun\ [i mai productiv\, elibera]i din poten]ialele
dezastre care ì a[teapt\ pe to]i cei care abuzeaz\ de alcool.
64
FLOYD FRANTZ
Acest ghid e menit s\ v\ ajute `n identificarea [i `ndrumarea

acelor pacien]i care sunt expu[i riscului de a avea probleme
serioase cu alcoolul. Ghidul ofer\ sfaturi practice despre efectuarea unui screening al pacien]ilor privind problemele
cauzate de consumul de alcool, despre evaluarea acestor probleme, precum [i strategii de interven]ie de scurt\ durat\ pentru a-i ajuta pe oameni s\ ia decizii mai bune `n ce prive[te
consumul lor de alcool. Exist\ justific\ri importante pentru
realizarea acestei interven]ii. Alcoolismul netratat are drept
efect o serie de consecin]e fizice, sociale [i economice. Consumul de alcool poate, de asemenea, s\ interfereze cu tratamentul necesar unor afec]iuni medicale, incluznd aici [i
interac]iunea negativ\ cu anumite medicamente prescrise. ~n cele
din urm\, alcoolismul netratat duce la decesul individului.
Pacien]ii dvs. v\ caut\ pentru a v\ cere sfatul privind
s\n\tatea lor `n general. Informa]iile pe care le furniza]i ar
trebui s\ con]in\ [i informa]ii elementare cu privire la consumul de alcool, mai ales `n cazul acelor pacien]i despre care
crede]i c\ se expun riscului de a avea probleme [i mai grave.
Cercet\rile au ar\tat c\ simpla discutare a `ngrijor\rilor dvs.
legate de consumul de alcool al pacientului pot fi eficiente `n
schimbarea paternurilor acestuia de a bea, `nainte ca problemele lui s\ ajung\ `ntr-un stadiu mai avansat.
Sper\m c\ acest ghid v\ va fi de folos [i c\ va deveni o
parte important\ a practicii dvs.
Informa]ii de baz\ pentru pacien]ii dvs.

Mul]i dintre cei care consum\ alcool nu se expun riscului
de a dezvolta probleme legate de acesta pentru c\ beau `n mod
moderat. Cu toate acestea, to]i consumatorii de alcool ar
65
trebui s\ con[tientizeze riscurile asociate consumului de b\uturi alcoolice. Iat\ cteva informa]ii [i sfaturi pe care le pute]i
oferi pacien]ilor dvs. care consum\ alcool.
Recomand\ri pentru pacien]ii cu consum de alcool

cu risc sc\zut:
V\ suger\m s\ v\ sf\tui]i pacien]ii care beau s\ bea
moderat. Pentru b\rba]i, asta `nseamn\ nu mai mult de dou\
b\uturi pe zi. Pentru femei [i persoanele peste 65 de ani, nu
mai mult de o b\utur\ pe zi. Cnd spunem b\utur\ ne referim la 12 grame de alcool pur, adic\ 500 ml bere, 250 ml vin
sau 100 ml b\utur\ spirtoas\.
~n anumite condi]ii ì sf\tuim pe oameni s\ stea complet
abstinen]i fa]\ de alcool. Dac\ e vorba de o femeie `ns\rcinat\
sau care dore[te s\ r\mn\ `ns\rcinat\ sau de cineva care ia
medicamente ce interac]ioneaz\ cu alcoolul. De asemenea,
dac\ exist\ afec]iuni medicale, precum cele hepatice, hipertensiunea etc., care ar fi agravate de consumul de alcool. ~n
cele din urm\, dac\ pacientul prezint\ semne de dependen]\ de
alcool, ì suger\m men]inerea abstinen]ei totale fa]\ de alcool.
Patru pa[i pentru depistare, evaluare [i

interven]ie de scurt\ durat\
~NTREAB|
EVALUEAZ|
SF|TUIE{TE
MONITORIZEAZ|
Pasul 1: ~ntreab\ despre consumul de alcool.
Pasul 2: Evalueaz\ problemele legate de consumul de
alcool.
66
FLOYD FRANTZ
Pasul 3: Sf\tuie[te pacientul pe baza evalu\rii.

Pasul 4: Monitorizeaz\ progresul pacientului.
Pasul 1: ~ntreab\ direct despre consumul de alcool

E nevoie de un screening:
Atunci cnd efectua]i o examinare medical\ general\.
~nainte de a prescrie medicamente ce pot interac]iona cu
alcoolul.
Dac\ sunt prezente probleme legate de consumul de
alcool.
~ntreba]i-i pe pacien]i: Consuma]i alcool? E normal
pentru oameni s\ consume alcool, astfel `nct nimeni nu ar
trebui s\ se simt\ jignit de aceast\ `ntrebare. Fiind medicul lor,
e important s\ [ti]i anumite lucruri despre stilul lor de via]\, cu
prec\dere cele legate de un factor att de important cum e
alcoolul.
Dac\ ace[tia consum\ alcool, e important de [tiut cte
ceva despre modul lor de a bea. Dac\ un pacient bea orice
cantitate de alcool, adresa]i-i aceste `ntreb\ri despre consumul
lui de alcool:
~n medie, cte zile pe s\pt\mn\ consuma]i alcool?
~ntr-o zi obi[nuit\ `n care be]i, cte b\uturi consuma]i?
~n ultima lun\, care a fost num\rul maxim de b\uturi pe care
le-a]i b\ut cu orice ocazie?
Cele Patru `ntreb\ri importante. Urm\toarele patru
`ntreb\ri v\ vor fi de mare folos atunci cnd ve]i dori s\ face]i
o evaluare a factorilor de risc. Ele v\ vor ajuta s\ v\ da]i seama
dac\ exist\ sau nu probleme psihologice sau sociale asociate
consumului lor de alcool.
67
A]i sim]it vreodat\ c\ ar trebui s\ diminua]i cantitatea

de alcool pe care o be]i?
V-au enervat oamenii care v\ critic\ b\utul?
V-a]i sim]it vreodat\ r\u sau vinovat/\ `n leg\tur\ cu
b\utul dvs.?
A]i b\ut vreodat\ diminea]a, la prima or\?
Dac\ pacientul r\spunde afirmativ la oricare dintre
`ntreb\rile de mai sus, `ntreba]i-l dac\ i s-au `ntmplat aceste
lucruri `n ultimul an. E important de [tiut dac\ aceste
probleme sunt trecute sau curente. Unii oameni au probleme
cu alcoolul [i, `n consecin]\, realizeaz\ schimb\rile necesare
`n stilul lor de via]\.
Poate s\ existe o problem\ cu b\utul sau exist\ riscul de a
dezvolta o astfel de problem\ atunci cnd consumul de alcool
este mai mare de 14 b\uturi pe s\pt\mn\ sau 4 b\uturi la o
ocazie pentru b\rba]i [i 7 b\uturi / s\pt\mn\ sau 3 b\uturi /
ocazie pentru femei. De asemenea, riscul unei dependen]e de
alcool exist\ [i atunci cnd exist\ un r\spuns afirmativ la una
sau mai multe dintre cele 4 `ntreb\ri de mai sus.
Pasul 2: Evalueaz\ problemele legate de consumul

de alcool
~n evaluarea problemelor legate de alcool, e util s\ lu\m `n
considerare trei posibilit\]i:
(a) pacientul dvs. nu este dependent de alcool, dar este
expus riscului de a dezvolta astfel de probleme;
(b) el / ea experimenteaz\ `n prezent probleme cu alcoolul;
(c) pacientul dvs. este dependent de alcool.
(a) Pacien]i cu risc crescut
Persoanele din aceast\ categorie nu au `n mod neap\rat
probleme cu alcoolul [i nici nu sunt dependen]i de alcool.
68
FLOYD FRANTZ
Dac\ `ntrunesc condi]iile amintite mai jos, trebuie s\ li se

spun\ faptul c\ se expun riscului de a avea probleme legate de
alcool. Dac\ aceste probleme apar, discu]ia de acum cu privire
la factorii de risc v\ va permite s\ realiza]i o interven]ie mai
trziu.
Indicatori de risc:
Consumul de alcool peste nivelele recomandate mai sus;
Consumul de alcool `n situa]ii riscante, precum [ofatul, administrarea de medicamente sau alte probleme de s\n\tate;
Antecedente personale vizavi de problemele cu alcoolul.
Iat\ cteva `ntreb\ri care v\ vor ajuta `n evaluarea modurilor de consum de alcool [i a antecedentelor familiale:
De ct timp be]i la fel de des [i de mult ca `n prezent?
De cte ori pe s\pt\mn\ be]i acum?
De cte ori pe s\pt\mn\ sau pe lun\ consuma]i mai
mult de patru b\uturi la o ocazie?
Care e cea mai mare cantitate de alcool pe care a]i consumat-o o dat\, `n ultimul an?
Exist\ cineva din familia dvs. apropiat\ care a avut
probleme cu alcoolul?
(b) El / ea experimenteaz\ `n prezent probleme cu
alcoolul;
Indicatori pentru probleme curente cu alcoolul:
Unul sau dou\ r\spunsuri pozitive la cele Patru `ntreb\ri
importante referitoare la ultimul an.
Dovezi ale existen]ei unor probleme de ordin medical sau
psiho-socio-comportamental cauzate de consumul de
alcool.
~ntreb\ri necesare evalu\rii:
Trece]i `n revist\ istoria medical\ a pacientului pentru a
identifica probleme de natur\ medical\ cauzate de consumul
69
de alcool, precum pierderi ale cuno[tin]ei, depresii, hipertensiune, traume, dureri abdominale cronice, afec]iuni hepatice,
probleme sexuale etc.
Pune]i `ntreb\ri `n leg\tur\ cu problemele inter-personale
sau de la serviciu, cu familia, patronii, performan]ele [colare, accidente / r\niri sau alte probleme non-medicale rela]ionate cu alcoolul.
Aminti]i-v\ c\ nu `ncerc\m s\ punem un diagnostic, ci
doar s\ determin\m dac\ pacien]ii respectivi au o problem\ cu
alcoolul, dac\ aceast\ problem\ este curent\ [i dac\ da, ct de
grav\ este aceasta.
(c) Pacientul dvs. este dependent de alcool
Indicatori ai dependen]ei:
Trei sau patru r\spunsuri afirmative la cele Patru `ntreb\ri
importante, referitor la ultimul an.
Prezen]a unuia sau mai multor dintre simptomele ce
urmeaz\:
1. Compulsia de a bea preocupare fa]\ de consumul de
alcool.
2. Diminuarea controlului neputin]a de a `nceta sau
modera consumul de alcool, odat\ ce episodul de b\ut
a `nceput.
3. Consumul de alcool ca eliberare/u[urare consumul
de alcool pentru a evita simptomele de sevraj.
4. Sevrajul prezen]a sau antecedente de tremur\turi, st\ri
de r\u, transpira]ii sau tulbur\ri de dispozi]ie.
5. Cre[terea toleran]ei e nevoie de mai multe alcool
dect `nainte pentru a ob]ine efectul dorit.
6. Sc\derea toleran]ei e nevoie de mai pu]in alcool dect
`nainte pentru a ob]ine efectul dorit.
70
FLOYD FRANTZ
~ntreb\ri necesare evalu\rii:

Adresa]i-le pacien]ilor dvs. urm\toarele `ntreb\ri:
Sim]i]i vreodat\ nevoia urgent\ de a bea? V\ gndi]i `n
mod regulat la b\utul dvs.?
Trebuie s\ be]i mai mult dect `nainte pentru a sim]i
efectul?
Trebuie s\ be]i mai pu]in dect `nainte pentru a sim]i
efectul?
Exist\ situa]ii `n care nu pute]i s\ `nceta]i b\utul odat\ ce
a]i `nceput s\ be]i?
V\ schimba]i planurile din cnd `n cnd pentru a putea
s\ be]i ceva?
Be]i vreodat\ diminea]a pentru a sc\pa de r\ul provocat
de b\utul din zilele precedente?
Pasul 3: Sf\tui]i pacientul pe baza evalu\rii

Exprima]i-v\ `ngrijor\rile de ordin medical, `ncercnd s\ fi]i
concret `n ce prive[te modul de a bea al pacientului [i riscurile
pentru s\n\tate asociate acestuia. Asta pentru ca el sau ea s\
fie informa]i `n leg\tur\ cu riscurile pe care [i le asum\. Ceea
ce face]i dvs. `n acest caz este exact ceea ce face]i `n cazul oric\ror altor comportamente ce amenin]\ s\n\tatea unui pacient.
~ntreba]i: Cum te sim]i `n leg\tur\ cu b\utul t\u?
Aceast\ informa]ie indic\ nivelul lor de con[tientizare
fa]\ de problema pe care o au, precum [i bun\voin]a lor
de a face ceva `n leg\tur\ cu asta, dac\ e cazul.
Sf\tui]i diminuarea cantit\]ii de alcool consumate sau abstinen]a total\ fa]\ de alcool:
Indica]i ab]inerea total\ dac\:
1. sunt prezente dovezi ale dependen]ei de alcool;
71
2. exist\ antecedente ale unor e[ecuri repetate `n a

controla frecven]a consumului de alcool, cantit\]ile
consumate sau efectele pe care le produce acesta;
3. pacienta este `ns\rcinat\ sau dore[te s\ conceap\ un
copil;
4. pacientul sufer\ de o afec]iune medical\ pentru
care alcoolul este contraindicat;
5. pacientul ia medicamente care interac]ioneaz\ negativ cu alcoolul.
Decide]i asupra unui plan de ac]iune:
~ntreba]i: Sunte]i preg\tit s\ diminua]i cantitatea de
alcool pe care o consuma]i sau s\ v\ ab]ine]i total de la
acest consum?
Acorda]i-le timp celor care au bun\voin]a de a face
schimb\rile necesare [i de a-i ajuta s\ dezvolte un plan.
Folosi]i-v\ de experien]a proprie sau sugera]i-le c\ ar
putea primi ajutor prin apelarea la Centrul de tratament sau la un grup de Alcoolici Anonimi.
Mai ales dup\ prima vizit\, asigura]i-v\ c\ ì invita]i s\
mai treac\ pe la dvs. [i s\ discute despre orice probleme viitoare vor avea `n ce prive[te diminuarea sau
abstinen]a de la alcool. De multe ori, poten]ialul b\utorproblem\ va accepta sfatul dat atunci cnd `l reg\se[te `n
propria experien]\. Dac\ va continua s\ aib\ probleme [i
dac\ va crede c\ `l `n]elege]i, cu siguran]\ va reveni s\
discute cu dvs.
Pentru pacien]ii care nu sunt dependen]i de alcool:
Recomanda]i-le s\ se limiteze la un consum de alcool cu
risc sc\zut, `n func]ie de acest ghid [i de starea lor de
s\n\tate.
72
FLOYD FRANTZ
Aminti]i-le c\ nu e nimic r\u `n a consuma alcool, dar

uneori acest lucru poate deveni o problem\.
Sf\tui]i-i s\ `[i fixeze un obiectiv `n ce prive[te consumul de alcool [i `ntreba]i-i dac\ sunt preg\ti]i s\ fac\ o
schimbare oarecare `n obiceiul lor de a bea, de dragul
s\n\t\]ii lor.
R\spunsul pacien]ilor va fi mai bun dac\ au de ales `ntre
mai multe alternative, ca de exemplu: Unii pacien]i
prefer\ s\ fixeze o limit\ pentru ct de mult beau; al]ii
prefer\ s\ se ab]in\ de la a bea pentru anumite perioade
de timp. Care variant\ crede]i c\ ar fi mai bun\ pentru
dvs.?
~ncerca]i s\ v\ educa]i pacien]ii cu privire la alcoolism:
1. Ruga]i-i pe pacien]i s\ se gndeasc\ la efectele pozitive pe care le-ar avea diminuarea cantit\]ii sau
abstinen]a fa]\ de alcool;
2. Ruga]i-i s\ examineze ce anume le declan[eaz\ episoadele nes\n\toase de b\ut.
3. Ruga]i-i s\ `[i examineze modul `n care beau `n prezent, `n lumina problemelor curente pe care le au.
4. Oferi]i-le materiale care s\ ì ajute s\ `[i fixeze
obiective s\n\toase `n ce prive[te b\utul lor.
Pentru pacien]ii la care sunt prezente simptomele dependen]ei
de alcool:
~ndruma]i-i c\tre Centrul de tratament pentru o evaluare adi]ional\.
~ndruma]i-i c\tre un program de tratament sau c\tre
A.A., dac\ pacien]ii se arat\ deschi[i fa]\ de aceast\
idee.
Implica]i-i pe pacien]i `n procesul de luare a deciziilor.
Discuta]i alternativele existente.
73
Stabili]i o `ntlnire cu cineva de la Centrul de tratament

chiar `n momentul `n care pacientul este `n cabinetul
dvs.
Cteva ponturi de consiliere:
Folosi]i un stil de discu]ie empatic, non-confrontativ.
Oferi]i-le pacien]ilor dvs. cteva alternative `n ce prive[te efectuarea schimb\rii.
Accentua]i responsabilitatea pacientului de a-[i schimba
modul `n care bea.
Ave]i `ncredere `n abilit\]ile de schimbare a modului de
a bea ale pacien]ilor dvs.
Pasul 4: Monitorizeaz\ progresul pacientului

Men]ine]i leg\tura cu pacien]ii dvs., exact cum a]i face
cu un pacient cu hiper-tensiune sau cu diabet.
Aminti]i-v\ c\ schimbarea comportamentului este un
proces care implic\ [i procedeul `ncercare-eroare.
Pentru cei care reduc cantitatea consumat\ sau au un
program de scurt\ durat\ de abstinen]\:
Aminti]i-le c\ dvs. [i al]i profesioni[ti le sta]i la dispozi]ie, dac\ au nevoie de ajutor.
La fiecare vizit\ a lor, oferi]i-le pacien]ilor `ncurajarea [i
sprijinul de care au nevoie `n eforturile de a efectua
schimbarea prin:
1. trecerea `n revist\ a progresului lor de la ultima
`ntlnire;
2. `ncurajarea pacien]ilor fa]\ de eforturile pe care le-au
depus;
3. `nt\rirea schimb\rii pozitive (afirm\ri verbale)
4. evaluarea men]inerii motiva]iei
74
FLOYD FRANTZ
Lua]i `n considerare stabilirea unor `ntlniri adi]ionale,

dac\ e nevoie.
Lua]i `n considerare motiva]ia lor [i `ndruma]i-i c\tre
Centrul de tratament sau c\tre A.A., dac\ e cazul, chiar
[i numai pentru educa]ie cu privire la alcool.
Pentru pacien]ii care au fost sf\tui]i s\ se ab]in\ de la alcool
sau care au fost trimi[i c\tre un program de tratament:
Solicita]i consilierului un raport de progres.
Monitoriza]i simptomele depresiei [i anxiet\]ii. Oferi]iv\ sprijinul, dar feri]i-v\ de supra-medicamenta]ie. Simptomele de sevraj post-acut se diminueaz\, de obicei,
dup\ primele s\pt\mni de abstinen]\.
Dac\ apare o rec\dere (revenirea la consumul de alcool),
fi]i preg\tit s\ le da]i pacien]ilor permisiunea de a-[i face
propriile alegeri, dar spune]i-le c\ sunte]i acolo pentru a-i
ajuta dac\ [i ei doresc acest ajutor.
Ce s\ face]i cu pacien]i care nu sunt preg\ti]i s\ `[i schimbe
modul de a bea?
Nu v\ l\sa]i descurajat de pacien]ii care au probleme cu
alcoolul, dar care nu sunt preg\ti]i s\ fac\ o schimbare. Uneori, schimbarea are loc `ntr-un ritm lent, iar alteori nu are loc
deloc. Prin oferirea de informa]ii, a]i ini]iat un proces al
schimb\rii [i e posibil ca pacien]ii dvs. s\ `[i ia b\utul mai `n
serios. Repetarea grijilor dvs. pentru el este uneori de mare
ajutor.
Dac\ B\utorii problem\ sau cu risc nu sunt preg\ti]i s\ fac\
o schimbare:
Exprima]i-v\ din nou `ngrijor\rile dvs. cu privire la
s\n\tatea lor.
75
~nt\ri]i bun\voin]a dvs. de a-i ajuta dac\ au nevoie de

acest ajutor, `ns\ doar `n momentul `n care vor fi
preg\ti]i s\ `l accepte.
Continua]i s\ monitoriza]i consumul de alcool pe parcursul vizitelor viitoare.
Strategii adi]ionale pentru Dependen]ii de alcool
~ncuraja]i-i s\ participe la `ntlnirile Alcoolicilor Anonimi.
~ndruma]i-i s\ discute cu cineva din cadrul Centrului de
tratament, din Ia[i.
Sugera]i-le s\ discute despre recomand\rile dvs. cu
membrii familiei [i s\ ì invite pe ace[tia s\ participe la
vizitele de monitorizare.
Sf\tui]i-i s\ vorbeasc\ cu membrii familiei despre programul Al-Anon pentru membrii familiei.
Recomanda]i-le s\ `ncerce o perioad\ de abstinen]\ fa]\
de alcool, monitoriza]i simptomele de sevraj [i trece]i `n
revist\ progresul `nregistrat.
E important s\ le aminti]i c\:
Alcoolismul este o boal\.
Dac\ sunt dependen]i de alcool, vor putea poate s\ `[i
controleze consumul de alcool pentru perioade scurte de
timp, dar c\ le va fi dificil s\ fac\ acest lucru pentru
perioade lungi de timp.
Dac\ sunt dependen]i de alcool [i dac\ aleg s\ continue
s\ bea, vor avea probleme permanente cauzate de consumul lor de alcool.
Alcoolismul este o boal\ primar\, progresiv\, cronic\ [i
fatal\.
76
FLOYD FRANTZ
DAC| VOR CONTINUA S| AIB| PROBLEME,

SPUNE}I-LE C| SUNTE}I ACOLO PENTRU A-I
AJUTA.
Mul]umim Departamentului Statelor Unite pentru
S\n\tate, Institutului Na]ional al S\n\t\]ii, Institutului Na]ional pentru Abuzul de Alcool [i Alcoolism.
77
VI. Cteva gnduri legate de ajutarea

b\utorilor-problem\
Un alcoolic care are informa]ii despre boala alcoolismului [i continu\ s\ bea (sau s\ recad\) nu prea mai are cum s\
stea `n negare. Uneori, suferind consecin]ele consumului de
alcool, ajung la abstinen]\. Important este `ns\ s\ existe bun\voin]a de a se schimba. Uneori, e nevoie de interven]ia lui
Dumnezeu pentru a avea acea bun\voin]\. Dar `ntotdeauna e
nevoie de cooperarea alcoolicului.
Dac\ nu `l judeci, alcoolicul se va sim]i `n siguran]\ s\
vorbeasc\ cu tine [i `]i va `mp\rt\[i foarte deschis problemele
lui. Uneori, acest lucru poate s\ ia mult timp, de aceea v\ sugerez s\ v\ limita]i [edin]ele la cel mult o or\. Asta v\ permite
s\ `l vede]i mult mai des [i ì d\ [i lui posibilitatea de a se
gndi la ce a]i discutat.
Dac\ alcoolicul continu\ s\ bea, nu renun]a]i. Aduce]i-i
aminte c\ depinde de el dac\ vrea s\ fie onest cu privire la
modul `n care b\utul ì afecteaz\ via]a lui [i a familiei.
Se va folosi probabil de ceilal]i, de `mprejur\ri sau situa]ii
pentru a-[i justifica b\utul. Spune]i-i totu[i acest lucru: da, `ntradev\r, uneori oamenii beau dintr-o cauz\ sau alta, dar numai
alcoolicii beau necontrolat.
Aduce]i-i aminte c\ numai el poate lua anumite decizii
despre ce vrea s\ fac\ cu via]a lui. Dac\ lua]i dumneavoastr\
78
FLOYD FRANTZ
deciziile pentru el, v\ va permite acest lucru, dup\ care va da

vina pe dumneavoastr\ cnd bea. B\utorul este cel care trebuie s\ investeasc\ `n propria abstinen]\, iar dumneavoastr\
nu trebuie s\ v\ pierde]i timpul cu cineva care nu dore[te s\ se
opreasc\ din b\ut.
~ntreba]i-l direct dac\ dore[te s\ `nceteze b\utul sau dac\
vrea numai s\ scape de consecin]ele consumului lui de alcool.
Dac\ este cazul celui din urm\, spune]i-i c\ va fi imposibil s\
`l ajuta]i dac\ el continu\ s\ bea pentru c\ b\utura este cea care
ì creeaz\ majoritatea problemelor.
Prin asta ì spune]i, de fapt, c\ nu pute]i ajuta pe nimeni
care nu este sincer `n leg\tur\ cu consumul de alcool. Vorbi]i
cu el despre istoria consumului de alcool [i despre `ncerc\rile
din trecut de a `nceta sau de a controla consumul. ~ntreba]i-l
despre cum ì afecteaz\ consumul de alcool via]a. Folosi]i-v\
de `ntreb\rile [i r\spunsurile prezentate `n capitolul anterior ca
de un ghid. Dac\ ì adresa]i aceste `ntreb\ri din grij\ pentru el,
el v\ va r\spunde. Nu v\ a[tepta]i ca el s\ `nceteze b\utul imediat. Dac\ vine o dat\ la dumneavoastr\ [i simte c\ l-a]i
`n]eles, va veni [i a doua oar\.
Citi]i c\r]ile Alcoolicii Anonimi, Cei doisprezece pa[i [i
cele dou\sprezece tradi]ii [i Via]a f\r\ b\utur\. Dac\ nu
cunoa[te]i principiile de baz\ ale recuper\rii, v\ va fi foarte
greu s\ `l ajuta]i s\ le citeasc\ [i el [i s\ vorbi]i despre ce a citit.
Spune]i-i c\ dac\ poate s\ bea cu succes, atunci nu este
grija dumneavoastr\, dar dac\ are probleme, atunci ar trebui s\
vorbeasc\ din nou despre asta. Trimite]i-l la A.A. Dac\ este
interesat, ajuta]i-l s\ `nceap\ un grup A.A., dac\ nu este nici
unul `n zona dumneavoastr\. V\ putem ajuta s\ `ncepe]i un
astfel de grup.
~ncuraja]i-l s\-[i p\streze mintea deschis\ [i s\ ofere
A.A.-ului sau tratamentului o [ans\ de a da rezultate [i pentru
79
el. Dac\ nu ì place dup\ ce merge acolo de prima dat\, sugera]i-i c\ primele impresii se schimb\, dac\ va continua s\
participe la `ntlniri.
Aduce]i-i aminte c\ aceste grupuri func]ioneaz\ pentru
milioane de oameni din multe alte ]\ri [i c\ `n Romnia au
`nceput s\ fie cunoscute. Eviden]ia]i faptul c\ A.A.-ul are doar
un scop primordial, acela de a-l ajuta s\ se opreasc\ din b\ut.
Men]iona]i c\ alcoolismul este o boal\ care ì afecteaz\ pe
oameni din toate straturile sociale.
~n ceea ce prive[te recuperarea din alcoolism, to]i oamenii sunt la fel. Asigura]i-l c\ anonimatul ì va fi respectat att
la grupurile A.A., ct [i la cele de tratament. Explica]i-i c\
A.A.-ul are o tradi]ie foarte strict\ legat\ de respectarea
intimit\]ii persoanei.
Este bine s\ ì men]iona]i c\ exist\ dovezi medicale care
arat\ c\ alcoolismul este o boal\ progresiv\ [i c\ alcoolicul se
poate recupera doar atunci cnd `nceteaz\ `n totalitate consumul de alcool. Aceast\ boal\ poate fi oprit\ din evolu]ie,
dar niciodat\ tratat\. Aminti]i-i c\ dac\ este alcoolic [i continu\ s\ bea, via]a lui se va `nr\ut\]i [i nu se va `mbun\t\]i
niciodat\. ~ncetarea consumului doar pentru o perioad\ scurt\
de timp, va pune cap\t problemelor doar pentru o perioad\
scurt\ de timp.
~n recuperare, va g\si al]i oamenii care `ncearc\ s\ stea
abstinen]i [i care au vie]i mult mai fericite [i `mplinite.
Ajuta]i-l s\ `n]eleag\ c\ ideea de grup este similar\ cu conceptul monahal al scopului comun [i al sprijinului spiritual
reciproc. Spune]i-i c\ prietenii lui fie c\ `l vor `ncuraja s\ bea,
fie s\ stea abstinent, `n func]ie de cei pe care [i-i alege. ~n
A.A., prietenii `l vor ajuta s\ stea abstinent.
Gndi]i simplu. Stabili]i scopuri realizabile `ntr-o
anumit\ perioad\ de timp. De exemplu, spune]i-i clientului s\
80
FLOYD FRANTZ
`ncerce s\ stea abstinent doar pentru o zi. Acest lucru este

posibil chiar [i `n cele mai grave cazuri. Da]i-i cteva sfaturi
practice din c\r]ile A.A. sau ale Centrului de tratament.
Cartea Via]a f\r\ b\utur\ este plin\ de sugestii practice despre
cum s\ stai abstinent pentru ziua de azi. Ideea este c\ dac\
pot s\ stea abstinen]i pentru o zi, ast\zi, atunci este posibil s\
stea abstinen]i [i pentru ziua urm\toare, care nu va veni pn\
mine. Se nume[te programul de 24 de ore [i este un instrument foarte simplu, dar [i foarte puternic.
Situa]iile complicate nu necesit\ solu]ii complicate.
Concentra]i-v\ asupra solu]iei [i nu a problemei. Dac\ sunt
probleme maritale, sugera]i-i clientului dumneavoastr\ c\,
dac\ va fi abstinent, acest lucru va contribui la solu]ie. Lucruri
m\runte, cum ar fi mersul la biseric\ cu familia, a fi dr\gu] cu
copii [i a nu mai bea alcool, vor contribui mult la rezolvarea
problemelor de acas\.
Situa]iile complicate nu necesit\ presupuneri complicate. P\stra]i lucrurile ct mai simple [i nu v\ face]i probleme
`n a-i rezolva pe to]i. Nu cuno[tin]ele complicate despre
sufletul omului `l vor ajuta pe alcoolic, ci folosirea principiilor
zilnice de recuperare vor conta cel mai mult.
}ine]i minte c\ oamenii au nevoie de timp pentru a se
schimba. Aduce]i-i aminte clientului dumneavoastr\ c\ nu s-a
`mboln\vit peste noapte [i nici nu se va vindeca peste noapte.
Va fi nevoie de timp pentru ca schimbarea s\ aib\ loc. Uneori,
schimbarea are loc rapid, dar, de obicei, aceasta este lent\ [i
mai pu]in dramatic\ dect ne-am a[tepta noi. Schimbarea
f\cut\ prin modific\ri m\runte func]ioneaz\ cel mai bine. De
exemplu, schimbarea adus\ de noua atitudine fa]\ de
abstinen]\. Ajuta]i-l s\ reflecteze asupra acelei zile [i s\ planifice cum s\ nu bea doar pentru azi. Acesta este un instrument eficient [i simplu de folosit pentru men]inerea absti-
81
nen]ei zilnice. ~ncuraja]i lucrurile m\runte, cum ar fi participarea la o `ntlnire A.A., citirea unei c\r]i despre spiritualitate
sau recuperare, sau discutarea cu dumneavoastr\ a unuia dintre cei 12 Pa[i. Schimbarea face parte din via]\ [i o folosim
spre avantajul nostru atunci cnd suntem abstinen]i. Acest
lucru este normal pentru toate fiin]ele umane.
Ajuta]i-l s\ ]in\ minte c\ problemele sunt o parte a
vie]ii [i c\ va fi nevoie de timp pentru ca rela]iile cu cei din jur
s\ se vindece. Cele mai dificile probleme `n recuperarea timpurie vor fi cele din cadrul rela]iilor, `n special a celor pierdute
sau a celor `n care exist\ dificult\]i `n prezent. Asigura]i-v\ c\
este sincer fa]\ de contribu]ia sa la dificult\]i [i c\ nu ì `nvinov\]e[te pe al]ii.
Dac\ este posibil, implica]i [i familia `n procesul de
consiliere. Dac\ aceasta sprijin\ munca de recuperare care trebuie f\cut\, [i munca dumneavoastr\ va fi mai u[oar\. ~n acest
manual exist\ o sec]iune adresat\ problemelor familiale [i
exist\ [i cteva sugestii despre cum s\ lucra]i cu familia. Citi]i
capitolele din cartea Alcoolicii Anonimi: Pentru so]iile alcoolicilor, Pentru patroni [i ~ntrajutorarea. ~n aceast\ carte sunt
date cteva sugestii practice despre cum s\ lucra]i cu alcoolicii
[i familiile lor.
V\ suger\m s\ participa]i `mpreun\ cu b\utorul-problem\ la `ntlnirile Centrul de tratament. ~n cel mai r\u caz,
ajuta]i-l s\ ia leg\tura cu noi sau cu cineva din A.A. Explica]i-i
c\ vorbind cu oameni care au avut o problem\ cu b\utul va
`nv\]a [i el mai multe despre alcoolism.
Dac\ refuz\ ajutorul, ]ine]i minte c\ schimbarea este
un proces, [i nu un eveniment. Pentru mul]i dintre cei care au
o problem\ cu b\utul, va dura ceva timp s\ accepte necesitatea
abstinen]ei complete, beneficiile tratamentului [i ajutorul grupurilor A.A. Oferi]i-v\ s\ ì `mprumuta]i o copie a acestei c\r]i
82
FLOYD FRANTZ
sau c\r]ile A.A. [i discuta]i despre ceea ce a citit, ca `ndrum\tor spiritual. Dac\ alcoolicul vine la dumneavoastr\, [tie c\
are nevoie de ajutor. Poate c\ nu va accepta solu]ia dumneavoastr\ dintr-odat\, dar dup\ ce va `n]elege situa]ia, ì va fi
foarte greu s\ evite responsabilitatea men]inerii abstinen]ei.
~ncuraja]i-l s\ fie sincer cu dumneavoastr\ [i s\ fie sincer cu el
`nsu[i `n leg\tur\ cu felul `n care b\utul ì afecteaz\ via]a lui [i
a familiei lui. Asta nu `nseamn\ vinov\]ie. ~nseamn\ a-l ajuta
s\ accepte responsabilitatea pentru schimbare, atunci cnd
schimbarea este necesar\.
Un alt lucru important de men]ionat aici este faptul c\
responsabilitatea schimb\rii ì apar]ine alcoolicului, [i nu
preotului sau consilierului. Noi doar oferim informa]ii [i sprijin pentru a-l ajuta pe alcoolic s\ ia decizii mai bune. Pentru ca
progresul s\ fie semnificativ, alcoolicul trebuie s\ ia decizia [i
s\ ac]ioneze `nspre schimbare. Noi `ncerc\m doar s\-l ajut\m
`n acest proces, dar nu putem face pentru alcoolic ceea ce ar
trebui s\ fac\ el.
83
VII. Despre Alcoolicii Anonimi

Men]iune: Autorul nu poate vorbi `n numele Alcoolicilor Anonimi. De[i mare parte din afirma]iile de mai jos
sunt preluate din literatura oficial\ a A.A., acestea trebuie
privite ca interpret\ri ale autorului asupra abord\rii folosite de comunitatea A.A. Pentru o informare oficial\ privind A.A.-ul, v\ `ncuraj\m s\ contacta]i sediul central al
Alcoolicilor Anonimi. Adresele pot fi g\site `n Anexe.
Centrul de tratament colaboreaz\ cu A.A.-ul, f\r\ a se
asocia `ns\ cu acesta. De[i noi sprijinim [i recomand\m
A.A.-ul, suntem un program separat.
Alcoolicii Anonimi (A.A.) sunt cea mai eficient\ asocia]ie
din domeniul trat\rii alcoolismului din toat\ lumea. Doi
alcoolici cronici au fondat A.A.-ul `n 1935 ca mod de a-[i
men]ine propria abstinen]\. Ei [i-au dat seama c\ puteau s\
stea abstinen]i ajutndu-i pe al]ii s\ stea abstinen]i [i, astfel, au
ini]iat metoda grupului de suport pe care o folosim [i azi. La
pu]in timp dup\ ce au `nceput `ntlnirile, au ap\rut cei 12 pa[i.
Cei 12 pa[i reflect\, pur [i simplu, modul `n care primii membri ai A.A.-ului au descoperit abstinen]a. Conform Biroului
General de Servicii al A.A.-ului, exist\ peste 90.000 de grupuri de A.A. `n lume [i un total de peste 2,5 milioane de membri
activi. ~n prezent, `n Romnia exist\ 20 de grupuri [i num\rul
lor e `n continu\ cre[tere.
84
FLOYD FRANTZ
De[i A.A.-ul nu este `n sine un program de tratament al

adic]iilor, el ofer\ un program de recuperare, a[a cum este el
descris `n capitolul V din cartea sa de baz\, Alcoolicii Anonimi. Acest program gratuit ì ofer\ alcoolicului sau altei
persoane dependente modalit\]ile de a g\si eliberarea din
dependen]a lor de alcool. A.A. face asta prin oferirea unui set
de principii spirituale, a[a cum sunt ele exprimate `n cei 12
pa[i, prin urmarea c\rora persoana dependent\ s\ `[i ob]in\ [i
p\streze abstinen]a. De asemenea, A.A. ofer\ [i sprijinul grupului de egali pentru men]inerea abstinen]ei zi-de-zi. Cele
mai multe programe de tratament pentru alcoolism [i
dependen]a de droguri, printre care [i cel al Centrul de consiliere [i reabilitare a persoanelor dependente de alcool [i alte
droguri, `ncurajeaz\ participarea pacien]ilor la activit\]ile
grupului A.A. pe parcursul [i dup\ terminarea tratamentului.
Poate c\ A.A.-ul este cel mai bine descris de c\tre preambulul s\u: Alcoolicii Anonimi sunt o comunitate de b\rba]i [i femei care `[i `mp\rt\[esc experien]a, puterea [i
speran]a, cu scopul de a-[i rezolva problema comun\ [i de a-i
ajuta [i pe al]ii s\ se `ns\n\to[easc\ de pe urma alcoolismului.
Singura cerin]\ pentru participare ca membru este dorin]a de a
`nceta b\utul. A.A.-ul nu percepe nici cotiza]ii, nici taxe de
`nscriere, ne finan]\m prin contribu]iile noastre. A.A.-ul nu se
afiliaz\ nici unei secte, nici unei forma]iuni religioase sau
politice, nici unei organiza]ii sau institu]ii; nu dore[te s\ se
angajeze `n nici o controvers\; nu sprijin\ [i nu contest\ nici o
cauz\. Scopul nostru primordial este acela de a r\mne abstinen]i [i de a-i ajuta pe al]i alcoolici s\ ajung\ la abstinen]\.
Fiecare preot paroh cunoa[te enoria[i care `ncearc\ s\ `[i
controleze b\utul. O `ntlnire tipic\ a Alcoolicilor Anonimi e
format\ din oameni care se `ntlnesc pentru a discuta despre
problemele lor, a[a cum sunt ele rela]ionate cu alcoolismul lor
85
[i pentru a-[i oferi sprijin reciproc `n a se men]ine abstinen]i.

Dac\ preotul sau doctorul poate organiza un grup format din
doi sau trei oameni care doresc s\ `nceap\ un grup A.A. [i
dac\ ei doresc s\ se intituleze ca fiind grup A.A., grupul e format prin virtutea scopului comun pe care `l au membrii s\i.
Pentru a cita un membru cu experien]\ al A.A.-ului, A.A.
`nseamn\ pur [i simplu un alcoolic care ajut\ un alt alcoolic s\
se men]in\ abstinent.
De[i poate fi dificil [i poate lua timp, nu v\ este imposibil
s\ `ncepe]i un grup A.A. `n parohia dvs. Dac\ dori]i s\ face]i
acest lucru, v\ `ncuraj\m s\ lua]i leg\tura cu un grup deja existent de A.A. pentru a v\ ajuta `n acest proces. Pute]i, de asemenea, s\ contacta]i Centrul de consiliere [i reabilitare a persoanelor dependente de alcool [i alte droguri din Ia[i sau
Proiectul Sf. Dimitrie Basarabov de Informare [i Tratament
al Alcoolismului [i Dependen]ei de Alte Droguri din ClujNapoca, iar noi v\ vom oferi ajutor `n `nceperea acestui grup.
~n Anexe, exist\ o list\ cu grupurile A.A. din Romnia; pentru
mai multe informa]ii, pute]i lua leg\tura cu acestea.
Oricine crede c\ ar putea avea o problem\ cu b\utul este
bine-venit la A.A. Dac\ `n zona `n care locui]i exist\ un grup
de Alcoolici Anonimi, `nso]i]i-l pe b\utorul-problem\ la o
`ntlnire deschis\ a acestora. Dac\ e posibil, contacta]i grupul
`nainte de a merge la `ntlnire [i anun]a]i-v\ participarea.
Aminti]i-i candidatului c\ la A.A. va `ntlni oameni care au
admis ei `n[i[i c\ au o problem\ cu b\utul [i c\ ace[tia `l vor
putea ajuta s\ decid\ dac\ el are sau nu aceea[i problem\.
86
FLOYD FRANTZ
VIII. Cteva principii de baz\

ale A.A.-ului
Conceptul de boal\: A.A.-ul crede c\ boala alcoolismului este `nso]it\ de o varietate de consecin]e biologice,
psihologice, sociale [i spirituale. Cu alte cuvinte, alcoolismul
este considerat a fi o boal\ bio-psiho-socio-spiritual\. Recuperarea din alcoolism implic\ abordarea problemelor fizice,
emo]ionale, sociale [i spirituale asociate cu acesta. Asta
`nseamn\ c\ alcoolismul este v\zut ca o afec]iune medical\ [i
nu ca o deficien]\ moral\. ~n textul de baz\, cartea Alcoolicii
Anonimi, boala a fost descris\ ca fiind o alergie fizic\ cuplat\
cu o obsesie mental\. Voi aminti aici c\ `n timpul unei vizite
la o m\n\stire, l-am `ntrebat pe liderul spiritual de acolo
despre gndurile lui legate de alcoolism. A spus: Alcoolicul
este ira]ional, problemele se afl\ `n mintea lui. Aceast\ observa]ie vine de la un om care nu a citit niciodat\ o carte despre
alcoolism, dar a consiliat mul]i alcoolici de-a lungul anilor. Am
fost uimit pentru c\ spunea exact acela[i lucru pe care `l spun
c\r]ile A.A. despre alcoolism.
Alcoolismul este o afec]iune progresiv\ care poate fi
stopat\, dar nu vindecat\. Abstinen]a de la alcool pe toat\
durata vie]ii este necesar\ recuper\rii.
A.A. ne arat\ c\ pre]ul pe care `l cere dependen]a este
preluarea total\ a persoanei, incluznd o diminuare a
87
experien]ei umane, ajungndu-se la un sentiment de goliciune,

de `nstr\inare, de izolare [i pierdere a scopului `n via]\. Din
perspectiva A.A.-ului, aceste deficien]e ale experien]ei umane
sunt cel mai bine abordate printr-o recuperare bazat\ pe
spiritualitate, a[a cum se subliniaz\ `n cei 12 Pa[i [i `n capitolul V din cartea A.A.
Neputin]a. Nici o schimbare marcant\ nu e posibil\ pn\
ce persoana nu poate admite c\ are nevoie de ajutor pentru a
se schimba. Asta `nseamn\ c\ ea nu se poate opri din b\ut f\r\
ajutor de la Dumnezeu.
Putere Superioar\. Deseori, acest termen e gre[it `n]eles
de c\tre cei ce citesc literatura A.A. Inten]ia A.A.-ului e de a
spune c\ abstinen]a e posibil\ pentru alcoolic, dar c\ trebuie s\
avem o rela]ie mai bun\ cu Dumnezeu pentru a ne putea
dep\[i sl\biciunile umane. Ideea este c\ pentru reu[ita unui
program de recuperare, avem nevoie de `mbun\t\]irea rela]iei
cu El. Un om, chiar dac\ e preot, poate deveni alcoolic, dac\
[i-a pierdut rela]ia cu Dumnezeu.
Inventarul [i confesiunea. Este un principiu spiritual de
baz\ `n recuperarea `n A.A. acela c\ recuperarea e posibil\
numai dac\ alcoolicul e sincer fa]\ de el `nsu[i [i fa]\ de ceilal]i `n leg\tur\ cu dificult\]ile trecutului [i prezentului.
Schimbarea cu ajutorul lui Dumnezeu. Membrii A.A.
cer ajutorul lui Dumnezeu pentru a se cunoa[te mai bine [i
pentru a schimba tr\s\turile nedorite cu acest ajutor.
Repararea gre[elilor. Exist\ [i alte aspecte ale spiritualit\]ii din perspectiva A.A.-ului, printre care [i repararea gre[elilor fa]\ de cei pe care i-a r\nit alcoolicul. Acest lucru e f\cut,
de obicei, sub `ndrumarea unui membru A.A. mai experimentat sau a consilierului spiritual.
Participarea la `ntlniri. Una dintre cele mai importante
componente ale recuper\rii din abordarea celor 12 pa[i este
88
FLOYD FRANTZ
participarea activ\ [i frecvent\ la `ntlnirile A.A. Aceasta contribuie la dobndirea [i men]inerea abstinen]ei de c\tre noii
membri. Trebuie notat aici c\, la `nceputurile A.A., o `ntlnire
pe s\pt\mn\ era considerat\ suficient\. Ast\zi, oamenii
prefer\ s\ participe mai des. Nu exist\ o recomandare oficial\
`n acest sens. Sugestia noastr\ este ca oamenii s\ decid\
pentru ei `n[i[i de cte `ntlniri au nevoie pentru a r\mne
abstinen]i. Unora le place aspectul social al `ntlnirilor, deci se
duc mai des. Al]ii particip\ o vreme, dup\ care nu se mai duc.
Mul]i recad f\r\ ajutorul grupului, `ns\ unii reu[esc s\ stea
abstinen]i [i f\r\ A.A.
Alcoolicii Anonimi nu sprijin\ [i nu contest\ nici o cauz\
extern\. De exemplu, nu este o societate anti-alcool [i nu se
implic\ `n dezbateri legate de ar trebui sau nu ca al]i oameni
s\ bea alcool. Membrii s\i [tiu, pur [i simplu, c\ pentru ei nu
e bine s\ consume alcool.
A.A.-ul ca tratament complementar. Programele de tratament [i A.A.-ul merg mn\-`n-mn\. {tim c\, folosind sprijinul comunitar oferit de Alcoolicii Anonimi, tratamentul va
avea [anse mai mari de succes. De asemenea, de unul singur,
A.A.-ul nu este la fel de eficient cum este `n combina]ie cu
tratamentul. ~n plus, literatura A.A. sugereaz\ `n unele cazuri
nevoia interven]iei medicale, `nainte de participarea la grupurile de suport. Majoritatea alcoolicilor beneficiaz\ de pe
urma particip\rii la ambele grupuri. Unii nu r\spund la A.A.,
dar se recupereaz\ `n programul de tratament, de[i asta nu e
ceva obi[nuit. De obicei, grupul de tratament e eficient numai
`n cazul `n care clientul va participa la `ntlnirile A.A.
A.A.-ul `ncearc\ s\ se men]in\ neutru fa]\ de probleme
specifice legate de Dumnezeu [i Biseric\. Astfel, A.A.-ul este
deschis tuturor alcoolicilor, indiferent de apartenen]a lor religioas\ sau de absen]a acesteia. Oricum, dac\ citi]i c\r]ile
89
A.A.-ului, ve]i descoperi c\ ei ì `ncurajeaz\ pe oameni s\ se

re`ntoarc\ la credin]a lor. Mul]i alcoolici `ncep s\ participe
la slujbele de la biseric\ numai dup\ ce devin abstinen]i.
Atunci, datorit\ discu]iilor frecvente despre Dumnezeu [i
spiritualitate, se va re`nnoi interesul fa]\ de spiritualitate [i
Biseric\.
Orice om poate s\ dobndeasc\ boala alcoolismului,
a[a cum dovedesc chiar membrii A.A.-ului. Indiferent de
profesia sau pozi]ia pe care o are o persoan\, dac\ b\utura are
un impact nefavorabil asupra vie]ii ei [i nu poate `nceta
b\utul, majoritatea membrilor A.A. ar considera c\ aceasta
este alcoolic\.
Principiile spirituale ale A.A.-ului provin direct din
Biblie, iar Biblia constituie fundamentul spiritual al celor 12
Pa[i. De fapt, ei sunt principii spirituale universal acceptate ce
pot fi reg\site `n toate marile religii ale lumii.
Cteva gnduri despre A.A. [i Biseric\. Am putea
spune c\ Ortodoxia este un larg program de recuperare pentru
fiin]ele umane aflate `n suferin]\ datorit\ tuturor felurilor de
boli umane [i e[ecurilor. A.A. este un program de recuperare
orientat specific c\tre boala spiritual\, emo]ional\ [i fizic\ a
alcoolismului. Acesta ì permite cre[tinului ortodox s\ se
recupereze din alcoolism `n A.A., `n timp ce folose[te Biserica
pentru a-[i consolida [i extinde spiritualitatea per ansamblu.
Nu exist\ nici un conflict `ntre abordarea spiritual\ a A.A.ului [i cea a Bisericii. Noi suger\m ca orice cre[tin ortodox
care folose[te A.A.-ul s\ men]in\ leg\tura cu preotul sau cu
consilierul lui spiritual. A.A. ì `ncurajeaz\ pe membrii s\i s\
frecventeze bisericile de care apar]in. A.A.-ul va `ncerca `ntotdeauna s\ coopereze cu clerul. Preotul poate nu numai s\
`ncurajeze abstinen]a, dar [i s\ `l ajute pe alcoolic `n `n]elegerea [i practicarea celor 12 Pa[i spirituali ai recuper\rii.
90
FLOYD FRANTZ
A.A.-ul nu i se potrive[te oricui [i nu `ncearc\ s\ r\spund\ nevoilor tuturor. Exist\ oameni care, dintr-un motiv sau
altul, nu accept\ abordarea spiritual\ `n tratarea alcoolismului,
iar A.A. nu se pronun]\ `n acest sens. Un mod simplu de a
descrie acest lucru este zicala: A.A.-ul nu este pentru cei care
au nevoie de el, ci pentru cei care `l vor.
Asocia]ia Alcoolicilor Anonimi este un program de recuperare care a ajutat milioane de oameni din toat\ lumea s\
renun]e la b\ut. Conceptele de baz\ ale acestuia sunt c\, pentru ca membrii s\i s\ r\mn\ abstinen]i, e necesar ca ace[tia s\
fie sinceri fa]\ de ei `n[i[i, s\ `nve]e s\ aib\ `ncredere `n Dumnezeu [i s\ ajute la rndul lor al]i alcoolici.
EXPERIEN}| DIN RECUPERARE
Experien]a relatat\ mai jos este reprezentativ\ pentru pacien]ii cu care lucr\m.
O NOU| VIA}|
M-am n\scut `ntr-un or\[el minier unde au fost repartiza]i
p\rin]ii mei dup\ absolvirea institutului minier. Tr\iam `mpreun\ cu p\rin]ii, cele dou\ surori [i bunica din partea
mamei `n casa construit\ de p\rin]i. ~n acea zon\ minier\,
alcoolismul era o stare normal\. Vacan]ele le petreceam la
bunicii din partea tat\lui care locuiau `ntr-o cunoscut\ zon\
viticol\. La bunici, ne sim]eam foarte bine, dar acolo, `n loc
de ap\, se bea vin sau suc de mere fermentat. Am fost crescu]i
mai ales de bunica din partea mamei, p\rin]ii veneau acas\
seara trziu, iar pe tata nu-l vedem de multe ori cu lunile.
Tata bea foarte mult [i venea acas\ doar noaptea trziu,
avnd dese scandaluri cu mama. De multe ori, mama refuza
s\-i deschid\ u[a; atunci, venea la noi la geam [i ne ruga s\-i
91
deschidem, dar noi nu aveam voie. Am suferit mult `n copil\rie din cauza conflictelor [i a ne`n]elegerilor dintre p\rin]i.
Situa]ia material\ a familiei era bun\, deoarece, `n ciuda be]iilor lui tata, acesta nu avea probleme la serviciu; de multe
ori, venea acas\ pe la dou\ noaptea [i la [ase pleca la lucru.
Aveam opt luni cnd mama a surprins-o pe servitoare c\-mi
d\dea s\ beau ceai cu vin ca s\ dorm toat\ ziua. La noi la
mas\ nu se bea dect vin [i ]uic\; apa nu se folosea dect pentru sp\lat. ~n clasa `nti `mi duceam la [coal\ mncarea [i un
sfert de vin.
Acum, cu ajutorul programului A.A., pot privi `napoi la
copil\ria mea [i `n]eleg c\, `nc\ de cnd eram copil, aveam un
comportament compulsiv de alcoolic. La paisprezece ani am
avut prima com\ alcoolic\, soldat\ cu o moarte clinic\. Dup\
acea com\ alcoolic\, tata s-a speriat [i, datorit\ ne`n]elegerilor
tot mai frecvente cu mama, ne-am mutat `ntr-o alt\ localitate.
Am f\cut [coala la un liceu foarte bun, dar, datorit\ faptului c\ continuam s\ beau [i eram de-o agresivitate ie[it\ din
comun, am fost orientat spre sportul de performan]\. Am f\cut
schi, haltere, box. M-am dedicat, pn\ la urm\, sportului pe
care l-am iubit cel mai mult, RUGBY. La vrsta de 15 ani
jucam `n divizia A att la juniori, c=t [i la seniori. Aceasta,
poate, a fost salvarea mea pentru c\, `n ritmul care beam, a[ fi
fost terminat `n scurt timp. M-am dedicat sportului, iar la 17
ani jucam deja `n na]ional\. ~n pauzele de campionat sau
dup\ meciuri continuam s\ beau foarte mult. Singurele lucruri
pe care le iubeam erau alcoolul, sportul [i violen]a dus\ la
extrem.
Datorit\ agresivit\]ii, am avut parte de multe accident\ri
foarte grave `n timpul meciurilor. Totul a culminat cu o accidentare `n Tunis, soldat\ cu o disjunc]ie de coloan\, ruperea a
dou\ coaste de pe aceea[i vertebr\ [i hemoragie intern\. ~n
92
FLOYD FRANTZ
drum spre spital, [tiam c\ voi muri, `mi p\rea r\u de aceast\
via]\. Mi-am promis c\, dac\ scap, m\ voi schimba. Am fost
salvat, dar am trecut printr-o experien]\ deosebit\; era a doua
oar\ [i mi-am dat seama c\ nu este a[a r\u s\ mori.
Am plecat `n Italia la refacere [i tratament, aici am tr\it
poate cele mai frumoase momente ale vie]ii de pn\ atunci. ~n
ciuda promisiunilor f\cute `n fa]a mor]ii, am continuat s\ duc
aceea[i via]\. Dup\ refacere, mi s-a interzis s\ joc o perioad\,
astfel am fost luat `n armat\. Am avut parte de cea mai grea
armat\ posibil\ la unit\]i speciale, desant `n teren muntos,
pe timp de iarn\. ~n armat\, datorit\ be]iilor [i a violen]ei, am
f\cut multe zile de arest. Totul a culminat cu ajungerea `n fa]a
Cur]ii Mar]iale, datorit\ agres\rii unui locotenent. Am sc\pat,
declarndu-m\ nebun [i internndu-m\ la neuropsihiatrie.
Dup\ armat\, am fost internat pentru prima dat\ `ntr-o
clinic\ de psihiatrie [i diagnosticat cu etilism-cronic. Am intrat la Politehnic\ [i am re`nceput s\ joc. Dar beam din ce `n
ce mai mult, `ncercnd din r\sputeri s\ am un oarecare control
asupra alcoolului. Mi-a fost interzis s\ mai joc datorit\ recidiv\rii vechilor r\ni [i iminen]ei unei paralizii de la mijloc `n
jos.
Am `nceput s\ beau [i mai mult, la 25 de ani fiind internat
din nou la psihiatrie cu acela[i diagnostic: etilism-cronic. Am
stat internat patru luni; la externare mi s-a spus s\ beau mai
pu]in [i s\ evit t\riile. Am stat abstinent dou\ ore, avnd
acea obsesie mental\ c\ am s\ reu[esc s\ controlez alcoolul.
Eram `nsurat [i aveam un copil, dar asta nu avea nici o importan]\ pentru mine. Am absolvit Politehnica, dar eram `ntr-o
stare grav\, aproape nu mai aveam nici un control asupra
alcoolului.
Fiind cre[tin practicant, am `ncercat jur\mntul `n fa]a
lui Dumnezeu. Prima dat\, am f\cut acest jur\mnt pe 6 luni.
93
Au fost lunile care au trecut cel mai greu. Era foarte dificil
pentru mine, deoarece aveam un restaurant [i un bar, ocupndu-m\, `n acela[i timp, cu distilarea [i contrabanda de
alcool. Dup\ ce au trecut aceste luni, `n ziua cnd se `mplinea
termenul, m-am dus la un prieten care avea un bar [i l-am
rugat s\-l deschid\ numai pentru mine. Am stat cu ceasul `n
mn\, a[teptnd s\ treac\ minutele care au mai r\mas. Apoi,
am intrat [i am r\mas `n extaz, ca un cre[tin habotnic `n fa]a
altarului, uitndu-m\ la barul din fa]a mea. La `nceput, am
b\ut singur, dar pe urm\ mi-am chemat prietenii [i am b\ut
pn\ diminea]\. Am b\ut zi [i noapte aproape o lun\, fiind
sigur c-am s\ mor. M-am separat de so]ie, cu care aveam doi
copii, ducnd o via]\ de chefuri [i destr\b\l\ri cumplite. Am
ajuns `ntr-o stare deplorabil\ att fizic, c=t [i spiritual; mocirla `n care m\ zb\team aproape m-a `nghi]it.
Atunci cnd credeam c\ nu mi se mai poate `ntmpla
nimic bun, am `ntlnit o femeie care m-a acceptat a[a cum
eram. I-am spus c\ pentru mine nu mai exist\ speran]\ [i s\
nu-[i piard\ vremea cu mine. Dar m-a iubit a[a cum eram,
distrus [i neajutorat ca un copil. Am luat `mpreun\ hot\rrea
de-a schimba mediul, de a sta departe de tenta]ii [i prieteni.
Ne-am mutat la ]ar\ unde am construit o cas\ [i am cump\rat
p\mnt. Am jurat c\ nu m\ voi atinge de b\utur\ un an. Acel
an a fost foarte bun, am ajuns la un oarecare echilibru, munca
la ]ar\ `n aer curat mi-a restabilit s\n\tatea. Aveam deja 15
ani de lupt\ contra alcoolismului meu, dar mai speram s\
reu[esc.
La sfr[itul acelui an, eram convins c\ voi reu[i [i c\
via]a mea poate lua o direc]ie bun\. Dar m-am `n[elat. ~n
prima zi dup\ `ncheierea jur\mntului m-am dus la bar, fiind
convins c\ de data asta o s\ reu[esc, c-o s\ pot controla
alcoolul [i-o s\ pot bea ca un om normal. Aceast\ obsesie m-a
94
FLOYD FRANTZ
costat scump; `ncercarea de-a bea controlat a e[uat dramatic.

Am continuat a[a c]iva ani ajungnd aproape de final. Singura dorin]\ era s\ mor c=t mai repede pentru a nu distruge
via]a celor care `nc\ mai ]ineau la mine. Am distilat 150 l de
]uic\ [i mi-am spus c\ acesta va fi sfr[itul. Dup\ o s\pt\mn\, nu mai eram `n stare s\ m\ scol din pat, nu mncasem
nimic de mai multe zile [i beam continuu zi [i noapte. Dup\ 14
zile, organismul nu mai primea nici un fel de alcool [i eram
`nc\ `n via]\. Apoi a urmat sevrajul, delirium tremens, co[maruri `nfrico[\toare. Parc\ tot iadul coborse pe p\mnt.
{ansa mea a fost acea femeie care s-a devotat `ngrijirii mele;
f\r\ ea nu cred c-a[ fi supravie]uit. Am continuat a[a aproape
`nc\ un an. Singura dorin]\ era s\ mor.
Salvarea a venit cnd `mi pierdusem orice speran]\. Sora
mea mai mic\, aflnd situa]ia mea, a venit la mine `ntr-o zi de
joi, `mpreun\ cu `ndrum\torul meu spiritual. M-au g\sit `ntr-o
situa]ie deplorabil\, beam de mai multe zile continuu. Preotul
a insistat s\ vin la el acas\ duminica. Pentru mine era un nonsens pentru c\ ar fi trebuit s\ m\ opresc din b\ut, dup\ care ar
fi trebuit cel pu]in 3 zile ca s\ intru `n stare de func]ionare.
Dar acea minune care speram s\ m\ salveze a `nceput s\
func]ioneze. Noaptea n-am mai b\ut, iar a doua zi am plecat
`n localitatea unde era preotul.
Spre surprinderea mea, n-am intrat `n sevraj [i nici nu-mi
era a[a r\u. Duminic\ m-am `ntlnit cu preotul la el acas\,
unde am stat de vorb\ mai mult timp. Mi-a spus c\ nu mai are
rost s\ fac promisiuni [i jur\minte pentru c\ nu mai func]ioneaz\ `n cazul meu. I-am dat dreptate [i, spre surprinderea
mea, a spus c\ are un prieten care a reu[it cu ajutorul unui
grup numit Alcoolicii Anonimi. Mi-a sugerat c\ asta ar putea
s\ m\ ajute [i pe mine. Eram sceptic `n posibilitatea acestui
grup de a m\ ajuta, dar, ca s\ fiu cu inima `mp\cat\, mi-am zis
95
c\ o s-o fac [i pe asta. Fiind aproape timpul, am plecat direct

acolo. ~ntlnirea m-a surprins, fiindc\ am auzit vorbind oameni care spuneau c\ sunt alcoolici, de[i nu mai beau de 19
ani, de 4 ani [i mul]i de cteva luni. Atunci, nici prin cap nu mi-ar
fi trecut c\ din acea clip\ eu n-o s\ mai beau [i c\ acea zi va fi
`nceputul unei abstinen]e care-mi va schimba cu des\vr[ire
modul de via]\. ~n aceea[i zi, am primit Big-Book-ul (Cartea
Mare a Alcoolicilor Anonimi) [i-am plecat spre cas\, rezistnd cu greu ispitei de-a bea ceva.
Am citit Cartea Mare pe ner\suflate fiind uimit de cele
aflate [i, mai ales, de faptul c\ alcoolismul este o boal\ incurabil\ [i c\ singura mea [ans\ este s\ m\ re]in de la acel prim
pahar. Dar cum s\ fac acest lucru? M-am gndit mult la ce
aveam de f\cut [i am hot\rt c\ cel mai important pentru mine
era ob]inerea [i p\strarea abstinen]ei. Am realizat acest obiectiv mergnd la `ntlnirile A.A., relund leg\tura cu Biserica [i participnd la un grup de tratament. Astfel, mi-a fost
redat\ via]a, iar Dumnezeu a `nceput s\ intervin\ din ce `n ce
mai mult `n via]a mea. Primele luni mi-a fost foarte greu, am
fost foarte aproape de rec\dere; numai interven]ia lui
Dumnezeu `n via]a mea [i acea gra]iere zilnic\ prin participarea la grupurile de tratament [i grupurile A.A. m-au salvat.
Via]a mea s-a schimbat, mi-am `ntemeiat o nou\ familie [i am
reluat leg\tura cu cei doi copii din prima c\s\torie. ~nc\ mai
am multe defecte de caracter la care trebuie s\ lucrez [i este
un miracol c\ sunt dispus s-o fac. R\splata recuper\rii este
imens\.
~i mul]umesc lui Dumnezeu pentru simpla `ndurare a abstinen]ei. F\r\ program, nu ar exista abstinen]\ [i eu nu a[ fi
aici.
96
FLOYD FRANTZ
IX. Pentru familia [i prietenii

alcoolicului
Men]iune: Autorul nu poate vorbi `n numele Serviciilor Familiale Al-Anon. De[i cea mai mare parte a afirma]iilor care urmeaz\ sunt preluate din literatura oficial\
Al-Anon, acestea trebuie considerate drept interpret\rile
autorului asupra abord\rii folosite de comunitatea AlAnon. Pentru o informare oficial\ privind Al-Anon-ul, v\
`ncuraj\m s\ contacta]i sediul central al Serviciilor Familiale Al-Anon. Adresele pot fi g\site `n Anexe, al\turi de
cele ale Alcoolicilor Anonimi.
De multe ori, familia [i prietenii alcoolicului sufer\ mai
mult de pe urma b\utului dect alcoolicul `nsu[i. Centrul de
tratament are o component\ de sprijinire a familiilor [i ì
`ncurajeaz\ pe membrii acestora s\ participe la grupul de Servicii Familiale Al-Anon. Acest program, Al-Anon, de[i e separat de Alcoolicii Anonimi, colaboreaz\ `ndeaproape cu
ace[tia [i folose[te `ntr-un mod asem\n\tor aceia[i 12 pa[i. ~n
Al-Anon, membrii familiei folosesc cei 12 Pa[i la fel cum ì
utilizeaz\ alcoolicii `n A.A. Singura diferen]\ const\ `n subiectul abord\rii [i `n problemele specifice fiec\rui grup.
Includ `n aceast\ sec]iune o prezentare general\ a celor 12 pa[i
97
[i o introducere `n principiile de baz\ ale recuper\rii, a[a cum

se reg\sesc ele `n A.A. [i Al-Anon.
Facem aceast\ scurt\ descriere a programului de baz\ al
Al-Anon din dou\ motive. ~n primul rnd, pentru c\ Centrul
de tratament sprijin\ [i crede `n abordarea spiritual\ pozitiv\
a Al-Anon. ~n al doilea rnd, Al-Anon-ul, ca [i A.A.-ul, este
un program bazat pe comunitate. Oricare doi oameni care sunt
interesa]i `n a se ajuta pe sine pentru a face fa]\ efectelor pe
care le are alcoolismul asupra propriilor vie]i pot `ncepe o
`ntlnire Al-Anon. Sper\m c\ tratarea acestui subiect `n cadrul
c\r]ii de fa]\ va `ncuraja `nceperea de astfel de grupuri de sprijin familial `n Romnia. Sloganurile, sugestiile [i cei 12 pa[i
sunt reg\si]i att `n programul A.A., ct [i `n Al-Anon. Sper\m
c\ ele vor ajuta la `n]elegerea programului familial de recuperare.
EXPERIEN}| DIN RECUPERARE
Experien]a relatat\ mai jos este reprezentativ\ pentru pacien]ii cu care lucr\m `n cadrul Centrului de tratament.
CALEA
M-am n\scut cu mul]i ani `n urm\ `ntr-un sat `n care consumul de alcool era un lucru obi[nuit, normal, pentru majoritatea s\tenilor. Acolo se f\cea mult\ ]uic\ de prune o b\utur\ foarte tare, cu multe grade.
{i la mine `n familie, ca `n majoritatea familiilor, se consuma zilnic ]uic\ de prune, la `nceput de c\tre tata [i mai trziu
de c\tre cei doi fra]i ai mei.
Copil\ria mea a fost marcat\ puternic de consumul de
alcool. Copil fiind, `mi aduc aminte serile cnd ne a[ezam la
mas\ pentru cin\, cu tata beat (Dumnezeu s\-l odihneasc\, a
decedat cu mul]i ani `n urm\). ~mi aduc aminte cum mama tre-
98
FLOYD FRANTZ
buia s\ fie foarte atent\ cnd se servea masa deoarece `ntotdeauna ceva nu era bine; ori ì lua farfuria s\-l mai serveasc\
cu mncare, ori nu observa c\ a terminat din farfurie [i nu-l
`ntreba dac\ mai vrea, oricum, aproape `n fiecare sear\, cina
se termina cu farfuriile aruncate pe jos pe motivul c\ mama
nu era suficient de atent\.
Anii au trecut. La 14 ani am plecat la [coal\, veneam
acas\ numai `n vacan]e. La 18 ani, m-am `ntors `n sat [i lucram ca [i contabil\ la C.A.P., perioad\ `n care [i fra]ii mei au
`nceput s\ bea. }in minte cum fratele cel mai mare se urca
duminica beat pe tractor [i conducea cu vitez\ foarte mare
prin sat, de speria to]i oamenii care fugeau din calea tractorului. ~mi aduc aminte ]ipetele de groaz\ ale mamei care era
speriat\ [i mai tare dect noi ceilal]i. Cel\lalt frate mai mic a
b\ut pn\ a `nnebunit [i a fost dus cu salvarea la dezalcoolizare. Norocul lui a fost c\, dup\ ce a venit din spital, n-a mai
consumat niciodat\ b\uturi alcoolice.
A[a a fost copil\ria mea marcat\ de consumul de alcool.
Mai trziu, la 19 ani, ca s\ scap de problemele de acas\, m-am
c\s\torit cu un b\iat foarte bun, lini[tit (la prima vedere). Mai trziu, am descoperit c\ [i el consuma zilnic alcool.
Cred c\ nu am fost prea surprins\ de acest lucru, deoarece
consideram la vremea aceea c\ este un lucru normal, dar
so]ul meu s-a dovedit a fi un om foarte violent cnd era beat.
Venea noaptea acas\ beat [i g\sea tot felul de motive (ne`ntemeiate, bine`n]eles) ca s\ fac\ scandal. ~mi arunca papucii de
cas\ afar\, m\ trezea [i m\ trimitea afar\ s\-i caut, spunnd
c\ nu i-am l\sat unde a trebuit. Alt\dat\, ne-am dus `mpreun\
cu na[ii la p\rin]ii lui; bine`n]eles, era foarte beat. Mama lui
s-a sup\rat foarte tare [i i-a repro[at c\ merge acas\ beat
atunci cnd vin [i musafirii. S-a enervat a[a de tare c\ a
b\tut-o pe mama lui [i a stricat tot din cas\. Eu [i copii am
99
fugit la un frate de-al lui din vecini. ~n noaptea aceea mi-a

fost fric\ s\ m\ mai duc acas\.
Exemple sunt multe [i dureroase, `mi era fric\ de el nu
era sear\ `n care s\-l a[tept lini[tit\ acas\. Via]a al\turi de el
a fost un calvar [i pentru mine, [i pentru copii [i dup\ 7 ani
ne-am desp\r]it. Locuiam `n chirie, la o m\tu[\ a lui, dar
bine`n]eles c\ eu am r\mas cu copiii `n locuin]\. Le eram
foarte drag\ la b\trni. Dup\ 3 ani, am primit un apartament
cu 2 camere `n care locuiesc [i acum.
Eu am r\mas cu cei 2 b\ie]i mici, de 5 [i 6 ani, am avut
grij\ de ei, am `ncercat s\-i educ ct mai bine, le-am oferit tot
ce mi-a stat `n putere s\ le ofer, dar, mai ales, le-am oferit o
via]\ lini[tit\, f\r\ scandal [i alcool.
Recunosc c\ `n perioada ct au fost elevi am fost o mam\
destul de dur\ cu ei. Nu i-am b\tut niciodat\, dar aveam preten]ia s\ [tiu tot ce fac, cu cine sunt prieteni, cu cine se joac\.
Cnd gre[eau ceva, a doua zi nu ì mai l\sam la joac\ sau
la televizor. A[a am procedat [i cnd erau mai mari, la liceu.
B\iatul cel mare mi-a repro[at cnd a mers `n armat\ c\ din
cauza mea nu s-a distrat `n timpul liceului, c\ eu nu i-am dat
voie s\ mearg\ nic\ieri. Nu [tiu dac\ am procedat corect, dar
la vremea aceea m\ gndeam c\, fiind doi b\ie]i cu o mam\,
f\r\ tat\, s\ nu apuce pe c\i gre[ite.
Adev\rul este c\ pn\ au mers `n armat\ nu am avut nici
un fel de probleme cu ei; chiar dac\ nu le-a convenit programul pe care-l f\ceam, m-au ascultat.
B\iatul cel mare nu bea deloc. B\iatul cel mic a `nceput
s\ bea (cnd mi-am dat eu seama) dup\ armat\. A fost `n
armat\ `n timpul revolu]iei [i a venit de acolo foarte marcat
psihic, ct [i fizic. I-au fost afectate timpanele din cauza
`mpu[c\turilor [i nu mai aude bine. A avut un loc de munc\
foarte bun, dar, din cauza consumului de alcool, care era pe zi
100
FLOYD FRANTZ
ce trecea tot mai mare, [i-a pierdut locul de munc\ [i de

atunci lucreaz\ provizoriu pe unde-[i g\se[te, deoarece nu-l
]ine nimeni `n serviciu.
Cu toate `ncerc\rile mele de a-l opri din b\ut, n-am
reu[it; dimpotriv\, situa]ia s-a agravat [i mai tare. {i-a pierdut toate actele de c]iva ani [i, a[a cum n-am reu[it s\-l fac
s\ se lase de b\ut, nu pot s\-l l\muresc s\-[i fac\ alte acte; nu
are nici carte de munc\. ~ntr-un cuvnt, e un om terminat. Pe
zi ce trece, bea tot mai mult. {i eu nu pot s\ fac nimic, m\ uit
la el cum se distruge cu fiecare zi ce trece [i v\d ct de neputincioas\ sunt.
M\ rugam la Dumnezeu `n fiecare zi s\-mi arate calea pe
care s\ o urmez ca s\ `l ajut pe el [i s\ m\ ajut [i pe mine,
deoarece via]a mea a devenit insuportabil\. Dumnezeu mi-a
`ndrumat pa[ii spre Al-Anon, loc unde vin de cteva luni [i
unde am `nv\]at multe lucruri bune. De[i el continu\ s\ bea
poate mai mult dect `nainte, [i eu, [i comportamentul meu
fa]\ de el s-a schimbat. Acum `l tratez ca pe un om bolnav, nu
ca pe un alcoolic.
Pn\ cnd nu am venit la acest grup, nu mi-am dat seama
c\ via]a `n jurul alcoolismului mi-a afectat foarte mult personalitatea [i comportamentul fa]\ de alte persoane [i, mai
ales, fa]\ de b\iatul meu; la fel, mi-a afectat [i s\n\tatea
mintal\.
Prin participarea la grupul de tratament [i consiliere,
precum [i la grupul familial Al-Anon, am `nceput s\-mi recap\t `ncrederea `n mine, `n faptul c\ m\ pot schimba `n bine, c\
pot s\-mi schimb comportamentul fa]\ de cei lng\ care
tr\iesc [i am `nceput s\-mi recap\t senin\tatea [i s\n\tatea
mental\.
Acest lucru se poate `ntmpla [i datorit\ faptului c\ am
g\sit acolo oameni minuna]i, devota]i suflete[te, care fac tot
101
posibilul ca acest grup s\ func]ioneze [i s\ ne sim]im minunat

`n cadrul grupului.
La o scurt\ perioad\ dup\ ce am participat la grupul AlAnon, am `nceput s\ frecventez [i grupul de tratament [i consiliere unde, parcurgnd primii trei din cei 12 pa[i (care
trebuie parcur[i `n cadrul acestui grup), am `nceput s\ simt c\
sunt alt om; am `nceput s\ privesc altfel problemele pe care le
am, s\-mi dau seama c\ nu am putere s\ rezolv problemele
altora, s\ schimb oamenii (a[a cum `ncercam `nainte). ~ntr-un
cuvnt, s\-mi dau seama c\ fiecare om e st\pn pe via]a lui [i
noi nu putem interveni s\-l schimb\m, nu avem puterea necesar\ s\ facem acest lucru.
Singurul care poate interveni `n via]a noastr\ este Dumnezeu. Cei trei pa[i pe care i-am f\cut `n cadrul grupului se
refer\ la acest lucru [i sunt pentru mine primii trei pa[i spre
recuperare.
Primul pas se refer\ la faptul c\ am admis c\ sunt
neputincioas\ `n fa]a alcoolului [i c\ via]a mea a devenit un
calvar. ~ntr-adev\r, cei 13 ani tr\i]i lng\ un alcoolic mi-au
demonstrat acest lucru.
Al doilea pas se refer\ la faptul c\ eu nu pot face fa]\
alcoolicului [i problemelor legate de el [i c\ numai o Putere
Superioar\ (pentru mine, Dumnezeu) poate s\-mi redea s\n\tatea mental\, senin\tatea [i puterea de a face fa]\ problemelor
pe care le am.
Al treilea pas pe care l-am f\cut se refer\ la a-mi l\sa
via]a [i voin]a `n grija lui Dumnezeu, c\ci oricum El este
acela care `mi hot\r\[te soarta [i tot ce se `ntmpl\ `n vie]ile
noastre este numai voin]a Lui.
O s\ merg `n continuare la acest grup, cu speran]a [i cu
credin]a c\ tot ce mi se va `ntmpla `n via]\ va fi doar voia lui
102
FLOYD FRANTZ
Dumnezeu, [i nu voia mea. Pentru mine, dup\ cum am mai

spus, este foarte important. El mi-a redat `ncrederea `n mine,
`n via]\ [i speran]a c\, poate, `ntr-o zi, b\iatul meu nu va mai
bea sau cel pu]in eu voi fi mai puternic\, mai s\n\toas\ mintal
[i `mi voi schimba comportamentul fa]\ de b\iatul meu, astfel
`nct s\ putem duce via]\ ct mai aproape de cea normal\.
103
X. O scurt\ discutare
a celor 12 pa[i
PASUL 1: Am admis c\ eram neputincio[i `n fa]a
alcoolului, c\ nu mai eram st\pni pe via]a noastr\.
A[a dificil cum este, Pasul 1 este deosebit de necesar [i
este, de fapt, pasul fundamental al recuper\rii. Admiterea neputin]ei noastre fa]\ de alcool ne permite s\ fim deschi[i [i s\
accept\m nevoia de a face ceva `n leg\tur\ cu dependen]a
noastr\. La `nceput, ne este dificil s\ ne recunoa[tem ca fiind
complet `nvin[i, dar pn\ cnd alcoolicul nu recunoa[te c\ nu
poate bea f\r\ probleme, va continua `ncerc\rile de a-[i controla b\utul. El nu va considera c\ e necesar s\ evite primul
pahar [i va continua s\ bea [i s\ aib\ probleme din cauza
b\utului s\u.
Acela[i lucru e valabil [i pentru membrii familiei. Trebuie s\ admitem c\ suntem neputincio[i fa]\ de alcool [i fa]\
de alcoolic. Ca [i membri ai familiei, ne asum\m prea multe
responsabilit\]i pentru b\utul alcoolicului. Uneori, credem, `n
mod gre[it, c\ noi suntem cauza pentru b\utul alcoolicului
[i c\ `l putem controla pe alcoolic prin ceea ce facem sau nu
facem. A-i g\ti mncarea preferat\, a ne `mbr\ca sau comporta
`ntr-un anume fel sunt modalit\]i prin care `ncerc\m s\ control\m b\utul alcoolicului.
104
FLOYD FRANTZ
Trebuie s\ accept\m c\ nu suntem att de puternici. Dac\

nu `n]elegem c\ noi nu am cauzat alcoolismul, c\ noi nu `l
putem controla pe alcoolic [i c\ nu `l putem vindeca pe
alcoolic, ne vom angaja `n comportamente de control. Facem
asta prin cic\lire, rug\min]i, plnsete [i alte modalit\]i [i mai
subtile de manipulare. Pn\ cnd nu vom putea s\ ne deta[\m de comportamentul alcoolicului, vie]ile noastre vor r\mne de necontrolat [i vom deveni frustra]i, mnio[i [i, uneori, chiar vom sim]i am\r\ciune fa]\ de alcoolic pentru c\ el
nu r\spunde eforturilor noastre de a-i controla b\utul.
Atunci cnd admitem c\ suntem la fel de neputincio[i `n
fa]a b\utului ca [i alcoolicul `nsu[i, devenim `n stare s\ trecem
la ac]iuni mai constructive. ~ncepem s\ pred\m vie]ile noastre,
ale celor dragi [i pe alcoolic `n grija lui Dumnezeu. ~ncepem
s\ `n]elegem lucrurile pe care nu le putem schimba, `ncepem
s\ lucr\m la a ne `mbun\t\]i vie]ile `n moduri mult mai realiste. Cu ajutorul lui Dumnezeu, `ncepem s\ schimb\m acele
lucruri pe care le putem schimba la noi `n[ine [i `n via]a noastr\ de zi cu zi. Asta nu `nseamn\ c\ `ncet\m s\ `l mai iubim pe
alcoolic, ci doar c\ ne deta[\m de comportamentul lui [i ì permitem s\ `[i accepte responsabilitatea propriei vie]i.
PASUL 2: Am ajuns la credin]a c\ o Putere superioar\

nou\ `n[ine ne-ar putea reda s\n\tatea mintal\.
E important pentru alcoolic s\ priveasc\ cu aten]ie acest
pas. Dac\ suntem neputincio[i `n fa]a alcoolului iar istoria
b\utului nostru ne dovede[te c\ suntem astfel atunci nu
suntem complet `ntregi la cap. Nu mai alegem s\ bem sau s\
nu bem sau ct de mult vom bea, odat\ ce am `nceput. Avem
nevoie ca Dumnezeu s\ ne ajute s\ ne reg\sim s\n\tatea mental\ pentru c\ nimeni altcineva nu ne poate ajuta. Nu exist\
remedii medicale, nici solu]ii psihiatrice [i nici o alt\ moda-
105
litate de a ie[i din aceast\ dilem\, cu excep]ia solu]iilor spirituale. Pasul 2 este pur [i simplu recunoa[terea faptului c\
Dumnezeu poate [i ne va ajuta s\ evit\m nebunia primului
pahar [i c\ El ne va ajuta s\ descoperim pacea [i senin\tatea `n
vie]ile noastre, dac\ suntem dispu[i s\ cooper\m.
La fel, e important [i pentru membrii familiei s\ `n]eleag\
semnifica]ia acestui pas. ~n Pasul 1 am admis c\ ne luptam cu
alcoolul, ceva ce nu puteam controla. Cei mai mul]i dintre noi
am recunoscut [i c\ aveam nevoie de ajutor pentru a ne elibera
de comportamentele obsesive, de temerile [i resentimentele pe
care le aveam. Pentru membrii familiei, referirea la redarea
s\n\t\]ii mentale `nseamn\ redescoperirea rela]iilor pa[nice [i
semnificative cu oamenii din jurul nostru, cu noi `n[ine [i, mai
ales, cu Dumnezeu. Pasul 2 ne spune c\ trebuie s\ ne fie redat\
s\n\tatea mental\, emo]ional\ [i spiritual\ [i c\ Dumnezeu,
care este o Putere mai mare dect noi `n[ine, va `nf\ptui acest
miracol pentru noi.
PASUL 3: Am hot\rt s\ ne l\s\m voin]a [i via]a `n

grija lui Dumnezeu.
Dac\ am f\cut cei doi pa[i anteriori, am admis pn\ acum
c\ suntem neputincio[i `n fa]a alcoolului [i c\ avem nevoie de
redarea bun\st\rii mentale, emo]ionale [i spirituale. De asemenea, am recunoscut c\ Dumnezeu, care este o Putere superioar\ nou\, ne va ajuta dac\ vom folosi instrumentele
spirituale care ne stau la `ndemn\. E posibil ca El s\ fac\ asta
atunci cnd facem eforturi de a ne conforma voin]a noastr\ la
a Lui.
~n Pasul 3, `ncepem s\ folosim instrumentele spirituale pe
care le avem acum. Pasul 3 `ncepe atunci cnd devenim dispu[i s\ accept\m ajutorul lui Dumnezeu [i cnd lu\m decizia
106
FLOYD FRANTZ
de a ne preda via]a `n grija Lui. ~i pred\m problemele [i ~i

l\s\m Lui p\r]ile mai mult sau mai pu]in bune ale vie]ilor
noastre. ~i cerem protec]ia Lui, ghidarea Lui, precum [i participarea Lui activ\ `n vie]ile noastre.
Asta vi s-ar putea p\rea o idee simplist\ [i idealist\ [i a]i
putea considera c\ cei mai mul]i oameni `[i las\ via]a [i voin]a
`n mna lui Dumnezeu `n mod normal, ca parte a vie]ii cotidiene. Ei bine, gndi]i-v\ pentru un moment la so]ia unui alcoolic care a[teapt\ acas\ `n timp ce so]ul ei e la bar [i bea. ~[i
face griji; nu [tie dac\ so]ul va mai aduce ceva bani acas\ sau
nu. Ea nu poate controla rezultatul b\utului lui [i se teme c\ nu
va mai avea bani de mncare pentru s\pt\mna viitoare. E
`ngrijorat\ pentru siguran]a lui pentru c\ e iarn\ [i el vine pe
jos acas\. E mnioas\ pe el pentru c\ bea `n ziua de salariu,
de[i a promis c\ nu o va mai face [i resimte [i o disperare spiritual\ pentru c\ asta se `ntmpl\ `n acela[i fel de ani de zile.
S-a rugat pentru el, dorindu-[i ca el s\ se opreasc\ din b\ut [i
acum se `ndoie[te c\ Dumnezeu ì mai ascult\ rug\ciunile.
Atunci cnd aceast\ persoan\ capituleaz\ `n fa]a lui
Dumnezeu, ea renun]\ la temerile ei, la anxietate [i la mnie
pentru c\ are `ncredere c\ Dumnezeu o va ajuta, conform voii
Lui pentru ea. Nu mai are nevoia de a controla [i de a fi responsabil\ pentru alcoolic. Prin aceast\ predare `n voia lui
Dumnezeu, ea reg\se[te eliberarea [i poate s\ se concentreze
pe activit\]i productive, precum cea de a avea grij\ de ea `ns\[i
[i de familia ei. Ea `l repune pe Dumnezeu la crm\, se
poate preocupa de g\sirea de solu]ii la problemele ei, mai
degrab\ dect s\-[i iroseasc\ energia pe rezolvarea problemelor pe care le creeaz\ alcoolicul.
Acela[i lucru e valabil [i pentru alcoolic. E important ca el
s\ renun]e la egoismul [i egocentrismul cauzat de alcoolismul
s\u [i s\ aib\ `ncredere c\ Dumnezeu ì va d\rui o via]\ mai
107
bun\. Alcoolicul `nva]\ c\ el nu este figura central\ din via]a

lui [i c\ `[i va reg\si pacea dac\ nu va `ncerca s\ ì controleze
pe to]i cei din jur. ~nva]\ s\ tr\iasc\ [i s\ ì lase [i pe al]ii s\
tr\iasc\. Renun]nd la teama de ce se va `ntmpla mine [i
avnd `ncredere c\ Dumnezeu `l va ajuta s\ repare gre[elile
din trecut, alcoolicul va putea s\ tr\iasc\ `n prezent cu o oarecare pace [i senin\tate. Este un act de credin]\ s\ crezi c\
Dumnezeu va `mplini miracolul abstinen]ei [i s\ crezi c\ Dumnezeu ì va da bun\stare spiritual\ alcoolicului [i familiei sale.
Atunci cnd vom `nv\]a s\ accept\m voia lui Dumnezeu
pentru noi, vom descoperi [i c\ exist\ multe lucruri pe care le
putem schimba. ~ncepem s\ ne d\m seama de acest lucru [i s\
ne orient\m spre ac]iuni pozitive. Pasul 3 este reg\sit cel mai
bine `n Rug\ciunea pentru Senin\tate: Doamne, d\-mi
senin\tatea s\ accept ceea ce nu pot schimba, curajul s\
schimb ceea ce pot [i `n]elepciunea s\ fac diferen]a.
PASUL 4: Am f\cut, f\r\ team\, un inventar moral

am\nun]it al propriei persoane.
Acesta e momentul `n care decizia luat\ `n Pasul 3 este
urmat\ de ac]iune. Trebuie s\ `ncepem s\ fim sinceri fa]\ de
noi `n[ine `n ceea ce prive[te calit\]ile [i defectele noastre.
Asta nu e `ntotdeauna u[or de f\cut pentru c\ suntem obi[nui]i
s\ ì `nvinov\]im pe al]ii pentru problemele [i suferin]ele
noastre. Poate c\ nu ne uit\m la felul `n care comportamentul
nostru ar putea `nr\ut\]i lucrurile. De exemplu, `l `nvinov\]im
pe alcoolic pentru orice situa]ie de criz\ sau pentru orice problem\? Dac\ suntem alcoolici, ne `nvinov\]im so]ia pentru
rela]ia nefericit\ pe care o avem cu ea? Ne pare r\u pentru noi
`n[ine [i avem resentimente [i am\r\ciune fa]\ de societate,
patroni, familie, prieteni sau d\m vina pe soart\ sau pe Dumnezeu pentru problemele noastre? Suntem intoleran]i, dispera]i
108
FLOYD FRANTZ
sau suspicio[i? Ne lipse[te r\bdarea [i nu le-am permis celorlal]i s\ fie ceea ce sunt? La fel, e important ca alcoolicul s\-[i
recunoasc\ temerile ca pe o lips\ de credin]\ [i s\ fie `n stare s\
admit\ c\ ì lipse[te `ncrederea `n Dumnezeu. Frica [i
resentimentele sunt cele care `l vor conduce pe alcoolic `napoi
la b\ut mai repede dect orice altceva.
La fel se `ntmpl\ [i `n cazul membrilor familiei. Teama
de viitor [i resentimentele fa]\ de trecut vor declan[a emo]ii
precum mnia, disperarea, comportamentele de control [i
agita]ia care cauzeaz\ att de mult\ durere familiei. Dac\ ei nu
pot s\ recunoasc\ ace[ti factori `n ei `n[i[i, recuperarea e foarte
dificil\, dac\ nu chiar imposibil\. Frica e o lips\ de credin]\,
iar resentimentele sunt un tip de mnie neuitat\ care e alimentat\ de teama provocat\ de gndirea egocentric\.
Pentru acest pas folosim, de obicei, o list\ scris\ cu lucrurile din via]a noastr\ pentru care avem nevoie de ajutor
spiritual. ~n literatura Al-Anon sau A.A. exist\ ghizi care s\ ne
ajute `n efectuarea acestui pas. Scopul Pasului 4 este de a ne
ajuta s\ g\sim echilibru spiritual `n vie]ile noastre. Facem asta
printr-o mai bun\ cunoa[tere a propriei persoane [i prin schimbarea, mai apoi, a acelor lucruri pe care le putem schimba cu
ajutorul lui Dumnezeu. Trebuie, `n acela[i timp, s\ fim sinceri
fa]\ de calit\]ile noastre; ele sunt o parte a funda]iei pe care
ne baz\m `n momentele dificile.
PASUL 5: Am m\rturisit lui Dumnezeu, nou\ `n[ine

[i unei alte fiin]e umane, natura exact\ a gre[elilor
noastre.
Dac\ am fost `n stare s\ recunoa[tem `n noi `n[ine anumite
defecte, atunci e o eliberare s\ I le m\rturisim lui Dumnezeu,
astfel `nct s\ ~i putem cere ajutorul `n dep\[irea acestor
defecte. ~ncepem s\ ne eliber\m de ele atunci cnd ~i cerem
109
ajutorul `n mod specific pentru categoriile din inventarul

Pasului 4. Descoperim pacea atunci cnd ne m\rturisim
gre[elile fa]\ de o alt\ fiin]\ uman\ `n care avem `ncredere. Prin
discutarea nevoilor noastre spirituale cu o persoan\ `n]eleg\toare, precum un preot, medic sau consilier spiritual, primim
`ndrumarea de care e nevoie `n via]a noastr\ spiritual\. ~ncepem
s\ sim]im din nou c\ facem parte din societate [i c\ nu mai
suntem la fel de singuri cu problemele noastre. ~ncepem s\
avem din nou `ncredere `n gndirea noastr\ [i `n noi `n[ine. De
asemenea, avem din nou `ncredere `n ceilal]i oameni [i `n
Dumnezeu. Acesta e `nceputul unui proces de o via]\ de descoperire [i schimbare care ne permite s\ accept\m ceea e bun `n
noi `n[ine [i, cu ajutorul lui Dumnezeu, s\ schimb\m acele
p\r]i care au nevoie de `mbun\t\]iri.
Pentru preot, e important s\ observe c\ aceasta nu e o
spovedanie / confesiune obi[nuit\. Are mai pu]in de a face cu
recunoa[terea vinov\]iei, dect cu con[tientizarea defectelor
care trebuie s\ fie corectate. Bine`n]eles, multe dintre lucrurile
discutate `n Pasul 5 vor fi reg\site [i `ntr-o spovedanie / confesiune, [i, uneori, chiar ar putea lua o astfel de form\, dar nu
`n mod obi[nuit. Acest pas poate dura `ntre una sau dou\ ore,
chiar [i mai mult. El implic\ discutarea procesului prin care a
fost influen]at caracterul nostru, [i nu doar a problemelor
`nse[i.
De asemenea, e de folos dac\ na[ul sau consilierul spiritual e familiarizat cu principiile de baz\ ale recuper\rii (cei
12 pa[i) `n A.A. [i Al-Anon. Aceasta ì permite persoanei care
ascult\ Pasul 5 s\ `n]eleag\ c\ scopul celui care face acest pas
merge dincolo de recunoa[terea unor p\cate. Am vorbit cu
cteva persoane din Romnia aflate `n recuperare care
spuneau c\ nu le place s\ fac\ Pasul 5 cu un preot pentru c\ ei
cred c\ preotul nu `n]elege ce `ncearc\ ei s\ fac\. Pentru cel ce
110
FLOYD FRANTZ
face acest pas este ca [i cum ar intra pe un nou drum `n via]\

pentru c\ ei `[i doresc s\ `[i schimbe direc]ia spiritual\ [i s\ se
`nnoiasc\. Cred c\ e important ca preotul s\ le `n]eleag\ motivele [i inten]iile.
Un mod bun de a privi acest pas e de a-l compara cu preg\tirea cuiva pentru intrarea `ntr-o comunitate monahal\. ~ndrum\torul lui spiritual va dori poate ca acesta s\ fac\ o m\rturisire general\ a p\catelor sale, dar va vrea [i s\ [tie dac\
acea persoan\ `n]elege ce anume `ncearc\ s\ realizeze prin
acel act. Dac\ novicele crede c\ stare]ul `n]elege ce `ncearc\ el
/ ea s\ fac\, `ntre ei va exista o rela]ie de `ncredere. ~ndrum\torul spiritual poate fi de mare ajutor dac\ `n]elege c\ cel ce
face acest pas dore[te realizarea unor schimb\ri semnificative
`n via]a lui spiritual\.
PASUL 6: Am consim]it, f\r\ rezerve, ca

Dumnezeu s\ ne scape de toate aceste defecte de
caracter.
Inten]ia obi[nuit\ a celui care face Pasul 5 este cea de a
depune un efort sus]inut `n schimbarea dificult\]ilor serioase
pe care le-a descoperit `n Pasul 4 [i pe care le-a discutat `n
Pasul 5. Asta `nseamn\ a fi dispus s\ ~i predea lui Dumnezeu mnia, auto-comp\timirea, resentimentele, comportamentele de control, disperarea, centrarea pe sine [i alte defecte
de caracter sau p\cate pe care le-a descoperit `n pa[ii anteriori. Acesta e un pas de ac]iune [i ne permite nu numai s\ ne
m\rturisim gre[elile, dar [i s\ ~l l\s\m pe Dumnezeu s\ `nl\ture din noi acele lucruri care ne cauzeaz\ suferin]\ [i
probleme.
Unele dintre defectele noastre sunt att de `nr\d\cinate `n
vie]ile noastre `nct ne lipse[te bun\voin]a complet\ de a
renun]a la ele, [i asta e normal. Ideea e c\ acum suntem dispu[i
111
s\ cre[tem spiritual `n direc]ia pe care Dumnezeu ne-o arat\.

Nu devenim sfin]i, ci `ncepem doar un proces prin care ~i
permitem lui Dumnezeu s\ lucreze `n vie]ile noastre. Acest
proces este efortul nostru con[tient de a fi dispu[i s\ schimb\m
ceea ce trebuie schimbat `n vie]ile noastre, cu ajutorul S\u.
Sc\parea de defecte necesit\ timp [i eforturi repetate.
Pasul 6 reprezint\ `nceputul procesului care va continua s\ ne
schimbe vie]ile spirituale ct timp vom avea bun\voin]a de a-i
permite lui Dumnezeu s\ fie activ [i s\ ne `nl\ture defectele
de caracter. Acest pas e legat de ceilal]i pa[i, mai ales de
Pasul 10 `n care ne angaj\m `ntr-un proces zilnic de inventariere [i reflec]ie zilnic\ cu privire la atitudinile [i comportamentele noastre.
PASUL 7: Cu umilin]\, I-am cerut s\ ne

`ndep\rteze sl\biciunile.
Cuvntul important aici este cu umilin]\. Umilin]a ne
permite s\ ne d\m seama c\ avem nevoie de ajutorul lui
Dumnezeu pentru a face fa]\ dependen]ei noastre sau
reac]iilor la dependen]a altcuiva. Dobndim umilin]\ atunci
cnd ~i cerem ajutorul s\ ne `nl\ture acele defecte de caracter
care ne cauzeaz\ att de mult\ suferin]\ [i confuzie. Uneori, ~i
cerem ajutorul pe parcursul unei zile pentru a ne `nl\tura
defectele. Dac\ lucrurile se complic\, ne rug\m pentru mai
mult\ putere [i ghidare. Ne amintim c\ rareori se `ntmpl\ ca
sl\biciunile noastre umane s\ fie `nl\turate dintr-odat\ [i c\,
uneori, ne ia mult timp pentru a ne atinge scopurile [i idealurile. Dac\ e[u\m `n a ne atinge idealul ales, ne `nnoim
cernd puterea de a ne continua lupta. E ca [i `n vechiul cntec
spiritual, Doamne, te rog s\ nu mu]i muntele din calea mea,
ci doar s\ `mi dai puterea de a-l urca.
112
FLOYD FRANTZ
Teama e cel mai mare du[man al nostru. El este combustibilul pentru egoismul nostru, pentru mnie, frustr\ri [i pentru
lipsa noastr\ de pace. Atunci cnd `ncepem s\ ~i cerem lui
Dumnezeu s\ ne `nl\ture temerile, `ncepem s\ descoperim eliberarea din cele mai dificile emo]ii. Avem mai pu]in zbucium
emo]ional [i ne apropiem mai mult de Dumnezeu. Dorin]ele
noastre devin mai mult centrate pe Dumnezeu [i mai pu]in
centrate pe propria persoan\. Ne pierdem obsesia de a bea [i
`ncepem s\ descoperim toleran]a altora. ~ncepem s\ facem
pace cu noi `n[ine [i cu ceilal]i.
PASUL 8: Am `ntocmit o list\ cu toate persoanele

c\rora le-am f\cut necazuri [i am consim]it s\
repar\m aceste rele.
Pa[ii 8 [i 9 abordeaz\, `n special, rela]iile umane. Uneori,
ne r\nim foarte tare familia [i prietenii atunci cnd permitem
s\ fim att de mult controla]i de b\utul altcuiva. Comportamentul nostru poate s\ fie uneori la fel de distructiv ca [i al
alcoolicului, de[i nu la fel de dramatic. Am putea deveni att
de absorbi]i de ce face alcoolicul, `nct ne uit\m responsabilit\]ile fa]\ de ceilal]i membri ai familiei. Uneori, cnd ne
`ngrijor\m pentru alcoolic, `l critic\m sau ne neglij\m [i nu
mai avem grij\ de noi.
Pentru alcoolic, recunoa[terea gre[elilor f\cute este doar
un aspect, `ns\ repararea acestora fa]\ de cei c\rora le-am
gre[it poate s\ fie `nsp\imnt\tor. Oricum, prin repararea acestor gre[eli ne pierdem sentimentul de vinov\]ie [i descoperim
recompensele spirituale ce vin odat\ cu atitudinea onest\ [i
corect\ `n rela]ii. Gndirea [i comportamentul nostru se `mbun\t\]esc [i descoperim f\r\ a folosi alcool sau droguri
pacea pe care o c\utam de atta timp.
113
Uneori, repararea gre[elilor `nseamn\ pur [i simplu a-]i

cere scuze pentru gre[eala f\cut\. Alteori, poate vom face un
act de caritate sau o alt\ ac]iune prieteneasc\ pentru a
compensa gre[elile din trecut. Cteodat\ e imposibil s\ corect\m gre[eala, dar nu trebuie neglijat\ necesitatea bun\voin]ei pentru acest gest. Cre[terea noastr\ spiritual\ depinde
de dorin]a [i bun\voin]a de a cre[te `n sinceritate [i de a deveni
o crea]ie pe placul lui Dumnezeu. Dac\ neglij\m oportunitatea
de a ne repara gre[elile, pierdem oportunitatea de a cre[te
spiritual. Pentru membrii familiei, asta poate `nsemna pierderea sentimentului de pace, dobndirea unuia de vinov\]ie
sau, [i mai r\u, rec\derea `n vechile modalit\]i de gndire [i
comportament. Pentru alcoolic, ea poate conduce la o schimbare a orient\rii spirituale [i la re`ntoarcerea la b\ut. Nu repararea gre[elii `n sine e att de important\, ct pierderea bun\voin]ei de a-]i tr\i via]a pe un plan spiritual. Mndria ne spune
c\ Nu e nevoie s\ fac asta, iar teama ne spune c\ Nu `ndr\znesc s\ fac asta. Atunci cnd mndria [i teama ne domin\
gndirea, suntem `n bucluc dublu [i asta ne poate conduce la
negativism [i disperare.
PASUL 9: Ne-am reparat gre[elile direct fa]\ de

acele persoane, acolo unde a fost cu putin]\, dar nu [i
atunci cnd le-am fi putut face vreun r\u lor sau
altora.
Pacea [i senin\tatea noastr\ `ncep din ziua `n care renun]\m la b\ut. Oricum, dac\ e s\ ne p\str\m lini[tea [i gndirea
potrivit\, trebuie s\ transform\m gre[elile din trecut `n ceva
bun. Pentru asta e nevoie de curaj [i de credin]a c\ Dumnezeu
ne va ajuta s\ ne repar\m aceste gre[eli.
E important s\ nu evit\m acest pas, `ns\ sunt cteva lucruri pe care ar trebui s\ le lu\m `n considerare `nainte de a
114
FLOYD FRANTZ
trece la ac]iune de capul nostru. Trebuie s\ cnt\rim cu

aten]ie modul `n care acest act reparatoriu al nostru `l va afecta
pe cel fa]\ de care `l vom face. Nu ne putem cump\ra pacea
sufleteasc\ pe cheltuiala p\cii suflete[ti a altcuiva. Se recomand\ ca persoana care face acest pas s\ se consulte cu
na[ul s\u sau cu consilierul spiritual `nainte de a trece la
fapte. De exemplu, dac\ actul reparatoriu e de natur\
financiar\, `n ce fel va afecta acesta bun\starea familiei mele?
Dac\ ì voi spune so]iei mele de o aventur\ cu o alt\ femeie, ar
putea avea acest lucru un efect permanent asupra rela]iei
noastre? Pot s\ fiu sincer fa]\ de o afacere necurat\ f\r\ a le
face r\u celorlal]i care au fost implica]i? Trebuie luat `n
considerare modul `n care repararea gre[elilor noastre ì va
afecta pe ceilal]i. Oricum, pentru cei mai mul]i oameni aceste
repar\ri nu constituie probleme deosebite [i ar trebui f\cute
ct mai repede cu putin]\. Nu ar trebui s\ ne folosim de nici un
fel de scuze pentru a evita s\ fim sinceri `n facerea acestui pas
[i, cel mai important, nu trebuie s\ evit\m s\ facem acest pas
pentru c\ ne e team\ de el. Repararea gre[elilor reprezint\ un
semn clar de maturitate spiritual\ [i bun\voin]a de a ne
schimba modul de via]\.
Acesta e momentul `n care `ncepem s\ sim]im o nou\ libertate [i o nou\ fericire. ~ncepem s\ experiment\m un nou
mod de a-i `n]elege pe ceilal]i oameni. Resentimentele vor
disp\rea [i vom reg\si dup\ ani `ntregi de absen]\ un nou
sentiment de respect fa]\ de noi `n[ine. Descoperim pacea, iar
vechile atitudini egoiste, de satisfacere a sinelui, vor disp\rea.
Ne dispare teama de ceilal]i oameni [i de insecuritatea economic\ [i descoperim noi abilit\]i de a face fa]\ problemelor
care obi[nuiau s\ ne blocheze. ~ncepem s\ ne d\m seama c\
Dumnezeu face pentru noi lucruri pe care noi nu le-am putea
face niciodat\ pentru noi `n[ine.
115
PASUL 10: Ne-am continuat inventarul personal [i

ne-am recunoscut gre[elile, de `ndat\ ce ne-am dat
seama de ele.
Pn\ acum, am fost preocupa]i, `n special, cu descoperirea
p\cii, a senin\t\]ii [i a echilibrului emo]ional. Pasul 10 ne
ofer\ instrumentele necesare pentru a p\stra aceast\ armonie,
odat\ ce am g\sit-o. Auto-examinarea din Pasul 10 devine un
mod de via]\ [i ceva ce practic\m `n fiecare zi. Atunci cnd ne
recunoa[tem gre[elile, putem s\ ne orient\m spre ac]iuni pozitive de `nl\turare a lor `nainte ca ele s\ afecteze echilibrul nostru emo]ional [i calea spiritual\. Invidia, mnia, teama, resentimentele, mndria r\nit\, gelozia [i alte sl\biciuni umane
obi[nuite pot s\ `l conduc\ pe alcoolic `napoi la b\ut `ntr-un
timp foarte scurt, dac\ el nu face foarte repede ceva cu privire
la ele. ~n acest inventar e necesar s\ privim gre[elile noastre [i
nu pe cele care credem c\ ni s-au f\cut nou\. Dac\ ne intereseaz\ doar ce ne-au f\cut ceilal]i nou\, atunci nu vom afla prea
multe despre noi `n[ine. Trebuie s\ ne examin\m motivele din
care facem ceea ce facem. Asta ne va spune foarte multe despre
noi [i ne va ajuta s\ ne `n]elegem defectele.
De asemenea, pentru membrii familiei, folosirea Pasului
10 ne ajut\ s\ prevenim rec\derile emo]ionale [i spirituale de a
reveni la vechile comportamente de a-l controla pe alcoolic,
de a-l cic\li, de a ne plnge de ceea ce face [i alte comportamente arogante `n care ne angaj\m. Pasul 10 ne ajut\ s\ ne
concentr\m asupra momentului de fa]\, asupra prezentului,
a zilei de azi, [i ne ofer\ o cale de a descoperi o direc]ie atunci
cnd lucrurile se `nr\ut\]esc.
~n facerea acestui inventar, e important s\ ne amintim
ceea ce facem pozitiv, bine [i de folos pentru al]ii. E la fel de
util pentru noi s\ ne cunoa[tem punctele tari, astfel `nct s\ ne
baz\m pe ele, pe ct e de util s\ ne cunoa[tem sl\biciunile. De
116
FLOYD FRANTZ
exemplu, unii dintre noi au mai mult\ r\bdare dect al]ii. Dac\
ne tulbur\ ceva, poate s\ fie important s\ ne recunoa[tem puterile [i s\ ~i cerem lui Dumnezeu s\ ne dea s\ avem mai mult\
putere `n acel domeniu dect de obicei. Bine`n]eles, de vreme
ce toate virtu]ile vin de la Dumnezeu, merit\ ca `ntotdeauna s\
~i cerem ajutorul pentru a practica aceste virtu]i.
PASUL 11: Am c\utat, prin rug\ciune [i medita]ie, s\

ne `nt\rim contactul con[tient cu Dumnezeu, a[a cum
L-a cunoscut fiecare dintre noi, cerndu-i doar s\ ne
arate voia Lui `n ce ne prive[te [i s\ ne dea puterea
s-o `mplinim.
Efectuarea unui inventar zilnic ne ofer\ o nou\ viziune,
abilitatea de a ac]iona [i curajul de a face fa]\ problemelor ce
apar `n toate domeniile vie]ii noastre de zi cu zi. Dar acesta e
doar `nceputul. Dac\ persever\m `n a ne face acest inventar
zilnic [i, apoi, `l combin\m cu medita]ia [i rug\ciunea, descoperim c\ avem un instrument foarte puternic cu care s\ ne
orient\m c\tre voia lui Dumnezeu pentru noi. Aceast\ c\utare
activ\ a voin]ei lui Dumnezeu `n via]a noastr\ ne permite s\ ne
eliber\m de voia noastr\ [i de povara pe care o purt\m odat\
cu defectele noastre de caracter. Atunci cnd c\ut\m calea
onestit\]ii, p\cii, bun\t\]ii, r\bd\rii, toleran]ei, milei [i celorlaltor virtu]i, suntem `n stare s\ evit\m gre[elile serioase ale
mniei, confuziei, disper\rii [i altor aspecte negative ale adic]iei.
Ca [i `n cazul celorlal]i pa[i, [i `n acest pas resursele spirituale ale Bisericii ne pot fi de mare folos tuturor. Exist\ multe
c\r]i de rug\ciuni, c\r]i de medita]ii [i al]i ghizi care-i pot ajuta
pe cei care nu sunt familiariza]i cu rug\ciunea [i medita]ia.
Bine`n]eles, `ndrum\tori spirituali pot fi g\si]i `n toate m\n\stirile din Romnia; noi ì `ncuraj\m pe oameni s\ cear\ ajutorul acestor b\rba]i [i femei sfin]i, `n]elep]i [i puternic
117
orienta]i spre Dumnezeu pentru a-[i dezvolta o practic\ de

rug\ciune [i medita]ie.
PASUL 12: Dup\ ce am tr\it o trezire spiritual\ ca

rezultat al acestor pa[i, am `ncercat s\ transmitem
acest mesaj altor alcoolici [i s\ punem `n aplicare
aceste principii `n toate domeniile vie]ii noastre.
Dac\ am fost harnici `n a lucra ace[ti pa[i, am descoperit cteva lucruri despre noi `n[ine [i am crescut `n
recuperarea noastr\ din alcoolism. Primul [i cel mai important
lucru pe care `l `nv\]\m este c\ suntem neputincio[i `n fa]a
alcoolului. Pn\ nu vom accepta c\ noi nu putem bea, vom
continua s\ bem `n ciuda consecin]elor pe care le are asupra
noastr\ [i a celorlal]i. De asemenea, am descoperit c\ suntem
neputincio[i `n fa]a alcoolicului. Noi nu am cauzat alcoolismul [i nu `l putem vindeca sau controla pe alcoolic. ~n Pasul 2,
am descoperit [i c\ avem nevoie de Dumnezeu `n via]a noastr\
la modul real, dac\ vrem s\ ne redescoperim s\n\tatea mental\. G\sim aceast\ s\n\tate mental\ prin predarea voin]ei [i
vie]ii noastre `n minile lui Dumnezeu. Pentru a face asta,
trebuie s\ avem bun\voin]a de a ne preda voin]a centrat\ pe
propria persoan\ [i de a c\uta voia lui Dumnezeu, de a
schimba lucrurile care stau `ntre noi [i Dumnezeu. Trebuie s\
lu\m decizia con[tient\ de a-I permite lui Dumnezeu s\ fie
Directorul vie]ii noastre.
Fiecare dintre noi avem defecte de caracter pe care trebuie
s\ le cunoa[tem [i s\ vrem s\ le schimb\m. Nimeni nu e
perfect. Prin discutarea acestor aspecte cu al]i oameni putem
descoperi o nou\ direc]ie [i putere.
E nevoie de bun\voin]\ din partea noastr\ pentru ca aceste
defecte s\ ne fie `nl\turate, `ns\ Dumnezeu ne va `nl\tura
defectele mari dac\ ~i vom cere asta [i dac\ suntem dispu[i s\
118
FLOYD FRANTZ
cooper\m cu ajutorul S\u. Ne d\m seama c\ e necesar [i spre

propriul folos s\ ne repar\m gre[elile fa]\ de cei pe care i-am
r\nit, dar c\ trebuie s\ fim aten]i cu modul `n care facem acest
lucru. Bun\voin]a de a `ndrepta trecutul e important\. Nu
trebuie s\ permitem fricii [i mndriei s\ interfereze cu aceste
acte reparatorii. Am `nv\]at [i c\ ne putem men]ine echilibrul
emo]ional [i spiritual prin facerea unui inventar zilnic. E posibil s\ afl\m care e voia lui Dumnezeu `n vie]ile noastre dac\
o c\ut\m prin rug\ciune [i medita]ie.
Atunci cnd `mbin\m toate aceste elemente, este
imposibil s\ nu aib\ loc o trezire sau o re`nnoire spiritual\.
Privind `napoi, observ\m c\ au avut loc schimb\ri profunde [i
emo]ionante `n toate domeniile vie]ii noastre. Acestea sunt
schimb\ri reale, semnificative [i care au putere `n via]a noastr\.
Suntem liberi de leg\turile dependen]ei noastre [i liberi de
povara responsabilit\]ii fa]\ de dependen]a altei persoane.
~n programul Al-Anon, cuvntul alcoolic este schimbat
cu altora, iar mesajul este transmis altor membri ai familiilor care au nevoie de sprijinul pe care membrii Al-Anon `l
pot oferi. Transmiterea mesajului ofer\ via]\ [i vitalitate individului, grupului [i programului. Unul dintre co-fondatorii
A.A. spunea cndva c\ ajutarea unui alt alcoolic ne va ajuta s\
ne ap\r\m `n fa]a primului pahar atunci cnd, aparent, nimic
altceva nu ne e de folos. Acela[i lucru e valabil [i `n Al-Anon.
Ne ajut\m pe noi `n[ine `n Al-Anon prin ajutarea altor oameni
afecta]i de boala alcoolismului.
Ideea de evolu]ie personal\ [i de `nnoire prin folosirea
principiilor spirituale nu le apar]ine Alcoolicilor Anonimi.
Este o idee la fel de veche ca religia sau spiritualitatea. Nu
exist\ nici un fel de magie `n Alcoolicii Anonimi sau `n AlAnon [i nu exist\ nici secrete, [i nici re]ete. Nu exist\ medicamente [i nici exerci]ii care s\ ne ajute s\ devenim imuni
119
fa]\ de boala alcoolismului. Tot ce avem sunt cteva principii

spirituale care, dac\ le vom aplica `n vie]ile noastre, ne vor
ajuta s\ ne men]inem abstinen]i fa]\ de alcool. Mai avem [i o
comunitate care ofer\ sprijin membrilor s\i prin `ncurajarea de
a se ajuta unii pe al]ii `n a se men]ine abstinen]i. Ca [i `n cazul
tuturor celorlalte principii spirituale semnificative, cei 12 pa[i
sunt foarte simpli prin `ns\[i natura lor. Oricum, ei sunt foarte
profunzi. Foarte simpli, dar, uneori, foarte greu de pus `n
practic\. U[or de `n]eles la un anumit nivel, dar, `n acela[i
timp, nu `ncet\m s\ `nv\]\m despre [i de la ei. Obi[nui]i [i, `n
acela[i timp, foarte puternici. Pentru cei mai mul]i dintre
membrii A.A. [i Al-Anon, principiile recuper\rii oferite de cei
12 pa[i sunt modalit\]i de a-[i `mbun\t\]i rela]ia lor cu Dumnezeu. Este un proces ce este att de profund [i att de semnificativ pe ct dore[te fiecare s\ fie [i nu exist\ limit\ri ale
cre[terii spirituale ob]inute prin aplicarea acestor principii `n
toate domeniile vie]ii noastre.
120
FLOYD FRANTZ
XI. Sloganurile alcoolicilor anonimi [i

AL-ANON-ului
Fiecare zi la timpul ei
~n A.A., alcoolicilor li se aminte[te `n permanen]\ c\ azi
e singura zi `n care ei trebuie s\ stea departe de b\utur\. E
vorba de principiul fiecare zi la timpul ei. Oricine poate s\
stea abstinent pentru o zi. Cuvntul-cheie este azi. A[a cum
spunea [i poetul Omar, Nen\scut Mine [i deja mort Ieri
De ce s\ ne `ngrijor\m pentru Ieri sau pentru Mine dac\ Azi e
a[a de dulce. De ce s\ ne `ngrijor\m `n leg\tur\ cu trecutul
pe care oricum nu `l putem schimba sau cu viitorul asupra
c\ruia nu avem putere? Dac\ facem tot ce ne st\ `n putin]\ cu
ajutorul lui Dumnezeu, oare nu va fi ziua de mine mai bun\?
Regretele pentru ce a fost ieri [i teama de ce va fi mine ne
stric\ via]a de azi. Ne e mai u[or s\ ne rezolv\m problemele
dac\ nu arunc\m asupra zilei de azi remu[c\rile sau
am\r\ciunea zilei de ieri [i greut\]ile celei de mine. Dac\ ne
u[ur\m povara, vom g\si mai mult\ pace `n prezent.
Bine`n]eles, acest lucru e legat de pasul 3, cel `n care ne pred\m via]a [i voin]a `n grija lui Dumnezeu [i ~i cerem ajutorul
[i protec]ia. S\ ne amintim `n fiecare diminea]\ c\ vom tr\i
ziua de ast\zi `n totalitatea ei [i ct mai aproape de Dumnezeu
posibil.
121
Doar pentru azi

Doar pentru azi, voi tr\i doar pentru azi [i nu voi `ncerca
s\-mi rezolv toate problemele deodat\.
Doar pentru azi, nu `mi va fi team\ s\ fiu fericit [i nu m\
voi teme de via]\ sau de moarte.
Doar pentru azi, voi l\sa lucrurile s\ se `ntmple de la sine
[i nu voi `ncerca s\ aranjez totul [i pe to]i, astfel `nct s\-mi
plac\ mie.
Doar pentru azi, nu ì voi critica pe ceilal]i pentru ceea ce
fac sau nu fac.
Doar pentru azi, nu le voi g\si defecte celorlal]i [i ì voi
ierta pentru ceea ce fac.
Doar pentru azi, voi avea un plan [i nu m\ voi gr\bi sau
repezi s\ fac ceva.
Doar pentru azi, voi `ncerca s\ nu ar\t c\ sentimentele mi-au
fost r\nite.
Doar pentru azi, `mi voi face pu]in timp s\ m\ relaxez, s\
m\ gndesc la Dumnezeu [i s\ fiu eu `ns\mi.
Doar pentru azi, `mi voi preda via]a [i pe ceilal]i `n minile lui Dumnezeu pentru ca El s\ le fac\ pe toate mai bune.
Doar pentru azi, voi face ceva frumos pentru altcineva [i
nu voi l\sa ca nimeni `n afar\ de Dumnezeu s\ afle de asta.
Las\-le [i las\-l pe Dumnezeu s\ lucreze

Pe m\sur\ ce `mi petrec ziua, lund decizii [i rezolvnd
problemele zilei de azi, s-ar putea s\ devin iritat sau tensionat.
Temerile din interiorul meu pot s\ se transforme `ntr-o adev\rat\ panic\. ~n astfel de momente, trebuie s\ le las [i s\ ~l
las pe Dumnezeu s\ lucreze `n via]a mea. Voi face ceea ce ]ine
de mine [i voi l\sa rezultatele eforturilor mele `n minile Lui.
El va face pentru mine ceea ce eu nu pot.
122
FLOYD FRANTZ
Fiecare lucru la timpul lui

Facem lucrurile care trebuie f\cute mai `nti [i asta pune
ordine `n vie]ile noastre. Ne facem o list\ de priorit\]i pentru
lucrurile importante, nu neap\rat cu cele care sunt cele mai
urgente. Recompensele pentru aceasta sunt un sentiment de
`mplinire [i de `ndeplinire a lucrurilor. Ni se ofer\ un sim] al
valorii [i un scop. Facem asta prin aceea c\ ne lu\m o pauz\ [i
~l rug\m pe Dumnezeu s\ ne arate ce e cel mai important de
f\cut. De exemplu, e cel mai bine pentru toat\ lumea dac\ ne
p\str\m integritatea. Poate p\rea un lucru egoist, dar este cel
mai bun pentru alcoolic.
Cu r\bdarea treci marea

Dac\ dorim s\ ob]inem rezultate pe termen lung, e contraproductiv s\ vrem s\ facem prea multe, prea curnd. Poate c\
ne dorim ca cineva s\ se lase de b\ut, dar for]area [i controlarea alcoolicului poate s\ nu conduc\ la rezultatele dorite.
Trebuie s\ avem r\bdare [i fa]\ de noi `n[ine [i s\ ne amintim c\ suntem neputincio[i `n fa]a alcoolului [i `n fa]a alcoolicului. Trebuie s\ ne amintim c\, chiar cu ajutorul lui Dumnezeu, ne va lua timp s\ descoperim pacea [i puterea de care
avem nevoie pentru a tr\i al\turi de alcoolism. Ar trebui s\ fim
blnzi fa]\ de noi `n[ine dac\ nu ne atingem un ideal sau dac\
ne pierdem pacea [i r\bdarea. S\ ne amintim c\ nu ne-am
`mboln\vit peste noapte [i c\ nu ne vom `ns\n\to[i peste
noapte. Acum ne str\duim s\ ne `mbun\t\]im vie]ile, orientndu-ne pe o direc]ie spiritual\. A[tept\m s\ progres\m, dar
niciodat\ s\ devenim perfec]i, c\ci doar Dumnezeu de]ine
perfec]iunea.
123
Prin mila Domnului

~ncerc\m s\ ne aducem aminte tot timpul c\ alcoolicul
este o persoan\ bolnav\, [i nu un om r\u sau un p\c\tos ie[it
din comun. El nu a ales s\ fie alcoolic mai mult dect cel
bolnav de cancer nu a ales s\ aib\ aceast\ boal\. ~ncerc\m s\
fim recunosc\tori c\ nu suntem noi alcoolici [i s\ nu `l judec\m pe alcoolic `ntr-un mod aspru [i r\ut\cios. De asemenea, ì `ncuraj\m pe membrii familiei [i pe copii s\ `n]eleag\ boala alcoolicului, `n loc s\ `l considere ca fiind r\u [i
neiubitor fa]\ de ei.
Atunci cnd alcoolicul este abstinent, el va fi uneori intolerant sau critic fa]\ de prietenii s\i afla]i `n suferin]\ [i care nu
ob]in acelea[i beneficii de la programul Alcoolicilor Anonimi
ca [i el. Putem doar s\ ~i mul]umim lui Dumnezeu pentru
abstinen]a noastr\ [i s\ ne rug\m pentru ceilal]i alcoolici.
Tr\ie[te [i las\-i [i pe al]ii s\ tr\iasc\

Uneori avem impresia c\ [tim ce e cel mai bine pentru
cel\lalt. Acest slogan ne aminte[te c\, poate, calea noastr\ nu i
se potrive[te oricui. Dac\ dorim s\ descoperim pacea [i senin\tatea, trebuie s\ `ncerc\m s\ ne schimb\m noi, s\ devenim
noi mai buni [i nu s\ critic\m restul lumii.
124
FLOYD FRANTZ
XII. Cum se poate implica

parohia dumneavoastr\?
S\ pun\ la dispozi]ie informa]ii referitoare la droguri [i
alcool, pliante, bro[uri etc. Primul mod de a preveni este
educa]ia. Oferi]i informa]ii serioase pe aceast\ tem\.
Invita]i un consilier de la Centrul de tratament pentru a
discuta cu dvs. sau cu enoria[ii dvs.
Lua]i `n considerare posibilitatea g\zduirii unei `ntlniri
A.A. sau Al-Anon `n biserica dvs.
}ine]i o predic\ pe tema alcoolismului [i a programului
celor 12 pa[i ai Alcoolicilor Anonimi.
~ncerca]i s\ participa]i la o `ntlnire deschis\ a unui grup de
Alcoolici Anonimi [i s\ vizita]i Centrul de tratament.
Aceste grupuri sunt deschise tuturor celor interesa]i `n a-i
ajuta pe alcoolici sau pe cei care au `ntreb\ri referitoare la
alcoolism.
~ntreba]i dac\ exist\ `n parohia dvs. oameni care sunt preg\ti]i sau care au experien]\ `n domeniul tratamentului
alcoolismului / consumului de droguri. Cere]i-le p\rerea.
~ncerca]i s\ dezvolta]i nivelul de con[tientizare a parohiei
fa]\ de consumul de alcool [i droguri.
Ini]ia]i sau implica]i-v\ `ntr-un grup de interes local care s\
ofere sprijin `n dezvoltarea de programe de recuperare
pentru alcoolism.
125
Centrul de tratament e dispus s\ lucreze cu dvs. la

nivelul parohiei. Suntem deschi[i s\ v\ ajut\m `n orice mod
putem, pentru a realiza oricare dintre lucrurile enumerate
mai sus. Asta include [i sprijinul `n ini]ierea unui grup A.A.
`n parohia dvs.
Ne pute]i contacta pentru informa]ii suplimentare sau
pentru solicitarea de sprijin.
126
FLOYD FRANTZ
XIII. Cteva gnduri de `ncheiere

~n Romnia, alcoolismul constituie de mul]i ani o problem\ serioas\. Mai nou, a ap\rut un fenomen, poate mai grav,
al adic]iei de droguri. Acesta se `nr\ut\]e[te pe zi ce trece. Se
manifest\ `n toate ora[ele mari din ]ar\ [i, `n scurt timp, va
ap\rea [i `n localit\]ile mai mici. Odat\ cu aceast\ nou\ form\
de dependen]\, se extinde infectarea cu virusul HIV [i aria
problemelor sociale, cum ar fi prostitu]ia [i jocurile de noroc.
Dependen]a de droguri ilegale va afecta, de asemenea, ordinea
social\, asigurnd un teren propice criminalit\]ii.
Centrele de dezintoxicare sunt de mare ajutor [i este
nevoie de ele, dar singure nu vor putea s\ opreasc\ flagelul
alcoolismului [i nu vor putea s\ fac\ fa]\ epidemiei consumului de droguri. Programele sugerate de noi le completeaz\
pe cele existente [i aduc o schimbare semnificativ\ `n vie]ile
multor oameni. Un exemplu ar fi Polonia unde, `n momentul
de fa]\, exist\ peste 160 de grupuri A.A. numai `n Var[ovia, iar
`n toat\ ]ara cteva mii. Aceste grupuri non-profesionale sunt
formate din doi pn\ la peste o sut\ de alcoolici abstinen]i la
fiecare `ntlnire. Aceste grupuri se `ntrunesc de obicei `n
biserici, spitale sau cl\diri publice. Asta `nseamn\ c\ sunt mii de
membrii A.A. abstinen]i `n Polonia, iar aceste programe nu
cost\ nimic. Ele nu pot rezolva complet problema
alcoolismului [i a dependen]ei de droguri `n Romnia, dar pot
`mbun\t\]i via]a multora.
127
~n Romnia avem norocul s\ beneficiem de o valoare care

lipse[te din alte ]\ri, [i anume Biserica Ortodox\ Romn\.
Oamenii din comunitatea ortodox\ de aici `[i iubesc [i respect\ preo]ii [i liderii spirituali. Dac\ reu[im s\ ne angaj\m
`ntr-o ac]iune de amploare `n `nceperea [i conducerea programelor descrise `n acest manual, putem ob]ine un impact
real [i semnificativ asupra problemei alcoolismului [i dependen]ei de droguri. ~n cel mai r\u caz, oferim o solu]ie
pentru acei romni care vor s\ `nceteze b\utul. Mul]i dintre
ace[tia sunt ortodoc[i [i ì `ntlnim la vizitele f\cute la spitale
sau prin intermediul medicilor. Mul]i dintre ei ne spun c\ mai
`nti s-au dus la preot s\ discute despre problema lor cu
b\utul. Au apelat la medic numai dup\ ce problema s-a
agravat. Am dori s\-l ajut\m pe alcoolic `nainte de a ajunge la
medic sau la spital. Alcoolicii care sunt singuri [i neajutora]i
`n lupta lor cu alcoolismul nu vor avea [anse prea mari de a
sc\pa din robia dependen]ei. Dac\ ne unim for]ele pentru a-l
ajuta, aceast\ eliberare e posibil\. ~mpreun\ putem reu[i.
128
FLOYD FRANTZ
ACATISTUL MAICII DOMNULUI POTIRUL NESECAT
129
Acatistul Maicii Domnului

Potirul Nesecat
Pov\]uire
Una dintre patimile cele mai groaznice care macin\ omenirea
este be]ia, care d\ na[tere, la r=ndul ei, la alte p\cate [i patimi: b\t\i,
scandaluri `n cas\, desp\r]iri, desfr=nare, ucidere [i crime, boli, `ntunecarea min]ii, `njur\turi, blesteme etc. Aceast\ patim\ a be]iei
iese foarte greu din om, este c=teodat\ nevindecabil\.
C=teva pov\]uiri pentru `ndep\rtarea acestei patimi:
- s\ se spovedeasc\ sincer [i curat din copil\rie;
- s\ fac\ tot posibilul de a p\r\si locul ispitirii cu b\utura;
- s\ fie pomenit\ `n rug\ciune persoana respectiv\. De exemplu:
(numele) izb\vire de patima be]iei.
C=nd facem un pomelnic cu membrii familiei s\ specific\m `n
dreptul fiec\ruia problema care `l fr\m=nt\ [i de ce are nevoie. De
exemplu: pentru c\s\torie, c\l\torie, boal\, reu[it\ la examene, izb\vire de farmece etc.
Pentru a ne izb\vi de patima be]iei, putem face orice rug\ciune la
oricare sf=nt. Cel mai important lucru este ca rug\ciunea aceea s\ fie
f\cut\ din toat\ inima, cu c=t mai mult\ insisten]\ [i c=t mai des.
Pe la anul 1878, `n Rusia, s-a descoperit o icoan\ f\c\toare de
minuni numit\ Potirul Nesecat, dup\ care s-a f\cut acest acatist,
Potirul Nesecat, special pentru dep\rtarea [i izb\virea de patima
be]iei.
Un ]\ran din jude]ul Efremov, gubernia Tula, militar `n rezerv\,
era cuprins de patima be]iei. ~[i b\use toat\ pensia, tot ce era `n
cas\, p=n\ ce a ajuns cer[etor. Din cauza b\uturii f\r\ m\sur\,
130
picioarele au `ncetat s\ `l mai ajute, dar el continua s\ bea. {i

iat\ c\ acest om dec\zut viseaz\ odat\ ceva neobi[nuit.
Este vizitat de un cuvios stare] care ì spune: Mergi `n ora[ul
Serpuhov, la M\n\stirea St\p=nei noastre N\sc\toare de Dumnezeu.
Acolo este icoana ei, Potirul Nesecat. S\ ]i se fac\ o slujb\ `naintea
ei [i atunci te vei `ns\n\to[i at=t trupe[te, c=t [i suflete[te.
Neav=nd nici un ban [i neput=ndu-se folosi de picioare, ]\ranul
nu a `ndr\znit s\ porneasc\ la drum. ~ns\ cuviosul stare] i s-a ar\tat
`n vis a doua oar\ [i a treia oar\, poruncindu-i cu at=ta st\ruin]\ s\
`ndeplineasc\ cele cerute, `nc=t nenorocitul de be]iv a pornit t=r=[ la
drum. ~ntr-o localitate a f\cut un popas. Pentru a-i u[ura durerea,
b\tr=nica ce `l g\zduise i-a frec]ionat piciorul [i l-a culcat pe cuptor.
Noaptea, c\l\torul a sim]it o senza]ie pl\cut\ `n picioare [i `ncerc=nd
s\ se scoale, de[i foarte greu, se putea ]ine totu[i pe ele. ~n noaptea
urm\toare i s-a f\cut mai bine. Astfel, sprijinindu-se mai `nt=i pe
dou\ toiege, iar apoi pe unul, a ajuns la Serpuhov. Ajung=nd la m\n\stire [i povestind visele sale, cel suferind a cerut s\ i se fac\ o
slujb\, `ns\ nimeni nu cuno[tea icoana Maicii Domnului cu un astfel
de nume. Atunci s-au g=ndit dac\ nu cumva este icoana din coridorul ce f\cea leg\tura `ntre biseric\ [i ve[m=nt\rie, cea pe care era
zugr\vit un copil. {i nu mic\ a fost mirarea tuturor atunci c=nd au
descoperit pe spatele icoanei inscrip]ia Potirul Nesecat. Tot ca un
semn a fost [i faptul c\ ]\ranul suferind l-a recunoscut `n persoana
Cuviosului Varlaam, ucenicul Prea Sfin]itului Mitropolit Alexe, pe
stare]ul din vis. Fostul bolnav s-a `ntors acas\ pe deplin s\n\tos.
Vestea cu privire la preasl\virea `n chip minunat a icoanei Maicii
Domnului s-a r\sp=ndit cu repeziciune nu numai `n Serpuhov, ci [i
`n toat\ Rusia. Cei cuprin[i de patima be]iei, rudele [i apropia]ii
lor se gr\beau s\-[i `nal]e rug\ciunile c\tre Maica Domnului, pentru
vindecarea r\ului ce ì cuprindea [i mul]i, foarte mul]i veneau pentru
a-i mul]umi ~mp\r\tesei cerului pentru milostivirea ei.
Ce `nf\]i[eaz\ aceast\ icoan\? Din punct de vedere iconografic,
icoana face parte din imaginile mai vechi ale Maicii Domnului,
Oranta, cu singura deosebire c\ dumnezeiescul Prunc este zugr\vit st=nd `n potir.
Care a fost g=ndul evlavios al aceluia care a zugr\vit-o astfel?
F\r\ `ndoial\ c\ el se referea la Taina Euharistiei. Potirul cu Pruncul
131
dumnezeiesc binecuv=nt=nd reprezenta Potirul ~mp\r\tesei din care

izvor\sc, spre cei ce se apropie de el cu credin]\, toate binecuv=nt\rile d\ruite p\c\tosului neam omenesc prin lucrarea m=ntuitoare a
Domnului nostru Iisus Hristos. Acest potir este `ntr-adev\r nesecat
sau de neb\ut p=n\ la sf=r[it pentru c\ Agne]ul se m\n=nc\ pururea
[i niciodat\ nu se sf=r[e[te. Iar Maica Domnului, cu preacinstitele
ei m=ini ridicate, mijloce[te c\tre Dumnezeu la Altarul ceresc.
Ea se roag\ pentru p\c\to[i [i dore[te ca to]i s\ se m=ntuiasc\ [i,
pentru ca oamenii s\ nu mai fie st\p=ni]i de ni[te patimi josnice,
aduc\toare de pieire, ea ì cheam\ la izvorul nesecat de bucurie duhovniceasc\ [i de alinare, vestindu-le c\ Potirul nesecat al ajutorului
ceresc [i al milei este preg\tit pentru fiecare dintre cei care sunt `n
necazuri.
Din punctul de vedere al subiectului [i al con]inutului de idei,
icoana Maicii Domnului Potirul Nesecat este foarte apropiat\ de
icoana din Niceea care s-a prosl\vit prin minuni `n anul 304, `n
cinstea c\reia P\rin]ii ~nt=iului Sinod Ecumenic au hot\r=t s\ se
c=nte `n fa]a ei: P=ntecele t\u s-a f\cut mas\ sf=nt\ pe care se afl\
P=inea cea cereasc\, Hristos, Dumnezeul nostru...
S\rb\torirea icoanei Maicii Domnului Potirul Nesecat se face
la 18 mai pe stil nou. Din toate col]urile Rusiei vin la m\n\stirea
Serpuhov aceia care au nevoie de ajutorul plin de har al Maicii
Domnului. ~n vremurile mai vechi, Fr\]ia abstinen]ilor nealcoolici Aleksandr Nevski din Serpuhov s\v=r[ea `n fiecare duminic\
o slujb\ cu acatist `n fa]a icoanei Maicii Domnului Potirul
Nesecat. Acest obicei a fost reintrodus la m\n\stirea Nisotk, `nfiin]at\ de cur=nd la Serpuhov. ~n fiecare duminic\, la sf=r[itul Sfintei
Liturghii, aici se s\v=r[e[te o slujb\ cu acatist [i sfin]irea apei, `n
timpul c\reia sunt pomeni]i cei care sufer\ de `mp\timire pentru
b\utul f\r\ m\sur\ al paharului celui aduc\tor de pieire [i au nevoie
de ajutorul plin de har al St\p=nei Preacurate.
Pentru prima dat\ `n 1997, Acatistul Maicii Domnului Potirul Nesecat a fost tradus [i `n limba rom=n\, fiind de o mare `nsemn\tate [i binecuv=ntare pentru noi, rom=nii.
Pentru to]i cei ce sunt st\p=ni]i de patima be]iei este recomandat s\ citeasc\ acest acatist 40 de zile cu post, de mai multe ori `ntrun an.
132
~n numele Tat\lui [i al Fiului [i al Sf=ntului Duh, Amin!

Slav\ }ie, Dumnezeul nostru, slav\ }ie!
~mp\rate ceresc, M=ng=ietorule, Duhul adev\rului, care pretutindenea e[ti [i toate le pline[ti, Vistierul bun\t\]ilor [i D\t\torule de via]\, vino [i Te s\l\[luie[te `ntru noi [i ne cur\]e[te
de toat\ necur\]ia [i m=ntuie[te, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte f\r\ de moarte, miluie[te-ne pe noi. (de trei ori)
Slav\ Tat\lui [i Fiului [i Sf=ntului Duh, [i acum [i pururea
[i `n vecii vecilor. Amin!
Preasf=nt\ Treime, miluie[te-ne pe noi. Doamne, cur\]e[te p\catele noastre. St\p=ne, iart\ f\r\delegile noastre. Sfinte,
cerceteaz\ [i vindec\ neputin]ele noastre pentru numele T\u.
Doamne miluie[te. (de trei ori)
Slav\ Tat\lui [i Fiului [i Sf=ntului Duh, [i acum [i pururea
[i `n vecii vecilor. Amin.
Tat\l nostru, Care e[ti `n ceruri, sfin]easc\-se numele T\u,
vie `mp\r\]ia Ta, fac\-se voia Ta precum `n cer a[a [i pe p\m=nt. P=inea noastr\ cea de toate zilele d\-ne-o nou\ ast\zi. {i
ne iart\ nou\ gre[elile noastre, precum [i noi iert\m gre[i]ilor
no[tri. {i nu ne duce pe noi `n ispit\, ci ne izb\ve[te de cel r\u.
133
Troparul icoanei
Preasfintei N\sc\toare de Dumnezeu
Potirul Nesecat
Veni]i, dreptsl\vitorilor cre[tini, la dumnezeiescul [i minunatul chip al Preasfintei N\sc\toare de Dumnezeu, care
satur\ inimile celor credincio[i din Potirul Nesecat al milostivirii Sale [i arat\ minuni poporului celui binecinstitor. Acestea
v\z=nd [i auzind, cu duhul pr\znuind, cu c\ldur\ s\ c=nt\m:
St\p=n\ Preamilostiv\, t\m\duie[te neputin]ele [i patimile noastre,
rug=nd pe Fiul t\u, Hristos, Dumnezeul nostru, s\ m=ntuiasc\
sufletele noastre!
Condacul 1
Cinstitul t\u chip, St\p=n\ de Dumnezeu N\sc\toare, ne-a
fost d\ruit ca o izb\vire aleas\ [i minunat\, c\ci prin descoperirea lui ne sloboze[te de neputin]ele suflete[ti [i trupe[ti [i
de `nt=mpl\rile cele m=hnitoare. Pentru aceasta, laud\ `]i aducem, Ap\r\toare Preamilostiv\. Tu, dar, St\p=n\, prin icoana ta
numit\ de noi Potirul Nesecat, aplec=ndu-te cu bun\voin]\
spre suspinele [i strig\tele noastre cele izvor=te din inim\,
d\ruie[te izb\vire celor ce sufer\ de boala be]iei, ca s\-]i c=nt\m
cu credin]\:
Bucur\-te, St\p=n\, Potir Nesecat care ne ast=mperi setea
cea duhovniceasc\!
Icosul 1
O[tile `ngere[ti [i cetele drep]ilor te sl\vesc ne`ncetat, ~mp\r\teas\, de Dumnezeu N\sc\toare, mijlocitoarea multp\c\tosului neam cre[tinesc, pe care v\z=ndu-l cufundat `n nelegiuiri [i p\cate, ì d\ruie[ti spre m=ng=iere [i m=ntuire, milostivire prin osebitele tale icoane f\c\toare de minuni, care
134
precum stelele cerului pot fi v\zute `n tot p\m=ntul. V\z=nd

noi pe aceea dintre ele numit\ Potirul Nesecat, din ad=ncul
sufletului `]i c=nt\m astfel:
Bucur\-te, s\la[ul Dumnezeirii cel neajuns,
Bucur\-te, mirarea cea ne`ncetat\ a oamenilor,
Bucur\-te, ceea ce prin rug\ciunile tale ne izb\ve[ti de p\cate,
Bucur\-te, c\ prin `ntrist\ri t\m\duie[ti neputin]ele noastre,
Bucur\-te, c\ ne trimi]i de sus milostivire prin icoanele
tale f\c\toare de minuni,
Bucur\-te, c\ prin descoperirea lor `nvesele[ti inimile noastre
cele m=hnite,
Bucur\-te, `mp\carea preaminunat\ a oamenilor cu Dumnezeu,
Bucur\-te, St\p=n\, Potir Nesecat, care ne ast=mperi setea
cea duhovniceasc\!
Condacul al 2-lea
V\z=nd, Preasf=nt\ St\p=n\, `ntristarea inimii, chinurile
duhovnice[ti [i poc\in]a nemincinoas\ a celor ce sunt supu[i
patimii celei pierz\toare a be]iei, ai binevoit s\ ar\]i ora[ului
celui pl\cut lui Dumnezeu, Serpuhov, milostivirea ta prin descoperirea icoanei tale preaminunate, Potirul Nesecat, pentru
ca to]i cei ce cad la ea cu credin]\ [i cu inim\ smerit\, dob=ndind vindecare de cumplita lor boal\, s\ ~i strige din ad=ncul
inimilor lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 2-lea
~n]eleg=nd prin `ntreita ar\tare `n vis a Cuviosului Varlaam
porunca de a merge `n ora[ul cel iubit de Dumnezeu, Serpuhov, un oarecare om supus patimii be]iei a aflat acolo, `n
m\n\stire, sf=nta ta icoan\, numit\ Potirul Nesecat. Drept
aceea, v\z=nd at=ta purtare de grij\ pentru noi, p\c\to[ii, cu
evlavie `]i c=nt\m unele ca acestea:
135
Bucur\-te, c\ prin oamenii cei evlavio[i ne descoperi

slava minunilor tale,
Bucur\-te, c\l\uz\ clarv\z\toare care le ar\]i unora ca
ace[tia calea m=ntuirii,
Bucur\-te, `ndrum\toarea noastr\ cea bun\, care cu dragoste ne apropii de tine,
Bucur\-te, c\ ne `ndemni la recuno[tin]\ pentru binefacerile tale,
Bucur\-te, ceea ce preschimbi `ntristarea noastr\ `n bucurie,
Bucur\-te, c\ ne `nvesele[ti cu n\dejde neclintit\,
Bucur\-te, c\ nimice[ti patimile noastre cele pierz\toare,
cea duhovniceasc\!
Condacul al 3-lea
Puterea Celui Prea`nalt [i harul St\p=nei de Dumnezeu
N\sc\toare l-au `nt\rit pe un oarecare om cuprins de patima
be]iei atunci c=nd, av=nd picioarele sl\b\nogite, mergea `n
ora[ul Serpuhov, `mplinind astfel porunca Maicii Domnului
vestit\ lui `n vis de c\tre Cuviosul Varlaam, stare]ul m\n\stirii
de acolo; ajung=nd el `n acest ora[, a aflat icoana Preacuratei
care l-a vindecat `ndat\ de suferin]a sa duhovniceasc\ [i trupeasc\, `ndemn=ndu-l s\ ~i strige din ad=ncul sufletului, cu
mul]umire, lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Av=nd ca izvor pururea curg\tor Potirul cel Nesecat al
r=urilor cere[ti, nu numai credincio[ii din Serpuhov, ci [i dreptsl\vitorii cre[tini din alte ora[e [i locuri, care au venit c\tre
minunatul t\u chip, numit Potirul Nesecat, primind `naintea
lui t\m\duire, ]i s-au `nchinat cu c=nt\ri pline de recuno[tin]\
ca acestea:
136
Bucur\-te, sc\ld\toare `n care se vindec\ toate bolile noastre,

Bucur\-te, potirul prin care primim bucuria vindec\rii,
Bucur\-te, ceea ce vindeci neputin]ele noastre duhovnice[ti [i trupe[ti,
Bucur\-te, c\ ne stingi patimile prin puterea rug\ciunilor
tale,
Bucur\-te, c\ dai cele de folos celor care `]i cer ajutorul,
Bucur\-te, c\ d\ruie[ti tuturor daruri nenum\rate,
Bucur\-te, c\ ne deschizi comoara milostivirii,
Bucur\-te, c\ ai inima plin\ de mil\ fa]\ de cei c\zu]i,
cea duhovniceasc\!
Condacul al 4-lea
Vifor de g=nduri necredincioase av=nd `ntru sine, dar cu
poc\in]\ sincer\ venind la nespusa ta milostivire, cei cuprin[i
de patima be]iei cap\t\ t\m\duire [i, din ad=ncul inimii, ~i c=nt\
lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Auzind Domnul m=hnirea ad=nc\, vaietele [i pl=nsul so]iilor [i mamelor, copiilor [i rudelor celor tulbura]i cu firea de
patima be]iei, le-a d\ruit, St\p=n\, icoana ta prin care to]i cei
care se apropie cap\t\ m=ng=iere duhovniceasc\ [i `]i gr\iesc
cu lacrimi unele ca acestea:
Bucur\-te, Mielu[eaua care ai n\scut Mielul, Cel care a ridicat p\catele lumii,
Bucur\-te, potir care pe noi ne umpli de bucurie,
Bucur\-te, c\ e[ti m=ng=ierea mamelor celor cuprinse de
m=hnire,
Bucur\-te, n\dejdea celor f\r\ de n\dejde,
Bucur\-te, ap\r\toare plin\ de har a celor ce vin la tine,
137
Bucur\-te, bucuria [i `nveselirea celor nec\ji]i,

Bucur\-te, ceea ce potole[ti patimile cele izvor=te din be]ie,
Bucur\-te, c\ `ntinzi m=na celor ce au nevoie de ajutorul t\u,
cea duhovniceasc\!
Condacul al 5-lea
Ca pe o stea de la Dumnezeu purcez\toare ne-ai ar\tat
nou\, o, ~mp\r\teas\ a lumii, preacinstita ta icoan\, pe care
v\z=nd-o ne rug\m din inim\ cu credin]\, gr\indu-]i: N\sc\toare de Dumnezeu, t\m\duie[te be]ia [i oricare alt\ boal\ sufleteasc\ [i trupeasc\ a celor afla]i `n suferin]\, iar pe cei credincio[i `nva]\-i s\ ~i aduc\ lui Dumnezeu c=ntarea de laud\:
Aliluia!
Icosul al 5-lea
V\z=nd, Maic\ de Dumnezeu N\sc\toare, minunile preasl\vite [i semnele uimitoare venite nu numai de la icoana ta
cea descoperit\ `n ora[ul Serpuhov, ci [i de la cele zugr\vite
`ntocmai cu aceast\ icoan\, c\dem la ele cu smerenie [i c=nt\m:
Bucur\-te, grabnic\ mijlocitoare, ajut\toarea celor ce alearg\
la tine cu s=rguin]\,
Bucur\-te, ceea ce ascul]i cu bun\voin]\ rug\ciunile noastre,
Bucur\-te, ceea ce ai luminat ora[ul Serpuhov cu binecuv=ntarea ta,
Bucur\-te, c\ `mprejmuirile Moscovei au ar\tat slava minunilor tale,
Bucur\-te, comoar\ nesecat\ de t\m\duiri pentru to]i cei
afla]i `n necazuri,
Bucur\-te, ocrotitoare atotputernic\ a celor ce lucreaz\
pentru dob=ndirea trezviei,
138
Bucur\-te, bun\ ajut\toare a celor ce lupt\ `mpotriva lumii,

a trupului, a diavolului [i a be]iei,
Bucur\-te, Ap\r\toare grabnic\ a dreptcredincio[ilor celor
ce tr\iesc `n lume,
cea duhovniceasc\!
Condacul al 6-lea
Propov\duind, N\sc\toare de Dumnezeu, minunile s\v=r[ite prin icoana ta cea numit\ Potirul Nesecat, te rug\m cu
lacrimi: O, Preacurat\, izb\ve[te-ne pe noi to]i de patima b\uturii, de c\derea `n p\cat [i `nva]\-ne `nfr=narea pe noi, cei ce
ne s=rguim s\ ~i c=nt\m lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 6-lea
Str\luce[ti de lumina slavei dumnezeie[ti, Fecioar\, uit=ndu-ne la Copilul, Dumnezeu cel mai `nainte de veci,
Domnul nostru Iisus Hristos, cum st\ `n cup\ ca `ntr-un Potir
Nesecat, precum te vedem zugr\vit\ `n icoana Potirul Nesecat, care `n chip tainic d\ruie[te izb\vire de patima be]iei
celor ce cu credin]\ vin s\ i se `nchine. De aceea, cu lacrimi `]i
aducem aceste rostiri ne`ncetate:
Bucur\-te, cea de care se bucur\ [i pe care o pr\znuie[te
neamul omenesc,
Bucur\-te, c\ slava ta este mai mare dec=t ]i-o pot aduce
laudele celor p\m=nte[ti [i celor cere[ti,
Bucur\-te, c\ prin chipul tainic al Fiului `n potir ne descoperi Taina dumnezeie[tii Euharistii,
Bucur\-te, ceea ce ne ar\]i `n chip minunat Mielul Cel ce
Se m\n=nc\ pururea [i niciodat\ nu Se sf=r[e[te,
Bucur\-te, Potir al vie]ii [i al nemuririi, care ne duci la
por]ile vie]ii ve[nice,
139
Bucur\-te, c\ adapi sufletele noastre cele `nsetate din izvorul nestric\ciunii [i al bucuriei,
Bucur\-te, c\ `n bun\tatea ta nem\rginit\ nu lepezi nici pe
cei mai dispre]ui]i [i mai prigoni]i,
Bucur\-te, c\ din milostivirea ta ì r\pe[ti din groapa pieirii
pe cei f\r\ de n\dejde,
cea duhovniceasc\!
Condacul al 7-lea
Vr=nd un oarecare om s\ `]i mul]umeasc\, St\p=n\, Maica
lui Dumnezeu, pentru vindecarea de suferin]a be]iei, a `mpodobit icoana ta preaminunat\ ce se g\se[te `n ora[ul Serpuhov,
c=nt=nd lui Dumnezeu din toat\ inima sa: Aliluia!
Icosul al 7-lea
Minune nou\ vedem, St\p=n\, prin sf=nta ta icoan\, c\ci
un oarecare om, {tefan, cuprins de suferin]a be]iei, venind la
mijlocirea ta cea de Maic\, s-a izb\vit de boala lui cea grea,
pentru aceasta, cu mul]umire, ]i-a `mpodobit icoana cu daruri
de mult pre] [i, c\z=nd la ea, cu lacrimi c=nta unele ca acestea:
Bucur\-te, c\ e[ti izvor d\t\tor de vindec\ri,
Bucur\-te, Potirul ceresc al darurilor dumnezeie[ti,
Bucur\-te, r=u de vindecare de-a pururea curg\tor,
Bucur\-te, c\ e[ti marea care `neci toate patimile noastre,
Bucur\-te, ceea ce cu m=inile tale ridici pe cei ce cad
zdrobi]i de greutatea p\catului be]iei,
Bucur\-te, c\ prime[ti darurile recuno[tin]ei,
Bucur\-te, c\ `nvesele[ti inimile celor binecredincio[i,
Bucur\-te, c\ `mpline[ti toate cererile noastre cele bune,
cea duhovniceasc\!
140
Condacul al 8-lea
Str\in lucru [i cu anevoie de crezut le este tuturor celor
necredincio[i s\ aud\ c\ la sf=nta ta icoan\ Potirul Nesecat
se s\v=r[esc minuni [i t\m\duiri dumnezeie[ti. Noi, `ns\, bine[tiind cuv=ntul t\u pe care l-ai rostit pentru `nt=ia icoan\ ce te
`nf\]i[a, anume c\: Harul Celui Ce s-a n\scut din mine va fi
cu aceast\ icoan\, credem c\ [i din cea numit\ Potirul Nesecat izvor\[te harul cel d\t\tor de vindec\ri. De aceea,
plec=ndu-ne cu evlavie, o s\rut\m, c=nt=nd lui Dumnezeu:
Aliluia!
Icosul al 8-lea
Toat\ n\dejdea lor `n tine [i-o pun, St\p=n\, cei ce sufer\
de patima be]iei. Pogoar\-te spre neputin]ele [i patimile noastre, c\ci cine ne va scoate pe noi, p\c\to[ii, din groapa pieirii,
a s\r\ciei duhovnice[ti [i trupe[ti, f\r\ numai tu, St\p=n\. De
aceea, plec=ndu-ne genunchii `n fa]a preacuratului t\u chip, `]i
gr\im unele ca acestea:
Bucur\-te, ceea ce nu `]i `ntorci fa]a de la rug\ciunile p\c\to[ilor,
Bucur\-te, c\ trimi]i ajutorul t\u ceresc celor ce te cheam\
`n ajutor,
Bucur\-te, ceea ce ar\]i ad=ncimea milostivirii tale c\tre
to]i p\c\to[ii,
Bucur\-te, ceea ce ì `mb\rb\tezi pe cei f\r\ de n\dejde [i
cu totul dezn\d\jdui]i,
Bucur\-te, c\ `ntinzi m=n\ de ajutor celor supu[i patimilor
pricinuite de be]ie,
Bucur\-te, c\ prin daruri pline de har ì m=ng=i pe cei ce
sufer\ cu r\bdare,
Bucur\-te, ceea ce vindeci neputin]ele noastre suflete[ti [i
trupe[ti,
141
Bucur\-te, c\ ne-ai `nv\]at s\ socotim `ntru nimic bucuriile cele de[arte ale acestei lumi,
cea duhovniceasc\!
Condacul al 9-lea
Toat\ firea cea `ngereasc\ se minuneaz\, Doamne, de lucrarea Ta cea plin\ de milostivire, c\ ai d\ruit mult-p\c\tosului neam omenesc o ajut\toare [i ap\r\toare preaputernic\.
Ea se pleac\ spre neputin]ele noastre [i ne sloboze[te de
groaznica patim\ a be]iei, `nv\]=nd pe cei credincio[i s\ ì
c=nte lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 9-lea
Ritorii cei `n]elep]i nu [tiu, St\p=n\, s\ laude dup\ cuviin]\
sl\vita descoperire a icoanei tale. Cu at=t mai mult noi, p\c\to[ii, cu buzele noastre `ntinate, nu vom putea s\ aducem Ap\r\toarei noastre laude dup\ cuviin]\. ~ns\, v\z=nd nenum\ratele minuni `nf\ptuite prin icoana ta, bucur=ndu-ne cu duhul [i
cu inima, `]i c=nt\m:
Bucur\-te, ceea ce izvor\[ti minuni de la sf=ntul t\u chip,
Bucur\-te, c\ degrab ne izb\ve[ti de nenorociri [i `ntrist\ri,
Bucur\-te, c\ ì ru[inezi pe cei ce nu te primesc pe tine cu
credin]\,
Bucur\-te, c\ ì p\ze[ti de orice r\u pe cei ce se roag\ la
tine,
Bucur\-te, ceea ce cu bl=nda ta str\lucire izgone[ti `ntunericul p\catului [i cea]a patimilor noastre,
Bucur\-te, ceea ce umpli sufletele noastre de iubire pentru
tine [i pentru Fiul t\u,
Bucur\-te, c\ ne `ndreptezi cu `n]elepciune pe calea poc\in]ei,
142
Bucur\-te, c\ ne e[ti mijlocitoare os=rdnic\ pentru r\spunsul cel bun `naintea Dreptului Judec\tor,
cea duhovniceasc\!
Condacul al 10-lea
Vr=nd s\ m=ntuie[ti, o, Maic\ a lui Dumnezeu, mul]imea
ce sufer\ de boala be]iei, ne-ai d\ruit icoana ta cea preaminunat\ pentru ca to]i cei cuprin[i de aceast\ patim\ s\ poat\
veni la chipul t\u f\c\tor de minuni [i, primind lecuire, cu
umilin]\ s\ ~i c=nte lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Zid [i pav\z\ e[ti, o, Maic\ a lui Dumnezeu, celor ce sufer\ de boala be]iei [i tuturor celor ce vin la tine cu gr\bire [i
cinstesc cu evlavie sf=nta ta icoan\. C\ ne-a d\ruit-o DomnulD\t\torul bun\t\]ilor spre ajutor [i vindecare de patimile aduc\toare de moarte, `ndemn=ndu-ne astfel s\ `]i c=nt\m acestea:
Bucur\-te, alinarea m=hnirilor noastre [i n\dejdea celor
dezn\d\jdui]i,
Bucur\-te, vindecarea suferin]elor noastre suflete[ti [i
trupe[ti,
Bucur\-te, ceea ce prin cur\]ia ta ne izb\ve[ti de `ntin\ciunea
noastr\,
Bucur\-te, c\ci prin harul t\u luminezi nemernicia noastr\,
Bucur\-te, c\ `mbraci `n nestric\ciune stric\ciunea noastr\
cea trupeasc\,
Bucur\-te, ceea ce prin mijlocirea ta ne `nt\re[ti `n rug\ciune,
Bucur\-te, c\ ne `nt\re[ti `n neputin]a noastr\,
Bucur\-te, c\ grabnic risipe[ti norul patimilor ce ne `nconjoar\,
cea duhovniceasc\!
143
Condacul al 11-lea
C=ntarea noastr\, ce cu smerit\ dragoste [i cu os=rdie o
aducem ]ie, n-o trece cu vederea, Preacurat\, [i nu-]i `ntoarce
fa]a de la cei care f\r\ n\dejde p\timesc din pricina be]iei, ci
ajut\-i pe ei [i pe noi s\ ne cur\]im de toat\ `ntin\ciunea p\catului [i s\ putem c=nta cu vrednicie [i cu dreptate lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 11-lea
F\clie d\t\toare de lumin\ te vedem, Preasf=nt\ Fecioar\, c\ci
sf=ntul t\u chip gone[te cea]a p\catelor [i ne `ndrum\ pe calea
luminoas\ a virtu]ii pe noi, cei ce cu credin]\ `]i gr\im acestea:
Bucur\-te, c\ci prin acoper\m=ntul t\u ne izb\ve[ti de
de[ert\ciunea acestei lumi mult r\zvr\tite,
Bucur\-te, c\ ne aju]i s\ alung\m nelini[tea patimilor trupe[ti,
Bucur\-te, ceea ce pui `n inimile noastre g=ndurile cele bune,
Bucur\-te, c\ aduci lumin\ `n cugetul cel `ntinat,
Bucur\-te, c\ ì izb\ve[ti pe cei cuprin[i de suferin]a chinuitoare a be]iei,
Bucur\-te, c\ ì chemi pe ace[tia la poc\in]\ nef\]arnic\,
Bucur\-te, ceea ce `mbunezi sufletele celor `nr\i]i,
Bucur\-te, c\ izb\ve[ti de patimi pe cei ce te cheam\ `n ajutor,
cea duhovniceasc\!
Condacul al 12-lea
Harul lui Dumnezeu care este d\ruit prin icoana ta, Potirul Nesecat, ì apropie de ea, St\p=n\, pe to]i cei `ntrista]i [i
oropsi]i: v\duve, b\tr=ne [i, mai ales, pe to]i cei cuprin[i de
suferin]a be]iei, care niciodat\ nu pleac\ neajuta]i de la tine,
Preacurat\, de la Potirul Nesecat al darurilor tale dumnezeie[ti, o, Preamilostiv\, [i vindecare deplin\ primind, ~i c=nt\m
cu mul]umire Domnului: Aliluia!
144
Icosul al 12-lea
C=nt=nd minunile [i marea ta milostivire ar\tat\ celor
cuprin[i de patima be]iei, te rug\m, St\p=n\, m=ntuie[te [i pov\]uie[te-ne pe c\rarea cea dreapt\ [i nu ne l\sa pe noi, cei
care c\ut\m ocrotirea ta [i `]i c=nt\m acestea:
Bucur\-te, ceea ce chemi pe to]i la `nfr=narea de la be]ie,
Bucur\-te, c\ prin roua milostivirii tale ì sloboze[ti pe
ace[tia de patima b\utului f\r\ m\sur\ a vinului,
Bucur\-te, ceea ce e[ti t\m\duirea ve[nic\ a celor ce sufer\ din pricina greului p\cat al be]iei,
Bucur\-te, ajut\toare grabnic\ a celor ce se chinuiesc din
pricina patimilor,
Bucur\-te, `mb\rb\tarea minunat\ a celor `mpu]ina]i cu duhul,
Bucur\-te, c\ e[ti bucuria negr\it\ a celor buni la suflet,
Bucur\-te, c\ ì smere[ti pe cei trufa[i,
Bucur\-te, ceea ce ridici pe cei smeri]i [i le dore[ti tuturor
m=ntuirea,
cea duhovniceasc\!
Condacul al 13-lea
O, Preamilostiv\ Maic\ a Preadulcelui nostru Domn Iisus
Hristos! Ascult\ aceast\ rug\ciune a noastr\ [i ne izb\ve[te de
toate nevoile suflete[ti [i trupe[ti, dar mai ales sloboze[te-i pe
cei cuprin[i de suferin]a be]iei, pe robii t\i (numele), ca s\ nu
piar\ ace[tia cuprin[i de r\u, ci, m=ntui]i fiind prin tine, s\ ì
aduc\ lui Dumnezeu c=ntarea: Aliluia! (de trei ori)
Apoi se cite[te Icosul 1.
145
Rug\ciune
O, Preamilostiv\ St\p=n\, pentru a dob=ndi ocrotirea ta `]i
aducem acum aceast\ rug\ciune. Auzi-ne cu milostivire pe
noi: so]ii, so]iile, copiii, maicile celor `mp\timi]i de boala cea
grea a be]iei, fra]ii [i surorile noastre, care din aceast\ pricin\
sunt c\zu]i de la Maica noastr\, Biserica lui Hristos, [i-i t\m\duie[te pe ace[tia!
O, milostiv\ Maic\ a lui Dumnezeu, atinge-te de inimile
lor [i scoate-i degrab\ din c\derile `n p\cate, adu-i la `nfr=narea cea m=ntuitoare. Roag-L pe Fiul t\u, Hristos, Dumnezeul nostru, s\ ne ierte gre[elile [i s\ nu `[i `ntoarc\ milostivirea de la zidirea Sa, ci s\ `nt\reasc\ `n trezvie [i `n]elepciune.
Prime[te, Preasf=nt\ N\sc\toare de Dumnezeu, rug\ciunile maicilor ce revars\ [iroaie de lacrimi pentru copiii lor, ale
so]iilor care pl=ng pentru so]ii lor, ale copiilor, orfanilor [i
neputincio[ilor p\rin]i [i ale noastre, ale tuturor celor ce c\dem
la icoana ta pentru ca s\ ajung\, prin rug\ciunile tale, acest
strig\t al nostru la Tronul Celui Prea`nalt. Acoper\-ne [i ne
p\ze[te ca s\ nu fim robi]i de cel viclean [i de toate cursele
vr\jma[ilor, ajut\-ne `n ceasul cumplit al mor]ii, ca prin rug\ciunile tale s\ trecem v\mile v\zduhului.
Izb\ve[te-ne de os=nda cea ve[nic\ [i mijloce[te ca milostivirea lui Dumnezeu s\ ne acopere `n vecii vecilor. Amin.
146
ANEXE
147
148
FLOYD FRANTZ
_____DA _____NU
_____DA _____NU
_____DA _____NU
_____DA _____NU
_____DA _____NU
_____DA _____NU
_____DA _____NU
_____DA _____NU
_____DA _____NU
_____DA _____NU
_____DA _____NU
_____DA _____NU
_____DA _____NU
_____DA _____NU
_____DA _____NU
_____DA _____NU
_____DA _____NU
_____DA _____NU
_____DA _____NU
_____DA _____NU
Anexa 1
(~ntreb\rile de test de mai sus sunt folosite de Johns Hopkins University Hospital, Baltimore, Maryland, pentru a decide
dac\ un pacient este sau nu alcoolic.)
Dac\ ai r\spuns DA la oricare dintre `ntreb\ri, exist\ un semnal de alarm\ c\ ai putea fi alcoolic!
Dac\ ai r\spuns DA la oricare dou\ `ntreb\ri, sunt [anse ca tu s\ fii alcoolic.
Dac\ ai r\spuns DA la trei sau mai multe `ntreb\ri, e[ti cu siguran]\ alcoolic.
Auto-evaluare
1. Pierzi timp de la serviciu datorit\ consumului de alcool?

2. Consumul de alcool `]i face via]a casnic\ mai fericit\?
3. Bei pentru c\ e[ti timid cu al]i oameni?
4. Consumul de alcool `]i afecteaz\ reputa]ia?
5. Te reduci la o companie de spe]\ joas\ [i la un mediu inferior cnd bei?
6. Faptul c\ bei te face s\ `]i neglijezi treburile familiale?
7. }i-a sc\zut ambi]ia de cnd ai `nceput consumul?
8. Ai remu[c\ri dup\ ce bei?
9. Ai avut dificult\]i financiare datorit\ consumului?
10. Sim]i nevoia de a consuma la o anumit\ perioad\ din zi?
11. Vrei s\ bei ceva diminea]a urm\toare?
12. Consumul de alcool ]i-a determinat dificult\]i cu somnul?
13. }i-a sc\zut eficien]a de cnd ai `nceput s\ bei?
14. Consumul de alcool `]i pune `n pericol munca sau afacerile?
15. Consumi alcool pentru a sc\pa de griji sau probleme?t
16. Bei singur?
17. Ai avut pierderi totale de memorie ca rezultat al consumului?
18. Ai fost tratat de c\tre doctor din cauza consumului?
19. Bei ca s\ `]i cl\de[ti stima de sine?
20. Ai fost `n spital sau `ntr-o institu]ie datorit\ consumului?
R\spunde]i la aceste `ntreb\ri ct mai cinstit posibil
E[ti alcoolic?

149
150
FLOYD FRANTZ
Anexa 2
Te preocup\ consumul de alcool al cuiva?

1. Ai probleme cu somnul din cauza b\utului cuiva?
2. Cea mai mare parte a gndurilor tale se `nvrt `n jurul
situa]iilor legate de b\ut sau `n jurul problemelor
cauzate de acesta?
3. ~ncerci s\ controlezi consumul de alcool al cuiva prin
cererea de promisiuni privind `ncetarea b\utului?
4. Amenin]i?
5. Ai atitudini din ce `n ce mai negative fa]\ de persoana
care bea?
6. ~nsemnezi sticlele de b\utur\, le ascunzi sau le arunci
con]inutul `n chiuvet\?
7. Crezi c\ totul ar fi bine dac\ persoana respectiv\ ar
`nceta b\utul?
8. Te sim]i singur, respins, tem\tor, mnios, vinovat,
epuizat?
9. Nu `]i mai place propria persoan\?
10. Crezi c\ schimb\rile tale de dispozi]ie sunt influen]ate
de consumul de alcool al cuiva?
11. ~ncerci s\ negi sau s\ maschezi situa]iile legate de
b\ut?
12. ~ncerci s\ protejezi sau s\ acoperi persoana care
bea?
13. Te sim]i responsabil [i vinovat pentru b\utul cuiva?
14. Ai `nceput s\ te retragi sau te-ai izolat deja de prieteni
sau de alte activit\]i?
15. Ai preluat responsabilit\]i care obi[nuiau s\ fie ale
persoanei care bea?
16. Problemele financiare sunt mai mari datorit\ consumului de alcool al unei persoane?
151
17. Te reg\se[ti `ncercnd s\ `]i justifici sentimentele [i

comportamentele ca fiind provocate de b\utul cuiva?
18. Ai simptome fizice noi, precum dureri de cap, indigestii, st\ri de grea]\, tremur\turi?
19. Te sim]i `nvins\ [i lipsit\ de speran]\?
20. Rela]iile tale sexuale au fost afectate de consumul de
alcool al cuiva?
21. Dac\ sunt implica]i [i copii, po]i observa c\ sunt
stresa]i sau c\ [i-au schimbat comportamentul datorit\
consumului de alcool al cuiva?
Auto-evaluare
Dac\ sunt 3 sau mai multe r\spunsuri afirmative la oricare
dintre `ntreb\rile de mai sus, atunci `nseamn\ c\ exist\ o
problem\ cu alcoolul [i c\ ar trebui s\ discu]i cu cineva despre
asta.
Chiar dac\ sunt mai pu]in de 3 r\spunsuri afirmative, tot
ar fi bine s\ stai de vorb\ cu cineva specializat. Atunci cnd ne
preocup\ consumul de alcool al unui membru al familiei e
bine s\ discut\m cu cineva care poate s\ determine dac\ exist\
sau nu o problem\ cu alcoolul.
152
FLOYD FRANTZ
153
Preot
Medic
Preot
Procesul recuper\rii implic\

profesioni[ti din diferite domenii. Aceast\ interac]iune multidisciplinar\ face ca `ntreaga
persoan\ s\ fie tratat\.
Acesta este modelul de tratament Minnesota sau bio-psihosocio-spiritual.
Rela]ia dintre ace[ti profesioni[ti/institu]ii [i programul de
tratament continu\ pe toat\ durata procesului de recuperare.
Dup\ terminarea tratamentului, clientul este `ndrumat c\tre cei care l-au trimis pentru
sprijin [i monitorizare. De asemenea, i se sugereaz\ consultarea anumitor medici, psihologi,
preo]i etc., pentru rezolvarea
unor probleme specifice.
Medic
Asistent
social
Psiholog
Judec\tor /
Ofi]er
i
Asistent
social
(dup\ caz)
Post-cur\
Psiholog
(de ex., Proiectul Sf. Dimitrie)
Evaluare [i Tratament
Judec\tor / Ofi]er
reintegrare
Asistent
angaja]i EAP
Psihiatru
Asistent
angaja]i EAP
Alcoolicii Anonimi
Psihiatru
Anexa 5 Rela]ia multi-disciplinar\ `n tratamentul alcoolismului
155
Anexa 6
Aprobarea biroului general de servicii al alcoolicilor anonimi pentru publicarea celor 12 pa[i
Cei Doisprezece Pa[i sunt retip\ri]i cu permisiunea lui
Alcoholics Anonymous World Services, Inc. (A.A.W.S.) [Serviciile Mondiale ale Alcoolicilor Anonimi, Inc.]. Permisiunea
de a retip\ri cei Doisprezece Pa[i nu implic\ faptul c\
A.A.W.S. a revizuit sau a aprobat con]inutul acestei publica]ii
sau c\ A.A. este neap\rat de acord cu vederile exprimate `n
aceasta. A.A. este un program de recuperare numai de pe
urma alcoolismului folosirea celor Doisprezece Pa[i `n leg\tur\ cu programe [i activit\]i formulate dup\ A.A., dar care se
ocup\ de alte probleme sau folosirea lor `ntr-un context diferit
de A.A. nu implic\ altceva.
Alcoolicii Anonimi [Alcoolicii Anonimi] este o asocia]ie de b\rba]i [i femei care `[i `mp\rt\[esc unii altora experien]a, punctele tari [i speran]ele, astfel `nct s\-[i rezolve
problema comun\ [i s\-i ajute [i pe al]ii s\-[i revin\ din
alcoolism.
y Singura cerin]\ pentru a deveni membru este dorin]a de
a te l\sa de b\ut. Nu exist\ cotiza]ii sau taxe pentru a fi
membru A.A.; noi ne auto-finan]\m prin propriile
noastre contribu]ii.
y A.A. nu este afiliat\ nici unei secte, religii, politici,
organiza]ii sau institu]ii; nu dore[te s\ se implice `n nici
o controvers\; ea nu sus]ine [i nici nu se opune vreunei
cauze.
y Scopul nostru principal este de a nu bea [i de a ajuta al]i
alcoolici s\ nu bea.
156
FLOYD FRANTZ
Cei 12 Pa[i ai Alcoolicilor Anonimi

1. Am admis c\ eram neputincio[i `n fa]a alcoolului, c\ nu
mai eram st\pni pe via]a noastr\.
2. Am ajuns la credin]a c\ o Putere superioar\ nou\ `n[ine
ne-ar putea reda s\n\tatea mintal\.
3. Am hot\rt s\ ne l\s\m voin]a [i via]a `n grija lui
Dumnezeu.
4. Am f\cut, f\r\ team\, un inventar moral am\nun]it al
propriei persoane.
5. Am m\rturisit lui Dumnezeu, nou\ `n[ine [i unei alte
fiin]e umane natura exact\ a gre[elilor noastre.
6. Am consim]it, f\r\ rezerve, ca Dumnezeu s\ ne scape
de toate aceste defecte de caracter.
7. Cu umilin]\, I-am cerut s\ ne `ndep\rteze sl\biciunile.
8. Am `ntocmit o list\ cu toate persoanele c\rora le-am
f\cut necazuri [i am consim]it s\ repar\m aceste rele.
9. Ne-am reparat gre[elile direct fa]\ de acele persoane,
acolo unde a fost cu putin]\, dar nu [i atunci cnd le-am
fi putut face vreun r\u lor sau altora.
10. Ne-am continuat inventarul personal [i ne-am recunoscut gre[elile, de `ndat\ ce ne-am dat seama de ele.
11. Am c\utat, prin rug\ciune [i medita]ie, s\ ne `nt\rim
contactul con[tient cu Dumnezeu, a[a cum L-a
cunoscut fiecare dintre noi, cerndu-i doar s\ ne arate voia
Lui `n ce ne prive[te [i s\ ne dea puterea s-o `mplinim.
12. Dup\ ce am tr\it o trezire spiritual\ ca rezultat al acestor pa[i, am `ncercat s\ transmitem acest mesaj altor
alcoolici [i s\ punem `n aplicare aceste principii `n
toate domeniile vie]ii noastre.
157
Anexa 7
Adrese utile
1. Centrul de consiliere [i reabilitare a persoanelor
dependente de alcool [i alte droguri
Ia[i - 700071
Str. Costachi Negri, nr. 48
Tel: 0232/220548, int. 107
E-mail: centrulsfnicolae@yahoo.com
2. Proiectul Sf. Dimitrie Basarabov

de Informare [i Tratament al Alcoolismului [i Dependen]ei
de Alte Droguri
400-011 Cluj-Napoca
Str. Neagr\ nr. 10
Tel/fax: ^4-0264-421-038
E-mail: sfdimitrie@hotmail.com
iiiiiiiii ffrantz@pcnet.ro
~ntlnirile Alcoolicilor Anonimi `n Romnia
A.A. website `n Romnia: www.itcnet.ro/aa
1. Grup A.A. Piatra Neam]
Adresa: Piatra Neam] 5600, Str. {tefan cel Mare, nr. 12 (Casa
Medicului)
Orar: zilnic ii iii - 18.30 19.30
iiiiiiiiiiiiiDuminic\ - 11.00 12.00
E-mail: g67ganescu@hotmail.com
iiiiiiiiiiiiiiiaapiatraneamt@hotmail.com
Pers. contact: Gabi
Telefon: 0233-233-992
158
FLOYD FRANTZ
2. Grupul A.A. din Arad

Adresa: Arad 2900, Str. Andrei Mure[anu nr. 28
Orar: `n fiecare Joi - ora 18.00
E-mail: aagruparad@hotmail.com
Pers. de contact: Alexandru
Telefon: 0257-259-451
3. Grupul A.A. Phoenix Craiova
Adresa coresponden]\ A.A.: C.P. 525. O.P. 5, Craiova, Dolj
Adresa `ntlniri: Liceul Titulescu, Brazda
Orar: L, Mar]i, J [i V: 19.00-20.00
E-mail iciobanu@oltenia.ro
Pers. contact: Ioana
Tel. 0744-974-373
4. Grup A.A. CSK Miercurea Ciuc
Adresa: Miercurea Ciuc 4100, Casa Lasarus Hz, Str. Gl
Sndor, nr. 9
Orar: Luni, ora 19.00
iiiiiJoi, ora 19.00
E-mail: j_mohar@index.hu
Pers. contact: Gyula; Zsolt
Tel. 0266-317486
5. Grupul Carpe Diem Cluj-Napoca
Adresa: Cluj-Napoca, 3400, Str. N\s\ud, nr. 2 (Uniunea
Cre[tin\)
Orar: Smb., Dum.: 18 - 19,30; Luni: 19.00
E-mail: rgiura@personal.ro;
iiiiiiii iiiiiifritz@21cn.com
Pers. de contact: Raul, Mircea
Tel. 0724-721-063
6. Grupul Speran]a Cluj-Napoca
Adresa: Cluj-Napoca, 3400, Str. Ion Me[ter, nr. 10
(Policlinica Sf. Pantelimon)
159
Orar: Miercuri, ora 19.00

iiiiiiiiiiiiiiVineri, ora 18.00
E-mail: ffrantz@pcnet.ro
Pers. contact: Raul
Telefon: 0724-721063
7. Baia Mare 2 grupuri: Sf. Varvara [i Zorile
Adresa: Baia Mare 4800, Bdul Unirii nr. 28 (sediul asocia]iei
A.S.S.O.C.)
Orar: Joi, 17.00- 19.00
Luni, 17.00-19.00
E-mail: willyaa@freemail.hu
rodoet@email.ro
Pers. contact: Willy; Marcel
Tel. 0262-431236; 0745-310972
0262-279264; 0724-265617
8. Grupul A.A. Interna]ional Bucure[ti
Adresa: Bucure[ti 7000, Str. Biserica Amzei (Universit.
Popular\ Br\tianu)
Orar: Mar]i, Joi: 20.00- 21.00
E-mail: crisrob@emoka.ro
Pers. contact: Cristian
Telefon: 0723-389-304
9. Grupul A.A. Unu Bucure[ti
Adresa: Bucure[ti 7000, {oseaua Berceni, nr. 8-10, Spitalul
Obregia, pavilionul 17
Orar: Luni, Miercuri, Vineri: 17.00-18.00
E-mail: vjivin@itc.ro
Pers. contact: Basil
Telefon: 021-653-0745
10. Grupul A.A. S\n\tatea S\v\disla
Adresa: Sanatoriul T.B.C. S\v\disla, jud. Cluj
Telefon: 0264-374-273
160
FLOYD FRANTZ
11. Grupul A.A. Credin]a Bistri]a

Orar: Luni 18.00-17.00
Pers. contact: Horia; Petric\
Tel.: 0263-233854; 0744-628204
0263-219874; 0723-440770
12. Grupul A.A. Genesis Turda
Adresa: Str. Republicii nr. 30
Orar: Joi, 18.00
Pers. contact: Richard
Telefon: 0723-044552
13. Grupul A.A. Unirea Ia[i
Adresa: Str. Costachi Negri, nr.48
Pers. contact: Seby
Telefon: 0232-220548 int.107
0729-904355
E-mail: aaiasi@yahoo.com
www.aaiasi.xhost.ro sau www.aaiasi.blogspot.com
~ntlnirile Grupurilor de Servicii Familiale Al-Anon `n Romnia
Grupul Al-Anon Speran]a Cluj-Napoca
Adresa: Cluj-Napoca 3400, Str. Ion Me[ter nr. 10 (Policlinica
Sf. Pantelimon);
Orar: Vineri, ora 18.00-19.00, Miercuri, 19.00-20.00
E-mail: chasznosi@hotmail.com
Pers. de contact: Claudia, Nicoleta
Telefon: 0264-421038
Grupul Al-Anon Prietenia Bistri]a
Orar: Luni, ora 18.00
Pers. contact: Monica; Viorica
Telefon: 0263-220-652
E-mail: ganeam@yahoo.com
Grupul Al-Anon Confiden]a Ia[i
Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48
Telefon: 0232-220548
Biroul General de Servicii al Alcoolicilor Anonimi

Alcoholics Anonymous World Services, Inc.
Box 459, Grand Central Station
New York, NY 10163
www.aa.org
Biroul General de Servicii Familiale Al-Anon
Al-Anon Family Group Headquarters, Inc.
P.O. Box 182, Madison Square Station
New York, New York 10010
www.al-anon-alateen.org
161
162
FLOYD FRANTZ
Edi]ie `ngrijit\ de Pr. Iulian Negru

Redactor: Alina S\ftian
Tehnoredactor: Alina Andrei
Design copert\: Ana-Maria Chiribu]\
Bun de tipar: 2005. Ap\rut: 2005
Editura TRINITAS, Cuza Vod\ 51, 700038, IA{I
Tel.: (0232)216693; (0232)218324; Fax (0232)216694
http://www.trinitas.ro; E-mail: editura@trinitas.ro
Tiparul executat la Tipografia TRINITAS
E-mail: tipografia@trinitas.ro

Manual Alcolism

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manual Alcolism

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a Rom=niei

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

Centrul de consiliere [i reabilitare a persoanelor dependente de alcool [i alte

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

M\n\stirea Bucium, Ia[i

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

Din partea autorului

alcoolism ca boal\. Ve]i descoperi, de asemenea, c\ aceste idei

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

social vine `n ajutorul problemelor familiale [i sociale cauzate

~n aceast\ carte, c=nd vorbim de Centru de tratament, ne referim la

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

pe noii veni]i s\ se integreze `n grupurile de suport `nainte [i

II. ~ntreb\ri [i r\spunsuri

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

medicinei de acum 2000 de ani, b\utul vinului pentru tot felul

Ce este alcoolismul sau dependen]a de alcool?

alcool sau alte droguri. La modul simplu, poate fi identificat

Este alcoolismul o mare problem\ `n Romnia?

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

beau mai mult dect al]ii, este o `ntrebare la care e greu de

De ce numai anumi]i oameni devin alcoolici?

To]i b\utorii `nr\i]i sunt alcoolici?

o persoan\ a dep\[it linia invizibil\ a alcoolismului, `i va fi

Este posibil ca cineva care bea bere s\ devin\

Alcoolul este la fel de periculos ca [i alte droguri,

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

de adictiv ca [i heroina, el este probabil mult mai periculos

Ce este dependen]a `ncruci[at\?

Alcoolismul este un p\cat sau o boal\?

Alcoolicul `[i cauzeaz\ boala?

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

Alcoolicii nu [tiu c\ ei nu ar trebui s\ bea?

Alcoolicii `n]eleg alcoolismul?

stadiu avansat al adic]iei. Asta va face [i mai grea recuperarea,

Ce `nseamn\ stadiul de negare al alcoolismului?

Care este am\girea alcoolicului?

Ce `l opre[te pe alcoolic s\ `[i recunoasc\

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

sumul de alcool a[a cum este [i s\ fie onest\ fa]\ de modul `n

Asta `nseamn\ c\ alcoolicii nu sunt responsabili

coolicului controleaz\-te [i bea, dar nu prea mult. Uneori,

De ce este alcoolismul considerat ca fiind o boal\

Este boala alcoolismului progresiv\?

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

Alcoolismul poate fi vindecat?

linia c\tre dependen]a de alcool, nu va putea reveni niciodat\

Este alcoolismul fatal?

Ce este D.T.-ul sau Delirium Tremens?

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

sevraj. Atunci cnd consumul de alcool a ajuns pn\ `n acest

Cum pot s\ identific pe cineva care are probleme cu

R\spunsurile la urm\toarele patru `ntreb\ri v\ pot ajuta `n

Cum pot s\ le vorbesc despre alcoolism unor oameni

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

ceea ce simte [i c\ v\ da]i seama de dificult\]ile luptei lui.

Ce se `n]elege prin recuperare?

Ce este un program de recuperare?

per\rii reg\site `n consiliere sau `n A.A. pentru a se men]ine

De ce e nevoie de un Program de Recuperare?

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL