Sunteți pe pagina 1din 162

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

FLOYD FRANTZ

CUM TRAT|M

ALCOOLISMUL
Manual pentru uzul preo]ilor [i medicilor

FLOYD FRANTZ

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a Rom=niei FLOYD, FRANZ Cum trat\m alcoolismul : manual pentru uzul preo]ilor [i medicilor / Franz Floyd. - Ia[i : Trinitas - Editura Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei, 2007 ISBN 978-973-7834-98-0 613.81

TRINITAS, 2007 ISBN: 978-973-7834-98-0

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

FLOYD FRANTZ

CUM TRAT|M

ALCOOLISMUL
Manual pentru uzul preo]ilor [i medicilor
Traducere din limba englez\ - Nicoleta Amariei Carte tip\rit\ cu binecuv=ntarea I.P.S. DANIEL Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei

TRINITAS IA{I, 2007

FLOYD FRANTZ

Centrul de consiliere [i reabilitare a persoanelor dependente de alcool [i alte droguri func]ioneaz\ cu binecuvntarea I.P.S. Daniel, `n cadrul Funda]iei Solidaritate [i Speran]\ (FSSP), aflat\ sub patronajul Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei. Centrul a luat fiin]\ `n 2004, `n colaborare cu Prim\ria Ia[i. Ce oferim? 1. Terapie de grup, sub coordonarea consilierului `n adic]ie [i a unui psiholog. ~n prezent exist\ dou\ grupuri terapeutice destinate dependen]ilor de alcool unul la sediul centrului [i altul `n cadrul Penitenciarului Ia[i. 2. Consiliere individual\ 3. Evaluare psihologic\ 4. Consiliere spiritual\ 5. Tabere terapeutice [i ergoterapie 6. Activit\]i de terapie ocupa]ional\ [i ludoterapie 7. Servicii de socializare [i petrecere a timpului liber 8. Facilitarea integr\rii `n grupurile de egali: Alcoolicii Anonimi [i Al-Anon 9. Traininguri pentru voluntarii [i profesioni[tii care doresc s\ se implice `n problematica dependen]ei 10. Prezent\ri teoretice [i sesiuni de informare cu scopul prevenirii dependen]ei 11. Campanii de sensibilizare a opiniei publice cu privire la fenomenul dependen]ei Desf\[ur\m activit\]i educative cu caracter de prevenire `n [coli [i licee, spitale, parohii, penitenciare, case de copii [i oriunde suntem solicita]i. Beneficiarii no[tri sunt: - persoanele dependente de alcool [i alte droguri; - apar]in\torii persoanelor dependente, membrii familiilor, adul]i [i copii; - persoane aflate `n situa]ii de risc de dependen]\; - profesioni[tii [i voluntarii interesa]i de problematica dependen]ei. Pentru a oferi servicii profesionale de `nalt\ calitate am `mbinat elementele de baz\ ale spiritualit\]ii noastre ortodoxe cu elemente din metode interna]ionale de recuperare care [i-au demonstrat eficien]a de-a lungul timpului: Minnesota [i De Hoop. Echipa este format\ din consilieri `n adic]ie, preo]i, psihologi, asisten]i sociali, terapeu]i ocupa]ionali. ~n anul 2006 au beneficiat de `ntreaga gam\ de servicii oferite de c\tre Centrul nostru, un num\r de 2.830 persoane.

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

Cuprins
Prefa]\ de I.P.S. Daniel, Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei.........................7 Cuvnt `nainte de Prof. Dr. Radu Andrei ....................................................9 Din partea autorului ..................................................................................11 I. Introducere .............................................................................................13 II. ~ntreb\ri [i r\spunsuri despre alcoolism ...............................................16 III. Simptome comune ale alcoolismului ...................................................37 IV. Procesul consilierii b\utorului-problem\ ..............................................58 V. Ghid privind evaluarea consumului de alcool [i interven]ia de scurt\ durat\ .............................................................................63 VI. Cteva gnduri legate de ajutarea b\utorilor-problem\ ......................77 VII. Despre Alcoolicii Anonimi ...................................................................83 VIII. Cteva principii de baz\ ale A.A.-ului. Experien]\ din recuperare ...............................................................................86 IX. Pentru familia [i prietenii alcoolicului. Experien]\ din recuperare ...............................................................................96 X. O scurt\ discutare a celor 12 pa[i ......................................................103 XI. Sloganurile Alcoolicilor Anonimi [i Al-Anon-ului ................................120 XII. Cum se poate implica parohia dvs.? ................................................124 XIII. Cteva gnduri de `ncheiere ...........................................................126 Acatistul Maicii Domnului Potirul Nesecat ..........................................129 ANEXE ANEXA 1 - E[ti alcoolic? ANEXA 2 - Te preocup\ consumul de alcool al cuiva? ANEXA 3 - Progresia [i recuperarea din boala alcoolismului ANEXA 4 - Progresia [i recuperarea familiei din boala alcoolismului ANEXA 5 - Diagrama rela]iei `ntre diver[i profesioni[ti, programele de tratament [i Alcoolicii Anonimi ANEXA 6 - Aprobarea biroului general de servicii al Alcoolicilor Anonimi pentru publicarea celor 12 pa[i ANEXA 7 - Adrese utile

FLOYD FRANTZ

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

Prefa]\
Evanghelia iubirii [i a vie]ii ve[nice a Mntuitorului Iisus Hristos cheam\ pe fiecare om la eliberare de p\cate [i de patimi egoiste care degradeaz\ s\n\tatea, demnitatea [i libertatea omului de a s\vr[i binele spre folosul s\u [i al semenilor s\i. Evanghelia lui Hristos binevestit\ de Biseric\ prin cuvnt ziditor, rug\ciune st\ruitoare [i fapt\ bun\ are ca scop ridicarea celui c\zut, ns\n\to[irea celui bolnav (fizic, psihic sau spiritual), precum [i integrarea n comunitate [i n demnitate a celui nstr\inat de starea de comuniune de iubire fa]\ de Dumnezeu [i de oameni. Acesta este n]elesul duhovnicesc [i practic al mntuirii omului p\tima[ ca vindecare, eliberare [i ridicare sau n\l]are a lui. n lumina Evangheliei mntuirii, Biserica are datoria pastoral\ de-a ajuta [i persoanele dependente de alcool sau robite de patima be]iei. n acest sens, Sfntul Ioan Gur\ de Aur ( 407), un mare p\stor de suflete [i vindec\tor de patimi, zice: Voim a pr (mustra) pe cei ce s-au dedat be]iei, nu pentru a le face jigniri, ci pentru a-i ndrepta; nu pentru a-i da def\im\rii ob[te[ti, ci pentru a-i ap\ra de def\imarea cea nfrico[\toare (a judec\]ii ve[nice n.n.) [i a-i sc\pa din minile satanei. (...) Be]ivul nu [tie a-[i economisi cuvintele sale, nici a st\pni comoara duhului s\u; el nu [tie a p\stra pe unele, nici a cheltui pe altele; ci el cheltuie[te [i le risipe[te pe toate.

FLOYD FRANTZ

n alt\ parte, Sfntul Ioan Gur\ de Aur zice: Be]ia z\misle[te mii de rele. Be]ia seam\n\ cu somnul mor]ii, ea aduce boli, dureri de cap, uitare, [i este chipul mor]ii. Totu[i, nu este suficient s\ fie descris\ [i deplns\ patima be]iei cu toate consecin]ele ei, relele personale, familiale [i sociale pe care le aduce ea, ci este nevoie [i de-a ajuta pe cei robi]i de aceast\ patim\ s\ se elibereze sau s\ se vindece de r\utatea ei. Un ghid practic pentru a ajuta persoanele dependente de alcool n aceast\ direc]ie este cartea intitulat\ Cum trat\m alcoolismul, pe care o public\m la Editura mitropolitan\ TRINITAS din Ia[i, cu speran]a c\ ea va fi de mare folos, mai ales dac\ unim constant n]elepciunea cu rug\ciunea, dar [i datoria de-a cultiva s\n\tatea cu dorin]a de-a c\uta mntuirea.

DANIEL Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei

M\n\stirea Bucium, Ia[i la Duminica Sfin]ilor Romni, 10 iunie 2007

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

Cuvnt `nainte
O carte dedicat\ celor care trateaz\ alcoolismul, pentru uzul preo]ilor [i medicilor? De ce nu? ~n fond medicul ([i psihiatrul cu at=t mai v=rtos), ca [i preotul, se adreseaz\, `n ultim\ instan]\, unor structuri extrem de sensibile: psihicul uman. A[a `nc=t, cartea aceasta Cum trat\m alcoolismul este mai mult dec=t un manual pentru uzul medicilor [i preo]ilor. Scris\ de un profesionist `n domeniu, lucrarea reprezint\ baza abord\rii complexe a alcoolismului [i a alcoolicului. Frantz Floyd este psiholog dublat de un cre[tin: aceast\ calitate dual\ `i permite o abordare realist\ dar `n acela[i timp sensibil\ a fenomenului dependen]ei de alcool [i explicitarea comprehensiv\ a unor instrumente [i tehnici de lucru specifice Alcoolicilor Anonimi (dar [i a dependen]elor `n general), realiz=nd [i necesara adaptare la specificul nostru cultural [i confesional. Putem aprecia valoarea lucr\rii prin prisma rezultatelor concrete, ob]inute `n centre deschise sub generoasa umbrel\ a Bisericii Ortodoxe, `n diferite loca]ii din ]ar\. Desigur acest manual este o punte de leg\tur\: `n fond terapia spiritual\ [i cea farmacologic\ sau psihoterapeutic\, nu sunt exclusive, ci mai cur=nd complementare. Iar cei c=[tiga]i suntem cu to]ii: noi cei care lucr\m `n domeniu, medicii [i preo]ii, dar mai ales cei afla]i `n nevoie. Este tot ceea ce conteaz\.
Prof. Dr. Radu Andrei
{ef Compartiment Psihiatrie-Toxidependen]\ din cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie Socola - Ia[i

10

FLOYD FRANTZ

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

11

Din partea autorului


Cei mai mul]i membri ai societ\]ii noastre privesc consumul de alcool ca pe o activitate normal\ [i util\. Civiliza]iile antice vorbesc att despre b\utul normal, ct [i despre problemele pe care le creeaz\ acesta. Domnul nostru Iisus Hristos a transformat apa n vin pentru ca mirele [i mireasa s\ poat\ continua petrecerea a[a cum se cuvine (Ioan 2, 1-11). n Pilde 23, 29-34 ne sunt clar descrise problemele b\utului abuziv sau ale alcoolismului, abordate [i n aceast\ carte. n ultimii ani, s-au f\cut progrese semnificative n ajutarea celor afecta]i de aceast\ boal\ att de distructiv\. {tim ast\zi c\ b\utul excesiv este, de obicei, doar un simptom al alcoolismului; boala ns\[i trebuie tratat\ pentru ca s\ fie reluat controlul asupra comportamentului de consum. Aceast\ carte [i propune trei obiective. n primul rnd, acela de a-i expune cititorului cteva idei de baz\ legate de conceptul de alcoolism ca boal\. Cel de-al doilea obiectiv al c\r]ii e de a v\ oferi conceptele fundamentale utilizate de cei mai mul]i oameni afla]i n recuperare din alcoolism. n cele din urm\, sper\m s\ v\ prezent\m pe scurt programul Alcoolicilor Anonimi (numit, n termeni uzuali, A.A.). Am ncercat s\ m\ documentez, s\ organizez [i s\ structurez informa]iile cuprinse n aceast\ carte, folosindu-m\ de propriul stil [i limbaj. Cred c\ ve]i descoperi c\ ele corespund celor din studiile [tiin]ifice actuale referitoare la conceptul de

12

FLOYD FRANTZ

alcoolism ca boal\. Ve]i descoperi, de asemenea, c\ aceste idei nu sunt noi [i c\ sunt acceptate de cea mai mare parte a comunit\]ii medicale [i a profesioni[tilor din lumea ntreag\. Conceptele [i principiile de recuperare abordate sunt [i ele cunoscute n mare parte [i acceptate de cei afla]i n recuperare ca fiindu-le utile. n sec]iunea adresat\ Alcoolicilor Anonimi, ve]i reg\si cei 12 Pa[i ai acestui program. Sper\m c\ i ve]i considera la fel de folositori ca [i cele 3,5 milioane de alcoolici afla]i n recuperare n grupurile din lumea ntreag\. Nu vreau s\ nchei nainte de a-i mul]umi nalt Prea Sfin]itului Mitropolit Daniel pentru interesul fa]\ de o astfel de carte [i pentru bun\voin]a de a veni n sprijinul programelor care i asist\ pe alcoolicii din Romnia. Sper c\ suntem pomeni]i n rug\ciunile lui, precum [i noi l pomenim n ale noastre. Pentru orice informa]ie, sau `n m\sura `n care crede]i c\ v\ putem fi de folos, `n zona Clujului ne pute]i contacta pe e-mail sfdimitrie@hotmail.com, iar `n zona Ia[i la adresa de e-mail centrulsfnicolae@yahoo.com (Casa Diaconia Biserica Sf. Sava).

Floyd Frantz
Programul Sf. Dimitrie, Arhiepiscopia Vadului, Feleacului [i Clujului, Cluj-Napoca, Romnia

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

13

I. Introducere
Ca [i cre[tini, ne str\duim s\ ~l ]inem pe Dumnezeu `n centrul vie]ii noastre. Tr\im `ntr-o lume care se schimb\ rapid; la fel se schimb\ [i regulile dup\ care tr\im. Valorile nu mai sunt `ntotdeauna att de clare [i, deseori, tinerii sunt pu[i `n situa]ia de a lua decizii de adult cu privire la ce s\ bea sau ce drog s\ introduc\ `n corpul lor. Pentru mul]i oameni din Romnia, sunt timpuri dificile [i nesigure. Mul]i `ncearc\ s\ scape de stresul vie]ii cotidiene. Mul]i vor s\ [tie de ce trebuie s\ sufere [i de ce via]a lor este att de goal\ [i lipsit\ de sens. Unii dintre ace[ti oameni `[i pierd motiva]ia de a tr\i, `[i pierd scopul [i sensul vie]ii. Pentru a umple acest vid, unii `ncearc\ s\ adune bunuri materiale, al]ii rvnesc la prestigiu, `n timp ce al]ii se folosesc de sexualitate sau de rela]ii nes\n\toase cu al]i oameni. Al]ii `[i caut\ tot mai disperat eliberarea din suferin]ele [i greut\]ile zilnice prin consumul de alcool sau droguri. Ca rezultat, ei pierd, deseori, con[tiin]a divin\ din sufletul lor [i pot deveni dependen]i de un mod de via]\ care, `n cele din urm\, `i va distruge. Forma cea mai obi[nuit\ a acestei st\ri este numit\ alcoolism sau dependen]\ de alcool. Dependen]a de alcool este o boal\ care afecteaz\ `ntreaga persoan\: corpul, mintea, emo]iile [i spiritul. ~n unele cazuri extreme, e nevoie de doctor pentru tratarea complica]iilor medicale cauzate de abuzul de alcool. Uneori, un asistent

14

FLOYD FRANTZ

social vine `n ajutorul problemelor familiale [i sociale cauzate de consumul de alcool. Din cnd `n cnd, e nevoie de un psiholog pentru a ajuta persoana dependent\ s\ fac\ fa]\ depresiei sau altor probleme mentale legate de abuzul de alcool. Pentru cazurile mai serioase, un psihiatru poate prescrie un tratament medicamentos sau poate ajuta la `nl\turarea simptomelor de sevraj. Folosind Modelul de tratament Minnesota, Centrul de tratament* implic\ toate disciplinele amintite pentru a-[i ajuta clien]ii. Uneori, aceste discipline sunt necesare doar `n stadiul ini]ial al recuper\rii, dar le suger\m clien]ilor no[tri dac\ e cazul s\ solicite ajutorul altor profesioni[ti `n timpul [i dup\ terminarea tratamentului. ~n `ntreaga lume se [tie c\ alcoolismul este o boal\ [i c\ singurul program eficient de recuperare cunoscut se bazeaz\ pe spiritualitate. Din acest motiv, folosim `n programul nostru de recuperare o abordare spiritual\ [i facem eforturi pentru a colabora cu Biserica. De asemenea, le recomand\m tuturor celor care vin la Centrul de tratament s\-l contacteze pe preotul lor paroh sau pe `ndrum\torul lor spiritual pentru a primi ajutor `n parcurgerea principiilor spirituale pe care le folosim. Alte programe, cum ar fi Alcoolicii Anonimi [i Serviciile Familiale Al-Anon, utilizeaz\ principii spirituale similare cu cele folosite de c\tre Centrul de tratament. Noi sprijinim aceste programe [i lucr\m cu acestea pentru a-i ajuta
~n aceast\ carte, c=nd vorbim de Centru de tratament, ne referim la Centrul de consiliere [i reabilitare a persoanelor dependente de alcool [i alte droguri, din cadrul Funda]iei Solidaritate [i Speran]\ din Ia[i, precum [i la Proiectul Sf. Dimitrie Basarabov de Informare [i Tratament al Alcoolismului [i Dependen]ei de Alte Droguri din Cluj-Napoca, ale c\ror adrese se g\sesc la finalul c\r]ii.
*

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

15

pe noii veni]i s\ se integreze `n grupurile de suport `nainte [i dup\ participarea la programul nostru de tratament. Acest manual se va axa pe anumite idei de baz\ despre conceptul de boal\ al alcoolismului [i al dependen]ei de droguri. Va dezbate, de asemenea, cteva dintre principiile orientative `n ajutorarea alcoolicului [i dependentului de droguri pentru ca acesta s\ tr\iasc\ f\r\ a folosi substan]e chimice care altereaz\ mintea [i starea de dispozi]ie. Este inclus\ [i o sec]iune cu sugestii despre cum s\ lucr\m cu oamenii care au probleme cu alcoolul. V\ rug\m s\ accepta]i folosirea alternativ\ `n acest manual a termenilor de adic]ie, dependen]\ [i alcoolism. Alcoolul este un drog [i este cel mai abuzat ast\zi, `n lume. Din acest motiv, cei care sunt considera]i alcoolici sunt, pur [i simplu, dependen]i de drogul alcool. Ideile din acest manual se aplic\ tuturor drogurilor abuzate, legale [i ilegale, prescrise sau nu, `n form\ de tablet\, lichid sau praf. De asemenea, adic]ia nu este specific\ unui sex. Cu toate astea, de dragul simplit\]ii, `n scrierea textului vom folosi genul masculin.

16

FLOYD FRANTZ

II. ~ntreb\ri [i r\spunsuri despre alcoolism


Mul]i oameni beau alcool. E gre[it s\ bei?
Alcoolul a `nso]it omenirea aproape de la `nceputurile ei. Aspectele benefice, ca [i cele d\un\toare, au fost observate de-a lungul istoriei. Vinul este unul din cele mai vechi tipuri de b\uturi alcoolice [i `l g\sim men]ionat `n Biblie de peste 200 de ori. Se pare c\ aduce binecuvnt\ri [i blesteme deopotriv\. Una dintre cele mai cunoscute istorisiri este `n Sfnta Evanghelie dup\ Ioan 2, 3: {i sfr[indu-se vinul, a zis mama lui Iisus c\tre El: Nu mai au vin. Iisus a f\cut primul s\u miracol notat, transformnd apa `n vin la o nunt\. Deci [tim c\ vinul [i folosirea social\ a acestuia este un lucru bun, altfel Domnul nostru nu l-ar fi dat musafirilor de la nunt\. Cu toate astea, `n aceast\ relatare nu se men]ioneaz\ ct este bine s\ bei. Aceasta pare s\ fie o cu totul alt\ problem\, deci s\ ne uit\m la cteva versete din Scriptur\ care se refer\ la consumul de vin. La I Timotei 5, 23 se spune: De acum nu bea numai ap\, ci folose[te pu]in vin, pentru stomacul t\u [i pentru desele tale sl\biciuni. Asta implic\ folosirea medical\ a vinului [i `n acest verset se recomand\ s\ folosim pu]in vin pentru s\n\tatea noastr\. Avnd `n vedere stadiul de dezvoltare al

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

17

medicinei de acum 2000 de ani, b\utul vinului pentru tot felul de afec]iuni era un obicei r\spndit. Trebuie s\ observ\m c\ ce se recomand\ este pu]in vin. Nu se specific\ exact ct, doar pu]in. Este clar c\ b\utul vinului poate fi o binecuvntare [i poate avea efecte fiziologice pozitive, a[a cum este men]ionat `n Psalmul 103, 16: Vinul vesele[te inima omului. Este evident c\ exist\ anumite efecte pozitive provenite din consumul de vin. Totu[i, acesta poate duce [i la pierzanie dup\ cum se spune `n I Corinteni 6, 10: Nici furii, nici lacomii, nici be]ivii, nici batjocoritorii, nici r\pitorii nu vor mo[teni `mp\r\]ia lui Dumnezeu. Aceasta indic\ un pre] foarte mare pentru savurarea excesiv\ a vinului. De fapt, nic\ieri nu se prescrie o anumit\ cantitate de b\utur\, de[i `n multe locuri se vorbe[te despre necesitatea evit\rii b\utului excesiv. De exemplu, la Pilde 20, 1: Un oc\rtor este vinul, un zurbagiu b\utura `mb\t\toare [i oricine se las\ ademenit nu este `n]elept. Epistola c\tre Efeseni 5, 18 continu\: {i nu v\ `mb\ta]i de vin, `n care este pierzare, ci v\ umple]i de Duhul. Deci, `n mod evident, sunt anumite lucruri de luat `n considerare atunci cnd se consum\ vin. A[a cum am men]ionat, exist\ peste 200 de versete `n Biblie care se refer\ la uzul [i abuzul de vin. Vom l\sa cititorul s\ exploreze problema `n tihn\. Manualul nostru nu se ocup\ de b\utul normal al vinului sau al oric\rei alte b\uturi alcoolice. Singurul nostru obiectiv este de a-i ajuta pe cei care beau `n mod auto-distructiv.

Ce este alcoolismul sau dependen]a de alcool?


Alcoolismul sau dependen]a de alcool este greu de definit `n termeni simpli [i sunt multe c\r]i scrise despre cum s\ diagnostic\m dac\ o persoan\ a devenit dependent\ de

18

FLOYD FRANTZ

alcool sau alte droguri. La modul simplu, poate fi identificat prin comportamentul de a consuma alcool [i de a avea probleme din aceast\ cauz\. Aceste probleme vor fi urmate de eforturi e[uate de a controla cantit\]ile consumate fie prin moderare, fie prin abstinen]\. Pentru alcoolic, eforturile din ce `n ce mai mari de a `nceta consumul de alcool, de a controla cantitatea consumat\ [i efectele b\utului sunt, de obicei, f\r\ succes. Aceste `ncerc\ri e[uate de control sau de moderare a consumului de alcool sunt caracteristica central\ a alcoolismului sau a dependen]ei de alcool. O defini]ie mai formal\ este urm\toarea: un alcoolic este o persoan\ care, `n mod constant, nu reu[e[te s\ aleag\ dac\ va bea sau nu [i care, dac\ bea, este incapabil\ s\ decid\ dac\ se va opri sau nu. Alcoolicii cu complica]ii sunt cei care, datorit\ consumului de alcool excesiv [i prelungit, au tulbur\ri fizice sau mentale.

Este alcoolismul o mare problem\ `n Romnia?


Alcoolismul nu selecteaz\ oamenii. ~i afecteaz\ pe cei tineri [i pe cei b\trni, pe cei boga]i [i pe cei s\raci, pe oameni de diferite rase [i religii. Al\turi de bolile cardiovasculare [i cancer, este una dintre cele trei mari probleme de s\n\tate, `n `ntreaga lume. E trist c\ a afectat [i societatea romneasc\ la toate nivelele ei, `n toate ora[ele [i `n toate satele.

De ce beau oamenii?
Majoritatea oamenilor `nva]\ s\ bea alcool de la p\rin]i sau de la rudele apropiate. Observ\ efectele consumului, faptul c\ e ceva pl\cut [i c\ asta fac oamenii mari. Ei `ncep s\ bea pentru a intra `n societatea adul]ilor. Odat\ ce au `nv\]at s\ bea alcool, oamenii beau dintr-un singur motiv: `[i doresc efectul produs de drogul alcool. De ce unii caut\ acest efect [i

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

19

beau mai mult dect al]ii, este o `ntrebare la care e greu de r\spuns. S-au scris multe c\r]i despre acest subiect care nu se `ncadreaz\ `n scopul manualului de fa]\. Pentru noi este mai pu]in important de ce beau oamenii, ci mai ales modul `n care putem ajuta b\utorul-problem\.

De ce numai anumi]i oameni devin alcoolici?


Nimeni nu pare s\ [tie de ce sau nici m\car cum se `ntmpl\ ca unii s\ aib\ aceast\ boal\ pe care noi o numim alcoolism, iar al]ii nu. Exist\ cteva teorii despre acest lucru, variind de la modelele sociologice la cele medicale. Cea mai acceptat\ teorie este aceea c\ anumi]i oameni sunt n\scu]i cu o predispozi]ie genetic\ la alcoolism. Aceast\ teorie implic\ faptul c\, la anumi]i indivizi, exist\ un factor bio-chimic sau genetic care determin\ probabilitatea ca acea persoan\ s\ dezvolte o dependen]\ fa]\ de alcool. ~n aceast\ teorie, este acceptat faptul c\ exist\ factori sociali [i psihologici care, combina]i cu predispozi]ia, cresc sau descresc probabilitatea persoanei de a deveni alcoolic\.

To]i b\utorii `nr\i]i sunt alcoolici?


Nu to]i b\utorii excesivi sunt alcoolici sau dependen]i de alcool. Exist\ diferen]e semnificative `ntre b\utorii `nr\i]i [i alcoolici. Dac\ are motive suficiente, b\utorul `nr\it poate s\ se opreasc\ din b\ut sau s\ `[i controleze b\utul. Atunci cnd un b\utor `nr\it se opre[te din b\ut pentru o perioad\ de timp [i se re`ntoarce la consumul de alcool, nu `i este, de obicei, dificil s\-[i controleze b\utul. Pentru cel care a c\zut `n ceea ce numim alcoolism sau consum de alcool dependent, situa]ia este diferit\. Odat\ ce

20

FLOYD FRANTZ

o persoan\ a dep\[it linia invizibil\ a alcoolismului, `i va fi foarte greu s\ bea moderat. O alt\ diferen]\ este c\ b\utorul `nr\it nu are remu[c\ri `n leg\tur\ cu consumul de alcool. Alcoolicul, pe de alt\ parte, se va sim]i deseori vinovat [i va avea remu[c\ri extreme dup\ un episod de b\ut. El are inten]ii bune de a nu bea excesiv. Cnd e[ueaz\ `n `ncercarea de consum moderat, se `nvinov\]e[te [i se consider\ un ratat. Asta pentru c\ nu `n]elege c\ are o boal\ a min]ii [i a trupului care nu `i permite s\ consume `n siguran]\ nici m\car un pahar de alcool. ~n momentul `n care bea acel prim pahar, i se declan[eaz\ o poft\ irezistibil\ care, de[i uneori e foarte subtil\, este foarte greu de dep\[it f\r\ a bea. Singura op]iune sigur\ pentru alcoolic este abstinen]a total\. Alcoolicul trebuie s\ evite primul pahar. Putem compara acest lucru cu un accident de tren. Locomotiva e cea care te love[te sau omoar\, [i nu vagoanele din spate. Adic\, s\ nu ne l\s\m lovi]i de tren prin acceptarea primului pahar!

Este posibil ca cineva care bea bere s\ devin\ alcoolic?


Da, este posibil ca a[a ceva s\ se `ntmple. ~ntr-o sticl\ de bere este att de mult alcool ca [i `ntr-o b\utur\ tare. Doar c\ arat\ diferit. Unii b\utori `nr\i]i chiar prefer\ berea pentru c\ este mult mai acceptat\ social `n anumite comunit\]i. Aceea[i logic\ se aplic\ [i pentru coniac, ]uic\, vin [i alte b\uturi care con]in alcool.

Alcoolul este la fel de periculos ca [i alte droguri, precum heroina?


Alcoolul este poate chiar mai periculos dect heroina. ~n realitate, alcoolul va ucide mult mai mul]i oameni `n Romnia dect o va face vreodat\ heroina. De[i alcoolul nu este la fel

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

21

de adictiv ca [i heroina, el este probabil mult mai periculos datorit\ atitudinii permisive a societ\]ii fa]\ de b\ut. Ar trebui amintit faptul c\ problema dependen]ei de alcool ar putea chiar s\ creasc\ pe m\sur\ ce consumul de droguri cre[te `n societatea noastr\. Asta se datoreaz\ dependen]ei `ncruci[ate.

Ce este dependen]a `ncruci[at\?


Odat\ ce o persoan\ devine dependent\ fa]\ de un drog, cum ar fi marijuana sau cocaina, ea devine dependent\ [i de celelalte droguri, cum ar fi alcoolul sau heroina. Acest concept se aplic\ tuturor drogurilor, legale [i ilegale, care modific\ starea de dispozi]ie [i produc schimb\ri la nivelul creierului. Benzo-diazepinele sunt clasa principal\ de droguri legale care se folosesc `n Romnia [i care s-ar include `n aceast\ categorie. E nevoie de c]iva ani de zile pentru ca cineva s\ devin\ alcoolic. Poate dura cteva zile pentru ca cineva s\ devin\ serios dependent de anumite droguri. Un tn\r dependent de cocain\, heroin\ sau marijuana, dac\ va `ncepe s\ bea, mai mult ca sigur c\ va deveni alcoolic `n scurt timp de la `nceperea consumului.

Alcoolismul este un p\cat sau o boal\?


Exist\ o mare controvers\ asupra acestei `ntreb\ri [i foarte mult\ ne`n]elegere legat\ de conceptul de boal\ al alcoolismului. Putem spune c\ fiecare p\c\tuie[te `ntr-un fel sau altul, iar alcoolicii nu fac excep]ie. ~n 1956, Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii (O.M.S.) a afirmat c\ alcoolismul este o boal\ tratabil\, o boal\ care este foarte asem\n\toare cu diabetul, cancerul sau chiar cu bolile cardiovasculare. De fapt, to]i profesioni[tii din domeniul medical recunosc afirma]ia f\cut\ de O.M.S. legat\ de

22

FLOYD FRANTZ

alcoolism ca boal\. Cartea Alcoolicii Anonimi afirm\ c\ alcoolismul este o obsesie mental\ cuplat\ cu o alergie fizic\. Ce e important de men]ionat este faptul c\ alcoolicii au fost stigmatiza]i de mii de ani ca fiind p\c\to[i, f\r\ prea mare succes `n a-i ajuta s\ se lase de b\ut. Din fericire, atunci cnd trat\m alcoolismul ca pe o boal\, `i putem identifica simptomele [i `ntrerupe evolu]ia chiar `n stadiile timpurii.

Alcoolicul `[i cauzeaz\ boala?


Nimeni nu dore[te s\ aib\ cancer, boli de inim\, diabet sau alcoolism. Exist\, bine`n]eles, anumite comportamente care contribuie la apari]ia acestor boli. Consumul exagerat de gr\simi [i sare va cre[te [ansele apari]iei bolilor de inim\. Consumul de zah\r excesiv va cre[te probabilitatea apari]iei diabetului zaharat, iar leg\tura `ntre fumat [i cancer a fost dovedit\. Nimeni nu alege s\ aib\ o boal\, cu toate astea alege s\ se angajeze `n comportamente care contribuie la apari]ia bolii. Oamenii aleg s\ bea sau s\ nu bea `n func]ie de ct de bine `n]eleg modul `n care `i afecteaz\ consumul de alcool. Problema este c\, de obicei, ei nu percep alcoolul ca pe un drog adictiv. De asemenea, tinerii nu pot s\ prezic\ cu acurate]e c\ vor avea sau nu o problem\ cu b\utul cndva, `n viitor. Acela[i lucru este valabil [i pentru fum\tori [i al]i oameni care se angajeaz\ `n comportamente cu risc crescut. Dar asta nu `nseamn\ c\ consumul de alcool cauzeaz\ alcoolismul. ~nseamn\ doar c\ oricine bea alcool are riscul de a deveni alcoolic. Nu to]i cei care fumeaz\ vor avea cancer, dar fum\torii se expun unui risc mare de apari]ie a cancerului datorit\ fumatului.

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

23

Alcoolicii nu [tiu c\ ei nu ar trebui s\ bea?


Rareori `i ar\t\m alcoolicului aceea[i compasiune pe care o ar\t\m altor bolnavi. Gndi]i-v\ pentru un moment la situa]ia diabeticului. Cnd m\nnc\ zah\r sau anumite alimente, corpul lui reac]ioneaz\ la acestea altfel dect corpul altora. Dac\ nivelul zah\rului din snge se dezechilibreaz\, diabeticul poate s\ intre chiar `n com\. ~n urm\ cu 75 de ani, doctorii [tiau c\ ceva nu este `n regul\, `n]elegeau simptomele diabetului, dar nu `i cuno[teau cauza. Datorit\ acestei lipse de `n]elegere a dietei diabeticului fa]\ de zah\r, mul]i diabetici au murit din cauza bolii lor. Diabeticul nu `n]elegea ce i se `ntmpla cnd mnca zah\r. Al]i oameni mncau torturi [i dulciuri f\r\ nici o problem\, `n timp ce diabeticii nu `n]elegeau de ce sunt diferi]i. ~n plus, diabeticii simt nevoia irezistibil\ de dulce la fel cum alcoolicul simte nevoia de a bea alcool. }innd cont de cerin]ele sociale fa]\ de mncare, diabeticilor le era foarte dificil s\ evite s\ m\nnce exact acele lucruri care `i f\ceau s\ se simt\ r\u. Ast\zi, pentru alcoolic, situa]ia nu este cu mult diferit\. {tiin]a medical\, de[i afirm\ c\ alcoolismul este o boal\, cunoa[te foarte pu]ine despre aceasta [i nu a oferit o solu]ie real\ acestei probleme. Ce putem spune cu o anume certitudine este c\ exist\ anumite programe de tratament care, dac\ sunt urmate, `i pot oferi alcoolicului nu numai eliberarea fa]\ de compulsia de a bea, ci [i fa]\ de zbuciumul emo]ional [i mental care acompaniaz\ dependen]a.

Alcoolicii `n]eleg alcoolismul?


Persoana care devine alcoolic\ nu `n]elege, de obicei, problema alcoolismului mai bine dect preotul, medicul, familia, prietenii sau patronii. Mai grav este c\ `n momentul `n care oamenii `[i dau seama c\ au o problem\, se afl\ deja `ntr-un

24

FLOYD FRANTZ

stadiu avansat al adic]iei. Asta va face [i mai grea recuperarea, dac\ nu primesc ajutor din exterior, cum ar fi prin A.A. sau printr-un program de tratament, ca Centrul de tratament.

Ce `nseamn\ stadiul de negare al alcoolismului?


Spunem c\ alcoolicul activ este `n negare pentru c\ nu poate vedea realitatea situa]iei lui. El neag\ durerea pe care consumul de alcool o cauzeaz\ lui [i altora, neag\ leg\tura dintre consecin]ele b\utului [i consumul de alcool. De exemplu, dac\ are probleme maritale pentru c\ se `mbat\ [i se ceart\ cu so]ia sa, va spune c\ so]ia este ne`n]eleg\toare [i scitoare. Uneori, chiar va da vina pe aceasta pentru modul s\u de a bea. Dac\ nu trece de stadiul de negare, exist\ probabilitatea unei mor]i timpurii [i certitudinea unei vie]i care cauzeaz\ durere familiei [i celor dragi.

Care este am\girea alcoolicului?


Credin]a gre[it\ sau am\girea oric\rui alcoolic este c\ el sau ea poate bea normal. Nu poate admite fa]\ de el `nsu[i c\ are o problem\ cu b\utul, deci continu\ s\ bea. Marea Minciun\ pe care alcoolicul [i-o spune este c\ de data asta va fi altfel, de data asta m\ voi descurca mai bine. Concep]ia aceasta eronat\ `l `mpiedic\ s\ accepte nevoia abstinen]ei totale.

Ce `l opre[te pe alcoolic s\ `[i recunoasc\ problema?


Frica este cel mai mare du[man al alcoolicului. Dac\ o persoan\ are o problem\ cu b\utul [i vrea s\ se recupereze, este necesar s\ [tie ce se `ntmpl\ `n via]a ei pentru a lua deciziile corecte. Ca s\ fac\ asta, e necesar s\ treac\ de frica ira]ional\ de a vorbi despre b\ut. Trebuie s\-[i analizeze con-

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

25

sumul de alcool a[a cum este [i s\ fie onest\ fa]\ de modul `n care consumul de alcool `i afecteaz\ via]a sa [i pe a celor din jur. Mare parte din aceast\ fric\ fa]\ de discutarea problemei cu b\utul este legat\ de ceea ce numim noi stigma alcoolismului [i provine din ru[ine. Cnd cineva se simte judecat de c\tre societate [i e ru[inat de comportamentul s\u, `i este foarte greu s\ vad\ adev\rul `n acea chestiune. Alcoolicii din Romnia sunt exact `n aceast\ situa]ie: sunt judeca]i [i stigmatiza]i de c\tre societate [i, datorit\ ru[inii, le este greu s\ admit\ c\ au o problem\.

Asta `nseamn\ c\ alcoolicii nu sunt responsabili pentru propriul comportament?


Alcoolicul este responsabil pentru comportamentul lui sau al ei, la fel cum sunt to]i oamenii ra]ionali ai societ\]ii. Putem spune c\ alcoolicul este, de fapt, ira]ional [i bolnav mintal. }innd cont de pre]ul pe care alcoolicul `l pl\te[te pentru a bea alcool, putem oare spune c\ el este ra]ional? Cine ar renun]a la rela]ia cu o so]ie iubitoare pentru a bea, `n afar\ de o persoan\ ira]ional\? Cine ar renun]a la dragostea copiilor pentru un pahar de alcool, `n afar\ de o persoan\ foarte bolnav\? Cine ar pune `n pericol via]a altor oameni conducnd sub influen]a alcoolului un vehicul de 1000 kg, `n afar\ de o persoan\ care a pierdut total contactul cu realitatea [i nu `n]elege semnifica]ia comportamentului s\u? Atunci cnd b\utorul-problem\ este confruntat de c\tre familie sau de c\tre societate, va nega problema. Asta nu pentru c\ nu `[i iube[te familia sau pentru c\ e lipsit de respect fa]\ de societate. Pur [i simplu, nu vede `n el `nsu[i ceea ce al]ii v\d foarte clar. Situa]ia se complic\ [i mai mult atunci cnd familia [i prietenii nu `n]eleg alcoolismul. ~i spun al-

26

FLOYD FRANTZ

coolicului controleaz\-te [i bea, dar nu prea mult. Uneori, chiar `l `ncurajeaz\ pe alcoolic s\ bea alcool. Alcoolicul `ncearc\ s\-[i modereze consumul, dar, din motive att psihologice, ct [i fiziologice, el nu recunoa[te vreodat\ necesitatea de a se opri din b\ut. Cnd, `n final, `[i d\ seama de aceast\ necesitate, `i va fi foarte greu s\ se opreasc\ datorit\ naturii compulsive a dependen]ei fa]\ de drogul alcool. Ra]ionalizarea `[i face apari]ia [i alcoolicul va bea pn\ nu va mai putea.

De ce este alcoolismul considerat ca fiind o boal\ primar\?


Alcoolismul ca boal\ primar\ se refer\ la ideea c\ alcoolismul este o boal\ `n sine, a[a cum a declarat Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii `n 1956. Se spune c\ este o boal\ primar\ pentru c\ alcoolismul nu este considerat ca un simptom secundar al unei alte boli sau afec]iuni. Progresia sa este predictibil\, are anumite simptome [i este tratabil\. De[i exist\ [i alte probleme asociate sau cauzate de acesta, alcoolismul trebuie tratat primul, astfel `nct [i celelalte aspecte s\ fie abordate `n mod eficient. Dac\ o persoan\ are probleme fizice, sociale, psihologice sau spirituale care sunt legate de consumul de alcool excesiv, aceste situa]ii nu se vor `mbun\t\]i atta timp ct persoana `n cauz\ va continua s\ bea.

Este boala alcoolismului progresiv\?


Natura progresiv\ a alcoolismului este observabil\ [i u[or de schematizat. Harta V (vezi p. 128-129), inclus\ `n acest manual, este un model care `i arat\ progresia. Prezint\ o linie descendent\ pn\ la stadiul final al alcoolismului, pe de o parte, [i o linie ascendent\ care reprezint\ procesul de recuperare, pe de alt\ parte. De obicei, oamenii devin alcoolici

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

27

dup\ mai mul]i ani de b\ut. Pentru a ajuta alcoolicul sau poten]ialul alcoolic s\ `n]eleag\ asta, i se d\ sarcina de a-[i analiza istoria consumului [i de a scrie despre ea. Pu]ini alcoolici nu se conving c\ au o problem\ cu b\utul atunci cnd au `n propriile mini, negru pe alb, descrierea modului `n care consumul lor de alcool s-a `nr\ut\]it. Acesta `i ajut\, de asemenea, s\ priveasc\ `n viitor [i s\ vad\ cum ar fi via]a lor dac\ nu accept\ acum ajutorul de care au nevoie. Acceptndu-[i neputin]a fa]\ de alcool [i v\znd ct de lipsit\ de control a devenit via]a lor datorit\ consumului de alcool, acele persoane vor sim]i nevoia unui program zilnic de recuperare.

Alcoolismul poate fi vindecat?


Nu exist\ vindecare cunoscut\ pentru alcoolism, cu toate c\ boala poate intra `n remisie. Alcoolismul este o afec]iune cronic\, asem\n\toare diabetului, bolilor cardio-vasculare, T.B.C.-ului sau altor boli similare. Pentru diabetic, urmarea indica]iilor medicului [i orientarea spre un stil de via]\ s\n\tos `i permit pacientului afectat s\ se recupereze att timp ct `[i men]ine programul de recuperare recomandat. Dar diabeticul, la fel ca [i alcoolicul, nu este niciodat\ vindecat. Dac\ vor relua consumul de dulciuri / alcool vor avea acelea[i probleme. Acela[i lucru este valabil pentru mul]i pacien]i cardiaci care descoper\ c\ au probleme de inim\. Pentru ei, recuperarea `nseamn\ diet\, exerci]iu [i un stil de via]\ s\n\tos care le permite s\-[i men]in\ bun\starea. Pentru alcoolic, vindecarea `nseamn\ bun\voin]a de a lucra un program de recuperare simplu, zilnic, a[a cum este prezentat `n cei 12 Pa[i ai Alcoolicilor Anonimi, [i de a se ab]ine de la consumul de alcool. Va putea, astfel, s\ duc\ o via]\ normal\. Deoarece nu s-a descoperit `nc\ o vindecare definitiv\ pentru alcoolism, odat\ ce o persoan\ dep\[e[te

28

FLOYD FRANTZ

linia c\tre dependen]a de alcool, nu va putea reveni niciodat\ la b\utul normal de alcool. Dorim s\ reafirm\m faptul c\ b\utorul `nr\it se poate recupera [i se poate `ntoarce la un nivel normal de func]ionare `n societate, dac\ el sau ea este dispus(\) s\ se ab]in\ de la alcool.

Este alcoolismul fatal?


Pentru cei mai mul]i dintre alcoolici, rezultatul final al b\utului lor este moartea timpurie datorit\ accidentelor rutiere, afec]iunilor fizice, sinuciderilor sau altor cauze legate de consumul de alcool sau droguri. Se `ntmpl\ deseori ca medicii s\ trateze problemele fizice cauzate de b\ut [i s\-[i informeze pacientul c\ va putea muri, dac\ va continua s\ consume alcool. E posibil ca pacientul s\ continue acest consum [i, `n cele din urm\, s\ moar\ datorit\ complica]iilor fizice cauzate de alcool. ~n acest caz, vom considera c\ pacientul a decedat datorit\ unor probleme hepatice sau datorit\ alcoolismului s\u care l-a f\cut s\ bea din nou [i din nou, cauznd acele probleme hepatice. Acela[i lucru e valabil pentru omul care e sf\tuit s\ nu conduc\ `n stare de ebrietate; `n cazul `n care continu\ s\ bea [i s\ conduc\, e posibil s\ moar\ nu numai el, ci [i al]ii. Asta nu este nici crim\ cu premeditare, nici accident. Este rezultatul am\girii [i al neg\rii bolii fatale pe care noi o numim dependen]\ de alcool sau alcoolism.

Ce este D.T.-ul sau Delirium Tremens?


Odat\ ce s-a ajuns la un anume stadiu de abuz de alcool, poate s\ fie foarte periculos pentru alcoolic s\ se opreasc\ din b\ut dintr-o dat\; el poate s\ devin\ foarte bolnav. Pericolul este reprezentat de transpira]ie abundent\, tremur\turi, atacuri de apoplexie, crize cardiace, halucina]ii [i alte simptome de

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

29

sevraj. Atunci cnd consumul de alcool a ajuns pn\ `n acest stadiu, atunci alcoolicul va trebui fie s\ bea, fie s\ experimenteze sevrajul. Problema e c\, dac\ el continu\ s\ bea, poate s\ `i fie [i mai r\u. Dac\ lucrezi cu un alcoolic care nu poate `nceta consumul nici m\car pentru o zi, este probabil ca el s\ experimenteze aceste simptome, astfel `nct va bea pentru a se autotrata. Este posibil s\ `i fie fric\ s\ se opreasc\ din b\ut datorit\ simptomelor de sevraj. Dac\ a avut astfel de experien]e `n trecut [i a b\ut excesiv, exist\ riscul de a trece din nou printr-un sevraj serios. Dac\ a[a stau lucrurile, v\ `ncurajez s\-l trimite]i pe alcoolic la un medic sau la un psihiatru pentru dezintoxicare. F\r\ asisten]\ medical\, 20% dintre cei care intr\ `n sevraj au atacuri de apoplexie [i mor ca rezultat al acestor convulsii. ~n certificatul de deces va ap\rea atac de cord sau insuficien]\ respiratorie, dar, de obicei, se va omite cauza real\ a decesului alcoolismul `n faza de delirium tremens.

Cum pot s\ identific pe cineva care are probleme cu b\utul?


Poate fi dificil s\ identifica]i pe cineva care are probleme cu b\utul. Nu facem referire la cantitatea de alcool consumat\ de cineva `ntr-o zi sau `ntr-o s\pt\mn\. Cu alte cuvinte, o problem\ cu alcoolul nu e identificat\ prin ct de mult bea persoana, ci, mai degrab\, prin ce efecte are alcoolul asupra persoanei care `l bea?. ~ntrebarea care se pune e dac\ b\utul afecteaz\ s\n\tatea fizic\ a individului? Dar s\n\tatea mental\? Care sunt efectele b\utului asupra s\n\t\]ii emo]ionale? Dar asupra vie]ii de familie [i a rela]iilor cu cei dragi? Cum afecteaz\ b\utul via]a profesional\ [i social\? {i, cel mai important, ce efecte are consumul de alcool asupra vie]ii spirituale [i a rela]iei cu Dumnezeu?

30

FLOYD FRANTZ

R\spunsurile la urm\toarele patru `ntreb\ri v\ pot ajuta `n a v\ da seama dac\ vreun cunoscut de-al dvs. are probleme cu b\utul: 1. A]i sim]it vreodat\ c\ ar trebui s\ be]i mai pu]in? 2. V-au enervat vreodat\ oamenii care v\ critic\ b\utul? 3. V-a]i sim]it vreodat\ nepl\cut sau vinovat `n leg\tur\ cu b\utul dvs.? 4. A]i b\ut vreodat\ diminea]a ca s\ v\ calma]i nervii sau s\ sc\pa]i de mahmureal\? Un singur da la una dintre `ntreb\ri poate indica o problem\ cu b\utul. Mai multe r\spunsuri afirmative arat\ cu mare probabilitate existen]a unei astfel de probleme. Dac\ cineva cunoscut prezint\ simptomele dependen]ei de alcool, este important s\ lua]i `n considerare una dintre op]iunile disponibile de ajutor, fie Alcoolicii Anonimi, fie Centrul de tratament.

Cum pot s\ le vorbesc despre alcoolism unor oameni c\rora le e ru[ine s\ vorbeasc\ despre b\utul lor?
Cel mai important lucru e s\ nu `i judec\m pentru boala lor. Cele mai recente cercet\ri arat\ c\ cel mai important element `n rela]ia de consiliere este ca clientul s\ simt\ empatia consilierului fa]\ de situa]ia lui. Cu alte cuvinte, asculta]i ce au de spus [i pune]i-v\ `n situa]ia lor. ~ntreba]i-v\ cum m-a[ sim]i dac\ a[ avea problema aceea sau ce a[ face, date fiind aceste circumstan]e. }ine]i minte, `n acela[i timp, c\ poate ave]i abilit\]i de via]\ diferite de ale alcoolicului. Empatia este diferit\ de simpatie. Simpatia `i este, de fapt, d\un\toare alcoolicului, `n timp ce empatia `i ofer\ alcoolicului sentimentul c\ este `n]eles [i ascultat. Folosi]i `ntreb\rile din capitolul urm\tor pentru a-l ajuta s\ `n]eleag\ progresia bolii lui [i da]i-i de `n]eles c\ `ncerca]i s\ `n]elege]i

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

31

ceea ce simte [i c\ v\ da]i seama de dificult\]ile luptei lui. Oferi]i-i o copie a acestei c\r]i sau o copie a c\r]ii Alcoolicii Anonimi [i ruga]i-l s\ citeasc\ [i s\ discute cu dvs. ceea ce a citit. Nu v\ a[tepta]i ca el s\ se opreasc\ din b\ut imediat, dar nici nu v\ teme]i s\ `i vorbi]i despre b\utul lui. Dac\ a venit s\ discute cu dvs., `nseamn\ c\ `[i d\ seama c\ ceva nu e `n regul\, f\r\ a [ti exact despre ce e vorba sau unde s\ g\seasc\ solu]ii la problema sa. Spune]i-i c\ nu to]i consumatorii excesivi de alcool sunt alcoolici, dar continua]i s\ `i ar\ta]i simptomele propriului s\u alcoolism. Dac\ este interesat, spune]i-i c\ poate contacta Centrul de tratament pentru a ob]ine mai multe informa]ii despre alcoolism. Ave]i r\bdare, dar nu `i c\uta]i scuze pentru consumul exagerat de alcool. Uneori e nevoie de o criz\ pentru ca oamenii s\ devin\ sinceri `n ceea ce prive[te efectele alcoolului asupra lor. Dac\ survine o criz\, nu `l ajuta]i s\ o evite, ci s\-i fac\ fa]\.

Ce se `n]elege prin recuperare?


Recuperarea unei persoane dependente de alcool sau droguri se refer\ la rec[tigarea abilit\]ilor de func]ionare `n societate f\r\ a mai depinde de alcool sau droguri, altfel spus, revenirea la func]ionarea normal\ `n societate. Asta nu `nseamn\ `ns\ c\ acea persoan\ a fost vindecat\ [i c\ poate s\ bea alcool `n siguran]\. Pentru b\utorul-problem\ nu va fi niciodat\ sigur s\ foloseasc\ alcool, sub nici o form\, `n nici un caz.

Ce este un program de recuperare?


Acest termen poate fi folosit cu dou\ sensuri. Programul de recuperare individual al unei persoane se refer\, de obicei, la modul `n care aceasta se folose[te de instrumentele recu-

32

FLOYD FRANTZ

per\rii reg\site `n consiliere sau `n A.A. pentru a se men]ine abstinent\. Acest termen are un alt `n]eles cnd ne referim la o organiza]ie, cum ar fi Alcoolicii Anonimi sau la un centru de tratament, ca Centrul de consiliere [i reabilitare a persoanelor dependente de alcool [i alte droguri din Ia[i sau la Proiectul Sf. Dimitrie Basarabov de Informare [i Tratament al Alcoolismului [i Dependen]ei de Alte Droguri, Cluj-Napoca. Aici se refer\ la programul de recuperare sau la programul de tratament sprijinit de c\tre o anumit\ organiza]ie sau institu]ie.

De ce e nevoie de un Program de Recuperare?


Dup\ o perioad\ de timp `n care nu bea, alcoolicul va deveni nelini[tit, iritabil [i nemul]umit. Va `ncepe s\ fie cert\re], cu o gndire rigid\ [i, `n general, se va sim]i mizerabil. Nu `[i va g\si pacea dac\ nu va putea s\ bea un pahar de alcool, acela[i alcool pe care al]ii `l pot bea f\r\ s\ le creeze nici un fel de problem\. Starea aceasta pe care noi o numim be]ie uscat\ `l va men]ine `ntr-un dezechilibru emo]ional, mental [i spiritual. Pentru a-[i g\si u[urarea, va trebui s\ se schimbe [i s\ evolueze pe plan spiritual, emo]ional [i mental. F\r\ aceste schimb\ri spirituale care `l vor ajuta [i `n alte domenii ale vie]ii sale, alcoolicul va c\uta eliberarea din durere [i confuzie consumnd alcool. Programul de recuperare al fiec\rui individ se refer\ la abilit\]ile de recuperare pe care le folose[te pentru a atinge scopul de a tr\i o via]\ lini[tit\ [i senin\ f\r\ s\ consume alcool. Aceste abilit\]i de recuperare sunt, de obicei, `nv\]ate fie `n programul de tratament, cum este cel oferit de Centrul de tratament.

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

33

Cum arat\ un program de recuperare tipic?


~n tratamentul tuturor bolilor exist\ o rutin\ a programului de recuperare pe care persoana o folose[te pentru a-[i rec[tiga s\n\tatea [i bun\starea. Un diabetic va trebui s\ se ab]in\ de la a mnca zah\r [i s\ fac\ exerci]ii. Pacientul cardiac va trebui s\ renun]e la fumat, s\ m\nnce anumite mnc\ruri, s\-[i monitorizeze nivelul stresului [i s\ fac\ exerci]ii. Nimic nu difer\ `n tratarea alcoolismului [i adic]iei. Un program zilnic tipic va include rug\ciunea, medita]ia, cererea `ndrum\rii lui Dumnezeu [i `ncredin]area zilei `n minile Lui, citirea ctorva articole dintr-o carte, discu]ia cu un alt alcoolic despre abstinen]\ [i participarea la `ntl-nirile grupului A.A. De asemenea, mul]i oameni `n recuperare vor face cel pu]in o dat\ pe zi un inventar pentru a-[i evalua starea mental\, emo]ional\ [i spiritual\. ~[i vor pune `ntreb\ri legate de atitudine, despre starea lor mental\ [i spiritual\, `[i vor evalua comportamentul constructiv sau jignitor fa]\ de ceilal]i. Oricine practic\ cei 12 Pa[i are modul s\u unic de a face acest lucru, dar direc]ia este aceea[i: a te `ncredin]a voin]ei lui Dumnezeu, cu sinceritate, zi de zi, [i de a ajuta al]i alcoolici.

Ce este programul de tratament dup\ Modelul Minnesota?


Programul oferit de Centrul de tratament folose[te modelul de tratament al conceptului de boal\ sau Modelul Minnesota. Acesta este o abordare bio-psiho-socio-spiritual\ sau multi-disciplinar\. Aceasta implic\ faptul c\ boala alcoolismului este complex\ [i c\ trebuie tratat\ multi-dimensional. De multe ori, alcoolicul are nevoie de ajutor `n mai multe domenii ale vie]ii lui, iar ignorarea oric\reia dintre di-

34

FLOYD FRANTZ

mensiunile fizice, mentale, emo]ionale, sociale sau spirituale ale individului va face mai pu]in probabil\ recuperarea. Un program de tratament este o rutin\ clinic\ destinat\ s\-l ajute pe alcoolic sau pe dependentul de droguri s\ se opreasc\ din consumul de alcool sau droguri. Elementele principale sunt educa]ia despre alcoolism ca boal\ [i nevoia de abstinen]\ total\; apoi, explorarea spiritualit\]ii din perspectiva principiilor de recuperare, `nv\]area unor c\i de a face fa]\ stresului [i oferirea de suport comunitar prin programe ca A.A. sau Al-Anon. Tratamentul alcoolismului `nseamn\ [i ajutor `n examinarea obiceiurilor de a bea [i luarea unor decizii legate de consumul de alcool, bazndu-se pe ceea ce au descoperit la ei `n[i[i. Alcoolicul este norocos prin faptul c\ boala alcoolismului este tratabil\ [i c\ este posibil\ re`ntoarcerea la o via]\ normal\.

Cum e folosit cuvntul Spiritualitate `n contextul programelor de recuperare?


Cam `n acela[i fel ca `n alte domenii. Spiritualitatea `nseamn\ orientarea spre Dumnezeu, a[a cum [i-L `nchipuie fiecare. Aceasta include credin]ele fiec\ruia despre ce e bun [i ce e r\u, despre rela]ia lui cu Dumnezeu [i despre el `nsu[i `n leg\tur\ cu locul lui `n Univers. Religia `i spune omului ce s\ cread\ [i cum anume s\-[i tr\iasc\ via]a. ~n programe ca A.A., nu ]i se spune ce s\ crezi, ci numai c\ trebuie s\-]i explorezi rela]ia cu Dumnezeu, dac\ vrei s\-]i g\se[ti eliberarea din dependen]\. Aceast\ explorare implic\ schimb\ri semnificative `n rela]ia cu Dumnezeu datorit\ revenirii la o via]\ conform\ sistemului de valori ales. Majoritatea valorilor morale sunt `nv\]ate din religie, de aceea `i `ncuraj\m pe oameni s\ se re`ntoarc\ la Biserica lor pentru a descoperi r\d\cinile credin]ei lor. Desigur, exist\ [i alte bene-

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

35

ficii de pe urma particip\rii la slujbe, iar noi `i `ndemn\m pe cei care apeleaz\ la noi s\ profite din plin de binecuvntarea pe care o primim prin participarea la via]a Bisericii.

Ce sunt Alcoolicii Anonimi?


Alcoolicii Anonimi sau A.A. este cel mai r\spndit program de recuperare din alcoolism din `ntreaga lume. Programul A.A. a `nceput `n 1935 cnd doi alcoolici s-au ajutat reciproc pentru a se men]ine abstinen]i. Ei au tratat alcoolismul ca [i cum ar fi tratat orice alt\ boal\ care amenin]\ via]a cuiva [i au ini]iat un program de recuperare de zi cu zi care i-a ajutat s\ r\mn\ abstinen]i. Este de men]ionat faptul c\ programele de tratament sunt diferite de programul Alcoolicilor Anonimi [i, cu toate c\ exist\ similitudini `ntre cele dou\, acestea nu trebuie confundate. V\ recomand\m s\ consulta]i capitolul Despre Alcoolicii Anonimi.

De ce e A.A.-ul att de important `n programele de recuperare?


Grupul A.A. este un element esen]ial `n programele de recuperare pentru c\ `l ajut\ pe alcoolic s\ `[i diminueze negarea, stigmatizarea [i ru[inea. Grupul ofer\, de asemenea, modele pozitive prin oamenii care sunt ei `n[i[i `n recuperare. Asta `nseamn\ c\ noul venit `n A.A. `nva]\ despre cum s\ r\mn\ abstinent de la oameni care au avut acelea[i probleme. Grupul A.A. `i ofer\ b\utorului-problem\ noi prieteni care `l vor `ncuraja s\ r\mn\ abstinent, [i nu s\ bea `mpreun\. Acest nou cerc de prieteni se nume[te grup de sprijin al egalilor sau grup de sprijin social. Este de o importan]\ crucial\ pentru men]inerea abstinen]ei ca alcoolicul s\ participe `n mod regulat la aceste `ntlniri.

36

FLOYD FRANTZ

Face A.A.-ul parte din Centrul de tratament?


Nu. Cu toate acestea, Centrul de tratament `ncurajeaz\ frecventarea A.A.-ului [i sus]ine principiile acestora. Avem [i o colaborare cu grupul A.A. din localitate, f\r\ `ns\ a ne afilia cu ei. Noi folosim o versiune clinic\ a celor 12 pa[i [i `i `ndrum\m pe clien]ii no[tri c\tre Alcoolicii Anonimi, ca parte a programului lor de tratament. Dar, `nc\ o dat\, rela]ia noast\ cu A.A.-ul este una de colaborare, nu de afiliere.

Ce sunt Serviciile Familiale Al-Anon?


Al-Anon este un program ini]iat `n 1940 de c\tre so]iile [i membrii familiilor ctorva membri A.A. Ast\zi, `n comunitatea Al-Anon sunt mii de grupuri [i sute de mii de membri `n toat\ lumea. ~n Al-Anon, accentul se pune pe ajutarea membrilor familiei pentru a g\si curajul, puterea [i speran]a necesare pentru a tr\i cu boala alcoolismului, indiferent dac\ alcoolicul bea sau nu. Are propriile `ntlniri de grup [i folose[te cei 12 pa[i ai Alcoolicilor Anonimi `ntr-o form\ u[or modificat\. De[i Al-Anon-ul colaboreaz\ cu A.A.-ul, el este un program separat. Nu este legat de A.A. prin nici o afiliere formal\. V\ recomand\m s\ citi]i [i sec]iunea adresat\ Familiei [i prietenilor alcoolicului.

Pentru ce toate aceste `ntreb\ri?


Aceste `ntreb\ri sunt cele pe care le primim de la noii pacien]i, de la medici [i din partea clerului din Romnia. Nu am r\spuns la toate dintre ele; o vom face `ntr-o edi]ie viitoare a acestui manual, care va con]ine o sec]iune cu `ntreb\rile pe care le vom primi de la cei care `l vor folosi.

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

37

III. Simptome comune ale alcoolismului


Cercet\rile au eviden]iat un model progresiv al alcoolismului care ne ajut\ s\ `n]elegem natura evolutiv\ a acestuia [i modul `n care se dezvolt\. Acest model descrie schimb\rile de comportament ale alcoolicului, schimb\ri care au loc fie mai repede, fie mai `ncet, de la caz la caz. Aceste simptome sunt predictibile [i ne ajut\ `n schematizarea evolu]iei bolii. Astfel, e posibil\ o mai bun\ `n]elegere a progresiei dependen]ei de c\tre dvs. [i de c\tre poten]ialul alcoolic. ~n harta V, anexat\, ve]i observa c\ graficul este progresiv att `n partea de dependen]\, ct [i `n cea de recuperare. Caracteristicile comportamentale de mai jos nu sunt enumerate `ntr-o ordine cronologic\ precis\. Nu e obligatoriu ca un alcoolic s\ prezinte toate aceste simptome, dar cu siguran]\ se va reg\si `n cteva dintre acestea. De asemenea, aceste simptome sunt predictibile pe parcursul bolii [i sunt u[or de recunoscut `n comportamentul alcoolicului. Dac\ descoperi]i c\ lucra]i cu cineva la care recunoa[te]i caracteristicile urm\toare, cu siguran]\ acesta este un b\utor-problem\ care poate s\ dezvolte o dependen]\ la alcool, dac\ nu se opre[te din b\ut. Dup\ cum vede]i, sunt o mul]ime de simptome. V\ rog s\ ]ine]i minte c\ nu toate simptomele trebuie s\ fie prezente [i c\

38

FLOYD FRANTZ

unele dintre acestea pot fi asociate cu alte boli. De asemenea, `ntreb\rile care urmeaz\ nu au rolul doar de a ob]ine informa]ii de la alcoolic. Este important ca alcoolicul s\ recunoasc\ faptul c\, dac\ prezint\ aceste simptome, exist\ o problem\. Ajutndu-l `ntr-un mod cald [i prietenos pe alcoolic s\ le identifice, `i da]i cheia de care are nevoie pentru a deschide u[a dependen]ei sale. Nu va putea s\ ia decizii bune `n leg\tur\ cu consumul de alcool dac\ nu prime[te informa]ii despre acesta [i despre dependen]a sa. Simptomul Comportamentul consumului de alcool exagerat sau `nr\it. Majoritatea oamenilor beau moderat. Cu toate astea, dup\ o perioad\ de timp, unii oameni vor `ncepe s\ bea mult mai mult [i mai des dect prietenii lor. B\utul excesiv [i `mb\tatul devin un obicei. Cnd sunt be]i, devin mult mai egocentrici [i egoi[ti. Dup\ un timp, chiar dac\ nu sunt b\u]i, atitudinea egocentric\ r\mne [i nu `[i dau seama `n ce fel consumul de alcool le afecteaz\ familia, locul de munc\ sau rela]ia cu prietenii. Vor cheltui economiile familiei f\r\ s\ se gndeasc\ la nevoile acesteia. Vor `ncepe, uneori, s\ se laude cu realiz\ri reale sau imaginare [i se vor comporta `ntr-un mod imatur emo]ional. Un exemplu ar fi acela c\ devin mnio[i sau defensivi cnd sunt `ntreba]i despre evenimente care au avut loc `n timp ce erau b\u]i.

~ntreb\ri despre B\utul pe ascuns


Cnd preg\tea]i b\uturi, v-a]i f\cut-o vreodat\ pe a dvs. mai tare? V-a]i pus vreodat\ b\utur\ `n cafea sau `n limonad\, ca s\ be]i neobservat? A]i b\ut vreodat\ `nainte de a merge la o petrecere?

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

39

A]i b\ut vreodat\ b\utura r\mas\ `n paharele altora? Vi s-a `ntmplat s\ da]i peste cap cte una, undeva retras, f\r\ s\ [tie ceilal]i? A]i b\ut vreodat\ `n garaj, baie, pivni]\ sau ma[in\, ca s\ nu v\ vad\ nimeni? V-a]i ascuns vreodat\ b\utul fa]\ de familie?

~ntreb\ri despre Preocuparea fa]\ de alcool


V\ reg\si]i deseori gndindu-v\ la b\ut? Prefera]i mai degrab\ evenimentele sociale la care se bea, `n loc de cele la care nu se serve[te b\utur\? A]i apelat vreodat\ la cuno[tin]e pentru a face rost de b\utur\? V-a]i gndit vreodat\ la moduri de a crea prilejuri `n care b\utul dvs. s\ fie acceptat? A]i num\rat vreodat\ orele sau chiar minutele pn\ la urm\toarea ocazie de b\ut? V-a]i gndit vreodat\ la alte c\i de a c[tiga bani pentru b\utur\? A]i cump\rat vreodat\ droguri sau alcool `n timpul pauzei de mas\?

~ntreb\ri despre B\utul rapid sau b\utura dat\ peste cap


A]i `nghi]it vreodat\ lacom o cantitate dubl\ de b\utur\ pentru a-i ajunge din urm\ pe ceilal]i? A]i comandat cndva dou\ pahare deodat\? Ave]i obiceiul s\ be]i direct din sticl\? Vi s-a `ntmplat vreodat\ s\ be]i repede al doilea pahar, fiindc\ primul nu-[i f\cuse efectul la timp? A]i observat c\ paharul dvs. este gol, de obicei, `naintea celorlal]i?

40

FLOYD FRANTZ

A]i luat vreodat\ dou\ tipuri de b\utur\ pentru a ajunge la starea dorit\ mai repede? Ave]i obiceiul s\ comanda]i dou\ sute de b\utur\ spirtoas\ de prima dat\?

~ntreb\ri despre Protejarea proviziilor de alcool sau droguri


A]i cheltuit vreodat\ banii destina]i nevoilor casei pe b\utur\? V-a]i p\strat vreodat\ o provizie ascuns\ doar pentru dvs.? A]i pus deoparte alcool pentru consumul dvs. din weekend sau din vacan]e? A]i ascuns alcool `n garaj, pivni]\ sau `ntr-un loc secret chiar dac\ locuia]i singur? A]i `ncetat s\ v\ `mp\r]i]i alcoolul dac\ era pe terminate? S-a `ntmplat s\ nu servi]i pe cineva cu alcool de team\ c\ nu v\ va r\mne destul dvs.?

~ntreb\ri despre Extravagan]\ sau excese


A]i f\cut vreodat\ cump\r\turi nebune[ti cnd era]i beat? A]i cump\rat vreodat\ lucruri scumpe pentru familia dvs., pentru a v\ revan[a dup\ o perioad\ de b\ut? V-a]i reg\sit petrecnd mult mai mult din timpul dvs. liber consumnd alcool? A]i devenit expert `n toate, oferind tot felul de sfaturi colegilor de pahar sau oaspe]ilor de la petrecere? A]i f\cut vreodat\ cinste celor de-ai casei? Cnd bea]i, l\sa]i bac[i[ extravagant?

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

41

Simptomul Conflictul interpersonal. Acesta poate s\ `nceap\ `n orice stadiu al carierei de b\ut. Alcoolicul `ncepe s\ `n]eleag\ c\ nu tr\ie[te dup\ propriul sistem de valori, apoi sinele perceput intr\ `n conflict cu sinele real. Cu alte cuvinte, comportamentul s\u actual p\teaz\ imaginea pe care alcoolicul o are fa]\ de sine [i apare conflictul interpersonal sau sentimentul de vinov\]ie. Este ca [i cum alcoolicul ar avea fa]\ de el `nsu[i acelea[i sentimente de mnie pe care le-ar avea fa]\ de cineva care `i face r\u, a[a cum `[i face el. Ajunge s\ nu se mai suporte, s\-[i plng\ de mil\, s\ aib\ remu[c\ri [i sentimente de vinov\]ie [i ru[ine. Aceasta poate duce la comportamente auto-distructive, dac\ nu reu[e[te s\ fac\ fa]\ acestor sentimente. De obicei, alcoolicul va bea [i mai mult pentru a face fa]\ sentimentelor legate de conflict. Uneori, cei din jur recunosc acest conflict `naintea alcoolicului [i `i ofer\ sfaturi, sugerndu-i c\ nu ar trebui s\ bea. Aceste sugestii ajung, deseori, la urechi surde [i `l vor face pe alcoolic defensiv `n leg\tur\ cu b\utul s\u.

~ntreb\ri despre Vinov\]ie sau remu[c\ri persistente


V-a]i spus vreodat\: De ce nu m\ `n]eleg oamenii? V-a]i dorit vreodat\ s\ pute]i fi ca b\utorii sociali? V-a]i fi dorit vreodat\ s\ fi]i ca ceilal]i oameni? Sim]i]i constant c\ nu sunte]i persoana care crede]i c\ ar trebui s\ fi]i? V\ reg\si]i justificndu-v\, continund totu[i s\ face]i acelea[i lucruri? V-a]i sim]it vinovat pentru minciuni, promisiuni `nc\lcate [i `n leg\tur\ cu comportamentul dvs., `n general?

42

FLOYD FRANTZ

~ntreb\ri despre Evitarea discut\rii problemei cu b\utul


A]i `ncercat vreodat\ s\ schimba]i subiectul, cnd se discuta despre b\ut? Obi[nuia]i s\ folosi]i deodorant de gur\, ceap\ / usturoi, gum\ de mestecat sau bomboane mentolate ca s\ ascunde]i mirosul de b\utur\? A]i `ntrziat vreodat\ inten]ionat s\ ajunge]i acas\, ca s\ evita]i confruntarea? A]i avut discu]ii cu cineva apropiat legat de propriul consum?

~ntreb\ri despre Resentimente


V-a]i gndit vreodat\, Doamne, de ce eu, ce am f\cut ca s\ merit asta? V-a]i gndit vreodat\ c\ toate problemele dvs. exist\ din cauza so]iei / so]ului sau a copiilor dvs.? I-a]i invidiat pe al]ii pentru c\ ei aveau mai multe dect dvs.? V-a fost ciud\ pe cineva pentru c\ v-a criticat performan]a la locul de munc\? V-a]i gndit vreodat\ c\ oamenii a[teapt\ prea mult de la dvs., c\ so]ia dvs. nu v\ `n]elege? A]i ]inut pic\ pe cineva [i a]i folosit acest lucru pentru a justifica ceea ce sim]ea]i `n acea zi? V-au displ\cut vreodat\ oamenii care reprezentau autoritatea?

~ntreb\ri despre Deteriorare moral\


V-a]i reg\sit comportndu-v\ `mpotriva standardelor dvs. morale?

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

43

A]i min]it, a]i furat sau a]i `n[elat pentru a v\ ascunde obiceiul? A]i `nc\lcat codul respectabil al eticii sexuale? A]i luat bani de la so]ie sau de la copii pentru a v\ pl\ti consumul de alcool? A]i spus sau a]i f\cut lucruri, `n timp ce era]i b\ut, pe care nu le-a]i face cnd era]i treaz? V-a]i identificat vreodat\ cu Fiul r\t\citor?

~ntreb\ri despre Gndirea eronat\, inadecvat\


V-a]i reg\sit vreodat\ `ndoindu-v\ de dvs. [i chiar gndindu-v\ c\ sunte]i nebun? V-a]i `ntrebat deseori De ce continui s\ beau sau Oare ce `ncerc s\ `mi fac mie? Vi s-a `ntmplat s\ spune]i un lucru [i s\ face]i altul? V-a]i auzit vreodat\ spunnd lucruri total neconforme cu ceea ce credea]i c\ este normal pentru dvs.?

~ntreb\ri despre Comportament agresiv (verbal sau fizic)


A]i fost vreodat\ abuziv fizic? V-a]i apucat de ceart\ f\r\ nici un motiv vizibil? A]i aruncat vreodat\ lucruri, a]i spart sau a]i dat cu pumnii `n ceva? A]i devenit vreodat\ foarte t\cut sau retras fa]\ de familie sau prieteni? S-a `ntmplat s\ fi]i mai mnios `n ultimul timp? V-a]i reg\sit fiind iritat de lucruri care nu p\reau s\ v\ deranjeze niciodat\ `nainte? Simptomul Pierderea memoriei. Pierderea memoriei sau ruperea filmului nu trebuie confundat\ cu le[inul sau pier-

44

FLOYD FRANTZ

derea cuno[tin]ei. B\utorul care sufer\ o pierdere a memoriei nu `[i poate aminti ce a spus, ce a f\cut sau locurile pe care le-a vizitat `n timp ce a b\ut seara trecut\. Trebuie s\ men]ion\m c\ b\utorii sociali nu au pierderi de memorie. ~n acela[i timp, aceste pierderi ale memoriei pot s\ devin\ frecvente [i s\ formeze tipare. Cnd este confruntat cu comportamentul din seara precedent\, alcoolicul devine defensiv. Neag\ realitatea [i nu dore[te s\ cread\ c\ a f\cut asemenea lucruri. ~n acest timp, exist\ posibilitatea s\ apar\ [i deteriorarea fizic\ datorat\ consumului de alcool excesiv. Datorit\ evenimentelor care se `ntmpl\ `n timpul unei ruperi a filmului, alcoolicul va avea [i mai mult\ ru[ine, al\turi de sentimente de remu[care [i vinov\]ie. Aceasta va duce la un consum crescut de alcool pentru a ascunde sentimentele de izolare [i ru[ine legate de episoadele anterioare de b\ut. Cnd b\utorul `ncepe s\ aib\ pierderi ale memoriei, a ajuns deja `ntr-un cerc vicios al consumului excesiv.

~ntreb\ri despre Pierderea temporar\ a memoriei (Ruperea filmului nu `nseamn\ pierderea cuno[tin]ei)
Vi s-a `ntmplat ca prietenii sau familia s\ v\ spun\ Nu `]i aminte[ti ce s-a `ntmplat sau ce-ai spus? S-a `ntmplat ca mintea s\ v\ fie goal\ [i s\ v\ `ntreba]i oare ce am f\cut? Vi s-a `ntmplat s\ nu v\ aminti]i unde a]i pus lucrurile [i ce a]i spus? Vi s-a `ntmplat s\ nu v\ aminti]i cum sau cnd s-a terminat petrecerea sau cum a]i ajuns acas\? Vi s-a `ntmplat s\ da]i un telefon `n timpul nop]ii [i s\ nu v\ aminti]i a doua zi? A]i avut vreun accident de ma[in\ sau vreun alt incident semnificativ de care s\ nu v\ aminti]i?

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

45

Vi s-a `ntmplat s\ nu v\ aminti]i ce sau ct a]i b\ut cu o sear\ `nainte? A]i uitat vreodat\ unde v-a]i ascuns sticla sau drogurile? Vi s-a `ntmplat s\ nu v\ aminti]i unde v-a]i l\sat ma[ina? A]i observat c\ s-a scurtat perioada dintre dou\ pierderi de memorie? Vi s-a `ntmplat s\ nu v\ aminti]i c]i bani a]i cheltuit pe alcool? Simptomul Mahmureli cronice. Pe m\sur\ ce persoana se bazeaz\ tot mai mult [i mai mult pe alcool ca mod de a face fa]\ vie]ii de zi cu zi, mahmurelile devin tot mai frecvente [i tot mai dureroase. Va avea nevoie s\ bea ca s\ se simt\ normal [i s\ fac\ acele lucruri pe care oamenii normali le pot face f\r\ alcool. {i aici nu vorbim doar de binecunoscuta durere de cap, ci de starea de r\u [i de disconfortul emo]ional care urmeaz\ unei nop]i de b\ut excesiv. ~n acest moment, este pe marginea dependen]ei. Iar dac\ nu bea o anumit\ cantitate se va sim]i nelini[tit, iritabil, nemul]umit de via]\, `n general. ~ncepe s\ simt\ c\ nu mai face parte din societate. ~n aceast\ faz\, b\utorul-problem\ `ncepe s\ bea excesiv, dar nu de fiecare dat\. {i, mai important, el poate s\ se opreasc\ din b\ut atunci cnd dore[te. Dep\[ind acest punct, simptomele dependen]ei evolueaz\ f\r\ gre[. Cu ct dependentul se adnce[te mai mult `n ciclul adic]iei, cu att sunt mai evidente simptomele.

~ntreb\ri despre Temeri nejustificate


V\ este fric\ s\ sta]i singur `n ultimul timp? A]i avut insomnii sau iritabilitate? V-a `ngrijorat faptul c\ oamenii vorbesc despre dvs.?

46

FLOYD FRANTZ

A]i evitat s\ `ntlni]i oameni sau v-a fost fric\ s\ r\spunde]i la telefon sau la u[\? V-a fost fric\ s\ face]i anumite lucruri care de obicei nu erau o problem\, cum ar fi s\ merge]i la lucru sau s\ vorbi]i cu str\inii? Simptomul Modificarea toleran]ei fa]\ de alcool. Acesta este unul dintre cele mai sigure semne de dependen]\ fizic\ de drogul alcool. Cnd o persoan\ `ncepe s\ bea alcool, efectele consum\rii unei cantit\]i mici de alcool sunt u[or de prezis pentru b\utor. Oamenii `nva]\ din experien]\ la ce s\ se a[tepte cnd beau ceva. Pe m\sur\ ce beau mai mult alcool, mai frecvent, corpul `ncepe s\ se adapteze la consumul de alcool. Acesta este `nceputul toleran]ei fizice la drogul alcool. Nivelul toleran]ei cre[te pn\ la un anumit punct, dup\ care acesta scade pentru fiecare b\utor. B\utorul poate s\ prezic\ ce se va `ntmpla dac\ va bea un pahar, dou\ sau mai multe. Problema e c\, pe m\sur\ ce b\utorul `nainteaz\ `n vrst\ [i pe m\sur\ ce ficatul sufer\ datorit\ consumului excesiv de alcool, abilitatea de a prezice ce se va `ntmpla atunci cnd bea, se schimb\. Cnd ficatul `ncepe s\ fie afectat, nu va mai putea procesa alcool a[a cum obi[nuia odat\. Pe m\sur\ ce toleran]a corpului `ncepe s\ scad\, alcoolicul va ob]ine acela[i efect de la mai pu]in alcool. Dac\ s-au instalat deja negarea [i am\girea, b\utorul problematic nu va putea recunoa[te efectele toleran]ei sc\zute. Continund a[a, se va `mb\ta [i mai tare, de la tot mai pu]in [i mai pu]in alcool.

~ntreb\ri despre Cre[terea toleran]ei


V\ pili]i de la aceea[i cantitate sau ave]i nevoie de o cantitate mai mare de alcool pentru a-i sim]i efectul? C\uta]i prilejuri de a bea mai des?

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

47

V-a `ntrebat cineva cum de `ncape atta b\utur\ `n tine? Sunte]i deseori ultimul care p\r\se[te barul sau petrecerea? S-a `ntmplat s\ vi se termine `nainte de termen doza de medicamente prescrise de medic pentru c\ lua]i o doz\ dubl\ sau tripl\?

~ntreb\ri despre Sc\derea toleran]ei


V-a]i spus vreodat\ Dintr-un motiv sau altul, nu mai fac fa]\ a[a cum obi[nuiam, poate c\ am obosit, a fost destul de tare de data asta, e ultima dat\ cnd mai beau pe stomacul gol? A]i observat c\ v\ `mb\ta]i mult mai repede? V-a spus doctorul c\ ave]i probleme cu ficatul [i l-a]i ignorat? Simptomul Pierderea controlului. Acesta este semnul cel mai obi[nuit care arat\ c\ b\utorul a trecut de la b\utul `nr\it la dependen]\. E posibil ca acea persoan\ care a pierdut controlul [i se `mbat\ f\r\ motiv s\ fi dezvoltat o dependen]\ fizic\ la drogul alcool. Poate va refuza din cnd `n cnd un pahar de b\utur\, dar odat\ ce a b\ut primul pahar, `i va fi foarte dificil s\ se opreasc\ [i s\ rec[tige controlul. Un singur pahar va declan[a un lan] de be]ii, care va continua pn\ la starea de intoxicare complet\, iar perioada poate dura de la una la mai multe zile. La `nceputul acestui stadiu, el nu se `mbat\ de fiecare dat\ cnd bea. Totu[i, va bea destul de des, astfel `nct s\ fie o problem\ pentru el [i pentru ceilal]i. ~nainte de a ajunge la acest punct, alcoolicul a putut alege: s\ bea sau s\ nu bea. Adic\, s\ bea sau s\ nu bea primul pahar.

48

FLOYD FRANTZ

Spunem asta cu o men]iune. Persoana are [ansa unei alegeri numai dac\ [tie c\ are o boal\ [i c\ nu poate s\ bea alcool. Este foarte dificil s\ ia decizia de a bea sau nu dac\ nu `n]elege c\ are o boal\ pentru care chiar [i un singur pahar de alcool este prea periculos. De asemenea, tr\ie[te `ntr-o societate care `ncurajeaz\ consumul social de alcool. Alcoolicului `i este aproape imposibil s\ reziste acelui prim pahar dac\ nu [i-a format un mecanism de ap\rare. Numim acest mecanism defensiv programul nostru de recuperare. Pierderea controlului este cel mai `ntlnit simptom al dependen]ei de alcool sau droguri. Este incapacitatea de a alege `n mod constant `ntre a bea sau nu. Exist\ cel pu]in dou\ tipuri de pierdere a controlului: 1) incapacitatea de a te opri odat\ ce ai `nceput [i 2) incapacitatea de te ab]ine de la a `ncepe consumul. Nu `nseamn\ c\ de fiecare dat\ cnd un alcoolic bea, nu va putea s\ se opreasc\ `nainte de a se `mb\ta. Nu putem prezice ct va bea, poate 1, 2 sau 20 de pahare. Important este c\, `n timp, apare un tipar vizibil de pierdere a controlului.

~ntreb\ri despre Abstinen]a periodic\


V-a]i l\sat vreodat\ de b\ut `n timpul postului, de Cr\ciun sau alte s\rb\tori? A]i f\cut vreodat\ vreun angajament de Anul Nou sau promisiuni c\ nu ve]i mai bea niciodat\? A]i `ncetat vreodat\ consumul doar pentru a dovedi cuiva c\ sunte]i `n stare de acest lucru [i a]i revenit la consumul excesiv, odat\ ce s-a `ncheiat pariul? V-a]i l\sat vreodat\ de b\ut pentru a evita consecin]e precum pierderea locului de munc\, divor]ul sau pierderea carnetului de conducere?

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

49

Vi s-a `ntmplat vreodat\ s\ v\ opri]i din b\ut `n timpul s\pt\mnii, promi]nd c\ ve]i bea doar la sfr[itul s\pt\mnii?

~ntreb\ri despre Pierderea controlului


A]i intrat vreodat\ `ntr-un bar f\r\ s\ vre]i? A]i lipsit vreodat\ de la `ntlniri sau de la [edin]e ca s\ pute]i bea? Vi s-a `ntmplat s\ termina]i `ntr-o zi b\utura cump\rat\ pentru week-end? V-a]i propus vreodat\ s\ nu be]i mai trziu de 9.00 seara [i s\ nu fi `ncetat pn\ pe la 1.00, 2.00 sau 3.00 diminea]a? A]i sim]it vreodat\ incapacitatea de a prezice cu siguran]\ ct ve]i bea sau ce se va `ntmpla dac\ be]i? Vi s-a `ntmplat s\ v\ opri]i la bar pentru cteva p\h\rele pentru ca apoi s\ nu mai ajunge]i la cin\ [i s\ sta]i pn\ la `nchiderea localului? A]i f\cut vreodat\ promisiuni c\ v\ l\sa]i de b\ut, urmnd ca dup\ cteva zile s\ v\ apuca]i din nou? Simptomul Sistemul de alibi. Pe m\sur\ ce pierderea controlului cre[te, va induce sentimente de vinov\]ie [i ru[ine. B\utorul problematic `[i g\se[te motive speciale sau scuze pentru consumul de alcool. Stresul de la locul de munc\ este prea greu de suportat sau Nevasta strig\ mereu la mine, Tremur pu]in, dac\ beau ceva `mi va calma nervii sau Nu beau mai mult dect al]ii. Speran]a lui este c\ aceste scuze sau ra]ionaliz\ri `i vor justifica comportamentul `n ochii familiei sau a colegilor. ~n realitate, aceste tipuri de alibiuri sunt pentru alcoolic moduri de a-[i justifica consumul de alcool fa]\ de el `nsu[i. Ideea este c\ el `ncepe s\-[i justifice motivele pentru care bea. B\utul adictiv este b\utul datorit\ circumstan-

50

FLOYD FRANTZ

]elor, nu neap\rat `n urma unei alegeri. Cu toate astea, persoana dependent\ nu vede acest lucru.

~ntreb\ri despre Alibiuri sau g\sirea de scuze


A]i spus vreodat\ c\ dac\ ai avea un serviciu (familie etc.) ca al meu ai bea [i tu? A]i spus vreodat\ c\ trebuie s\ lucra]i pn\ trziu, cnd de fapt v\ oprea]i s\ be]i ceva? A]i spus vreodat\ c\ alcoolul v\ face mai ager [i de asta be]i? A]i spus cndva: Muncesc din greu [i merit s\ m\ distrez m\ lini[te[te o merit.? A]i spus cndva: Dac\ oamenii m-ar l\sa `n pace, n-a[ mai bea atta? A]i spus vreodat\ c\ v\ duce]i pn\ la magazin s\ cump\ra]i ceva [i, de fapt, v\ oprea]i la bar pentru cteva rnduri? Simptomul Cui pe cui se scoate. Acesta este paharul de diminea]\, pentru a `ncepe ziua cum trebuie. Diminea]a poate `ncepe la orice or\ din zi sau din noapte. Deci, cuiul este, de fapt, un pahar care s\-]i lini[teasc\ nervii, mahmureala sau sentimentele de remu[care, dup\ orice episod de b\ut. Cnd cineva `ncepe s\ bea diminea]a, este un semn foarte clar de consum de alcool dependent.

~ntreb\rile despre Consumul matinal de substan]e


Vi s-a `ntmplat s\ be]i ceva imediat ce v-a]i trezit din somn? Vi s-a `ntmplat s\ v\ `mb\ta]i `nainte de prnz sau la `nceputul zilei de munc\, week-end sau vacan]e? Vi s-a `ntmplat s\ `ncepe]i s\ be]i `nainte de prnz?

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

51

A]i b\ut ceva doar pentru a v\ calma nervii? Vi s-a `ntmplat s\ amesteca]i alcool `n ceaiul dvs. de diminea]\ doar pentru a evita suspiciunile c\ a]i bea? A]i fost sau sunte]i un b\utor de zi cu zi? A]i b\ut noaptea [i v-a]i `nceput ziua `nainte ca alcoolul s\-[i piard\ efectul? Be]i mai devreme dect obi[nuia]i? Vi s-a `ntmplat s\ v\ trezi]i `n mijlocul nop]ii, s\ be]i ceva, dup\ care s\ v\ culca]i `napoi? Vi s-a `ntmplat ca week-end-ul s\ fie transformat `ntr-un maraton de 3 sau 4 zile? Simptomul Schimbarea tiparului. ~n acest stadiu, b\utorul este sub presiunea familiei, prietenilor [i / sau a patronului. El `ncearc\ s\ scape de puterea pe care alcoolul o are asupra lui. La `nceput, poate va `ncerca s\ schimbe tipul de b\utur\, de la bere la whisky sau de la vin la bere. Poate chiar s\ nu mai bea deloc o vreme. Dar, odat\ ce `ncepe s\ bea, reac]ia `n lan] porne[te din nou. Acesta este un semn aproape sigur c\ acea persoan\ a alunecat `n alcoolismul activ. B\utorii normali nu trebuie s\-[i controleze consumul de alcool, pentru ei nu este o problem\.

~ntreb\ri despre Schimb\ri sau modific\ri `n tiparul consumului


A]i trecut de la unele b\uturi la altele sau le-a]i amestecat `n `ncercarea de a evita s\ vi se fac\ r\u sau s\ v\ `mb\ta]i? A]i schimbat vreodat\ vodca cu rachiul sau vinul cu berea pentru a evita s\ v\ `mb\ta]i? Vi s-a `ntmplat s\ schimba]i locul `n care bea]i?

52

FLOYD FRANTZ

A]i `ncercat s\ nu be]i cu anumi]i prieteni sau membri ai familiei, gndindu-v\ c\ nu v\ ve]i `mb\ta att de tare? A]i schimbat ora din zi sau ziua din s\pt\mn\ `n care be]i? A]i trecut de la consumul de alcool la consumul altui drog, cum ar fi sedative (Diazepam, Meprobamat etc.) sau barbiturice (Ciclobarbiturice, Fenobarbital etc.)?

~ntreb\ri despre Evad\ri geografice, sociale sau psihologice


Vi s-a `ntmplat s\ schimba]i barurile, locurile `n care bea]i sau prietenii cu care bea]i? A]i schimbat cartierele frecvent? V-a]i gndit c\ toate ar fi mai bune dac\ a]i fi mort? V-a]i gndit vreodat\ c\ dac\ v\ muta]i, ve]i putea `ndrepta lucrurile sau ve]i putea avea un nou `nceput? A]i schimbat prietenii, gndindu-v\ c\ ar fi bine dac\ nu a]i sta prea mult cu unul sau cu altul? A]i amenin]at vreodat\ c\ v\ face]i bagajele [i pleca]i acas\? V-a]i reg\sit deseori cu gnduri de genul Dac\? Simptomul Pierderea prietenilor, familiei sau a locului de munc\. Comportamentul anti-social `i face pe prieteni sau pe membrii familiei s\ `l evite pe b\utor. Aceasta poate lua forma evit\rii fizice sau evit\rii emo]ionale. Aversiunea devine reciproc\ [i alcoolicul se izoleaz\ `n propria familie, acas\. Membrii familiei vor fi att de dispera]i, `nct deseori so]ia se separ\ sau chiar divor]eaz\ de b\utorul problematic. Aceea[i situa]ie apare `ntre b\utor [i patron / colegii de serviciu [i alcoolicul `[i pierde locul de munc\.

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

53

Este mult mai u[or s\ `l aju]i pe alcoolic `n acest stadiu dect `n stadiile anterioare. Posibilitatea pierderii familiei [i a locului de munc\ `i determin\ pe unii s\ accepte ajutorul, dar, de obicei, e nevoie de prezen]a unui profesionist pentru a face aceast\ interven]ie. Pentru unii alcoolici, locul de munc\ este ultimul pe care ar vrea s\ `l piard\. Dac\ r\mn f\r\ acesta, nu vor mai avea bani de b\utur\. Altfel spus, `[i protejeaz\ proviziile.

~ntreb\ri despre Dezaprob\rile altora


{i-a exprimat vreodat\ cineva din familie sau din anturaj nelini[tea fa]\ de consumul dvs. de alcool? A]i auzit cndva comentarii de genul Nu e[ti deloc o companie pl\cut\ atunci cnd bei peste m\sur\ sau E[ti altfel cnd bei? Vi s-a atras vreodat\ aten]ia c\ ve]i fi concediat dac\ nu vi se `mbun\t\]e[te performan]a muncii (diminuat\ din cauza b\utului)? V-au spus vreodat\ copiii c\ nu le place cnd be]i?

~ntreb\ri despre Pierderea locului de munc\, pozi]iei sau clien]ilor


V-a]i f\cut treaba destul de prost, astfel `nct s\ pute]i fi concediat sau suspendat de la locul de munc\? A]i renun]at la munca de acas\ [i a]i l\sat proiecte neterminate sau le-a]i amnat? A]i fost trecut cu vederea pentru promovare sau a]i fost rugat s\ trece]i pe o pozi]ie inferioar\? V-a]i pierdut pozi]ia sau respectul din partea familiei, cercului social sau al comunit\]ii? A]i demisionat sau a]i trecut pe o pozi]ie inferioar\ `n anumite cluburi sau organiza]ii?

54

FLOYD FRANTZ

A]i abandonat evenimentele sociale [i sportive? Vi s-a `ntmplat s\ v\ fie att de ru[ine de comportamentul consumului dvs. de alcool `nct s\ evita]i s\ mai sta]i cu anumi]i prieteni sau cercuri sociale?

~ntreb\ri despre Schimbarea obiceiurilor familiei sau ale altor persoane semnificative
Au `ncetat copiii s\-[i mai aduc\ prietenii acas\? A `nceput familia s\ fac\ lucruri sau s\ mearg\ `n diferite locuri f\r\ dvs.? A `ncercat cineva s\ v\ intre `n gra]ii pentru a evita s\ v\ `nfurie sau s\ v\ supere? Familia sau prietenii v-au min]it vreodat\? Familia a refuzat vreodat\ invita]ii datorit\ b\utului dvs.? Partenerul(a) dvs. a `nceput s\ bea, s\ ia medicamente, s\ m\nnce sau s\ fumeze mai mult? Prietenii sau rudele v\ tolereaz\ b\utul doar pentru a evita certurile? Familia sau prietenii au mers vreodat\ la Al-Anon sau Alateen?

~ntreb\ri despre Pierderea prieteniilor


V-a]i p\r\sit vreodat\ partenerul(a) sau colegul(a) de camer\ pentru a tr\i singur? V-a]i retras [i izolat de familia dvs.? V-a]i certat vreodat\ cu [eful [i v-a]i dat demisia, `nainte de a fi concediat? V-a]i reg\sit vreodat\ evitndu-i pe prietenii de pahar sau pe rude? Vi s-a `ntmplat ca oamenii s\ v\ evite atunci cnd sunte]i beat?

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

55

Simptomul Solicitarea ajutorului medical. Deteriorarea fizic\ [i mental\ ce urmeaz\ b\utului necontrolat `l conduce pe alcoolic la spitale, doctori [i psihiatri. Dar, pentru c\ nu recunoa[te ct de mult bea, rareori prime[te beneficii de durat\ de pe urma tratamentului oferit de ace[ti profesioni[ti. Chiar atunci cnd devine onest fa]\ de medic, nu urmeaz\ instruc]iunile acestuia, iar rezultatul este acela[i. Medicii preg\ti]i `n identificarea [i tratarea alcoolicilor au un rol deosebit de important atunci cnd `ntlnesc un alcoolic care caut\ sprijin pentru a `nceta b\utul. De asemenea, [i programele de tratament sunt importante, iar medicii care `i `ndrum\ pe pacien]i c\tre acestea adaug\ un plus de energie `n interven]ie. Acela[i lucru este valabil pentru preo]ii care `ntlnesc alcoolici `n parohia lor. Preotul are un avantaj mai mare `n ajutorarea alcoolicului dect medicul, pentru c\ preotul [tie, de obicei, mai multe despre cel `n cauz\. De asemenea, rela]ia cu preotul va continua dup\ ce alcoolicul va termina tratamentul. Aceasta `i va permite preotului s\-l asiste pe client `n programul de recuperare, dac\ clientul dore[te acest lucru.

~ntreb\ri despre Inhibi]ia psiho-motorie


Vi s-a `ntmplat s\ ave]i dificult\]i `n a v\ concentra vederea? Vi s-a `ntmplat s\ ave]i dificult\]i `n `ncheiatul c\m\[ii, legatul [ireturilor sau alte lucruri care necesit\ coordonarea mn\-ochi? Vi s-a `ntmplat s\ aprecia]i gre[it urcatul sc\rilor? V-a]i `mpiedicat vreodat\ f\r\ vreun motiv aparent? Vi s-a `ntmplat s\ ave]i dificult\]i `n `ndeplinirea sarcinilor casnice de rutin\, cum ar fi scrisul, b\rbieritul, machiajul, turnatul `n pahar?

56

FLOYD FRANTZ

Vi s-a `ntmplat s\ ave]i dificult\]i la munca de detaliu care, alt\dat\, nu era o problem\?

~ntreb\ri despre Tremur\turi


A]i avut tremur\turi, transpira]ii sau crampe cnd nu bea]i? Vi s-a `ntmplat s\ nu v\ opri]i din tremurat dup\ o perioad\ de b\ut? A]i avut ticuri faciale sau ale buzelor? V-a]i sim]it vreodat\ tulburat pe din\untru, anxios sau `ncordat? A]i fost vreodat\ incapabil de a mnca ceva dup\ un episod de b\ut? Simptomul Episoadele de b\ut extinse. Uneori, alcoolicul se va `mb\ta pentru cteva zile la rnd, c\utnd f\r\ speran]\ acel sentiment de euforie alcoolic\ de care s-a bucurat odat\. Va neglija `n mod absolut totul, inclusiv familia, locul de munc\, alimenta]ia [i chiar acoperi[ul de deasupra capului pentru a urm\ri acea fantom\ a adic]iei. ~n aceast\ faz\ a alcoolismului, el poate s\ fie ajutat, dar e nevoie de un efort sincer din partea familiei [i din partea comunit\]ii `n care tr\ie[te alcoolicul. ~n aceast\ faz\, mul]i alcoolici renun]\ la c\minele lor, la familie, s\n\tate [i locuri de munc\ pentru a putea bea a[a cum vor.

~ntreb\ri despre Distrac]ii prelungite cu b\utur\


Vi s-a `ntmplat s\ fi]i beat mai mult de o zi? A]i b\ut vreodat\ diminea]a pentru a sc\pa de mahmureala din ziua precedent\? Vi s-a `ntmplat s\ nu merge]i la munc\ pentru a putea s\ be]i?

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

57

A]i neglijat s\ face]i ceva pentru dvs. sau pentru familie pentru a continua s\ be]i? Simptomul Aspira]ii spirituale vagi. Deseori, alcoolicul va c\uta ajutor din partea preo]ilor `n care are `ncredere sau pe care `i respect\. Este, probabil, autentic [i sincer `n eforturile lui de c\utare a unui remediu spiritual pentru `ncetarea episoadelor de b\ut. Vor fi perioade `n care se va jura cu sau f\r\ un jur\mnt solemn `n fa]a preotului c\ nu va mai bea niciodat\. Dac\ face aceste jur\minte, poate s\ nu bea perioade extinse de timp. De obicei, aceste eforturi sunt sortite e[ecului [i alcoolicul va avea o doz\ de vinov\]ie `n plus fa]\ de ct avea `nainte de jur\mnt. El nu are informa]iile [i suportul de care are nevoie pentru a face fa]\ bolii. Ce este [i mai r\u pentru alcoolic este s\-[i ]in\ jur\mntul [i apoi s\ cread\ c\ poate bea normal. Alcoolicul se va `ntoarce la modul de consum care va fi la fel de grav ca atunci cnd a f\cut jur\mntul. Dac\ lucra]i cu cineva care a avut aceast\ experien]\, atunci ave]i de-a face cu un alcoolic.

~ntreb\ri despre Trezirea spiritual\ [i recunoa[terea nevoilor spirituale


A]i spus vreodat\: Doamne, ajut\-m\, nu [tiu ce s\ m\ mai fac? V-a]i trezit dintr-o dat\ `n biseric\? A]i cerut ajutor din partea preotului sau a altcuiva? A]i fost vreodat\ la o `ntlnire A.A.? V-a]i sim]it singur `n ultimul timp? V-a]i reg\sit rugndu-v\ din nou?

58

FLOYD FRANTZ

IV. Procesul consilierii b\utorului-problem\


Cei mai mul]i alcoolici, la un anumit punct din cariera b\utului, vor c\uta ajutor de la o surs\ exterioar\. Acest ajutor poate lua forma asisten]ei medicale, sfaturilor de la psiholog sau consilierii spirituale din partea preo]ilor. Dac\ sfatul dat alcoolicului este s\ te controlezi sau s\ nu mai bei a[a de mult, acesta se va re`ntoarce la consumul problematic `n cteva zile sau s\pt\mni. Este foarte important ca b\utorulproblem\ s\ `n]eleag\ dou\ lucruri simple despre alcoolism. ~n primul rnd, dac\ este dependent fa]\ de drogul alcool, `i va fi foarte dificil s\ `nceap\ s\ bea [i apoi s\ se opreasc\ f\r\ s\ bea `n exces. Pn\ cnd alcoolicul nu `n]elege [i nu accept\ acest lucru el va continua s\ bea. ~n al doilea rnd, el trebuie s\ `n]eleag\ c\, dac\ este `ntr-adev\r alcoolic, `i va fi aproape imposibil s\ evite acel prim pahar. ~n prezent, programe de tratament ca cel oferit de Centrul de consiliere [i reabilitare a persoanelor dependente de alcool [i alte droguri din Ia[i precum [i Proiectul Sf. Dimitrie Basarabov de Informare [i Tratament al Alcoolismului [i dependen]ei de Alte Droguri, din Cluj-Napoca [i programe comunitare ca Alcoolicii Anonimi sunt foarte folositoare. Ele ofer\ suport celor care `ncearc\ s\ evite acel prim pahar.

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

59

Mul]i dintre cei care vin la programele de tratament nu s-au gndit niciodat\ la nevoia de abstinen]\ total\. Ei sunt `n stadiul de contemplare a schimb\rii. {tiu c\ e o oarecare problem\ `n vie]ile lor, dar nu [tiu exact unde pot g\si solu]ia la problemele lor. Vor da vina pe partener, pe poli]ie, pe [ef sau chiar pe soart\. Ei nu se gndesc c\ cel mai bun prieten, alcoolul, le-a creat majoritatea problemelor. De obicei, `ncepem prin a le da cteva informa]ii despre conceptul de boal\ al alcoolismului [i [ansa s\ vorbeasc\ despre istoria consumului lor de alcool. Aceasta `i va ajuta s\ recunoasc\ dac\ au o problem\ cu b\utul [i s\ ia decizia necesar\. Cnd doctorul, preotul sau consilierul `ncep s\ discute cu clientul despre istoricul consumului de alcool al acestuia, acesta este `ncurajat s\ se gndeasc\, s\ vorbeasc\ [i s\ ia `n considerare leg\tura dintre situa]ia curent\ [i problema sa cu b\utul. ~n timpul acestui stadiu de contemplare, se poate s\ ia sau nu o decizie, dar va `ncepe s\ ia `n considerare consecin]ele consumului de alcool. Dac\ ajunge la concluzia c\ s-ar putea s\ aib\ probleme datorate b\utului, s-ar putea s\ se gndeasc\ la abstinen]\ [i s\ intre `n stadiul de luare a deciziei. V\ rog s\ ]ine]i minte c\ noi nu vom lua niciodat\ decizia `n locul clientului. Noi nu `i spunem niciodat\ ce s\ fac\ sau ce s\ cread\. Dar, totu[i, `l `ncuraj\m s\ fie sincer cu el `nsu[i cu privire la consumul de alcool [i la felul `n care `i afecteaz\ via]a. Este ineficient s\ lu\m noi decizia `n locul lui. Pentru alcoolic, alcoolul este un mod de face fa]\ problemelor [i trebuie s\ `n]eleag\ de ce evitarea primului pahar este att de important\. El nu se gnde[te c\ vechiul s\u prieten `i cauzeaz\ cele mai mari necazuri. De aceea, educa]ia despre conceptul de boal\ este att de important\. Clientul trebuie s\ admit\ c\ are o problem\ cu alcoolul [i apoi s\ accepte nevoia

60

FLOYD FRANTZ

de abstinen]\ total\. Pn\ cnd procesul de luare a deciziilor nu are loc `n mod semnificativ pentru alcoolic, problemele cu b\utura vor continua pentru c\ acesta va continua s\ consume alcool. Dorin]a de a sc\pa de consecin]ele consumului de alcool `l va motiva uneori pe alcoolic s\ `nceteze b\utul pentru o perioad\ de timp, dar nu este suficient pentru a-l men]ine abstinent. Simpla dorin]\ ca durerea s\ dispar\, f\r\ bun\voin]a de a schimba sursa durerii, nu va aduce mult\ u[urare. Putem s\ ne dorim cartofi [i ne rug\m lui Dumnezeu pentru ace[tia. El ne va da cartofii, dar noi trebuie s\ `i punem `n sac. F\r\ ac]iune [i ac]iune sus]inut\ `n timp, decizia de schimbare este inutil\ [i f\r\ sor]i de izbnd\. ~n acest sens, preotul sau doctorul sunt de mare ajutor `n `ncurajarea clientului de a urma decizia `nceperii unui program de recuperare. Programul de recuperare zilnic este cel de care are nevoie alcoolicul pentru a-[i c[tiga [i men]ine abstinen]a. ~n abstinen]a timpurie, acest lucru poate s\ fie o simpl\ medita]ie zilnic\ despre nevoia de abstinen]\ [i de a nu bea doar azi. ~i `ncuraj\m pe clien]ii no[tri s\ participe la grupurile de tratament, s\ citeasc\ literatur\ de recuperare, s\ vorbeasc\ cu prietenii din recuperare [i s\ participe la `ntl-nirile A.A. Suger\m ca aceste activit\]i s\ se fac\ zi de zi [i persoana `n recuperare s\ se concentreze pe priorit\]ile recuper\rii care ajut\ la men]inerea abstinen]ei. Men]inerea programului de recuperare poate fi pl\cut\ sau chinuitoare, `n func]ie de bun\voin]a alcoolicului de a se schimba, de a progresa spiritual [i de a nu bea alcool. Cnd consumul de alcool `nceteaz\, durerea dispare, familia e acas\, locul de munc\ este stabil, iar alcoolicul este `mp\cat cu Dumnezeu. Se pare c\ recuperarea este complet\, dar din p\cate, lucrurile nu stau chiar a[a. Boala alcoolismului este tot

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

61

timpul `n stare latent\ la alcoolic [i continu\ s\ fie prezent\ chiar dac\ alcoolicul se opre[te din b\ut. Este bine de [tiut c\ consumul de alcool este doar un simptom al bolii. Acest lucru este dificil de acceptat de c\tre alcoolic, dar, dac\ nu va face asta, va reveni la b\ut [i la vechile comportamente. F\r\ alcool, alcoolicul devine nelini[tit, iritabil [i nemul]umit. Dac\ nu poate s\ fac\ fa]\ temerilor sale [i perspectivei egocentrice, va avea resentimente [i dificult\]i `n rela]ii. Va trebui s\ dep\[easc\ trecutul, altfel vinov\]ia [i remu[c\rile `l vor `mpiedica s\ g\seasc\ pacea sufletului [i a min]ii. Dependen]a `l va men]ine `ntr-un dezechilibru emo]ional, mental [i spiritual. Singurul mod de a-[i g\si eliberarea din starea de durere pe care noi o numim be]ia uscat\ este de a progresa spiritual, `n acest fel c[tigndu-[i senin\tatea emo]ional\ [i mental\. Dac\ analiz\m acest aspect din punct de vedere clinic, vom spune c\ aceste schimb\ri de dispozi]ie ale sevrajului post-acut devin cople[itoare. ~n abstinen]a timpurie, alcoolicul are st\ri de proast\ dispozi]ie, depresie, mnie [i, uneori, acestea dureaz\ luni sau chiar ani dup\ `ncetarea consumului de alcool. De aceea, alcoolicul are nevoie de sprijin permanent din partea grupurilor precum A.A.-ul, mai ales la `nceputul recuper\rii. F\r\ ajutor sau suport, [ansele sale de a r\mne abstinent sunt reduse considerabil. Programele clinice de tratament, cum este cel al Centrelor de tratament, ajut\ la `nceperea unui program de lung\ durat\ de care alcoolicul are nevoie pentru a realiza aceste schimb\ri interioare. Alcoolicii Anonimi ofer\ sprijinul comunitar [i un program de recuperare care vor asigura `ndrumarea pentru dezvoltare [i progres spiritual, dup\ terminarea tratamentului. ~n multe cazuri, A.A.-ul este un instrument esen]ial al recuper\rii [i pe parcursul tratamentului. Este foarte important ca clientul s\ cunoasc\ grupurile

62

FLOYD FRANTZ

A.A. `n timp ce este `n tratament [i s\-l `ncuraj\m s\ participe la `ntlnirile acestora, concomitent cu cele ale grupului de consiliere. Trebuie notat, de asemenea, c\ mul]i alcoolici g\sesc ajutor `n A.A. [i f\r\ ajutorul grupului de tratament. ~n timp ce merge la A.A. [i `nva]\ cum s\ r\mn\ abstinent, familia [i prietenii alcoolicului trebuie s\ accepte c\ acesta are nevoie de ajutor din afar\. Societatea, `n special ceilal]i alcoolici, `i preseaz\ pe oameni s\ consume alcool. Membrii familiei care `i `ndeamn\ pe clien]i s\ participe la grupurile de tratament [i A.A. au o [ans\ mult mai mare de a-i ajuta dect aceia care le descurajeaz\ activit\]ile din cadrul grupului de suport. ~i `ncuraj\m, de asemenea, pe membrii familiei s\ participe [i ei la grupurile familiale Al-Anon care ofer\ ajutor celor care au `n familie alcoolici. Vom discuta despre Al-Anon `n capitolele urm\toare. Dac\ cineva se re`ntoarce la tiparele consumului de alcool din trecut, consider\m c\ acea persoan\ este `n rec\dere. O `ncuraj\m s\ ia noi decizii [i s\-[i urmeze deciziile luate `n leg\tur\ cu recuperarea. Uneori clientul nu este preg\tit pentru tratament. El va alege s\ bea [i s\ nu se recupereze, re`ntorcndu-se la vechile tipare de comportament. Noi spunem c\ sunt `n cercetare. Dup\ aceste cercet\ri, mul]i ajung la concluzia c\ e mai bine s\ stea `n recuperare.

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

63

V. Ghid privind evaluarea consumului de alcool [i interven]ia de scurt\ durat\


Ca [i medic de familie, ave]i o pozi]ie ideal\ `n ce prive[te identificarea [i `ndrumarea pacien]ilor care au probleme legate de consumul de alcool sau care au riscul de a dezvolta astfel de probleme. Medicii de familie sunt vizita]i deseori de persoanele care au probleme legate de consumul de alcool, [i asta pentru c\ medicii sunt cei care le pot ameliora unele complica]ii de ordin fizic ap\rute ca urmare a b\utului lor. Datele statistice variaz\, dar cca 25% din popula]ia Romniei prezint\ paternuri de consum de alcool care `i expun riscului de a dezvolta probleme cauzate de acesta. Aceste probleme includ accidente, tulbur\ri mentale [i emo]ionale, diabet, afec]iuni cardio-vasculare, afec]iuni hepatice [i dependen]a de alcool sau alcoolism, f\r\ a se limita la acestea. Poate c\ ve]i fi prima persoan\ la care b\utorul problematic apeleaz\ atunci cnd el sau ea intr\ `ntr-un ciclu al abuzului de alcool [i al problemelor cauzate de acesta. Ca [i medic, [tim c\ sunte]i foarte ocupat. ~ns\, credem c\ sunte]i interesat `n a le oferi pacien]ilor dvs. oportunitatea de a tr\i o via]\ mai bun\ [i mai productiv\, elibera]i din poten]ialele dezastre care `i a[teapt\ pe to]i cei care abuzeaz\ de alcool.

64

FLOYD FRANTZ

Acest ghid e menit s\ v\ ajute `n identificarea [i `ndrumarea acelor pacien]i care sunt expu[i riscului de a avea probleme serioase cu alcoolul. Ghidul ofer\ sfaturi practice despre efectuarea unui screening al pacien]ilor privind problemele cauzate de consumul de alcool, despre evaluarea acestor probleme, precum [i strategii de interven]ie de scurt\ durat\ pentru a-i ajuta pe oameni s\ ia decizii mai bune `n ce prive[te consumul lor de alcool. Exist\ justific\ri importante pentru realizarea acestei interven]ii. Alcoolismul netratat are drept efect o serie de consecin]e fizice, sociale [i economice. Consumul de alcool poate, de asemenea, s\ interfereze cu tratamentul necesar unor afec]iuni medicale, incluznd aici [i interac]iunea negativ\ cu anumite medicamente prescrise. ~n cele din urm\, alcoolismul netratat duce la decesul individului. Pacien]ii dvs. v\ caut\ pentru a v\ cere sfatul privind s\n\tatea lor `n general. Informa]iile pe care le furniza]i ar trebui s\ con]in\ [i informa]ii elementare cu privire la consumul de alcool, mai ales `n cazul acelor pacien]i despre care crede]i c\ se expun riscului de a avea probleme [i mai grave. Cercet\rile au ar\tat c\ simpla discutare a `ngrijor\rilor dvs. legate de consumul de alcool al pacientului pot fi eficiente `n schimbarea paternurilor acestuia de a bea, `nainte ca problemele lui s\ ajung\ `ntr-un stadiu mai avansat. Sper\m c\ acest ghid v\ va fi de folos [i c\ va deveni o parte important\ a practicii dvs.

Informa]ii de baz\ pentru pacien]ii dvs.


Mul]i dintre cei care consum\ alcool nu se expun riscului de a dezvolta probleme legate de acesta pentru c\ beau `n mod moderat. Cu toate acestea, to]i consumatorii de alcool ar

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

65

trebui s\ con[tientizeze riscurile asociate consumului de b\uturi alcoolice. Iat\ cteva informa]ii [i sfaturi pe care le pute]i oferi pacien]ilor dvs. care consum\ alcool.

Recomand\ri pentru pacien]ii cu consum de alcool cu risc sc\zut:


V\ suger\m s\ v\ sf\tui]i pacien]ii care beau s\ bea moderat. Pentru b\rba]i, asta `nseamn\ nu mai mult de dou\ b\uturi pe zi. Pentru femei [i persoanele peste 65 de ani, nu mai mult de o b\utur\ pe zi. Cnd spunem b\utur\ ne referim la 12 grame de alcool pur, adic\ 500 ml bere, 250 ml vin sau 100 ml b\utur\ spirtoas\. ~n anumite condi]ii `i sf\tuim pe oameni s\ stea complet abstinen]i fa]\ de alcool. Dac\ e vorba de o femeie `ns\rcinat\ sau care dore[te s\ r\mn\ `ns\rcinat\ sau de cineva care ia medicamente ce interac]ioneaz\ cu alcoolul. De asemenea, dac\ exist\ afec]iuni medicale, precum cele hepatice, hipertensiunea etc., care ar fi agravate de consumul de alcool. ~n cele din urm\, dac\ pacientul prezint\ semne de dependen]\ de alcool, `i suger\m men]inerea abstinen]ei totale fa]\ de alcool.

Patru pa[i pentru depistare, evaluare [i interven]ie de scurt\ durat\


~NTREAB| EVALUEAZ| SF|TUIE{TE MONITORIZEAZ| Pasul 1: ~ntreab\ despre consumul de alcool. Pasul 2: Evalueaz\ problemele legate de consumul de alcool.

66

FLOYD FRANTZ

Pasul 3: Sf\tuie[te pacientul pe baza evalu\rii. Pasul 4: Monitorizeaz\ progresul pacientului.

Pasul 1: ~ntreab\ direct despre consumul de alcool


E nevoie de un screening: Atunci cnd efectua]i o examinare medical\ general\. ~nainte de a prescrie medicamente ce pot interac]iona cu alcoolul. Dac\ sunt prezente probleme legate de consumul de alcool. ~ntreba]i-i pe pacien]i: Consuma]i alcool? E normal pentru oameni s\ consume alcool, astfel `nct nimeni nu ar trebui s\ se simt\ jignit de aceast\ `ntrebare. Fiind medicul lor, e important s\ [ti]i anumite lucruri despre stilul lor de via]\, cu prec\dere cele legate de un factor att de important cum e alcoolul. Dac\ ace[tia consum\ alcool, e important de [tiut cte ceva despre modul lor de a bea. Dac\ un pacient bea orice cantitate de alcool, adresa]i-i aceste `ntreb\ri despre consumul lui de alcool: ~n medie, cte zile pe s\pt\mn\ consuma]i alcool? ~ntr-o zi obi[nuit\ `n care be]i, cte b\uturi consuma]i? ~n ultima lun\, care a fost num\rul maxim de b\uturi pe care le-a]i b\ut cu orice ocazie? Cele Patru `ntreb\ri importante. Urm\toarele patru `ntreb\ri v\ vor fi de mare folos atunci cnd ve]i dori s\ face]i o evaluare a factorilor de risc. Ele v\ vor ajuta s\ v\ da]i seama dac\ exist\ sau nu probleme psihologice sau sociale asociate consumului lor de alcool.

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

67

A]i sim]it vreodat\ c\ ar trebui s\ diminua]i cantitatea de alcool pe care o be]i? V-au enervat oamenii care v\ critic\ b\utul? V-a]i sim]it vreodat\ r\u sau vinovat/\ `n leg\tur\ cu b\utul dvs.? A]i b\ut vreodat\ diminea]a, la prima or\? Dac\ pacientul r\spunde afirmativ la oricare dintre `ntreb\rile de mai sus, `ntreba]i-l dac\ i s-au `ntmplat aceste lucruri `n ultimul an. E important de [tiut dac\ aceste probleme sunt trecute sau curente. Unii oameni au probleme cu alcoolul [i, `n consecin]\, realizeaz\ schimb\rile necesare `n stilul lor de via]\. Poate s\ existe o problem\ cu b\utul sau exist\ riscul de a dezvolta o astfel de problem\ atunci cnd consumul de alcool este mai mare de 14 b\uturi pe s\pt\mn\ sau 4 b\uturi la o ocazie pentru b\rba]i [i 7 b\uturi / s\pt\mn\ sau 3 b\uturi / ocazie pentru femei. De asemenea, riscul unei dependen]e de alcool exist\ [i atunci cnd exist\ un r\spuns afirmativ la una sau mai multe dintre cele 4 `ntreb\ri de mai sus.

Pasul 2: Evalueaz\ problemele legate de consumul de alcool


~n evaluarea problemelor legate de alcool, e util s\ lu\m `n considerare trei posibilit\]i: (a) pacientul dvs. nu este dependent de alcool, dar este expus riscului de a dezvolta astfel de probleme; (b) el / ea experimenteaz\ `n prezent probleme cu alcoolul; (c) pacientul dvs. este dependent de alcool. (a) Pacien]i cu risc crescut Persoanele din aceast\ categorie nu au `n mod neap\rat probleme cu alcoolul [i nici nu sunt dependen]i de alcool.

68

FLOYD FRANTZ

Dac\ `ntrunesc condi]iile amintite mai jos, trebuie s\ li se spun\ faptul c\ se expun riscului de a avea probleme legate de alcool. Dac\ aceste probleme apar, discu]ia de acum cu privire la factorii de risc v\ va permite s\ realiza]i o interven]ie mai trziu. Indicatori de risc: Consumul de alcool peste nivelele recomandate mai sus; Consumul de alcool `n situa]ii riscante, precum [ofatul, administrarea de medicamente sau alte probleme de s\n\tate; Antecedente personale vizavi de problemele cu alcoolul. Iat\ cteva `ntreb\ri care v\ vor ajuta `n evaluarea modurilor de consum de alcool [i a antecedentelor familiale: De ct timp be]i la fel de des [i de mult ca `n prezent? De cte ori pe s\pt\mn\ be]i acum? De cte ori pe s\pt\mn\ sau pe lun\ consuma]i mai mult de patru b\uturi la o ocazie? Care e cea mai mare cantitate de alcool pe care a]i consumat-o o dat\, `n ultimul an? Exist\ cineva din familia dvs. apropiat\ care a avut probleme cu alcoolul? (b) El / ea experimenteaz\ `n prezent probleme cu alcoolul; Indicatori pentru probleme curente cu alcoolul: Unul sau dou\ r\spunsuri pozitive la cele Patru `ntreb\ri importante referitoare la ultimul an. Dovezi ale existen]ei unor probleme de ordin medical sau psiho-socio-comportamental cauzate de consumul de alcool. ~ntreb\ri necesare evalu\rii: Trece]i `n revist\ istoria medical\ a pacientului pentru a identifica probleme de natur\ medical\ cauzate de consumul

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

69

de alcool, precum pierderi ale cuno[tin]ei, depresii, hipertensiune, traume, dureri abdominale cronice, afec]iuni hepatice, probleme sexuale etc. Pune]i `ntreb\ri `n leg\tur\ cu problemele inter-personale sau de la serviciu, cu familia, patronii, performan]ele [colare, accidente / r\niri sau alte probleme non-medicale rela]ionate cu alcoolul. Aminti]i-v\ c\ nu `ncerc\m s\ punem un diagnostic, ci doar s\ determin\m dac\ pacien]ii respectivi au o problem\ cu alcoolul, dac\ aceast\ problem\ este curent\ [i dac\ da, ct de grav\ este aceasta. (c) Pacientul dvs. este dependent de alcool Indicatori ai dependen]ei: Trei sau patru r\spunsuri afirmative la cele Patru `ntreb\ri importante, referitor la ultimul an. Prezen]a unuia sau mai multor dintre simptomele ce urmeaz\: 1. Compulsia de a bea preocupare fa]\ de consumul de alcool. 2. Diminuarea controlului neputin]a de a `nceta sau modera consumul de alcool, odat\ ce episodul de b\ut a `nceput. 3. Consumul de alcool ca eliberare/u[urare consumul de alcool pentru a evita simptomele de sevraj. 4. Sevrajul prezen]a sau antecedente de tremur\turi, st\ri de r\u, transpira]ii sau tulbur\ri de dispozi]ie. 5. Cre[terea toleran]ei e nevoie de mai multe alcool dect `nainte pentru a ob]ine efectul dorit. 6. Sc\derea toleran]ei e nevoie de mai pu]in alcool dect `nainte pentru a ob]ine efectul dorit.

70

FLOYD FRANTZ

~ntreb\ri necesare evalu\rii: Adresa]i-le pacien]ilor dvs. urm\toarele `ntreb\ri: Sim]i]i vreodat\ nevoia urgent\ de a bea? V\ gndi]i `n mod regulat la b\utul dvs.? Trebuie s\ be]i mai mult dect `nainte pentru a sim]i efectul? Trebuie s\ be]i mai pu]in dect `nainte pentru a sim]i efectul? Exist\ situa]ii `n care nu pute]i s\ `nceta]i b\utul odat\ ce a]i `nceput s\ be]i? V\ schimba]i planurile din cnd `n cnd pentru a putea s\ be]i ceva? Be]i vreodat\ diminea]a pentru a sc\pa de r\ul provocat de b\utul din zilele precedente?

Pasul 3: Sf\tui]i pacientul pe baza evalu\rii


Exprima]i-v\ `ngrijor\rile de ordin medical, `ncercnd s\ fi]i concret `n ce prive[te modul de a bea al pacientului [i riscurile pentru s\n\tate asociate acestuia. Asta pentru ca el sau ea s\ fie informa]i `n leg\tur\ cu riscurile pe care [i le asum\. Ceea ce face]i dvs. `n acest caz este exact ceea ce face]i `n cazul oric\ror altor comportamente ce amenin]\ s\n\tatea unui pacient. ~ntreba]i: Cum te sim]i `n leg\tur\ cu b\utul t\u? Aceast\ informa]ie indic\ nivelul lor de con[tientizare fa]\ de problema pe care o au, precum [i bun\voin]a lor de a face ceva `n leg\tur\ cu asta, dac\ e cazul. Sf\tui]i diminuarea cantit\]ii de alcool consumate sau abstinen]a total\ fa]\ de alcool: Indica]i ab]inerea total\ dac\: 1. sunt prezente dovezi ale dependen]ei de alcool;

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

71

2. exist\ antecedente ale unor e[ecuri repetate `n a controla frecven]a consumului de alcool, cantit\]ile consumate sau efectele pe care le produce acesta; 3. pacienta este `ns\rcinat\ sau dore[te s\ conceap\ un copil; 4. pacientul sufer\ de o afec]iune medical\ pentru care alcoolul este contraindicat; 5. pacientul ia medicamente care interac]ioneaz\ negativ cu alcoolul. Decide]i asupra unui plan de ac]iune: ~ntreba]i: Sunte]i preg\tit s\ diminua]i cantitatea de alcool pe care o consuma]i sau s\ v\ ab]ine]i total de la acest consum? Acorda]i-le timp celor care au bun\voin]a de a face schimb\rile necesare [i de a-i ajuta s\ dezvolte un plan. Folosi]i-v\ de experien]a proprie sau sugera]i-le c\ ar putea primi ajutor prin apelarea la Centrul de tratament sau la un grup de Alcoolici Anonimi. Mai ales dup\ prima vizit\, asigura]i-v\ c\ `i invita]i s\ mai treac\ pe la dvs. [i s\ discute despre orice probleme viitoare vor avea `n ce prive[te diminuarea sau abstinen]a de la alcool. De multe ori, poten]ialul b\utorproblem\ va accepta sfatul dat atunci cnd `l reg\se[te `n propria experien]\. Dac\ va continua s\ aib\ probleme [i dac\ va crede c\ `l `n]elege]i, cu siguran]\ va reveni s\ discute cu dvs. Pentru pacien]ii care nu sunt dependen]i de alcool: Recomanda]i-le s\ se limiteze la un consum de alcool cu risc sc\zut, `n func]ie de acest ghid [i de starea lor de s\n\tate.

72

FLOYD FRANTZ

Aminti]i-le c\ nu e nimic r\u `n a consuma alcool, dar uneori acest lucru poate deveni o problem\. Sf\tui]i-i s\ `[i fixeze un obiectiv `n ce prive[te consumul de alcool [i `ntreba]i-i dac\ sunt preg\ti]i s\ fac\ o schimbare oarecare `n obiceiul lor de a bea, de dragul s\n\t\]ii lor. R\spunsul pacien]ilor va fi mai bun dac\ au de ales `ntre mai multe alternative, ca de exemplu: Unii pacien]i prefer\ s\ fixeze o limit\ pentru ct de mult beau; al]ii prefer\ s\ se ab]in\ de la a bea pentru anumite perioade de timp. Care variant\ crede]i c\ ar fi mai bun\ pentru dvs.? ~ncerca]i s\ v\ educa]i pacien]ii cu privire la alcoolism: 1. Ruga]i-i pe pacien]i s\ se gndeasc\ la efectele pozitive pe care le-ar avea diminuarea cantit\]ii sau abstinen]a fa]\ de alcool; 2. Ruga]i-i s\ examineze ce anume le declan[eaz\ episoadele nes\n\toase de b\ut. 3. Ruga]i-i s\ `[i examineze modul `n care beau `n prezent, `n lumina problemelor curente pe care le au. 4. Oferi]i-le materiale care s\ `i ajute s\ `[i fixeze obiective s\n\toase `n ce prive[te b\utul lor. Pentru pacien]ii la care sunt prezente simptomele dependen]ei de alcool: ~ndruma]i-i c\tre Centrul de tratament pentru o evaluare adi]ional\. ~ndruma]i-i c\tre un program de tratament sau c\tre A.A., dac\ pacien]ii se arat\ deschi[i fa]\ de aceast\ idee. Implica]i-i pe pacien]i `n procesul de luare a deciziilor. Discuta]i alternativele existente.

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

73

Stabili]i o `ntlnire cu cineva de la Centrul de tratament chiar `n momentul `n care pacientul este `n cabinetul dvs. Cteva ponturi de consiliere: Folosi]i un stil de discu]ie empatic, non-confrontativ. Oferi]i-le pacien]ilor dvs. cteva alternative `n ce prive[te efectuarea schimb\rii. Accentua]i responsabilitatea pacientului de a-[i schimba modul `n care bea. Ave]i `ncredere `n abilit\]ile de schimbare a modului de a bea ale pacien]ilor dvs.

Pasul 4: Monitorizeaz\ progresul pacientului


Men]ine]i leg\tura cu pacien]ii dvs., exact cum a]i face cu un pacient cu hiper-tensiune sau cu diabet. Aminti]i-v\ c\ schimbarea comportamentului este un proces care implic\ [i procedeul `ncercare-eroare. Pentru cei care reduc cantitatea consumat\ sau au un program de scurt\ durat\ de abstinen]\: Aminti]i-le c\ dvs. [i al]i profesioni[ti le sta]i la dispozi]ie, dac\ au nevoie de ajutor. La fiecare vizit\ a lor, oferi]i-le pacien]ilor `ncurajarea [i sprijinul de care au nevoie `n eforturile de a efectua schimbarea prin: 1. trecerea `n revist\ a progresului lor de la ultima `ntlnire; 2. `ncurajarea pacien]ilor fa]\ de eforturile pe care le-au depus; 3. `nt\rirea schimb\rii pozitive (afirm\ri verbale) 4. evaluarea men]inerii motiva]iei

74

FLOYD FRANTZ

Lua]i `n considerare stabilirea unor `ntlniri adi]ionale, dac\ e nevoie. Lua]i `n considerare motiva]ia lor [i `ndruma]i-i c\tre Centrul de tratament sau c\tre A.A., dac\ e cazul, chiar [i numai pentru educa]ie cu privire la alcool. Pentru pacien]ii care au fost sf\tui]i s\ se ab]in\ de la alcool sau care au fost trimi[i c\tre un program de tratament: Solicita]i consilierului un raport de progres. Monitoriza]i simptomele depresiei [i anxiet\]ii. Oferi]iv\ sprijinul, dar feri]i-v\ de supra-medicamenta]ie. Simptomele de sevraj post-acut se diminueaz\, de obicei, dup\ primele s\pt\mni de abstinen]\. Dac\ apare o rec\dere (revenirea la consumul de alcool), fi]i preg\tit s\ le da]i pacien]ilor permisiunea de a-[i face propriile alegeri, dar spune]i-le c\ sunte]i acolo pentru a-i ajuta dac\ [i ei doresc acest ajutor. Ce s\ face]i cu pacien]i care nu sunt preg\ti]i s\ `[i schimbe modul de a bea? Nu v\ l\sa]i descurajat de pacien]ii care au probleme cu alcoolul, dar care nu sunt preg\ti]i s\ fac\ o schimbare. Uneori, schimbarea are loc `ntr-un ritm lent, iar alteori nu are loc deloc. Prin oferirea de informa]ii, a]i ini]iat un proces al schimb\rii [i e posibil ca pacien]ii dvs. s\ `[i ia b\utul mai `n serios. Repetarea grijilor dvs. pentru el este uneori de mare ajutor. Dac\ B\utorii problem\ sau cu risc nu sunt preg\ti]i s\ fac\ o schimbare: Exprima]i-v\ din nou `ngrijor\rile dvs. cu privire la s\n\tatea lor.

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

75

~nt\ri]i bun\voin]a dvs. de a-i ajuta dac\ au nevoie de acest ajutor, `ns\ doar `n momentul `n care vor fi preg\ti]i s\ `l accepte. Continua]i s\ monitoriza]i consumul de alcool pe parcursul vizitelor viitoare. Strategii adi]ionale pentru Dependen]ii de alcool ~ncuraja]i-i s\ participe la `ntlnirile Alcoolicilor Anonimi. ~ndruma]i-i s\ discute cu cineva din cadrul Centrului de tratament, din Ia[i. Sugera]i-le s\ discute despre recomand\rile dvs. cu membrii familiei [i s\ `i invite pe ace[tia s\ participe la vizitele de monitorizare. Sf\tui]i-i s\ vorbeasc\ cu membrii familiei despre programul Al-Anon pentru membrii familiei. Recomanda]i-le s\ `ncerce o perioad\ de abstinen]\ fa]\ de alcool, monitoriza]i simptomele de sevraj [i trece]i `n revist\ progresul `nregistrat. E important s\ le aminti]i c\: Alcoolismul este o boal\. Dac\ sunt dependen]i de alcool, vor putea poate s\ `[i controleze consumul de alcool pentru perioade scurte de timp, dar c\ le va fi dificil s\ fac\ acest lucru pentru perioade lungi de timp. Dac\ sunt dependen]i de alcool [i dac\ aleg s\ continue s\ bea, vor avea probleme permanente cauzate de consumul lor de alcool. Alcoolismul este o boal\ primar\, progresiv\, cronic\ [i fatal\.

76

FLOYD FRANTZ

DAC| VOR CONTINUA S| AIB| PROBLEME, SPUNE}I-LE C| SUNTE}I ACOLO PENTRU A-I AJUTA. Mul]umim Departamentului Statelor Unite pentru S\n\tate, Institutului Na]ional al S\n\t\]ii, Institutului Na]ional pentru Abuzul de Alcool [i Alcoolism.

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

77

VI. Cteva gnduri legate de ajutarea b\utorilor-problem\


Un alcoolic care are informa]ii despre boala alcoolismului [i continu\ s\ bea (sau s\ recad\) nu prea mai are cum s\ stea `n negare. Uneori, suferind consecin]ele consumului de alcool, ajung la abstinen]\. Important este `ns\ s\ existe bun\voin]a de a se schimba. Uneori, e nevoie de interven]ia lui Dumnezeu pentru a avea acea bun\voin]\. Dar `ntotdeauna e nevoie de cooperarea alcoolicului. Dac\ nu `l judeci, alcoolicul se va sim]i `n siguran]\ s\ vorbeasc\ cu tine [i `]i va `mp\rt\[i foarte deschis problemele lui. Uneori, acest lucru poate s\ ia mult timp, de aceea v\ sugerez s\ v\ limita]i [edin]ele la cel mult o or\. Asta v\ permite s\ `l vede]i mult mai des [i `i d\ [i lui posibilitatea de a se gndi la ce a]i discutat. Dac\ alcoolicul continu\ s\ bea, nu renun]a]i. Aduce]i-i aminte c\ depinde de el dac\ vrea s\ fie onest cu privire la modul `n care b\utul `i afecteaz\ via]a lui [i a familiei. Se va folosi probabil de ceilal]i, de `mprejur\ri sau situa]ii pentru a-[i justifica b\utul. Spune]i-i totu[i acest lucru: da, `ntradev\r, uneori oamenii beau dintr-o cauz\ sau alta, dar numai alcoolicii beau necontrolat. Aduce]i-i aminte c\ numai el poate lua anumite decizii despre ce vrea s\ fac\ cu via]a lui. Dac\ lua]i dumneavoastr\

78

FLOYD FRANTZ

deciziile pentru el, v\ va permite acest lucru, dup\ care va da vina pe dumneavoastr\ cnd bea. B\utorul este cel care trebuie s\ investeasc\ `n propria abstinen]\, iar dumneavoastr\ nu trebuie s\ v\ pierde]i timpul cu cineva care nu dore[te s\ se opreasc\ din b\ut. ~ntreba]i-l direct dac\ dore[te s\ `nceteze b\utul sau dac\ vrea numai s\ scape de consecin]ele consumului lui de alcool. Dac\ este cazul celui din urm\, spune]i-i c\ va fi imposibil s\ `l ajuta]i dac\ el continu\ s\ bea pentru c\ b\utura este cea care `i creeaz\ majoritatea problemelor. Prin asta `i spune]i, de fapt, c\ nu pute]i ajuta pe nimeni care nu este sincer `n leg\tur\ cu consumul de alcool. Vorbi]i cu el despre istoria consumului de alcool [i despre `ncerc\rile din trecut de a `nceta sau de a controla consumul. ~ntreba]i-l despre cum `i afecteaz\ consumul de alcool via]a. Folosi]i-v\ de `ntreb\rile [i r\spunsurile prezentate `n capitolul anterior ca de un ghid. Dac\ `i adresa]i aceste `ntreb\ri din grij\ pentru el, el v\ va r\spunde. Nu v\ a[tepta]i ca el s\ `nceteze b\utul imediat. Dac\ vine o dat\ la dumneavoastr\ [i simte c\ l-a]i `n]eles, va veni [i a doua oar\. Citi]i c\r]ile Alcoolicii Anonimi, Cei doisprezece pa[i [i cele dou\sprezece tradi]ii [i Via]a f\r\ b\utur\. Dac\ nu cunoa[te]i principiile de baz\ ale recuper\rii, v\ va fi foarte greu s\ `l ajuta]i s\ le citeasc\ [i el [i s\ vorbi]i despre ce a citit. Spune]i-i c\ dac\ poate s\ bea cu succes, atunci nu este grija dumneavoastr\, dar dac\ are probleme, atunci ar trebui s\ vorbeasc\ din nou despre asta. Trimite]i-l la A.A. Dac\ este interesat, ajuta]i-l s\ `nceap\ un grup A.A., dac\ nu este nici unul `n zona dumneavoastr\. V\ putem ajuta s\ `ncepe]i un astfel de grup. ~ncuraja]i-l s\-[i p\streze mintea deschis\ [i s\ ofere A.A.-ului sau tratamentului o [ans\ de a da rezultate [i pentru

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

79

el. Dac\ nu `i place dup\ ce merge acolo de prima dat\, sugera]i-i c\ primele impresii se schimb\, dac\ va continua s\ participe la `ntlniri. Aduce]i-i aminte c\ aceste grupuri func]ioneaz\ pentru milioane de oameni din multe alte ]\ri [i c\ `n Romnia au `nceput s\ fie cunoscute. Eviden]ia]i faptul c\ A.A.-ul are doar un scop primordial, acela de a-l ajuta s\ se opreasc\ din b\ut. Men]iona]i c\ alcoolismul este o boal\ care `i afecteaz\ pe oameni din toate straturile sociale. ~n ceea ce prive[te recuperarea din alcoolism, to]i oamenii sunt la fel. Asigura]i-l c\ anonimatul `i va fi respectat att la grupurile A.A., ct [i la cele de tratament. Explica]i-i c\ A.A.-ul are o tradi]ie foarte strict\ legat\ de respectarea intimit\]ii persoanei. Este bine s\ `i men]iona]i c\ exist\ dovezi medicale care arat\ c\ alcoolismul este o boal\ progresiv\ [i c\ alcoolicul se poate recupera doar atunci cnd `nceteaz\ `n totalitate consumul de alcool. Aceast\ boal\ poate fi oprit\ din evolu]ie, dar niciodat\ tratat\. Aminti]i-i c\ dac\ este alcoolic [i continu\ s\ bea, via]a lui se va `nr\ut\]i [i nu se va `mbun\t\]i niciodat\. ~ncetarea consumului doar pentru o perioad\ scurt\ de timp, va pune cap\t problemelor doar pentru o perioad\ scurt\ de timp. ~n recuperare, va g\si al]i oamenii care `ncearc\ s\ stea abstinen]i [i care au vie]i mult mai fericite [i `mplinite. Ajuta]i-l s\ `n]eleag\ c\ ideea de grup este similar\ cu conceptul monahal al scopului comun [i al sprijinului spiritual reciproc. Spune]i-i c\ prietenii lui fie c\ `l vor `ncuraja s\ bea, fie s\ stea abstinent, `n func]ie de cei pe care [i-i alege. ~n A.A., prietenii `l vor ajuta s\ stea abstinent. Gndi]i simplu. Stabili]i scopuri realizabile `ntr-o anumit\ perioad\ de timp. De exemplu, spune]i-i clientului s\

80

FLOYD FRANTZ

`ncerce s\ stea abstinent doar pentru o zi. Acest lucru este posibil chiar [i `n cele mai grave cazuri. Da]i-i cteva sfaturi practice din c\r]ile A.A. sau ale Centrului de tratament. Cartea Via]a f\r\ b\utur\ este plin\ de sugestii practice despre cum s\ stai abstinent pentru ziua de azi. Ideea este c\ dac\ pot s\ stea abstinen]i pentru o zi, ast\zi, atunci este posibil s\ stea abstinen]i [i pentru ziua urm\toare, care nu va veni pn\ mine. Se nume[te programul de 24 de ore [i este un instrument foarte simplu, dar [i foarte puternic. Situa]iile complicate nu necesit\ solu]ii complicate. Concentra]i-v\ asupra solu]iei [i nu a problemei. Dac\ sunt probleme maritale, sugera]i-i clientului dumneavoastr\ c\, dac\ va fi abstinent, acest lucru va contribui la solu]ie. Lucruri m\runte, cum ar fi mersul la biseric\ cu familia, a fi dr\gu] cu copii [i a nu mai bea alcool, vor contribui mult la rezolvarea problemelor de acas\. Situa]iile complicate nu necesit\ presupuneri complicate. P\stra]i lucrurile ct mai simple [i nu v\ face]i probleme `n a-i rezolva pe to]i. Nu cuno[tin]ele complicate despre sufletul omului `l vor ajuta pe alcoolic, ci folosirea principiilor zilnice de recuperare vor conta cel mai mult. }ine]i minte c\ oamenii au nevoie de timp pentru a se schimba. Aduce]i-i aminte clientului dumneavoastr\ c\ nu s-a `mboln\vit peste noapte [i nici nu se va vindeca peste noapte. Va fi nevoie de timp pentru ca schimbarea s\ aib\ loc. Uneori, schimbarea are loc rapid, dar, de obicei, aceasta este lent\ [i mai pu]in dramatic\ dect ne-am a[tepta noi. Schimbarea f\cut\ prin modific\ri m\runte func]ioneaz\ cel mai bine. De exemplu, schimbarea adus\ de noua atitudine fa]\ de abstinen]\. Ajuta]i-l s\ reflecteze asupra acelei zile [i s\ planifice cum s\ nu bea doar pentru azi. Acesta este un instrument eficient [i simplu de folosit pentru men]inerea absti-

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

81

nen]ei zilnice. ~ncuraja]i lucrurile m\runte, cum ar fi participarea la o `ntlnire A.A., citirea unei c\r]i despre spiritualitate sau recuperare, sau discutarea cu dumneavoastr\ a unuia dintre cei 12 Pa[i. Schimbarea face parte din via]\ [i o folosim spre avantajul nostru atunci cnd suntem abstinen]i. Acest lucru este normal pentru toate fiin]ele umane. Ajuta]i-l s\ ]in\ minte c\ problemele sunt o parte a vie]ii [i c\ va fi nevoie de timp pentru ca rela]iile cu cei din jur s\ se vindece. Cele mai dificile probleme `n recuperarea timpurie vor fi cele din cadrul rela]iilor, `n special a celor pierdute sau a celor `n care exist\ dificult\]i `n prezent. Asigura]i-v\ c\ este sincer fa]\ de contribu]ia sa la dificult\]i [i c\ nu `i `nvinov\]e[te pe al]ii. Dac\ este posibil, implica]i [i familia `n procesul de consiliere. Dac\ aceasta sprijin\ munca de recuperare care trebuie f\cut\, [i munca dumneavoastr\ va fi mai u[oar\. ~n acest manual exist\ o sec]iune adresat\ problemelor familiale [i exist\ [i cteva sugestii despre cum s\ lucra]i cu familia. Citi]i capitolele din cartea Alcoolicii Anonimi: Pentru so]iile alcoolicilor, Pentru patroni [i ~ntrajutorarea. ~n aceast\ carte sunt date cteva sugestii practice despre cum s\ lucra]i cu alcoolicii [i familiile lor. V\ suger\m s\ participa]i `mpreun\ cu b\utorul-problem\ la `ntlnirile Centrul de tratament. ~n cel mai r\u caz, ajuta]i-l s\ ia leg\tura cu noi sau cu cineva din A.A. Explica]i-i c\ vorbind cu oameni care au avut o problem\ cu b\utul va `nv\]a [i el mai multe despre alcoolism. Dac\ refuz\ ajutorul, ]ine]i minte c\ schimbarea este un proces, [i nu un eveniment. Pentru mul]i dintre cei care au o problem\ cu b\utul, va dura ceva timp s\ accepte necesitatea abstinen]ei complete, beneficiile tratamentului [i ajutorul grupurilor A.A. Oferi]i-v\ s\ `i `mprumuta]i o copie a acestei c\r]i

82

FLOYD FRANTZ

sau c\r]ile A.A. [i discuta]i despre ceea ce a citit, ca `ndrum\tor spiritual. Dac\ alcoolicul vine la dumneavoastr\, [tie c\ are nevoie de ajutor. Poate c\ nu va accepta solu]ia dumneavoastr\ dintr-odat\, dar dup\ ce va `n]elege situa]ia, `i va fi foarte greu s\ evite responsabilitatea men]inerii abstinen]ei. ~ncuraja]i-l s\ fie sincer cu dumneavoastr\ [i s\ fie sincer cu el `nsu[i `n leg\tur\ cu felul `n care b\utul `i afecteaz\ via]a lui [i a familiei lui. Asta nu `nseamn\ vinov\]ie. ~nseamn\ a-l ajuta s\ accepte responsabilitatea pentru schimbare, atunci cnd schimbarea este necesar\. Un alt lucru important de men]ionat aici este faptul c\ responsabilitatea schimb\rii `i apar]ine alcoolicului, [i nu preotului sau consilierului. Noi doar oferim informa]ii [i sprijin pentru a-l ajuta pe alcoolic s\ ia decizii mai bune. Pentru ca progresul s\ fie semnificativ, alcoolicul trebuie s\ ia decizia [i s\ ac]ioneze `nspre schimbare. Noi `ncerc\m doar s\-l ajut\m `n acest proces, dar nu putem face pentru alcoolic ceea ce ar trebui s\ fac\ el.

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

83

VII. Despre Alcoolicii Anonimi


Men]iune: Autorul nu poate vorbi `n numele Alcoolicilor Anonimi. De[i mare parte din afirma]iile de mai jos sunt preluate din literatura oficial\ a A.A., acestea trebuie privite ca interpret\ri ale autorului asupra abord\rii folosite de comunitatea A.A. Pentru o informare oficial\ privind A.A.-ul, v\ `ncuraj\m s\ contacta]i sediul central al Alcoolicilor Anonimi. Adresele pot fi g\site `n Anexe. Centrul de tratament colaboreaz\ cu A.A.-ul, f\r\ a se asocia `ns\ cu acesta. De[i noi sprijinim [i recomand\m A.A.-ul, suntem un program separat. Alcoolicii Anonimi (A.A.) sunt cea mai eficient\ asocia]ie din domeniul trat\rii alcoolismului din toat\ lumea. Doi alcoolici cronici au fondat A.A.-ul `n 1935 ca mod de a-[i men]ine propria abstinen]\. Ei [i-au dat seama c\ puteau s\ stea abstinen]i ajutndu-i pe al]ii s\ stea abstinen]i [i, astfel, au ini]iat metoda grupului de suport pe care o folosim [i azi. La pu]in timp dup\ ce au `nceput `ntlnirile, au ap\rut cei 12 pa[i. Cei 12 pa[i reflect\, pur [i simplu, modul `n care primii membri ai A.A.-ului au descoperit abstinen]a. Conform Biroului General de Servicii al A.A.-ului, exist\ peste 90.000 de grupuri de A.A. `n lume [i un total de peste 2,5 milioane de membri activi. ~n prezent, `n Romnia exist\ 20 de grupuri [i num\rul lor e `n continu\ cre[tere.

84

FLOYD FRANTZ

De[i A.A.-ul nu este `n sine un program de tratament al adic]iilor, el ofer\ un program de recuperare, a[a cum este el descris `n capitolul V din cartea sa de baz\, Alcoolicii Anonimi. Acest program gratuit `i ofer\ alcoolicului sau altei persoane dependente modalit\]ile de a g\si eliberarea din dependen]a lor de alcool. A.A. face asta prin oferirea unui set de principii spirituale, a[a cum sunt ele exprimate `n cei 12 pa[i, prin urmarea c\rora persoana dependent\ s\ `[i ob]in\ [i p\streze abstinen]a. De asemenea, A.A. ofer\ [i sprijinul grupului de egali pentru men]inerea abstinen]ei zi-de-zi. Cele mai multe programe de tratament pentru alcoolism [i dependen]a de droguri, printre care [i cel al Centrul de consiliere [i reabilitare a persoanelor dependente de alcool [i alte droguri, `ncurajeaz\ participarea pacien]ilor la activit\]ile grupului A.A. pe parcursul [i dup\ terminarea tratamentului. Poate c\ A.A.-ul este cel mai bine descris de c\tre preambulul s\u: Alcoolicii Anonimi sunt o comunitate de b\rba]i [i femei care `[i `mp\rt\[esc experien]a, puterea [i speran]a, cu scopul de a-[i rezolva problema comun\ [i de a-i ajuta [i pe al]ii s\ se `ns\n\to[easc\ de pe urma alcoolismului. Singura cerin]\ pentru participare ca membru este dorin]a de a `nceta b\utul. A.A.-ul nu percepe nici cotiza]ii, nici taxe de `nscriere, ne finan]\m prin contribu]iile noastre. A.A.-ul nu se afiliaz\ nici unei secte, nici unei forma]iuni religioase sau politice, nici unei organiza]ii sau institu]ii; nu dore[te s\ se angajeze `n nici o controvers\; nu sprijin\ [i nu contest\ nici o cauz\. Scopul nostru primordial este acela de a r\mne abstinen]i [i de a-i ajuta pe al]i alcoolici s\ ajung\ la abstinen]\. Fiecare preot paroh cunoa[te enoria[i care `ncearc\ s\ `[i controleze b\utul. O `ntlnire tipic\ a Alcoolicilor Anonimi e format\ din oameni care se `ntlnesc pentru a discuta despre problemele lor, a[a cum sunt ele rela]ionate cu alcoolismul lor

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

85

[i pentru a-[i oferi sprijin reciproc `n a se men]ine abstinen]i. Dac\ preotul sau doctorul poate organiza un grup format din doi sau trei oameni care doresc s\ `nceap\ un grup A.A. [i dac\ ei doresc s\ se intituleze ca fiind grup A.A., grupul e format prin virtutea scopului comun pe care `l au membrii s\i. Pentru a cita un membru cu experien]\ al A.A.-ului, A.A. `nseamn\ pur [i simplu un alcoolic care ajut\ un alt alcoolic s\ se men]in\ abstinent. De[i poate fi dificil [i poate lua timp, nu v\ este imposibil s\ `ncepe]i un grup A.A. `n parohia dvs. Dac\ dori]i s\ face]i acest lucru, v\ `ncuraj\m s\ lua]i leg\tura cu un grup deja existent de A.A. pentru a v\ ajuta `n acest proces. Pute]i, de asemenea, s\ contacta]i Centrul de consiliere [i reabilitare a persoanelor dependente de alcool [i alte droguri din Ia[i sau Proiectul Sf. Dimitrie Basarabov de Informare [i Tratament al Alcoolismului [i Dependen]ei de Alte Droguri din ClujNapoca, iar noi v\ vom oferi ajutor `n `nceperea acestui grup. ~n Anexe, exist\ o list\ cu grupurile A.A. din Romnia; pentru mai multe informa]ii, pute]i lua leg\tura cu acestea. Oricine crede c\ ar putea avea o problem\ cu b\utul este bine-venit la A.A. Dac\ `n zona `n care locui]i exist\ un grup de Alcoolici Anonimi, `nso]i]i-l pe b\utorul-problem\ la o `ntlnire deschis\ a acestora. Dac\ e posibil, contacta]i grupul `nainte de a merge la `ntlnire [i anun]a]i-v\ participarea. Aminti]i-i candidatului c\ la A.A. va `ntlni oameni care au admis ei `n[i[i c\ au o problem\ cu b\utul [i c\ ace[tia `l vor putea ajuta s\ decid\ dac\ el are sau nu aceea[i problem\.

86

FLOYD FRANTZ

VIII. Cteva principii de baz\ ale A.A.-ului


Conceptul de boal\: A.A.-ul crede c\ boala alcoolismului este `nso]it\ de o varietate de consecin]e biologice, psihologice, sociale [i spirituale. Cu alte cuvinte, alcoolismul este considerat a fi o boal\ bio-psiho-socio-spiritual\. Recuperarea din alcoolism implic\ abordarea problemelor fizice, emo]ionale, sociale [i spirituale asociate cu acesta. Asta `nseamn\ c\ alcoolismul este v\zut ca o afec]iune medical\ [i nu ca o deficien]\ moral\. ~n textul de baz\, cartea Alcoolicii Anonimi, boala a fost descris\ ca fiind o alergie fizic\ cuplat\ cu o obsesie mental\. Voi aminti aici c\ `n timpul unei vizite la o m\n\stire, l-am `ntrebat pe liderul spiritual de acolo despre gndurile lui legate de alcoolism. A spus: Alcoolicul este ira]ional, problemele se afl\ `n mintea lui. Aceast\ observa]ie vine de la un om care nu a citit niciodat\ o carte despre alcoolism, dar a consiliat mul]i alcoolici de-a lungul anilor. Am fost uimit pentru c\ spunea exact acela[i lucru pe care `l spun c\r]ile A.A. despre alcoolism. Alcoolismul este o afec]iune progresiv\ care poate fi stopat\, dar nu vindecat\. Abstinen]a de la alcool pe toat\ durata vie]ii este necesar\ recuper\rii. A.A. ne arat\ c\ pre]ul pe care `l cere dependen]a este preluarea total\ a persoanei, incluznd o diminuare a

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

87

experien]ei umane, ajungndu-se la un sentiment de goliciune, de `nstr\inare, de izolare [i pierdere a scopului `n via]\. Din perspectiva A.A.-ului, aceste deficien]e ale experien]ei umane sunt cel mai bine abordate printr-o recuperare bazat\ pe spiritualitate, a[a cum se subliniaz\ `n cei 12 Pa[i [i `n capitolul V din cartea A.A. Neputin]a. Nici o schimbare marcant\ nu e posibil\ pn\ ce persoana nu poate admite c\ are nevoie de ajutor pentru a se schimba. Asta `nseamn\ c\ ea nu se poate opri din b\ut f\r\ ajutor de la Dumnezeu. Putere Superioar\. Deseori, acest termen e gre[it `n]eles de c\tre cei ce citesc literatura A.A. Inten]ia A.A.-ului e de a spune c\ abstinen]a e posibil\ pentru alcoolic, dar c\ trebuie s\ avem o rela]ie mai bun\ cu Dumnezeu pentru a ne putea dep\[i sl\biciunile umane. Ideea este c\ pentru reu[ita unui program de recuperare, avem nevoie de `mbun\t\]irea rela]iei cu El. Un om, chiar dac\ e preot, poate deveni alcoolic, dac\ [i-a pierdut rela]ia cu Dumnezeu. Inventarul [i confesiunea. Este un principiu spiritual de baz\ `n recuperarea `n A.A. acela c\ recuperarea e posibil\ numai dac\ alcoolicul e sincer fa]\ de el `nsu[i [i fa]\ de ceilal]i `n leg\tur\ cu dificult\]ile trecutului [i prezentului. Schimbarea cu ajutorul lui Dumnezeu. Membrii A.A. cer ajutorul lui Dumnezeu pentru a se cunoa[te mai bine [i pentru a schimba tr\s\turile nedorite cu acest ajutor. Repararea gre[elilor. Exist\ [i alte aspecte ale spiritualit\]ii din perspectiva A.A.-ului, printre care [i repararea gre[elilor fa]\ de cei pe care i-a r\nit alcoolicul. Acest lucru e f\cut, de obicei, sub `ndrumarea unui membru A.A. mai experimentat sau a consilierului spiritual. Participarea la `ntlniri. Una dintre cele mai importante componente ale recuper\rii din abordarea celor 12 pa[i este

88

FLOYD FRANTZ

participarea activ\ [i frecvent\ la `ntlnirile A.A. Aceasta contribuie la dobndirea [i men]inerea abstinen]ei de c\tre noii membri. Trebuie notat aici c\, la `nceputurile A.A., o `ntlnire pe s\pt\mn\ era considerat\ suficient\. Ast\zi, oamenii prefer\ s\ participe mai des. Nu exist\ o recomandare oficial\ `n acest sens. Sugestia noastr\ este ca oamenii s\ decid\ pentru ei `n[i[i de cte `ntlniri au nevoie pentru a r\mne abstinen]i. Unora le place aspectul social al `ntlnirilor, deci se duc mai des. Al]ii particip\ o vreme, dup\ care nu se mai duc. Mul]i recad f\r\ ajutorul grupului, `ns\ unii reu[esc s\ stea abstinen]i [i f\r\ A.A. Alcoolicii Anonimi nu sprijin\ [i nu contest\ nici o cauz\ extern\. De exemplu, nu este o societate anti-alcool [i nu se implic\ `n dezbateri legate de ar trebui sau nu ca al]i oameni s\ bea alcool. Membrii s\i [tiu, pur [i simplu, c\ pentru ei nu e bine s\ consume alcool. A.A.-ul ca tratament complementar. Programele de tratament [i A.A.-ul merg mn\-`n-mn\. {tim c\, folosind sprijinul comunitar oferit de Alcoolicii Anonimi, tratamentul va avea [anse mai mari de succes. De asemenea, de unul singur, A.A.-ul nu este la fel de eficient cum este `n combina]ie cu tratamentul. ~n plus, literatura A.A. sugereaz\ `n unele cazuri nevoia interven]iei medicale, `nainte de participarea la grupurile de suport. Majoritatea alcoolicilor beneficiaz\ de pe urma particip\rii la ambele grupuri. Unii nu r\spund la A.A., dar se recupereaz\ `n programul de tratament, de[i asta nu e ceva obi[nuit. De obicei, grupul de tratament e eficient numai `n cazul `n care clientul va participa la `ntlnirile A.A. A.A.-ul `ncearc\ s\ se men]in\ neutru fa]\ de probleme specifice legate de Dumnezeu [i Biseric\. Astfel, A.A.-ul este deschis tuturor alcoolicilor, indiferent de apartenen]a lor religioas\ sau de absen]a acesteia. Oricum, dac\ citi]i c\r]ile

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

89

A.A.-ului, ve]i descoperi c\ ei `i `ncurajeaz\ pe oameni s\ se re`ntoarc\ la credin]a lor. Mul]i alcoolici `ncep s\ participe la slujbele de la biseric\ numai dup\ ce devin abstinen]i. Atunci, datorit\ discu]iilor frecvente despre Dumnezeu [i spiritualitate, se va re`nnoi interesul fa]\ de spiritualitate [i Biseric\. Orice om poate s\ dobndeasc\ boala alcoolismului, a[a cum dovedesc chiar membrii A.A.-ului. Indiferent de profesia sau pozi]ia pe care o are o persoan\, dac\ b\utura are un impact nefavorabil asupra vie]ii ei [i nu poate `nceta b\utul, majoritatea membrilor A.A. ar considera c\ aceasta este alcoolic\. Principiile spirituale ale A.A.-ului provin direct din Biblie, iar Biblia constituie fundamentul spiritual al celor 12 Pa[i. De fapt, ei sunt principii spirituale universal acceptate ce pot fi reg\site `n toate marile religii ale lumii. Cteva gnduri despre A.A. [i Biseric\. Am putea spune c\ Ortodoxia este un larg program de recuperare pentru fiin]ele umane aflate `n suferin]\ datorit\ tuturor felurilor de boli umane [i e[ecurilor. A.A. este un program de recuperare orientat specific c\tre boala spiritual\, emo]ional\ [i fizic\ a alcoolismului. Acesta `i permite cre[tinului ortodox s\ se recupereze din alcoolism `n A.A., `n timp ce folose[te Biserica pentru a-[i consolida [i extinde spiritualitatea per ansamblu. Nu exist\ nici un conflict `ntre abordarea spiritual\ a A.A.ului [i cea a Bisericii. Noi suger\m ca orice cre[tin ortodox care folose[te A.A.-ul s\ men]in\ leg\tura cu preotul sau cu consilierul lui spiritual. A.A. `i `ncurajeaz\ pe membrii s\i s\ frecventeze bisericile de care apar]in. A.A.-ul va `ncerca `ntotdeauna s\ coopereze cu clerul. Preotul poate nu numai s\ `ncurajeze abstinen]a, dar [i s\ `l ajute pe alcoolic `n `n]elegerea [i practicarea celor 12 Pa[i spirituali ai recuper\rii.

90

FLOYD FRANTZ

A.A.-ul nu i se potrive[te oricui [i nu `ncearc\ s\ r\spund\ nevoilor tuturor. Exist\ oameni care, dintr-un motiv sau altul, nu accept\ abordarea spiritual\ `n tratarea alcoolismului, iar A.A. nu se pronun]\ `n acest sens. Un mod simplu de a descrie acest lucru este zicala: A.A.-ul nu este pentru cei care au nevoie de el, ci pentru cei care `l vor. Asocia]ia Alcoolicilor Anonimi este un program de recuperare care a ajutat milioane de oameni din toat\ lumea s\ renun]e la b\ut. Conceptele de baz\ ale acestuia sunt c\, pentru ca membrii s\i s\ r\mn\ abstinen]i, e necesar ca ace[tia s\ fie sinceri fa]\ de ei `n[i[i, s\ `nve]e s\ aib\ `ncredere `n Dumnezeu [i s\ ajute la rndul lor al]i alcoolici. EXPERIEN}| DIN RECUPERARE Experien]a relatat\ mai jos este reprezentativ\ pentru pacien]ii cu care lucr\m.

O NOU| VIA}| M-am n\scut `ntr-un or\[el minier unde au fost repartiza]i p\rin]ii mei dup\ absolvirea institutului minier. Tr\iam `mpreun\ cu p\rin]ii, cele dou\ surori [i bunica din partea mamei `n casa construit\ de p\rin]i. ~n acea zon\ minier\, alcoolismul era o stare normal\. Vacan]ele le petreceam la bunicii din partea tat\lui care locuiau `ntr-o cunoscut\ zon\ viticol\. La bunici, ne sim]eam foarte bine, dar acolo, `n loc de ap\, se bea vin sau suc de mere fermentat. Am fost crescu]i mai ales de bunica din partea mamei, p\rin]ii veneau acas\ seara trziu, iar pe tata nu-l vedem de multe ori cu lunile. Tata bea foarte mult [i venea acas\ doar noaptea trziu, avnd dese scandaluri cu mama. De multe ori, mama refuza s\-i deschid\ u[a; atunci, venea la noi la geam [i ne ruga s\-i

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

91

deschidem, dar noi nu aveam voie. Am suferit mult `n copil\rie din cauza conflictelor [i a ne`n]elegerilor dintre p\rin]i. Situa]ia material\ a familiei era bun\, deoarece, `n ciuda be]iilor lui tata, acesta nu avea probleme la serviciu; de multe ori, venea acas\ pe la dou\ noaptea [i la [ase pleca la lucru. Aveam opt luni cnd mama a surprins-o pe servitoare c\-mi d\dea s\ beau ceai cu vin ca s\ dorm toat\ ziua. La noi la mas\ nu se bea dect vin [i ]uic\; apa nu se folosea dect pentru sp\lat. ~n clasa `nti `mi duceam la [coal\ mncarea [i un sfert de vin. Acum, cu ajutorul programului A.A., pot privi `napoi la copil\ria mea [i `n]eleg c\, `nc\ de cnd eram copil, aveam un comportament compulsiv de alcoolic. La paisprezece ani am avut prima com\ alcoolic\, soldat\ cu o moarte clinic\. Dup\ acea com\ alcoolic\, tata s-a speriat [i, datorit\ ne`n]elegerilor tot mai frecvente cu mama, ne-am mutat `ntr-o alt\ localitate. Am f\cut [coala la un liceu foarte bun, dar, datorit\ faptului c\ continuam s\ beau [i eram de-o agresivitate ie[it\ din comun, am fost orientat spre sportul de performan]\. Am f\cut schi, haltere, box. M-am dedicat, pn\ la urm\, sportului pe care l-am iubit cel mai mult, RUGBY. La vrsta de 15 ani jucam `n divizia A att la juniori, c=t [i la seniori. Aceasta, poate, a fost salvarea mea pentru c\, `n ritmul care beam, a[ fi fost terminat `n scurt timp. M-am dedicat sportului, iar la 17 ani jucam deja `n na]ional\. ~n pauzele de campionat sau dup\ meciuri continuam s\ beau foarte mult. Singurele lucruri pe care le iubeam erau alcoolul, sportul [i violen]a dus\ la extrem. Datorit\ agresivit\]ii, am avut parte de multe accident\ri foarte grave `n timpul meciurilor. Totul a culminat cu o accidentare `n Tunis, soldat\ cu o disjunc]ie de coloan\, ruperea a dou\ coaste de pe aceea[i vertebr\ [i hemoragie intern\. ~n

92

FLOYD FRANTZ

drum spre spital, [tiam c\ voi muri, `mi p\rea r\u de aceast\ via]\. Mi-am promis c\, dac\ scap, m\ voi schimba. Am fost salvat, dar am trecut printr-o experien]\ deosebit\; era a doua oar\ [i mi-am dat seama c\ nu este a[a r\u s\ mori. Am plecat `n Italia la refacere [i tratament, aici am tr\it poate cele mai frumoase momente ale vie]ii de pn\ atunci. ~n ciuda promisiunilor f\cute `n fa]a mor]ii, am continuat s\ duc aceea[i via]\. Dup\ refacere, mi s-a interzis s\ joc o perioad\, astfel am fost luat `n armat\. Am avut parte de cea mai grea armat\ posibil\ la unit\]i speciale, desant `n teren muntos, pe timp de iarn\. ~n armat\, datorit\ be]iilor [i a violen]ei, am f\cut multe zile de arest. Totul a culminat cu ajungerea `n fa]a Cur]ii Mar]iale, datorit\ agres\rii unui locotenent. Am sc\pat, declarndu-m\ nebun [i internndu-m\ la neuropsihiatrie. Dup\ armat\, am fost internat pentru prima dat\ `ntr-o clinic\ de psihiatrie [i diagnosticat cu etilism-cronic. Am intrat la Politehnic\ [i am re`nceput s\ joc. Dar beam din ce `n ce mai mult, `ncercnd din r\sputeri s\ am un oarecare control asupra alcoolului. Mi-a fost interzis s\ mai joc datorit\ recidiv\rii vechilor r\ni [i iminen]ei unei paralizii de la mijloc `n jos. Am `nceput s\ beau [i mai mult, la 25 de ani fiind internat din nou la psihiatrie cu acela[i diagnostic: etilism-cronic. Am stat internat patru luni; la externare mi s-a spus s\ beau mai pu]in [i s\ evit t\riile. Am stat abstinent dou\ ore, avnd acea obsesie mental\ c\ am s\ reu[esc s\ controlez alcoolul. Eram `nsurat [i aveam un copil, dar asta nu avea nici o importan]\ pentru mine. Am absolvit Politehnica, dar eram `ntr-o stare grav\, aproape nu mai aveam nici un control asupra alcoolului. Fiind cre[tin practicant, am `ncercat jur\mntul `n fa]a lui Dumnezeu. Prima dat\, am f\cut acest jur\mnt pe 6 luni.

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

93

Au fost lunile care au trecut cel mai greu. Era foarte dificil pentru mine, deoarece aveam un restaurant [i un bar, ocupndu-m\, `n acela[i timp, cu distilarea [i contrabanda de alcool. Dup\ ce au trecut aceste luni, `n ziua cnd se `mplinea termenul, m-am dus la un prieten care avea un bar [i l-am rugat s\-l deschid\ numai pentru mine. Am stat cu ceasul `n mn\, a[teptnd s\ treac\ minutele care au mai r\mas. Apoi, am intrat [i am r\mas `n extaz, ca un cre[tin habotnic `n fa]a altarului, uitndu-m\ la barul din fa]a mea. La `nceput, am b\ut singur, dar pe urm\ mi-am chemat prietenii [i am b\ut pn\ diminea]\. Am b\ut zi [i noapte aproape o lun\, fiind sigur c-am s\ mor. M-am separat de so]ie, cu care aveam doi copii, ducnd o via]\ de chefuri [i destr\b\l\ri cumplite. Am ajuns `ntr-o stare deplorabil\ att fizic, c=t [i spiritual; mocirla `n care m\ zb\team aproape m-a `nghi]it. Atunci cnd credeam c\ nu mi se mai poate `ntmpla nimic bun, am `ntlnit o femeie care m-a acceptat a[a cum eram. I-am spus c\ pentru mine nu mai exist\ speran]\ [i s\ nu-[i piard\ vremea cu mine. Dar m-a iubit a[a cum eram, distrus [i neajutorat ca un copil. Am luat `mpreun\ hot\rrea de-a schimba mediul, de a sta departe de tenta]ii [i prieteni. Ne-am mutat la ]ar\ unde am construit o cas\ [i am cump\rat p\mnt. Am jurat c\ nu m\ voi atinge de b\utur\ un an. Acel an a fost foarte bun, am ajuns la un oarecare echilibru, munca la ]ar\ `n aer curat mi-a restabilit s\n\tatea. Aveam deja 15 ani de lupt\ contra alcoolismului meu, dar mai speram s\ reu[esc. La sfr[itul acelui an, eram convins c\ voi reu[i [i c\ via]a mea poate lua o direc]ie bun\. Dar m-am `n[elat. ~n prima zi dup\ `ncheierea jur\mntului m-am dus la bar, fiind convins c\ de data asta o s\ reu[esc, c-o s\ pot controla alcoolul [i-o s\ pot bea ca un om normal. Aceast\ obsesie m-a

94

FLOYD FRANTZ

costat scump; `ncercarea de-a bea controlat a e[uat dramatic. Am continuat a[a c]iva ani ajungnd aproape de final. Singura dorin]\ era s\ mor c=t mai repede pentru a nu distruge via]a celor care `nc\ mai ]ineau la mine. Am distilat 150 l de ]uic\ [i mi-am spus c\ acesta va fi sfr[itul. Dup\ o s\pt\mn\, nu mai eram `n stare s\ m\ scol din pat, nu mncasem nimic de mai multe zile [i beam continuu zi [i noapte. Dup\ 14 zile, organismul nu mai primea nici un fel de alcool [i eram `nc\ `n via]\. Apoi a urmat sevrajul, delirium tremens, co[maruri `nfrico[\toare. Parc\ tot iadul coborse pe p\mnt. {ansa mea a fost acea femeie care s-a devotat `ngrijirii mele; f\r\ ea nu cred c-a[ fi supravie]uit. Am continuat a[a aproape `nc\ un an. Singura dorin]\ era s\ mor. Salvarea a venit cnd `mi pierdusem orice speran]\. Sora mea mai mic\, aflnd situa]ia mea, a venit la mine `ntr-o zi de joi, `mpreun\ cu `ndrum\torul meu spiritual. M-au g\sit `ntr-o situa]ie deplorabil\, beam de mai multe zile continuu. Preotul a insistat s\ vin la el acas\ duminica. Pentru mine era un nonsens pentru c\ ar fi trebuit s\ m\ opresc din b\ut, dup\ care ar fi trebuit cel pu]in 3 zile ca s\ intru `n stare de func]ionare. Dar acea minune care speram s\ m\ salveze a `nceput s\ func]ioneze. Noaptea n-am mai b\ut, iar a doua zi am plecat `n localitatea unde era preotul. Spre surprinderea mea, n-am intrat `n sevraj [i nici nu-mi era a[a r\u. Duminic\ m-am `ntlnit cu preotul la el acas\, unde am stat de vorb\ mai mult timp. Mi-a spus c\ nu mai are rost s\ fac promisiuni [i jur\minte pentru c\ nu mai func]ioneaz\ `n cazul meu. I-am dat dreptate [i, spre surprinderea mea, a spus c\ are un prieten care a reu[it cu ajutorul unui grup numit Alcoolicii Anonimi. Mi-a sugerat c\ asta ar putea s\ m\ ajute [i pe mine. Eram sceptic `n posibilitatea acestui grup de a m\ ajuta, dar, ca s\ fiu cu inima `mp\cat\, mi-am zis

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

95

c\ o s-o fac [i pe asta. Fiind aproape timpul, am plecat direct acolo. ~ntlnirea m-a surprins, fiindc\ am auzit vorbind oameni care spuneau c\ sunt alcoolici, de[i nu mai beau de 19 ani, de 4 ani [i mul]i de cteva luni. Atunci, nici prin cap nu mi-ar fi trecut c\ din acea clip\ eu n-o s\ mai beau [i c\ acea zi va fi `nceputul unei abstinen]e care-mi va schimba cu des\vr[ire modul de via]\. ~n aceea[i zi, am primit Big-Book-ul (Cartea Mare a Alcoolicilor Anonimi) [i-am plecat spre cas\, rezistnd cu greu ispitei de-a bea ceva. Am citit Cartea Mare pe ner\suflate fiind uimit de cele aflate [i, mai ales, de faptul c\ alcoolismul este o boal\ incurabil\ [i c\ singura mea [ans\ este s\ m\ re]in de la acel prim pahar. Dar cum s\ fac acest lucru? M-am gndit mult la ce aveam de f\cut [i am hot\rt c\ cel mai important pentru mine era ob]inerea [i p\strarea abstinen]ei. Am realizat acest obiectiv mergnd la `ntlnirile A.A., relund leg\tura cu Biserica [i participnd la un grup de tratament. Astfel, mi-a fost redat\ via]a, iar Dumnezeu a `nceput s\ intervin\ din ce `n ce mai mult `n via]a mea. Primele luni mi-a fost foarte greu, am fost foarte aproape de rec\dere; numai interven]ia lui Dumnezeu `n via]a mea [i acea gra]iere zilnic\ prin participarea la grupurile de tratament [i grupurile A.A. m-au salvat. Via]a mea s-a schimbat, mi-am `ntemeiat o nou\ familie [i am reluat leg\tura cu cei doi copii din prima c\s\torie. ~nc\ mai am multe defecte de caracter la care trebuie s\ lucrez [i este un miracol c\ sunt dispus s-o fac. R\splata recuper\rii este imens\. ~i mul]umesc lui Dumnezeu pentru simpla `ndurare a abstinen]ei. F\r\ program, nu ar exista abstinen]\ [i eu nu a[ fi aici.

96

FLOYD FRANTZ

IX. Pentru familia [i prietenii alcoolicului


Men]iune: Autorul nu poate vorbi `n numele Serviciilor Familiale Al-Anon. De[i cea mai mare parte a afirma]iilor care urmeaz\ sunt preluate din literatura oficial\ Al-Anon, acestea trebuie considerate drept interpret\rile autorului asupra abord\rii folosite de comunitatea AlAnon. Pentru o informare oficial\ privind Al-Anon-ul, v\ `ncuraj\m s\ contacta]i sediul central al Serviciilor Familiale Al-Anon. Adresele pot fi g\site `n Anexe, al\turi de cele ale Alcoolicilor Anonimi. De multe ori, familia [i prietenii alcoolicului sufer\ mai mult de pe urma b\utului dect alcoolicul `nsu[i. Centrul de tratament are o component\ de sprijinire a familiilor [i `i `ncurajeaz\ pe membrii acestora s\ participe la grupul de Servicii Familiale Al-Anon. Acest program, Al-Anon, de[i e separat de Alcoolicii Anonimi, colaboreaz\ `ndeaproape cu ace[tia [i folose[te `ntr-un mod asem\n\tor aceia[i 12 pa[i. ~n Al-Anon, membrii familiei folosesc cei 12 Pa[i la fel cum `i utilizeaz\ alcoolicii `n A.A. Singura diferen]\ const\ `n subiectul abord\rii [i `n problemele specifice fiec\rui grup. Includ `n aceast\ sec]iune o prezentare general\ a celor 12 pa[i

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

97

[i o introducere `n principiile de baz\ ale recuper\rii, a[a cum se reg\sesc ele `n A.A. [i Al-Anon. Facem aceast\ scurt\ descriere a programului de baz\ al Al-Anon din dou\ motive. ~n primul rnd, pentru c\ Centrul de tratament sprijin\ [i crede `n abordarea spiritual\ pozitiv\ a Al-Anon. ~n al doilea rnd, Al-Anon-ul, ca [i A.A.-ul, este un program bazat pe comunitate. Oricare doi oameni care sunt interesa]i `n a se ajuta pe sine pentru a face fa]\ efectelor pe care le are alcoolismul asupra propriilor vie]i pot `ncepe o `ntlnire Al-Anon. Sper\m c\ tratarea acestui subiect `n cadrul c\r]ii de fa]\ va `ncuraja `nceperea de astfel de grupuri de sprijin familial `n Romnia. Sloganurile, sugestiile [i cei 12 pa[i sunt reg\si]i att `n programul A.A., ct [i `n Al-Anon. Sper\m c\ ele vor ajuta la `n]elegerea programului familial de recuperare. EXPERIEN}| DIN RECUPERARE Experien]a relatat\ mai jos este reprezentativ\ pentru pacien]ii cu care lucr\m `n cadrul Centrului de tratament. CALEA M-am n\scut cu mul]i ani `n urm\ `ntr-un sat `n care consumul de alcool era un lucru obi[nuit, normal, pentru majoritatea s\tenilor. Acolo se f\cea mult\ ]uic\ de prune o b\utur\ foarte tare, cu multe grade. {i la mine `n familie, ca `n majoritatea familiilor, se consuma zilnic ]uic\ de prune, la `nceput de c\tre tata [i mai trziu de c\tre cei doi fra]i ai mei. Copil\ria mea a fost marcat\ puternic de consumul de alcool. Copil fiind, `mi aduc aminte serile cnd ne a[ezam la mas\ pentru cin\, cu tata beat (Dumnezeu s\-l odihneasc\, a decedat cu mul]i ani `n urm\). ~mi aduc aminte cum mama tre-

98

FLOYD FRANTZ

buia s\ fie foarte atent\ cnd se servea masa deoarece `ntotdeauna ceva nu era bine; ori `i lua farfuria s\-l mai serveasc\ cu mncare, ori nu observa c\ a terminat din farfurie [i nu-l `ntreba dac\ mai vrea, oricum, aproape `n fiecare sear\, cina se termina cu farfuriile aruncate pe jos pe motivul c\ mama nu era suficient de atent\. Anii au trecut. La 14 ani am plecat la [coal\, veneam acas\ numai `n vacan]e. La 18 ani, m-am `ntors `n sat [i lucram ca [i contabil\ la C.A.P., perioad\ `n care [i fra]ii mei au `nceput s\ bea. }in minte cum fratele cel mai mare se urca duminica beat pe tractor [i conducea cu vitez\ foarte mare prin sat, de speria to]i oamenii care fugeau din calea tractorului. ~mi aduc aminte ]ipetele de groaz\ ale mamei care era speriat\ [i mai tare dect noi ceilal]i. Cel\lalt frate mai mic a b\ut pn\ a `nnebunit [i a fost dus cu salvarea la dezalcoolizare. Norocul lui a fost c\, dup\ ce a venit din spital, n-a mai consumat niciodat\ b\uturi alcoolice. A[a a fost copil\ria mea marcat\ de consumul de alcool. Mai trziu, la 19 ani, ca s\ scap de problemele de acas\, m-am c\s\torit cu un b\iat foarte bun, lini[tit (la prima vedere). Mai trziu, am descoperit c\ [i el consuma zilnic alcool. Cred c\ nu am fost prea surprins\ de acest lucru, deoarece consideram la vremea aceea c\ este un lucru normal, dar so]ul meu s-a dovedit a fi un om foarte violent cnd era beat. Venea noaptea acas\ beat [i g\sea tot felul de motive (ne`ntemeiate, bine`n]eles) ca s\ fac\ scandal. ~mi arunca papucii de cas\ afar\, m\ trezea [i m\ trimitea afar\ s\-i caut, spunnd c\ nu i-am l\sat unde a trebuit. Alt\dat\, ne-am dus `mpreun\ cu na[ii la p\rin]ii lui; bine`n]eles, era foarte beat. Mama lui s-a sup\rat foarte tare [i i-a repro[at c\ merge acas\ beat atunci cnd vin [i musafirii. S-a enervat a[a de tare c\ a b\tut-o pe mama lui [i a stricat tot din cas\. Eu [i copii am

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

99

fugit la un frate de-al lui din vecini. ~n noaptea aceea mi-a fost fric\ s\ m\ mai duc acas\. Exemple sunt multe [i dureroase, `mi era fric\ de el nu era sear\ `n care s\-l a[tept lini[tit\ acas\. Via]a al\turi de el a fost un calvar [i pentru mine, [i pentru copii [i dup\ 7 ani ne-am desp\r]it. Locuiam `n chirie, la o m\tu[\ a lui, dar bine`n]eles c\ eu am r\mas cu copiii `n locuin]\. Le eram foarte drag\ la b\trni. Dup\ 3 ani, am primit un apartament cu 2 camere `n care locuiesc [i acum. Eu am r\mas cu cei 2 b\ie]i mici, de 5 [i 6 ani, am avut grij\ de ei, am `ncercat s\-i educ ct mai bine, le-am oferit tot ce mi-a stat `n putere s\ le ofer, dar, mai ales, le-am oferit o via]\ lini[tit\, f\r\ scandal [i alcool. Recunosc c\ `n perioada ct au fost elevi am fost o mam\ destul de dur\ cu ei. Nu i-am b\tut niciodat\, dar aveam preten]ia s\ [tiu tot ce fac, cu cine sunt prieteni, cu cine se joac\. Cnd gre[eau ceva, a doua zi nu `i mai l\sam la joac\ sau la televizor. A[a am procedat [i cnd erau mai mari, la liceu. B\iatul cel mare mi-a repro[at cnd a mers `n armat\ c\ din cauza mea nu s-a distrat `n timpul liceului, c\ eu nu i-am dat voie s\ mearg\ nic\ieri. Nu [tiu dac\ am procedat corect, dar la vremea aceea m\ gndeam c\, fiind doi b\ie]i cu o mam\, f\r\ tat\, s\ nu apuce pe c\i gre[ite. Adev\rul este c\ pn\ au mers `n armat\ nu am avut nici un fel de probleme cu ei; chiar dac\ nu le-a convenit programul pe care-l f\ceam, m-au ascultat. B\iatul cel mare nu bea deloc. B\iatul cel mic a `nceput s\ bea (cnd mi-am dat eu seama) dup\ armat\. A fost `n armat\ `n timpul revolu]iei [i a venit de acolo foarte marcat psihic, ct [i fizic. I-au fost afectate timpanele din cauza `mpu[c\turilor [i nu mai aude bine. A avut un loc de munc\ foarte bun, dar, din cauza consumului de alcool, care era pe zi

100

FLOYD FRANTZ

ce trecea tot mai mare, [i-a pierdut locul de munc\ [i de atunci lucreaz\ provizoriu pe unde-[i g\se[te, deoarece nu-l ]ine nimeni `n serviciu. Cu toate `ncerc\rile mele de a-l opri din b\ut, n-am reu[it; dimpotriv\, situa]ia s-a agravat [i mai tare. {i-a pierdut toate actele de c]iva ani [i, a[a cum n-am reu[it s\-l fac s\ se lase de b\ut, nu pot s\-l l\muresc s\-[i fac\ alte acte; nu are nici carte de munc\. ~ntr-un cuvnt, e un om terminat. Pe zi ce trece, bea tot mai mult. {i eu nu pot s\ fac nimic, m\ uit la el cum se distruge cu fiecare zi ce trece [i v\d ct de neputincioas\ sunt. M\ rugam la Dumnezeu `n fiecare zi s\-mi arate calea pe care s\ o urmez ca s\ `l ajut pe el [i s\ m\ ajut [i pe mine, deoarece via]a mea a devenit insuportabil\. Dumnezeu mi-a `ndrumat pa[ii spre Al-Anon, loc unde vin de cteva luni [i unde am `nv\]at multe lucruri bune. De[i el continu\ s\ bea poate mai mult dect `nainte, [i eu, [i comportamentul meu fa]\ de el s-a schimbat. Acum `l tratez ca pe un om bolnav, nu ca pe un alcoolic. Pn\ cnd nu am venit la acest grup, nu mi-am dat seama c\ via]a `n jurul alcoolismului mi-a afectat foarte mult personalitatea [i comportamentul fa]\ de alte persoane [i, mai ales, fa]\ de b\iatul meu; la fel, mi-a afectat [i s\n\tatea mintal\. Prin participarea la grupul de tratament [i consiliere, precum [i la grupul familial Al-Anon, am `nceput s\-mi recap\t `ncrederea `n mine, `n faptul c\ m\ pot schimba `n bine, c\ pot s\-mi schimb comportamentul fa]\ de cei lng\ care tr\iesc [i am `nceput s\-mi recap\t senin\tatea [i s\n\tatea mental\. Acest lucru se poate `ntmpla [i datorit\ faptului c\ am g\sit acolo oameni minuna]i, devota]i suflete[te, care fac tot

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

101

posibilul ca acest grup s\ func]ioneze [i s\ ne sim]im minunat `n cadrul grupului. La o scurt\ perioad\ dup\ ce am participat la grupul AlAnon, am `nceput s\ frecventez [i grupul de tratament [i consiliere unde, parcurgnd primii trei din cei 12 pa[i (care trebuie parcur[i `n cadrul acestui grup), am `nceput s\ simt c\ sunt alt om; am `nceput s\ privesc altfel problemele pe care le am, s\-mi dau seama c\ nu am putere s\ rezolv problemele altora, s\ schimb oamenii (a[a cum `ncercam `nainte). ~ntr-un cuvnt, s\-mi dau seama c\ fiecare om e st\pn pe via]a lui [i noi nu putem interveni s\-l schimb\m, nu avem puterea necesar\ s\ facem acest lucru. Singurul care poate interveni `n via]a noastr\ este Dumnezeu. Cei trei pa[i pe care i-am f\cut `n cadrul grupului se refer\ la acest lucru [i sunt pentru mine primii trei pa[i spre recuperare. Primul pas se refer\ la faptul c\ am admis c\ sunt neputincioas\ `n fa]a alcoolului [i c\ via]a mea a devenit un calvar. ~ntr-adev\r, cei 13 ani tr\i]i lng\ un alcoolic mi-au demonstrat acest lucru. Al doilea pas se refer\ la faptul c\ eu nu pot face fa]\ alcoolicului [i problemelor legate de el [i c\ numai o Putere Superioar\ (pentru mine, Dumnezeu) poate s\-mi redea s\n\tatea mental\, senin\tatea [i puterea de a face fa]\ problemelor pe care le am. Al treilea pas pe care l-am f\cut se refer\ la a-mi l\sa via]a [i voin]a `n grija lui Dumnezeu, c\ci oricum El este acela care `mi hot\r\[te soarta [i tot ce se `ntmpl\ `n vie]ile noastre este numai voin]a Lui. O s\ merg `n continuare la acest grup, cu speran]a [i cu credin]a c\ tot ce mi se va `ntmpla `n via]\ va fi doar voia lui

102

FLOYD FRANTZ

Dumnezeu, [i nu voia mea. Pentru mine, dup\ cum am mai spus, este foarte important. El mi-a redat `ncrederea `n mine, `n via]\ [i speran]a c\, poate, `ntr-o zi, b\iatul meu nu va mai bea sau cel pu]in eu voi fi mai puternic\, mai s\n\toas\ mintal [i `mi voi schimba comportamentul fa]\ de b\iatul meu, astfel `nct s\ putem duce via]\ ct mai aproape de cea normal\.

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

103

X. O scurt\ discutare a celor 12 pa[i


PASUL 1: Am admis c\ eram neputincio[i `n fa]a alcoolului, c\ nu mai eram st\pni pe via]a noastr\.
A[a dificil cum este, Pasul 1 este deosebit de necesar [i este, de fapt, pasul fundamental al recuper\rii. Admiterea neputin]ei noastre fa]\ de alcool ne permite s\ fim deschi[i [i s\ accept\m nevoia de a face ceva `n leg\tur\ cu dependen]a noastr\. La `nceput, ne este dificil s\ ne recunoa[tem ca fiind complet `nvin[i, dar pn\ cnd alcoolicul nu recunoa[te c\ nu poate bea f\r\ probleme, va continua `ncerc\rile de a-[i controla b\utul. El nu va considera c\ e necesar s\ evite primul pahar [i va continua s\ bea [i s\ aib\ probleme din cauza b\utului s\u. Acela[i lucru e valabil [i pentru membrii familiei. Trebuie s\ admitem c\ suntem neputincio[i fa]\ de alcool [i fa]\ de alcoolic. Ca [i membri ai familiei, ne asum\m prea multe responsabilit\]i pentru b\utul alcoolicului. Uneori, credem, `n mod gre[it, c\ noi suntem cauza pentru b\utul alcoolicului [i c\ `l putem controla pe alcoolic prin ceea ce facem sau nu facem. A-i g\ti mncarea preferat\, a ne `mbr\ca sau comporta `ntr-un anume fel sunt modalit\]i prin care `ncerc\m s\ control\m b\utul alcoolicului.

104

FLOYD FRANTZ

Trebuie s\ accept\m c\ nu suntem att de puternici. Dac\ nu `n]elegem c\ noi nu am cauzat alcoolismul, c\ noi nu `l putem controla pe alcoolic [i c\ nu `l putem vindeca pe alcoolic, ne vom angaja `n comportamente de control. Facem asta prin cic\lire, rug\min]i, plnsete [i alte modalit\]i [i mai subtile de manipulare. Pn\ cnd nu vom putea s\ ne deta[\m de comportamentul alcoolicului, vie]ile noastre vor r\mne de necontrolat [i vom deveni frustra]i, mnio[i [i, uneori, chiar vom sim]i am\r\ciune fa]\ de alcoolic pentru c\ el nu r\spunde eforturilor noastre de a-i controla b\utul. Atunci cnd admitem c\ suntem la fel de neputincio[i `n fa]a b\utului ca [i alcoolicul `nsu[i, devenim `n stare s\ trecem la ac]iuni mai constructive. ~ncepem s\ pred\m vie]ile noastre, ale celor dragi [i pe alcoolic `n grija lui Dumnezeu. ~ncepem s\ `n]elegem lucrurile pe care nu le putem schimba, `ncepem s\ lucr\m la a ne `mbun\t\]i vie]ile `n moduri mult mai realiste. Cu ajutorul lui Dumnezeu, `ncepem s\ schimb\m acele lucruri pe care le putem schimba la noi `n[ine [i `n via]a noastr\ de zi cu zi. Asta nu `nseamn\ c\ `ncet\m s\ `l mai iubim pe alcoolic, ci doar c\ ne deta[\m de comportamentul lui [i `i permitem s\ `[i accepte responsabilitatea propriei vie]i.

PASUL 2: Am ajuns la credin]a c\ o Putere superioar\ nou\ `n[ine ne-ar putea reda s\n\tatea mintal\.
E important pentru alcoolic s\ priveasc\ cu aten]ie acest pas. Dac\ suntem neputincio[i `n fa]a alcoolului iar istoria b\utului nostru ne dovede[te c\ suntem astfel atunci nu suntem complet `ntregi la cap. Nu mai alegem s\ bem sau s\ nu bem sau ct de mult vom bea, odat\ ce am `nceput. Avem nevoie ca Dumnezeu s\ ne ajute s\ ne reg\sim s\n\tatea mental\ pentru c\ nimeni altcineva nu ne poate ajuta. Nu exist\ remedii medicale, nici solu]ii psihiatrice [i nici o alt\ moda-

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

105

litate de a ie[i din aceast\ dilem\, cu excep]ia solu]iilor spirituale. Pasul 2 este pur [i simplu recunoa[terea faptului c\ Dumnezeu poate [i ne va ajuta s\ evit\m nebunia primului pahar [i c\ El ne va ajuta s\ descoperim pacea [i senin\tatea `n vie]ile noastre, dac\ suntem dispu[i s\ cooper\m. La fel, e important [i pentru membrii familiei s\ `n]eleag\ semnifica]ia acestui pas. ~n Pasul 1 am admis c\ ne luptam cu alcoolul, ceva ce nu puteam controla. Cei mai mul]i dintre noi am recunoscut [i c\ aveam nevoie de ajutor pentru a ne elibera de comportamentele obsesive, de temerile [i resentimentele pe care le aveam. Pentru membrii familiei, referirea la redarea s\n\t\]ii mentale `nseamn\ redescoperirea rela]iilor pa[nice [i semnificative cu oamenii din jurul nostru, cu noi `n[ine [i, mai ales, cu Dumnezeu. Pasul 2 ne spune c\ trebuie s\ ne fie redat\ s\n\tatea mental\, emo]ional\ [i spiritual\ [i c\ Dumnezeu, care este o Putere mai mare dect noi `n[ine, va `nf\ptui acest miracol pentru noi.

PASUL 3: Am hot\rt s\ ne l\s\m voin]a [i via]a `n grija lui Dumnezeu.


Dac\ am f\cut cei doi pa[i anteriori, am admis pn\ acum c\ suntem neputincio[i `n fa]a alcoolului [i c\ avem nevoie de redarea bun\st\rii mentale, emo]ionale [i spirituale. De asemenea, am recunoscut c\ Dumnezeu, care este o Putere superioar\ nou\, ne va ajuta dac\ vom folosi instrumentele spirituale care ne stau la `ndemn\. E posibil ca El s\ fac\ asta atunci cnd facem eforturi de a ne conforma voin]a noastr\ la a Lui. ~n Pasul 3, `ncepem s\ folosim instrumentele spirituale pe care le avem acum. Pasul 3 `ncepe atunci cnd devenim dispu[i s\ accept\m ajutorul lui Dumnezeu [i cnd lu\m decizia

106

FLOYD FRANTZ

de a ne preda via]a `n grija Lui. ~i pred\m problemele [i ~i l\s\m Lui p\r]ile mai mult sau mai pu]in bune ale vie]ilor noastre. ~i cerem protec]ia Lui, ghidarea Lui, precum [i participarea Lui activ\ `n vie]ile noastre. Asta vi s-ar putea p\rea o idee simplist\ [i idealist\ [i a]i putea considera c\ cei mai mul]i oameni `[i las\ via]a [i voin]a `n mna lui Dumnezeu `n mod normal, ca parte a vie]ii cotidiene. Ei bine, gndi]i-v\ pentru un moment la so]ia unui alcoolic care a[teapt\ acas\ `n timp ce so]ul ei e la bar [i bea. ~[i face griji; nu [tie dac\ so]ul va mai aduce ceva bani acas\ sau nu. Ea nu poate controla rezultatul b\utului lui [i se teme c\ nu va mai avea bani de mncare pentru s\pt\mna viitoare. E `ngrijorat\ pentru siguran]a lui pentru c\ e iarn\ [i el vine pe jos acas\. E mnioas\ pe el pentru c\ bea `n ziua de salariu, de[i a promis c\ nu o va mai face [i resimte [i o disperare spiritual\ pentru c\ asta se `ntmpl\ `n acela[i fel de ani de zile. S-a rugat pentru el, dorindu-[i ca el s\ se opreasc\ din b\ut [i acum se `ndoie[te c\ Dumnezeu `i mai ascult\ rug\ciunile. Atunci cnd aceast\ persoan\ capituleaz\ `n fa]a lui Dumnezeu, ea renun]\ la temerile ei, la anxietate [i la mnie pentru c\ are `ncredere c\ Dumnezeu o va ajuta, conform voii Lui pentru ea. Nu mai are nevoia de a controla [i de a fi responsabil\ pentru alcoolic. Prin aceast\ predare `n voia lui Dumnezeu, ea reg\se[te eliberarea [i poate s\ se concentreze pe activit\]i productive, precum cea de a avea grij\ de ea `ns\[i [i de familia ei. Ea `l repune pe Dumnezeu la crm\, se poate preocupa de g\sirea de solu]ii la problemele ei, mai degrab\ dect s\-[i iroseasc\ energia pe rezolvarea problemelor pe care le creeaz\ alcoolicul. Acela[i lucru e valabil [i pentru alcoolic. E important ca el s\ renun]e la egoismul [i egocentrismul cauzat de alcoolismul s\u [i s\ aib\ `ncredere c\ Dumnezeu `i va d\rui o via]\ mai

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

107

bun\. Alcoolicul `nva]\ c\ el nu este figura central\ din via]a lui [i c\ `[i va reg\si pacea dac\ nu va `ncerca s\ `i controleze pe to]i cei din jur. ~nva]\ s\ tr\iasc\ [i s\ `i lase [i pe al]ii s\ tr\iasc\. Renun]nd la teama de ce se va `ntmpla mine [i avnd `ncredere c\ Dumnezeu `l va ajuta s\ repare gre[elile din trecut, alcoolicul va putea s\ tr\iasc\ `n prezent cu o oarecare pace [i senin\tate. Este un act de credin]\ s\ crezi c\ Dumnezeu va `mplini miracolul abstinen]ei [i s\ crezi c\ Dumnezeu `i va da bun\stare spiritual\ alcoolicului [i familiei sale. Atunci cnd vom `nv\]a s\ accept\m voia lui Dumnezeu pentru noi, vom descoperi [i c\ exist\ multe lucruri pe care le putem schimba. ~ncepem s\ ne d\m seama de acest lucru [i s\ ne orient\m spre ac]iuni pozitive. Pasul 3 este reg\sit cel mai bine `n Rug\ciunea pentru Senin\tate: Doamne, d\-mi senin\tatea s\ accept ceea ce nu pot schimba, curajul s\ schimb ceea ce pot [i `n]elepciunea s\ fac diferen]a.

PASUL 4: Am f\cut, f\r\ team\, un inventar moral am\nun]it al propriei persoane.


Acesta e momentul `n care decizia luat\ `n Pasul 3 este urmat\ de ac]iune. Trebuie s\ `ncepem s\ fim sinceri fa]\ de noi `n[ine `n ceea ce prive[te calit\]ile [i defectele noastre. Asta nu e `ntotdeauna u[or de f\cut pentru c\ suntem obi[nui]i s\ `i `nvinov\]im pe al]ii pentru problemele [i suferin]ele noastre. Poate c\ nu ne uit\m la felul `n care comportamentul nostru ar putea `nr\ut\]i lucrurile. De exemplu, `l `nvinov\]im pe alcoolic pentru orice situa]ie de criz\ sau pentru orice problem\? Dac\ suntem alcoolici, ne `nvinov\]im so]ia pentru rela]ia nefericit\ pe care o avem cu ea? Ne pare r\u pentru noi `n[ine [i avem resentimente [i am\r\ciune fa]\ de societate, patroni, familie, prieteni sau d\m vina pe soart\ sau pe Dumnezeu pentru problemele noastre? Suntem intoleran]i, dispera]i

108

FLOYD FRANTZ

sau suspicio[i? Ne lipse[te r\bdarea [i nu le-am permis celorlal]i s\ fie ceea ce sunt? La fel, e important ca alcoolicul s\-[i recunoasc\ temerile ca pe o lips\ de credin]\ [i s\ fie `n stare s\ admit\ c\ `i lipse[te `ncrederea `n Dumnezeu. Frica [i resentimentele sunt cele care `l vor conduce pe alcoolic `napoi la b\ut mai repede dect orice altceva. La fel se `ntmpl\ [i `n cazul membrilor familiei. Teama de viitor [i resentimentele fa]\ de trecut vor declan[a emo]ii precum mnia, disperarea, comportamentele de control [i agita]ia care cauzeaz\ att de mult\ durere familiei. Dac\ ei nu pot s\ recunoasc\ ace[ti factori `n ei `n[i[i, recuperarea e foarte dificil\, dac\ nu chiar imposibil\. Frica e o lips\ de credin]\, iar resentimentele sunt un tip de mnie neuitat\ care e alimentat\ de teama provocat\ de gndirea egocentric\. Pentru acest pas folosim, de obicei, o list\ scris\ cu lucrurile din via]a noastr\ pentru care avem nevoie de ajutor spiritual. ~n literatura Al-Anon sau A.A. exist\ ghizi care s\ ne ajute `n efectuarea acestui pas. Scopul Pasului 4 este de a ne ajuta s\ g\sim echilibru spiritual `n vie]ile noastre. Facem asta printr-o mai bun\ cunoa[tere a propriei persoane [i prin schimbarea, mai apoi, a acelor lucruri pe care le putem schimba cu ajutorul lui Dumnezeu. Trebuie, `n acela[i timp, s\ fim sinceri fa]\ de calit\]ile noastre; ele sunt o parte a funda]iei pe care ne baz\m `n momentele dificile.

PASUL 5: Am m\rturisit lui Dumnezeu, nou\ `n[ine [i unei alte fiin]e umane, natura exact\ a gre[elilor noastre.
Dac\ am fost `n stare s\ recunoa[tem `n noi `n[ine anumite defecte, atunci e o eliberare s\ I le m\rturisim lui Dumnezeu, astfel `nct s\ ~i putem cere ajutorul `n dep\[irea acestor defecte. ~ncepem s\ ne eliber\m de ele atunci cnd ~i cerem

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

109

ajutorul `n mod specific pentru categoriile din inventarul Pasului 4. Descoperim pacea atunci cnd ne m\rturisim gre[elile fa]\ de o alt\ fiin]\ uman\ `n care avem `ncredere. Prin discutarea nevoilor noastre spirituale cu o persoan\ `n]eleg\toare, precum un preot, medic sau consilier spiritual, primim `ndrumarea de care e nevoie `n via]a noastr\ spiritual\. ~ncepem s\ sim]im din nou c\ facem parte din societate [i c\ nu mai suntem la fel de singuri cu problemele noastre. ~ncepem s\ avem din nou `ncredere `n gndirea noastr\ [i `n noi `n[ine. De asemenea, avem din nou `ncredere `n ceilal]i oameni [i `n Dumnezeu. Acesta e `nceputul unui proces de o via]\ de descoperire [i schimbare care ne permite s\ accept\m ceea e bun `n noi `n[ine [i, cu ajutorul lui Dumnezeu, s\ schimb\m acele p\r]i care au nevoie de `mbun\t\]iri. Pentru preot, e important s\ observe c\ aceasta nu e o spovedanie / confesiune obi[nuit\. Are mai pu]in de a face cu recunoa[terea vinov\]iei, dect cu con[tientizarea defectelor care trebuie s\ fie corectate. Bine`n]eles, multe dintre lucrurile discutate `n Pasul 5 vor fi reg\site [i `ntr-o spovedanie / confesiune, [i, uneori, chiar ar putea lua o astfel de form\, dar nu `n mod obi[nuit. Acest pas poate dura `ntre una sau dou\ ore, chiar [i mai mult. El implic\ discutarea procesului prin care a fost influen]at caracterul nostru, [i nu doar a problemelor `nse[i. De asemenea, e de folos dac\ na[ul sau consilierul spiritual e familiarizat cu principiile de baz\ ale recuper\rii (cei 12 pa[i) `n A.A. [i Al-Anon. Aceasta `i permite persoanei care ascult\ Pasul 5 s\ `n]eleag\ c\ scopul celui care face acest pas merge dincolo de recunoa[terea unor p\cate. Am vorbit cu cteva persoane din Romnia aflate `n recuperare care spuneau c\ nu le place s\ fac\ Pasul 5 cu un preot pentru c\ ei cred c\ preotul nu `n]elege ce `ncearc\ ei s\ fac\. Pentru cel ce

110

FLOYD FRANTZ

face acest pas este ca [i cum ar intra pe un nou drum `n via]\ pentru c\ ei `[i doresc s\ `[i schimbe direc]ia spiritual\ [i s\ se `nnoiasc\. Cred c\ e important ca preotul s\ le `n]eleag\ motivele [i inten]iile. Un mod bun de a privi acest pas e de a-l compara cu preg\tirea cuiva pentru intrarea `ntr-o comunitate monahal\. ~ndrum\torul lui spiritual va dori poate ca acesta s\ fac\ o m\rturisire general\ a p\catelor sale, dar va vrea [i s\ [tie dac\ acea persoan\ `n]elege ce anume `ncearc\ s\ realizeze prin acel act. Dac\ novicele crede c\ stare]ul `n]elege ce `ncearc\ el / ea s\ fac\, `ntre ei va exista o rela]ie de `ncredere. ~ndrum\torul spiritual poate fi de mare ajutor dac\ `n]elege c\ cel ce face acest pas dore[te realizarea unor schimb\ri semnificative `n via]a lui spiritual\.

PASUL 6: Am consim]it, f\r\ rezerve, ca Dumnezeu s\ ne scape de toate aceste defecte de caracter.
Inten]ia obi[nuit\ a celui care face Pasul 5 este cea de a depune un efort sus]inut `n schimbarea dificult\]ilor serioase pe care le-a descoperit `n Pasul 4 [i pe care le-a discutat `n Pasul 5. Asta `nseamn\ a fi dispus s\ ~i predea lui Dumnezeu mnia, auto-comp\timirea, resentimentele, comportamentele de control, disperarea, centrarea pe sine [i alte defecte de caracter sau p\cate pe care le-a descoperit `n pa[ii anteriori. Acesta e un pas de ac]iune [i ne permite nu numai s\ ne m\rturisim gre[elile, dar [i s\ ~l l\s\m pe Dumnezeu s\ `nl\ture din noi acele lucruri care ne cauzeaz\ suferin]\ [i probleme. Unele dintre defectele noastre sunt att de `nr\d\cinate `n vie]ile noastre `nct ne lipse[te bun\voin]a complet\ de a renun]a la ele, [i asta e normal. Ideea e c\ acum suntem dispu[i

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

111

s\ cre[tem spiritual `n direc]ia pe care Dumnezeu ne-o arat\. Nu devenim sfin]i, ci `ncepem doar un proces prin care ~i permitem lui Dumnezeu s\ lucreze `n vie]ile noastre. Acest proces este efortul nostru con[tient de a fi dispu[i s\ schimb\m ceea ce trebuie schimbat `n vie]ile noastre, cu ajutorul S\u. Sc\parea de defecte necesit\ timp [i eforturi repetate. Pasul 6 reprezint\ `nceputul procesului care va continua s\ ne schimbe vie]ile spirituale ct timp vom avea bun\voin]a de a-i permite lui Dumnezeu s\ fie activ [i s\ ne `nl\ture defectele de caracter. Acest pas e legat de ceilal]i pa[i, mai ales de Pasul 10 `n care ne angaj\m `ntr-un proces zilnic de inventariere [i reflec]ie zilnic\ cu privire la atitudinile [i comportamentele noastre.

PASUL 7: Cu umilin]\, I-am cerut s\ ne `ndep\rteze sl\biciunile.


Cuvntul important aici este cu umilin]\. Umilin]a ne permite s\ ne d\m seama c\ avem nevoie de ajutorul lui Dumnezeu pentru a face fa]\ dependen]ei noastre sau reac]iilor la dependen]a altcuiva. Dobndim umilin]\ atunci cnd ~i cerem ajutorul s\ ne `nl\ture acele defecte de caracter care ne cauzeaz\ att de mult\ suferin]\ [i confuzie. Uneori, ~i cerem ajutorul pe parcursul unei zile pentru a ne `nl\tura defectele. Dac\ lucrurile se complic\, ne rug\m pentru mai mult\ putere [i ghidare. Ne amintim c\ rareori se `ntmpl\ ca sl\biciunile noastre umane s\ fie `nl\turate dintr-odat\ [i c\, uneori, ne ia mult timp pentru a ne atinge scopurile [i idealurile. Dac\ e[u\m `n a ne atinge idealul ales, ne `nnoim cernd puterea de a ne continua lupta. E ca [i `n vechiul cntec spiritual, Doamne, te rog s\ nu mu]i muntele din calea mea, ci doar s\ `mi dai puterea de a-l urca.

112

FLOYD FRANTZ

Teama e cel mai mare du[man al nostru. El este combustibilul pentru egoismul nostru, pentru mnie, frustr\ri [i pentru lipsa noastr\ de pace. Atunci cnd `ncepem s\ ~i cerem lui Dumnezeu s\ ne `nl\ture temerile, `ncepem s\ descoperim eliberarea din cele mai dificile emo]ii. Avem mai pu]in zbucium emo]ional [i ne apropiem mai mult de Dumnezeu. Dorin]ele noastre devin mai mult centrate pe Dumnezeu [i mai pu]in centrate pe propria persoan\. Ne pierdem obsesia de a bea [i `ncepem s\ descoperim toleran]a altora. ~ncepem s\ facem pace cu noi `n[ine [i cu ceilal]i.

PASUL 8: Am `ntocmit o list\ cu toate persoanele c\rora le-am f\cut necazuri [i am consim]it s\ repar\m aceste rele.
Pa[ii 8 [i 9 abordeaz\, `n special, rela]iile umane. Uneori, ne r\nim foarte tare familia [i prietenii atunci cnd permitem s\ fim att de mult controla]i de b\utul altcuiva. Comportamentul nostru poate s\ fie uneori la fel de distructiv ca [i al alcoolicului, de[i nu la fel de dramatic. Am putea deveni att de absorbi]i de ce face alcoolicul, `nct ne uit\m responsabilit\]ile fa]\ de ceilal]i membri ai familiei. Uneori, cnd ne `ngrijor\m pentru alcoolic, `l critic\m sau ne neglij\m [i nu mai avem grij\ de noi. Pentru alcoolic, recunoa[terea gre[elilor f\cute este doar un aspect, `ns\ repararea acestora fa]\ de cei c\rora le-am gre[it poate s\ fie `nsp\imnt\tor. Oricum, prin repararea acestor gre[eli ne pierdem sentimentul de vinov\]ie [i descoperim recompensele spirituale ce vin odat\ cu atitudinea onest\ [i corect\ `n rela]ii. Gndirea [i comportamentul nostru se `mbun\t\]esc [i descoperim f\r\ a folosi alcool sau droguri pacea pe care o c\utam de atta timp.

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

113

Uneori, repararea gre[elilor `nseamn\ pur [i simplu a-]i cere scuze pentru gre[eala f\cut\. Alteori, poate vom face un act de caritate sau o alt\ ac]iune prieteneasc\ pentru a compensa gre[elile din trecut. Cteodat\ e imposibil s\ corect\m gre[eala, dar nu trebuie neglijat\ necesitatea bun\voin]ei pentru acest gest. Cre[terea noastr\ spiritual\ depinde de dorin]a [i bun\voin]a de a cre[te `n sinceritate [i de a deveni o crea]ie pe placul lui Dumnezeu. Dac\ neglij\m oportunitatea de a ne repara gre[elile, pierdem oportunitatea de a cre[te spiritual. Pentru membrii familiei, asta poate `nsemna pierderea sentimentului de pace, dobndirea unuia de vinov\]ie sau, [i mai r\u, rec\derea `n vechile modalit\]i de gndire [i comportament. Pentru alcoolic, ea poate conduce la o schimbare a orient\rii spirituale [i la re`ntoarcerea la b\ut. Nu repararea gre[elii `n sine e att de important\, ct pierderea bun\voin]ei de a-]i tr\i via]a pe un plan spiritual. Mndria ne spune c\ Nu e nevoie s\ fac asta, iar teama ne spune c\ Nu `ndr\znesc s\ fac asta. Atunci cnd mndria [i teama ne domin\ gndirea, suntem `n bucluc dublu [i asta ne poate conduce la negativism [i disperare.

PASUL 9: Ne-am reparat gre[elile direct fa]\ de acele persoane, acolo unde a fost cu putin]\, dar nu [i atunci cnd le-am fi putut face vreun r\u lor sau altora.
Pacea [i senin\tatea noastr\ `ncep din ziua `n care renun]\m la b\ut. Oricum, dac\ e s\ ne p\str\m lini[tea [i gndirea potrivit\, trebuie s\ transform\m gre[elile din trecut `n ceva bun. Pentru asta e nevoie de curaj [i de credin]a c\ Dumnezeu ne va ajuta s\ ne repar\m aceste gre[eli. E important s\ nu evit\m acest pas, `ns\ sunt cteva lucruri pe care ar trebui s\ le lu\m `n considerare `nainte de a

114

FLOYD FRANTZ

trece la ac]iune de capul nostru. Trebuie s\ cnt\rim cu aten]ie modul `n care acest act reparatoriu al nostru `l va afecta pe cel fa]\ de care `l vom face. Nu ne putem cump\ra pacea sufleteasc\ pe cheltuiala p\cii suflete[ti a altcuiva. Se recomand\ ca persoana care face acest pas s\ se consulte cu na[ul s\u sau cu consilierul spiritual `nainte de a trece la fapte. De exemplu, dac\ actul reparatoriu e de natur\ financiar\, `n ce fel va afecta acesta bun\starea familiei mele? Dac\ `i voi spune so]iei mele de o aventur\ cu o alt\ femeie, ar putea avea acest lucru un efect permanent asupra rela]iei noastre? Pot s\ fiu sincer fa]\ de o afacere necurat\ f\r\ a le face r\u celorlal]i care au fost implica]i? Trebuie luat `n considerare modul `n care repararea gre[elilor noastre `i va afecta pe ceilal]i. Oricum, pentru cei mai mul]i oameni aceste repar\ri nu constituie probleme deosebite [i ar trebui f\cute ct mai repede cu putin]\. Nu ar trebui s\ ne folosim de nici un fel de scuze pentru a evita s\ fim sinceri `n facerea acestui pas [i, cel mai important, nu trebuie s\ evit\m s\ facem acest pas pentru c\ ne e team\ de el. Repararea gre[elilor reprezint\ un semn clar de maturitate spiritual\ [i bun\voin]a de a ne schimba modul de via]\. Acesta e momentul `n care `ncepem s\ sim]im o nou\ libertate [i o nou\ fericire. ~ncepem s\ experiment\m un nou mod de a-i `n]elege pe ceilal]i oameni. Resentimentele vor disp\rea [i vom reg\si dup\ ani `ntregi de absen]\ un nou sentiment de respect fa]\ de noi `n[ine. Descoperim pacea, iar vechile atitudini egoiste, de satisfacere a sinelui, vor disp\rea. Ne dispare teama de ceilal]i oameni [i de insecuritatea economic\ [i descoperim noi abilit\]i de a face fa]\ problemelor care obi[nuiau s\ ne blocheze. ~ncepem s\ ne d\m seama c\ Dumnezeu face pentru noi lucruri pe care noi nu le-am putea face niciodat\ pentru noi `n[ine.

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

115

PASUL 10: Ne-am continuat inventarul personal [i ne-am recunoscut gre[elile, de `ndat\ ce ne-am dat seama de ele.
Pn\ acum, am fost preocupa]i, `n special, cu descoperirea p\cii, a senin\t\]ii [i a echilibrului emo]ional. Pasul 10 ne ofer\ instrumentele necesare pentru a p\stra aceast\ armonie, odat\ ce am g\sit-o. Auto-examinarea din Pasul 10 devine un mod de via]\ [i ceva ce practic\m `n fiecare zi. Atunci cnd ne recunoa[tem gre[elile, putem s\ ne orient\m spre ac]iuni pozitive de `nl\turare a lor `nainte ca ele s\ afecteze echilibrul nostru emo]ional [i calea spiritual\. Invidia, mnia, teama, resentimentele, mndria r\nit\, gelozia [i alte sl\biciuni umane obi[nuite pot s\ `l conduc\ pe alcoolic `napoi la b\ut `ntr-un timp foarte scurt, dac\ el nu face foarte repede ceva cu privire la ele. ~n acest inventar e necesar s\ privim gre[elile noastre [i nu pe cele care credem c\ ni s-au f\cut nou\. Dac\ ne intereseaz\ doar ce ne-au f\cut ceilal]i nou\, atunci nu vom afla prea multe despre noi `n[ine. Trebuie s\ ne examin\m motivele din care facem ceea ce facem. Asta ne va spune foarte multe despre noi [i ne va ajuta s\ ne `n]elegem defectele. De asemenea, pentru membrii familiei, folosirea Pasului 10 ne ajut\ s\ prevenim rec\derile emo]ionale [i spirituale de a reveni la vechile comportamente de a-l controla pe alcoolic, de a-l cic\li, de a ne plnge de ceea ce face [i alte comportamente arogante `n care ne angaj\m. Pasul 10 ne ajut\ s\ ne concentr\m asupra momentului de fa]\, asupra prezentului, a zilei de azi, [i ne ofer\ o cale de a descoperi o direc]ie atunci cnd lucrurile se `nr\ut\]esc. ~n facerea acestui inventar, e important s\ ne amintim ceea ce facem pozitiv, bine [i de folos pentru al]ii. E la fel de util pentru noi s\ ne cunoa[tem punctele tari, astfel `nct s\ ne baz\m pe ele, pe ct e de util s\ ne cunoa[tem sl\biciunile. De

116

FLOYD FRANTZ

exemplu, unii dintre noi au mai mult\ r\bdare dect al]ii. Dac\ ne tulbur\ ceva, poate s\ fie important s\ ne recunoa[tem puterile [i s\ ~i cerem lui Dumnezeu s\ ne dea s\ avem mai mult\ putere `n acel domeniu dect de obicei. Bine`n]eles, de vreme ce toate virtu]ile vin de la Dumnezeu, merit\ ca `ntotdeauna s\ ~i cerem ajutorul pentru a practica aceste virtu]i.

PASUL 11: Am c\utat, prin rug\ciune [i medita]ie, s\ ne `nt\rim contactul con[tient cu Dumnezeu, a[a cum L-a cunoscut fiecare dintre noi, cerndu-i doar s\ ne arate voia Lui `n ce ne prive[te [i s\ ne dea puterea s-o `mplinim.
Efectuarea unui inventar zilnic ne ofer\ o nou\ viziune, abilitatea de a ac]iona [i curajul de a face fa]\ problemelor ce apar `n toate domeniile vie]ii noastre de zi cu zi. Dar acesta e doar `nceputul. Dac\ persever\m `n a ne face acest inventar zilnic [i, apoi, `l combin\m cu medita]ia [i rug\ciunea, descoperim c\ avem un instrument foarte puternic cu care s\ ne orient\m c\tre voia lui Dumnezeu pentru noi. Aceast\ c\utare activ\ a voin]ei lui Dumnezeu `n via]a noastr\ ne permite s\ ne eliber\m de voia noastr\ [i de povara pe care o purt\m odat\ cu defectele noastre de caracter. Atunci cnd c\ut\m calea onestit\]ii, p\cii, bun\t\]ii, r\bd\rii, toleran]ei, milei [i celorlaltor virtu]i, suntem `n stare s\ evit\m gre[elile serioase ale mniei, confuziei, disper\rii [i altor aspecte negative ale adic]iei. Ca [i `n cazul celorlal]i pa[i, [i `n acest pas resursele spirituale ale Bisericii ne pot fi de mare folos tuturor. Exist\ multe c\r]i de rug\ciuni, c\r]i de medita]ii [i al]i ghizi care-i pot ajuta pe cei care nu sunt familiariza]i cu rug\ciunea [i medita]ia. Bine`n]eles, `ndrum\tori spirituali pot fi g\si]i `n toate m\n\stirile din Romnia; noi `i `ncuraj\m pe oameni s\ cear\ ajutorul acestor b\rba]i [i femei sfin]i, `n]elep]i [i puternic

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

117

orienta]i spre Dumnezeu pentru a-[i dezvolta o practic\ de rug\ciune [i medita]ie.

PASUL 12: Dup\ ce am tr\it o trezire spiritual\ ca rezultat al acestor pa[i, am `ncercat s\ transmitem acest mesaj altor alcoolici [i s\ punem `n aplicare aceste principii `n toate domeniile vie]ii noastre.
Dac\ am fost harnici `n a lucra ace[ti pa[i, am descoperit cteva lucruri despre noi `n[ine [i am crescut `n recuperarea noastr\ din alcoolism. Primul [i cel mai important lucru pe care `l `nv\]\m este c\ suntem neputincio[i `n fa]a alcoolului. Pn\ nu vom accepta c\ noi nu putem bea, vom continua s\ bem `n ciuda consecin]elor pe care le are asupra noastr\ [i a celorlal]i. De asemenea, am descoperit c\ suntem neputincio[i `n fa]a alcoolicului. Noi nu am cauzat alcoolismul [i nu `l putem vindeca sau controla pe alcoolic. ~n Pasul 2, am descoperit [i c\ avem nevoie de Dumnezeu `n via]a noastr\ la modul real, dac\ vrem s\ ne redescoperim s\n\tatea mental\. G\sim aceast\ s\n\tate mental\ prin predarea voin]ei [i vie]ii noastre `n minile lui Dumnezeu. Pentru a face asta, trebuie s\ avem bun\voin]a de a ne preda voin]a centrat\ pe propria persoan\ [i de a c\uta voia lui Dumnezeu, de a schimba lucrurile care stau `ntre noi [i Dumnezeu. Trebuie s\ lu\m decizia con[tient\ de a-I permite lui Dumnezeu s\ fie Directorul vie]ii noastre. Fiecare dintre noi avem defecte de caracter pe care trebuie s\ le cunoa[tem [i s\ vrem s\ le schimb\m. Nimeni nu e perfect. Prin discutarea acestor aspecte cu al]i oameni putem descoperi o nou\ direc]ie [i putere. E nevoie de bun\voin]\ din partea noastr\ pentru ca aceste defecte s\ ne fie `nl\turate, `ns\ Dumnezeu ne va `nl\tura defectele mari dac\ ~i vom cere asta [i dac\ suntem dispu[i s\

118

FLOYD FRANTZ

cooper\m cu ajutorul S\u. Ne d\m seama c\ e necesar [i spre propriul folos s\ ne repar\m gre[elile fa]\ de cei pe care i-am r\nit, dar c\ trebuie s\ fim aten]i cu modul `n care facem acest lucru. Bun\voin]a de a `ndrepta trecutul e important\. Nu trebuie s\ permitem fricii [i mndriei s\ interfereze cu aceste acte reparatorii. Am `nv\]at [i c\ ne putem men]ine echilibrul emo]ional [i spiritual prin facerea unui inventar zilnic. E posibil s\ afl\m care e voia lui Dumnezeu `n vie]ile noastre dac\ o c\ut\m prin rug\ciune [i medita]ie. Atunci cnd `mbin\m toate aceste elemente, este imposibil s\ nu aib\ loc o trezire sau o re`nnoire spiritual\. Privind `napoi, observ\m c\ au avut loc schimb\ri profunde [i emo]ionante `n toate domeniile vie]ii noastre. Acestea sunt schimb\ri reale, semnificative [i care au putere `n via]a noastr\. Suntem liberi de leg\turile dependen]ei noastre [i liberi de povara responsabilit\]ii fa]\ de dependen]a altei persoane. ~n programul Al-Anon, cuvntul alcoolic este schimbat cu altora, iar mesajul este transmis altor membri ai familiilor care au nevoie de sprijinul pe care membrii Al-Anon `l pot oferi. Transmiterea mesajului ofer\ via]\ [i vitalitate individului, grupului [i programului. Unul dintre co-fondatorii A.A. spunea cndva c\ ajutarea unui alt alcoolic ne va ajuta s\ ne ap\r\m `n fa]a primului pahar atunci cnd, aparent, nimic altceva nu ne e de folos. Acela[i lucru e valabil [i `n Al-Anon. Ne ajut\m pe noi `n[ine `n Al-Anon prin ajutarea altor oameni afecta]i de boala alcoolismului. Ideea de evolu]ie personal\ [i de `nnoire prin folosirea principiilor spirituale nu le apar]ine Alcoolicilor Anonimi. Este o idee la fel de veche ca religia sau spiritualitatea. Nu exist\ nici un fel de magie `n Alcoolicii Anonimi sau `n AlAnon [i nu exist\ nici secrete, [i nici re]ete. Nu exist\ medicamente [i nici exerci]ii care s\ ne ajute s\ devenim imuni

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

119

fa]\ de boala alcoolismului. Tot ce avem sunt cteva principii spirituale care, dac\ le vom aplica `n vie]ile noastre, ne vor ajuta s\ ne men]inem abstinen]i fa]\ de alcool. Mai avem [i o comunitate care ofer\ sprijin membrilor s\i prin `ncurajarea de a se ajuta unii pe al]ii `n a se men]ine abstinen]i. Ca [i `n cazul tuturor celorlalte principii spirituale semnificative, cei 12 pa[i sunt foarte simpli prin `ns\[i natura lor. Oricum, ei sunt foarte profunzi. Foarte simpli, dar, uneori, foarte greu de pus `n practic\. U[or de `n]eles la un anumit nivel, dar, `n acela[i timp, nu `ncet\m s\ `nv\]\m despre [i de la ei. Obi[nui]i [i, `n acela[i timp, foarte puternici. Pentru cei mai mul]i dintre membrii A.A. [i Al-Anon, principiile recuper\rii oferite de cei 12 pa[i sunt modalit\]i de a-[i `mbun\t\]i rela]ia lor cu Dumnezeu. Este un proces ce este att de profund [i att de semnificativ pe ct dore[te fiecare s\ fie [i nu exist\ limit\ri ale cre[terii spirituale ob]inute prin aplicarea acestor principii `n toate domeniile vie]ii noastre.

120

FLOYD FRANTZ

XI. Sloganurile alcoolicilor anonimi [i AL-ANON-ului


Fiecare zi la timpul ei
~n A.A., alcoolicilor li se aminte[te `n permanen]\ c\ azi e singura zi `n care ei trebuie s\ stea departe de b\utur\. E vorba de principiul fiecare zi la timpul ei. Oricine poate s\ stea abstinent pentru o zi. Cuvntul-cheie este azi. A[a cum spunea [i poetul Omar, Nen\scut Mine [i deja mort Ieri De ce s\ ne `ngrijor\m pentru Ieri sau pentru Mine dac\ Azi e a[a de dulce. De ce s\ ne `ngrijor\m `n leg\tur\ cu trecutul pe care oricum nu `l putem schimba sau cu viitorul asupra c\ruia nu avem putere? Dac\ facem tot ce ne st\ `n putin]\ cu ajutorul lui Dumnezeu, oare nu va fi ziua de mine mai bun\? Regretele pentru ce a fost ieri [i teama de ce va fi mine ne stric\ via]a de azi. Ne e mai u[or s\ ne rezolv\m problemele dac\ nu arunc\m asupra zilei de azi remu[c\rile sau am\r\ciunea zilei de ieri [i greut\]ile celei de mine. Dac\ ne u[ur\m povara, vom g\si mai mult\ pace `n prezent. Bine`n]eles, acest lucru e legat de pasul 3, cel `n care ne pred\m via]a [i voin]a `n grija lui Dumnezeu [i ~i cerem ajutorul [i protec]ia. S\ ne amintim `n fiecare diminea]\ c\ vom tr\i ziua de ast\zi `n totalitatea ei [i ct mai aproape de Dumnezeu posibil.

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

121

Doar pentru azi


Doar pentru azi, voi tr\i doar pentru azi [i nu voi `ncerca s\-mi rezolv toate problemele deodat\. Doar pentru azi, nu `mi va fi team\ s\ fiu fericit [i nu m\ voi teme de via]\ sau de moarte. Doar pentru azi, voi l\sa lucrurile s\ se `ntmple de la sine [i nu voi `ncerca s\ aranjez totul [i pe to]i, astfel `nct s\-mi plac\ mie. Doar pentru azi, nu `i voi critica pe ceilal]i pentru ceea ce fac sau nu fac. Doar pentru azi, nu le voi g\si defecte celorlal]i [i `i voi ierta pentru ceea ce fac. Doar pentru azi, voi avea un plan [i nu m\ voi gr\bi sau repezi s\ fac ceva. Doar pentru azi, voi `ncerca s\ nu ar\t c\ sentimentele mi-au fost r\nite. Doar pentru azi, `mi voi face pu]in timp s\ m\ relaxez, s\ m\ gndesc la Dumnezeu [i s\ fiu eu `ns\mi. Doar pentru azi, `mi voi preda via]a [i pe ceilal]i `n minile lui Dumnezeu pentru ca El s\ le fac\ pe toate mai bune. Doar pentru azi, voi face ceva frumos pentru altcineva [i nu voi l\sa ca nimeni `n afar\ de Dumnezeu s\ afle de asta.

Las\-le [i las\-l pe Dumnezeu s\ lucreze


Pe m\sur\ ce `mi petrec ziua, lund decizii [i rezolvnd problemele zilei de azi, s-ar putea s\ devin iritat sau tensionat. Temerile din interiorul meu pot s\ se transforme `ntr-o adev\rat\ panic\. ~n astfel de momente, trebuie s\ le las [i s\ ~l las pe Dumnezeu s\ lucreze `n via]a mea. Voi face ceea ce ]ine de mine [i voi l\sa rezultatele eforturilor mele `n minile Lui. El va face pentru mine ceea ce eu nu pot.

122

FLOYD FRANTZ

Fiecare lucru la timpul lui


Facem lucrurile care trebuie f\cute mai `nti [i asta pune ordine `n vie]ile noastre. Ne facem o list\ de priorit\]i pentru lucrurile importante, nu neap\rat cu cele care sunt cele mai urgente. Recompensele pentru aceasta sunt un sentiment de `mplinire [i de `ndeplinire a lucrurilor. Ni se ofer\ un sim] al valorii [i un scop. Facem asta prin aceea c\ ne lu\m o pauz\ [i ~l rug\m pe Dumnezeu s\ ne arate ce e cel mai important de f\cut. De exemplu, e cel mai bine pentru toat\ lumea dac\ ne p\str\m integritatea. Poate p\rea un lucru egoist, dar este cel mai bun pentru alcoolic.

Cu r\bdarea treci marea


Dac\ dorim s\ ob]inem rezultate pe termen lung, e contraproductiv s\ vrem s\ facem prea multe, prea curnd. Poate c\ ne dorim ca cineva s\ se lase de b\ut, dar for]area [i controlarea alcoolicului poate s\ nu conduc\ la rezultatele dorite. Trebuie s\ avem r\bdare [i fa]\ de noi `n[ine [i s\ ne amintim c\ suntem neputincio[i `n fa]a alcoolului [i `n fa]a alcoolicului. Trebuie s\ ne amintim c\, chiar cu ajutorul lui Dumnezeu, ne va lua timp s\ descoperim pacea [i puterea de care avem nevoie pentru a tr\i al\turi de alcoolism. Ar trebui s\ fim blnzi fa]\ de noi `n[ine dac\ nu ne atingem un ideal sau dac\ ne pierdem pacea [i r\bdarea. S\ ne amintim c\ nu ne-am `mboln\vit peste noapte [i c\ nu ne vom `ns\n\to[i peste noapte. Acum ne str\duim s\ ne `mbun\t\]im vie]ile, orientndu-ne pe o direc]ie spiritual\. A[tept\m s\ progres\m, dar niciodat\ s\ devenim perfec]i, c\ci doar Dumnezeu de]ine perfec]iunea.

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

123

Prin mila Domnului


~ncerc\m s\ ne aducem aminte tot timpul c\ alcoolicul este o persoan\ bolnav\, [i nu un om r\u sau un p\c\tos ie[it din comun. El nu a ales s\ fie alcoolic mai mult dect cel bolnav de cancer nu a ales s\ aib\ aceast\ boal\. ~ncerc\m s\ fim recunosc\tori c\ nu suntem noi alcoolici [i s\ nu `l judec\m pe alcoolic `ntr-un mod aspru [i r\ut\cios. De asemenea, `i `ncuraj\m pe membrii familiei [i pe copii s\ `n]eleag\ boala alcoolicului, `n loc s\ `l considere ca fiind r\u [i neiubitor fa]\ de ei. Atunci cnd alcoolicul este abstinent, el va fi uneori intolerant sau critic fa]\ de prietenii s\i afla]i `n suferin]\ [i care nu ob]in acelea[i beneficii de la programul Alcoolicilor Anonimi ca [i el. Putem doar s\ ~i mul]umim lui Dumnezeu pentru abstinen]a noastr\ [i s\ ne rug\m pentru ceilal]i alcoolici.

Tr\ie[te [i las\-i [i pe al]ii s\ tr\iasc\


Uneori avem impresia c\ [tim ce e cel mai bine pentru cel\lalt. Acest slogan ne aminte[te c\, poate, calea noastr\ nu i se potrive[te oricui. Dac\ dorim s\ descoperim pacea [i senin\tatea, trebuie s\ `ncerc\m s\ ne schimb\m noi, s\ devenim noi mai buni [i nu s\ critic\m restul lumii.

124

FLOYD FRANTZ

XII. Cum se poate implica parohia dumneavoastr\?


S\ pun\ la dispozi]ie informa]ii referitoare la droguri [i alcool, pliante, bro[uri etc. Primul mod de a preveni este educa]ia. Oferi]i informa]ii serioase pe aceast\ tem\. Invita]i un consilier de la Centrul de tratament pentru a discuta cu dvs. sau cu enoria[ii dvs. Lua]i `n considerare posibilitatea g\zduirii unei `ntlniri A.A. sau Al-Anon `n biserica dvs. }ine]i o predic\ pe tema alcoolismului [i a programului celor 12 pa[i ai Alcoolicilor Anonimi. ~ncerca]i s\ participa]i la o `ntlnire deschis\ a unui grup de Alcoolici Anonimi [i s\ vizita]i Centrul de tratament. Aceste grupuri sunt deschise tuturor celor interesa]i `n a-i ajuta pe alcoolici sau pe cei care au `ntreb\ri referitoare la alcoolism. ~ntreba]i dac\ exist\ `n parohia dvs. oameni care sunt preg\ti]i sau care au experien]\ `n domeniul tratamentului alcoolismului / consumului de droguri. Cere]i-le p\rerea. ~ncerca]i s\ dezvolta]i nivelul de con[tientizare a parohiei fa]\ de consumul de alcool [i droguri. Ini]ia]i sau implica]i-v\ `ntr-un grup de interes local care s\ ofere sprijin `n dezvoltarea de programe de recuperare pentru alcoolism.

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

125

Centrul de tratament e dispus s\ lucreze cu dvs. la nivelul parohiei. Suntem deschi[i s\ v\ ajut\m `n orice mod putem, pentru a realiza oricare dintre lucrurile enumerate mai sus. Asta include [i sprijinul `n ini]ierea unui grup A.A. `n parohia dvs. Ne pute]i contacta pentru informa]ii suplimentare sau pentru solicitarea de sprijin.

126

FLOYD FRANTZ

XIII. Cteva gnduri de `ncheiere


~n Romnia, alcoolismul constituie de mul]i ani o problem\ serioas\. Mai nou, a ap\rut un fenomen, poate mai grav, al adic]iei de droguri. Acesta se `nr\ut\]e[te pe zi ce trece. Se manifest\ `n toate ora[ele mari din ]ar\ [i, `n scurt timp, va ap\rea [i `n localit\]ile mai mici. Odat\ cu aceast\ nou\ form\ de dependen]\, se extinde infectarea cu virusul HIV [i aria problemelor sociale, cum ar fi prostitu]ia [i jocurile de noroc. Dependen]a de droguri ilegale va afecta, de asemenea, ordinea social\, asigurnd un teren propice criminalit\]ii. Centrele de dezintoxicare sunt de mare ajutor [i este nevoie de ele, dar singure nu vor putea s\ opreasc\ flagelul alcoolismului [i nu vor putea s\ fac\ fa]\ epidemiei consumului de droguri. Programele sugerate de noi le completeaz\ pe cele existente [i aduc o schimbare semnificativ\ `n vie]ile multor oameni. Un exemplu ar fi Polonia unde, `n momentul de fa]\, exist\ peste 160 de grupuri A.A. numai `n Var[ovia, iar `n toat\ ]ara cteva mii. Aceste grupuri non-profesionale sunt formate din doi pn\ la peste o sut\ de alcoolici abstinen]i la fiecare `ntlnire. Aceste grupuri se `ntrunesc de obicei `n biserici, spitale sau cl\diri publice. Asta `nseamn\ c\ sunt mii de membrii A.A. abstinen]i `n Polonia, iar aceste programe nu cost\ nimic. Ele nu pot rezolva complet problema alcoolismului [i a dependen]ei de droguri `n Romnia, dar pot `mbun\t\]i via]a multora.

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

127

~n Romnia avem norocul s\ beneficiem de o valoare care lipse[te din alte ]\ri, [i anume Biserica Ortodox\ Romn\. Oamenii din comunitatea ortodox\ de aici `[i iubesc [i respect\ preo]ii [i liderii spirituali. Dac\ reu[im s\ ne angaj\m `ntr-o ac]iune de amploare `n `nceperea [i conducerea programelor descrise `n acest manual, putem ob]ine un impact real [i semnificativ asupra problemei alcoolismului [i dependen]ei de droguri. ~n cel mai r\u caz, oferim o solu]ie pentru acei romni care vor s\ `nceteze b\utul. Mul]i dintre ace[tia sunt ortodoc[i [i `i `ntlnim la vizitele f\cute la spitale sau prin intermediul medicilor. Mul]i dintre ei ne spun c\ mai `nti s-au dus la preot s\ discute despre problema lor cu b\utul. Au apelat la medic numai dup\ ce problema s-a agravat. Am dori s\-l ajut\m pe alcoolic `nainte de a ajunge la medic sau la spital. Alcoolicii care sunt singuri [i neajutora]i `n lupta lor cu alcoolismul nu vor avea [anse prea mari de a sc\pa din robia dependen]ei. Dac\ ne unim for]ele pentru a-l ajuta, aceast\ eliberare e posibil\. ~mpreun\ putem reu[i.

128

FLOYD FRANTZ

ACATISTUL MAICII DOMNULUI POTIRUL NESECAT

129

Acatistul Maicii Domnului Potirul Nesecat


Pov\]uire
Una dintre patimile cele mai groaznice care macin\ omenirea este be]ia, care d\ na[tere, la r=ndul ei, la alte p\cate [i patimi: b\t\i, scandaluri `n cas\, desp\r]iri, desfr=nare, ucidere [i crime, boli, `ntunecarea min]ii, `njur\turi, blesteme etc. Aceast\ patim\ a be]iei iese foarte greu din om, este c=teodat\ nevindecabil\. C=teva pov\]uiri pentru `ndep\rtarea acestei patimi: - s\ se spovedeasc\ sincer [i curat din copil\rie; - s\ fac\ tot posibilul de a p\r\si locul ispitirii cu b\utura; - s\ fie pomenit\ `n rug\ciune persoana respectiv\. De exemplu: (numele) izb\vire de patima be]iei. C=nd facem un pomelnic cu membrii familiei s\ specific\m `n dreptul fiec\ruia problema care `l fr\m=nt\ [i de ce are nevoie. De exemplu: pentru c\s\torie, c\l\torie, boal\, reu[it\ la examene, izb\vire de farmece etc. Pentru a ne izb\vi de patima be]iei, putem face orice rug\ciune la oricare sf=nt. Cel mai important lucru este ca rug\ciunea aceea s\ fie f\cut\ din toat\ inima, cu c=t mai mult\ insisten]\ [i c=t mai des. Pe la anul 1878, `n Rusia, s-a descoperit o icoan\ f\c\toare de minuni numit\ Potirul Nesecat, dup\ care s-a f\cut acest acatist, Potirul Nesecat, special pentru dep\rtarea [i izb\virea de patima be]iei. Un ]\ran din jude]ul Efremov, gubernia Tula, militar `n rezerv\, era cuprins de patima be]iei. ~[i b\use toat\ pensia, tot ce era `n cas\, p=n\ ce a ajuns cer[etor. Din cauza b\uturii f\r\ m\sur\,

130

ACATISTUL MAICII DOMNULUI POTIRUL NESECAT

picioarele au `ncetat s\ `l mai ajute, dar el continua s\ bea. {i iat\ c\ acest om dec\zut viseaz\ odat\ ceva neobi[nuit. Este vizitat de un cuvios stare] care `i spune: Mergi `n ora[ul Serpuhov, la M\n\stirea St\p=nei noastre N\sc\toare de Dumnezeu. Acolo este icoana ei, Potirul Nesecat. S\ ]i se fac\ o slujb\ `naintea ei [i atunci te vei `ns\n\to[i at=t trupe[te, c=t [i suflete[te. Neav=nd nici un ban [i neput=ndu-se folosi de picioare, ]\ranul nu a `ndr\znit s\ porneasc\ la drum. ~ns\ cuviosul stare] i s-a ar\tat `n vis a doua oar\ [i a treia oar\, poruncindu-i cu at=ta st\ruin]\ s\ `ndeplineasc\ cele cerute, `nc=t nenorocitul de be]iv a pornit t=r=[ la drum. ~ntr-o localitate a f\cut un popas. Pentru a-i u[ura durerea, b\tr=nica ce `l g\zduise i-a frec]ionat piciorul [i l-a culcat pe cuptor. Noaptea, c\l\torul a sim]it o senza]ie pl\cut\ `n picioare [i `ncerc=nd s\ se scoale, de[i foarte greu, se putea ]ine totu[i pe ele. ~n noaptea urm\toare i s-a f\cut mai bine. Astfel, sprijinindu-se mai `nt=i pe dou\ toiege, iar apoi pe unul, a ajuns la Serpuhov. Ajung=nd la m\n\stire [i povestind visele sale, cel suferind a cerut s\ i se fac\ o slujb\, `ns\ nimeni nu cuno[tea icoana Maicii Domnului cu un astfel de nume. Atunci s-au g=ndit dac\ nu cumva este icoana din coridorul ce f\cea leg\tura `ntre biseric\ [i ve[m=nt\rie, cea pe care era zugr\vit un copil. {i nu mic\ a fost mirarea tuturor atunci c=nd au descoperit pe spatele icoanei inscrip]ia Potirul Nesecat. Tot ca un semn a fost [i faptul c\ ]\ranul suferind l-a recunoscut `n persoana Cuviosului Varlaam, ucenicul Prea Sfin]itului Mitropolit Alexe, pe stare]ul din vis. Fostul bolnav s-a `ntors acas\ pe deplin s\n\tos. Vestea cu privire la preasl\virea `n chip minunat a icoanei Maicii Domnului s-a r\sp=ndit cu repeziciune nu numai `n Serpuhov, ci [i `n toat\ Rusia. Cei cuprin[i de patima be]iei, rudele [i apropia]ii lor se gr\beau s\-[i `nal]e rug\ciunile c\tre Maica Domnului, pentru vindecarea r\ului ce `i cuprindea [i mul]i, foarte mul]i veneau pentru a-i mul]umi ~mp\r\tesei cerului pentru milostivirea ei. Ce `nf\]i[eaz\ aceast\ icoan\? Din punct de vedere iconografic, icoana face parte din imaginile mai vechi ale Maicii Domnului, Oranta, cu singura deosebire c\ dumnezeiescul Prunc este zugr\vit st=nd `n potir. Care a fost g=ndul evlavios al aceluia care a zugr\vit-o astfel? F\r\ `ndoial\ c\ el se referea la Taina Euharistiei. Potirul cu Pruncul

ACATISTUL MAICII DOMNULUI POTIRUL NESECAT

131

dumnezeiesc binecuv=nt=nd reprezenta Potirul ~mp\r\tesei din care izvor\sc, spre cei ce se apropie de el cu credin]\, toate binecuv=nt\rile d\ruite p\c\tosului neam omenesc prin lucrarea m=ntuitoare a Domnului nostru Iisus Hristos. Acest potir este `ntr-adev\r nesecat sau de neb\ut p=n\ la sf=r[it pentru c\ Agne]ul se m\n=nc\ pururea [i niciodat\ nu se sf=r[e[te. Iar Maica Domnului, cu preacinstitele ei m=ini ridicate, mijloce[te c\tre Dumnezeu la Altarul ceresc. Ea se roag\ pentru p\c\to[i [i dore[te ca to]i s\ se m=ntuiasc\ [i, pentru ca oamenii s\ nu mai fie st\p=ni]i de ni[te patimi josnice, aduc\toare de pieire, ea `i cheam\ la izvorul nesecat de bucurie duhovniceasc\ [i de alinare, vestindu-le c\ Potirul nesecat al ajutorului ceresc [i al milei este preg\tit pentru fiecare dintre cei care sunt `n necazuri. Din punctul de vedere al subiectului [i al con]inutului de idei, icoana Maicii Domnului Potirul Nesecat este foarte apropiat\ de icoana din Niceea care s-a prosl\vit prin minuni `n anul 304, `n cinstea c\reia P\rin]ii ~nt=iului Sinod Ecumenic au hot\r=t s\ se c=nte `n fa]a ei: P=ntecele t\u s-a f\cut mas\ sf=nt\ pe care se afl\ P=inea cea cereasc\, Hristos, Dumnezeul nostru... S\rb\torirea icoanei Maicii Domnului Potirul Nesecat se face la 18 mai pe stil nou. Din toate col]urile Rusiei vin la m\n\stirea Serpuhov aceia care au nevoie de ajutorul plin de har al Maicii Domnului. ~n vremurile mai vechi, Fr\]ia abstinen]ilor nealcoolici Aleksandr Nevski din Serpuhov s\v=r[ea `n fiecare duminic\ o slujb\ cu acatist `n fa]a icoanei Maicii Domnului Potirul Nesecat. Acest obicei a fost reintrodus la m\n\stirea Nisotk, `nfiin]at\ de cur=nd la Serpuhov. ~n fiecare duminic\, la sf=r[itul Sfintei Liturghii, aici se s\v=r[e[te o slujb\ cu acatist [i sfin]irea apei, `n timpul c\reia sunt pomeni]i cei care sufer\ de `mp\timire pentru b\utul f\r\ m\sur\ al paharului celui aduc\tor de pieire [i au nevoie de ajutorul plin de har al St\p=nei Preacurate. Pentru prima dat\ `n 1997, Acatistul Maicii Domnului Potirul Nesecat a fost tradus [i `n limba rom=n\, fiind de o mare `nsemn\tate [i binecuv=ntare pentru noi, rom=nii. Pentru to]i cei ce sunt st\p=ni]i de patima be]iei este recomandat s\ citeasc\ acest acatist 40 de zile cu post, de mai multe ori `ntrun an.

132

ACATISTUL MAICII DOMNULUI POTIRUL NESECAT

~n numele Tat\lui [i al Fiului [i al Sf=ntului Duh, Amin! Slav\ }ie, Dumnezeul nostru, slav\ }ie! ~mp\rate ceresc, M=ng=ietorule, Duhul adev\rului, care pretutindenea e[ti [i toate le pline[ti, Vistierul bun\t\]ilor [i D\t\torule de via]\, vino [i Te s\l\[luie[te `ntru noi [i ne cur\]e[te de toat\ necur\]ia [i m=ntuie[te, Bunule, sufletele noastre. Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte f\r\ de moarte, miluie[te-ne pe noi. (de trei ori) Slav\ Tat\lui [i Fiului [i Sf=ntului Duh, [i acum [i pururea [i `n vecii vecilor. Amin! Preasf=nt\ Treime, miluie[te-ne pe noi. Doamne, cur\]e[te p\catele noastre. St\p=ne, iart\ f\r\delegile noastre. Sfinte, cerceteaz\ [i vindec\ neputin]ele noastre pentru numele T\u. Doamne miluie[te. (de trei ori) Slav\ Tat\lui [i Fiului [i Sf=ntului Duh, [i acum [i pururea [i `n vecii vecilor. Amin. Tat\l nostru, Care e[ti `n ceruri, sfin]easc\-se numele T\u, vie `mp\r\]ia Ta, fac\-se voia Ta precum `n cer a[a [i pe p\m=nt. P=inea noastr\ cea de toate zilele d\-ne-o nou\ ast\zi. {i ne iart\ nou\ gre[elile noastre, precum [i noi iert\m gre[i]ilor no[tri. {i nu ne duce pe noi `n ispit\, ci ne izb\ve[te de cel r\u.

ACATISTUL MAICII DOMNULUI POTIRUL NESECAT

133

Troparul icoanei Preasfintei N\sc\toare de Dumnezeu Potirul Nesecat


Veni]i, dreptsl\vitorilor cre[tini, la dumnezeiescul [i minunatul chip al Preasfintei N\sc\toare de Dumnezeu, care satur\ inimile celor credincio[i din Potirul Nesecat al milostivirii Sale [i arat\ minuni poporului celui binecinstitor. Acestea v\z=nd [i auzind, cu duhul pr\znuind, cu c\ldur\ s\ c=nt\m: St\p=n\ Preamilostiv\, t\m\duie[te neputin]ele [i patimile noastre, rug=nd pe Fiul t\u, Hristos, Dumnezeul nostru, s\ m=ntuiasc\ sufletele noastre!

Condacul 1
Cinstitul t\u chip, St\p=n\ de Dumnezeu N\sc\toare, ne-a fost d\ruit ca o izb\vire aleas\ [i minunat\, c\ci prin descoperirea lui ne sloboze[te de neputin]ele suflete[ti [i trupe[ti [i de `nt=mpl\rile cele m=hnitoare. Pentru aceasta, laud\ `]i aducem, Ap\r\toare Preamilostiv\. Tu, dar, St\p=n\, prin icoana ta numit\ de noi Potirul Nesecat, aplec=ndu-te cu bun\voin]\ spre suspinele [i strig\tele noastre cele izvor=te din inim\, d\ruie[te izb\vire celor ce sufer\ de boala be]iei, ca s\-]i c=nt\m cu credin]\: Bucur\-te, St\p=n\, Potir Nesecat care ne ast=mperi setea cea duhovniceasc\!

Icosul 1
O[tile `ngere[ti [i cetele drep]ilor te sl\vesc ne`ncetat, ~mp\r\teas\, de Dumnezeu N\sc\toare, mijlocitoarea multp\c\tosului neam cre[tinesc, pe care v\z=ndu-l cufundat `n nelegiuiri [i p\cate, `i d\ruie[ti spre m=ng=iere [i m=ntuire, milostivire prin osebitele tale icoane f\c\toare de minuni, care

134

ACATISTUL MAICII DOMNULUI POTIRUL NESECAT

precum stelele cerului pot fi v\zute `n tot p\m=ntul. V\z=nd noi pe aceea dintre ele numit\ Potirul Nesecat, din ad=ncul sufletului `]i c=nt\m astfel: Bucur\-te, s\la[ul Dumnezeirii cel neajuns, Bucur\-te, mirarea cea ne`ncetat\ a oamenilor, Bucur\-te, ceea ce prin rug\ciunile tale ne izb\ve[ti de p\cate, Bucur\-te, c\ prin `ntrist\ri t\m\duie[ti neputin]ele noastre, Bucur\-te, c\ ne trimi]i de sus milostivire prin icoanele tale f\c\toare de minuni, Bucur\-te, c\ prin descoperirea lor `nvesele[ti inimile noastre cele m=hnite, Bucur\-te, `mp\carea preaminunat\ a oamenilor cu Dumnezeu, Bucur\-te, St\p=n\, Potir Nesecat, care ne ast=mperi setea cea duhovniceasc\!

Condacul al 2-lea
V\z=nd, Preasf=nt\ St\p=n\, `ntristarea inimii, chinurile duhovnice[ti [i poc\in]a nemincinoas\ a celor ce sunt supu[i patimii celei pierz\toare a be]iei, ai binevoit s\ ar\]i ora[ului celui pl\cut lui Dumnezeu, Serpuhov, milostivirea ta prin descoperirea icoanei tale preaminunate, Potirul Nesecat, pentru ca to]i cei ce cad la ea cu credin]\ [i cu inim\ smerit\, dob=ndind vindecare de cumplita lor boal\, s\ ~i strige din ad=ncul inimilor lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 2-lea
~n]eleg=nd prin `ntreita ar\tare `n vis a Cuviosului Varlaam porunca de a merge `n ora[ul cel iubit de Dumnezeu, Serpuhov, un oarecare om supus patimii be]iei a aflat acolo, `n m\n\stire, sf=nta ta icoan\, numit\ Potirul Nesecat. Drept aceea, v\z=nd at=ta purtare de grij\ pentru noi, p\c\to[ii, cu evlavie `]i c=nt\m unele ca acestea:

ACATISTUL MAICII DOMNULUI POTIRUL NESECAT

135

Bucur\-te, c\ prin oamenii cei evlavio[i ne descoperi slava minunilor tale, Bucur\-te, c\l\uz\ clarv\z\toare care le ar\]i unora ca ace[tia calea m=ntuirii, Bucur\-te, `ndrum\toarea noastr\ cea bun\, care cu dragoste ne apropii de tine, Bucur\-te, c\ ne `ndemni la recuno[tin]\ pentru binefacerile tale, Bucur\-te, ceea ce preschimbi `ntristarea noastr\ `n bucurie, Bucur\-te, c\ ne `nvesele[ti cu n\dejde neclintit\, Bucur\-te, c\ nimice[ti patimile noastre cele pierz\toare, Bucur\-te, St\p=n\, Potir Nesecat, care ne ast=mperi setea cea duhovniceasc\!

Condacul al 3-lea
Puterea Celui Prea`nalt [i harul St\p=nei de Dumnezeu N\sc\toare l-au `nt\rit pe un oarecare om cuprins de patima be]iei atunci c=nd, av=nd picioarele sl\b\nogite, mergea `n ora[ul Serpuhov, `mplinind astfel porunca Maicii Domnului vestit\ lui `n vis de c\tre Cuviosul Varlaam, stare]ul m\n\stirii de acolo; ajung=nd el `n acest ora[, a aflat icoana Preacuratei care l-a vindecat `ndat\ de suferin]a sa duhovniceasc\ [i trupeasc\, `ndemn=ndu-l s\ ~i strige din ad=ncul sufletului, cu mul]umire, lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 3-lea
Av=nd ca izvor pururea curg\tor Potirul cel Nesecat al r=urilor cere[ti, nu numai credincio[ii din Serpuhov, ci [i dreptsl\vitorii cre[tini din alte ora[e [i locuri, care au venit c\tre minunatul t\u chip, numit Potirul Nesecat, primind `naintea lui t\m\duire, ]i s-au `nchinat cu c=nt\ri pline de recuno[tin]\ ca acestea:

136

ACATISTUL MAICII DOMNULUI POTIRUL NESECAT

Bucur\-te, sc\ld\toare `n care se vindec\ toate bolile noastre, Bucur\-te, potirul prin care primim bucuria vindec\rii, Bucur\-te, ceea ce vindeci neputin]ele noastre duhovnice[ti [i trupe[ti, Bucur\-te, c\ ne stingi patimile prin puterea rug\ciunilor tale, Bucur\-te, c\ dai cele de folos celor care `]i cer ajutorul, Bucur\-te, c\ d\ruie[ti tuturor daruri nenum\rate, Bucur\-te, c\ ne deschizi comoara milostivirii, Bucur\-te, c\ ai inima plin\ de mil\ fa]\ de cei c\zu]i, Bucur\-te, St\p=n\, Potir Nesecat, care ne ast=mperi setea cea duhovniceasc\!

Condacul al 4-lea
Vifor de g=nduri necredincioase av=nd `ntru sine, dar cu poc\in]\ sincer\ venind la nespusa ta milostivire, cei cuprin[i de patima be]iei cap\t\ t\m\duire [i, din ad=ncul inimii, ~i c=nt\ lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea
Auzind Domnul m=hnirea ad=nc\, vaietele [i pl=nsul so]iilor [i mamelor, copiilor [i rudelor celor tulbura]i cu firea de patima be]iei, le-a d\ruit, St\p=n\, icoana ta prin care to]i cei care se apropie cap\t\ m=ng=iere duhovniceasc\ [i `]i gr\iesc cu lacrimi unele ca acestea: Bucur\-te, Mielu[eaua care ai n\scut Mielul, Cel care a ridicat p\catele lumii, Bucur\-te, potir care pe noi ne umpli de bucurie, Bucur\-te, c\ e[ti m=ng=ierea mamelor celor cuprinse de m=hnire, Bucur\-te, n\dejdea celor f\r\ de n\dejde, Bucur\-te, ap\r\toare plin\ de har a celor ce vin la tine,

ACATISTUL MAICII DOMNULUI POTIRUL NESECAT

137

Bucur\-te, bucuria [i `nveselirea celor nec\ji]i, Bucur\-te, ceea ce potole[ti patimile cele izvor=te din be]ie, Bucur\-te, c\ `ntinzi m=na celor ce au nevoie de ajutorul t\u, Bucur\-te, St\p=n\, Potir Nesecat, care ne ast=mperi setea cea duhovniceasc\!

Condacul al 5-lea
Ca pe o stea de la Dumnezeu purcez\toare ne-ai ar\tat nou\, o, ~mp\r\teas\ a lumii, preacinstita ta icoan\, pe care v\z=nd-o ne rug\m din inim\ cu credin]\, gr\indu-]i: N\sc\toare de Dumnezeu, t\m\duie[te be]ia [i oricare alt\ boal\ sufleteasc\ [i trupeasc\ a celor afla]i `n suferin]\, iar pe cei credincio[i `nva]\-i s\ ~i aduc\ lui Dumnezeu c=ntarea de laud\: Aliluia!

Icosul al 5-lea
V\z=nd, Maic\ de Dumnezeu N\sc\toare, minunile preasl\vite [i semnele uimitoare venite nu numai de la icoana ta cea descoperit\ `n ora[ul Serpuhov, ci [i de la cele zugr\vite `ntocmai cu aceast\ icoan\, c\dem la ele cu smerenie [i c=nt\m: Bucur\-te, grabnic\ mijlocitoare, ajut\toarea celor ce alearg\ la tine cu s=rguin]\, Bucur\-te, ceea ce ascul]i cu bun\voin]\ rug\ciunile noastre, Bucur\-te, ceea ce ai luminat ora[ul Serpuhov cu binecuv=ntarea ta, Bucur\-te, c\ `mprejmuirile Moscovei au ar\tat slava minunilor tale, Bucur\-te, comoar\ nesecat\ de t\m\duiri pentru to]i cei afla]i `n necazuri, Bucur\-te, ocrotitoare atotputernic\ a celor ce lucreaz\ pentru dob=ndirea trezviei,

138

ACATISTUL MAICII DOMNULUI POTIRUL NESECAT

Bucur\-te, bun\ ajut\toare a celor ce lupt\ `mpotriva lumii, a trupului, a diavolului [i a be]iei, Bucur\-te, Ap\r\toare grabnic\ a dreptcredincio[ilor celor ce tr\iesc `n lume, Bucur\-te, St\p=n\, Potir Nesecat, care ne ast=mperi setea cea duhovniceasc\!

Condacul al 6-lea
Propov\duind, N\sc\toare de Dumnezeu, minunile s\v=r[ite prin icoana ta cea numit\ Potirul Nesecat, te rug\m cu lacrimi: O, Preacurat\, izb\ve[te-ne pe noi to]i de patima b\uturii, de c\derea `n p\cat [i `nva]\-ne `nfr=narea pe noi, cei ce ne s=rguim s\ ~i c=nt\m lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea
Str\luce[ti de lumina slavei dumnezeie[ti, Fecioar\, uit=ndu-ne la Copilul, Dumnezeu cel mai `nainte de veci, Domnul nostru Iisus Hristos, cum st\ `n cup\ ca `ntr-un Potir Nesecat, precum te vedem zugr\vit\ `n icoana Potirul Nesecat, care `n chip tainic d\ruie[te izb\vire de patima be]iei celor ce cu credin]\ vin s\ i se `nchine. De aceea, cu lacrimi `]i aducem aceste rostiri ne`ncetate: Bucur\-te, cea de care se bucur\ [i pe care o pr\znuie[te neamul omenesc, Bucur\-te, c\ slava ta este mai mare dec=t ]i-o pot aduce laudele celor p\m=nte[ti [i celor cere[ti, Bucur\-te, c\ prin chipul tainic al Fiului `n potir ne descoperi Taina dumnezeie[tii Euharistii, Bucur\-te, ceea ce ne ar\]i `n chip minunat Mielul Cel ce Se m\n=nc\ pururea [i niciodat\ nu Se sf=r[e[te, Bucur\-te, Potir al vie]ii [i al nemuririi, care ne duci la por]ile vie]ii ve[nice,

ACATISTUL MAICII DOMNULUI POTIRUL NESECAT

139

Bucur\-te, c\ adapi sufletele noastre cele `nsetate din izvorul nestric\ciunii [i al bucuriei, Bucur\-te, c\ `n bun\tatea ta nem\rginit\ nu lepezi nici pe cei mai dispre]ui]i [i mai prigoni]i, Bucur\-te, c\ din milostivirea ta `i r\pe[ti din groapa pieirii pe cei f\r\ de n\dejde, Bucur\-te, St\p=n\, Potir Nesecat, care ne ast=mperi setea cea duhovniceasc\!

Condacul al 7-lea
Vr=nd un oarecare om s\ `]i mul]umeasc\, St\p=n\, Maica lui Dumnezeu, pentru vindecarea de suferin]a be]iei, a `mpodobit icoana ta preaminunat\ ce se g\se[te `n ora[ul Serpuhov, c=nt=nd lui Dumnezeu din toat\ inima sa: Aliluia!

Icosul al 7-lea
Minune nou\ vedem, St\p=n\, prin sf=nta ta icoan\, c\ci un oarecare om, {tefan, cuprins de suferin]a be]iei, venind la mijlocirea ta cea de Maic\, s-a izb\vit de boala lui cea grea, pentru aceasta, cu mul]umire, ]i-a `mpodobit icoana cu daruri de mult pre] [i, c\z=nd la ea, cu lacrimi c=nta unele ca acestea: Bucur\-te, c\ e[ti izvor d\t\tor de vindec\ri, Bucur\-te, Potirul ceresc al darurilor dumnezeie[ti, Bucur\-te, r=u de vindecare de-a pururea curg\tor, Bucur\-te, c\ e[ti marea care `neci toate patimile noastre, Bucur\-te, ceea ce cu m=inile tale ridici pe cei ce cad zdrobi]i de greutatea p\catului be]iei, Bucur\-te, c\ prime[ti darurile recuno[tin]ei, Bucur\-te, c\ `nvesele[ti inimile celor binecredincio[i, Bucur\-te, c\ `mpline[ti toate cererile noastre cele bune, Bucur\-te, St\p=n\, Potir Nesecat, care ne ast=mperi setea cea duhovniceasc\!

140

ACATISTUL MAICII DOMNULUI POTIRUL NESECAT

Condacul al 8-lea
Str\in lucru [i cu anevoie de crezut le este tuturor celor necredincio[i s\ aud\ c\ la sf=nta ta icoan\ Potirul Nesecat se s\v=r[esc minuni [i t\m\duiri dumnezeie[ti. Noi, `ns\, bine[tiind cuv=ntul t\u pe care l-ai rostit pentru `nt=ia icoan\ ce te `nf\]i[a, anume c\: Harul Celui Ce s-a n\scut din mine va fi cu aceast\ icoan\, credem c\ [i din cea numit\ Potirul Nesecat izvor\[te harul cel d\t\tor de vindec\ri. De aceea, plec=ndu-ne cu evlavie, o s\rut\m, c=nt=nd lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea
Toat\ n\dejdea lor `n tine [i-o pun, St\p=n\, cei ce sufer\ de patima be]iei. Pogoar\-te spre neputin]ele [i patimile noastre, c\ci cine ne va scoate pe noi, p\c\to[ii, din groapa pieirii, a s\r\ciei duhovnice[ti [i trupe[ti, f\r\ numai tu, St\p=n\. De aceea, plec=ndu-ne genunchii `n fa]a preacuratului t\u chip, `]i gr\im unele ca acestea: Bucur\-te, ceea ce nu `]i `ntorci fa]a de la rug\ciunile p\c\to[ilor, Bucur\-te, c\ trimi]i ajutorul t\u ceresc celor ce te cheam\ `n ajutor, Bucur\-te, ceea ce ar\]i ad=ncimea milostivirii tale c\tre to]i p\c\to[ii, Bucur\-te, ceea ce `i `mb\rb\tezi pe cei f\r\ de n\dejde [i cu totul dezn\d\jdui]i, Bucur\-te, c\ `ntinzi m=n\ de ajutor celor supu[i patimilor pricinuite de be]ie, Bucur\-te, c\ prin daruri pline de har `i m=ng=i pe cei ce sufer\ cu r\bdare, Bucur\-te, ceea ce vindeci neputin]ele noastre suflete[ti [i trupe[ti,

ACATISTUL MAICII DOMNULUI POTIRUL NESECAT

141

Bucur\-te, c\ ne-ai `nv\]at s\ socotim `ntru nimic bucuriile cele de[arte ale acestei lumi, Bucur\-te, St\p=n\, Potir Nesecat, care ne ast=mperi setea cea duhovniceasc\!

Condacul al 9-lea
Toat\ firea cea `ngereasc\ se minuneaz\, Doamne, de lucrarea Ta cea plin\ de milostivire, c\ ai d\ruit mult-p\c\tosului neam omenesc o ajut\toare [i ap\r\toare preaputernic\. Ea se pleac\ spre neputin]ele noastre [i ne sloboze[te de groaznica patim\ a be]iei, `nv\]=nd pe cei credincio[i s\ `i c=nte lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea
Ritorii cei `n]elep]i nu [tiu, St\p=n\, s\ laude dup\ cuviin]\ sl\vita descoperire a icoanei tale. Cu at=t mai mult noi, p\c\to[ii, cu buzele noastre `ntinate, nu vom putea s\ aducem Ap\r\toarei noastre laude dup\ cuviin]\. ~ns\, v\z=nd nenum\ratele minuni `nf\ptuite prin icoana ta, bucur=ndu-ne cu duhul [i cu inima, `]i c=nt\m: Bucur\-te, ceea ce izvor\[ti minuni de la sf=ntul t\u chip, Bucur\-te, c\ degrab ne izb\ve[ti de nenorociri [i `ntrist\ri, Bucur\-te, c\ `i ru[inezi pe cei ce nu te primesc pe tine cu credin]\, Bucur\-te, c\ `i p\ze[ti de orice r\u pe cei ce se roag\ la tine, Bucur\-te, ceea ce cu bl=nda ta str\lucire izgone[ti `ntunericul p\catului [i cea]a patimilor noastre, Bucur\-te, ceea ce umpli sufletele noastre de iubire pentru tine [i pentru Fiul t\u, Bucur\-te, c\ ne `ndreptezi cu `n]elepciune pe calea poc\in]ei,

142

ACATISTUL MAICII DOMNULUI POTIRUL NESECAT

Bucur\-te, c\ ne e[ti mijlocitoare os=rdnic\ pentru r\spunsul cel bun `naintea Dreptului Judec\tor, Bucur\-te, St\p=n\, Potir Nesecat, care ne ast=mperi setea cea duhovniceasc\!

Condacul al 10-lea
Vr=nd s\ m=ntuie[ti, o, Maic\ a lui Dumnezeu, mul]imea ce sufer\ de boala be]iei, ne-ai d\ruit icoana ta cea preaminunat\ pentru ca to]i cei cuprin[i de aceast\ patim\ s\ poat\ veni la chipul t\u f\c\tor de minuni [i, primind lecuire, cu umilin]\ s\ ~i c=nte lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 10-lea
Zid [i pav\z\ e[ti, o, Maic\ a lui Dumnezeu, celor ce sufer\ de boala be]iei [i tuturor celor ce vin la tine cu gr\bire [i cinstesc cu evlavie sf=nta ta icoan\. C\ ne-a d\ruit-o DomnulD\t\torul bun\t\]ilor spre ajutor [i vindecare de patimile aduc\toare de moarte, `ndemn=ndu-ne astfel s\ `]i c=nt\m acestea: Bucur\-te, alinarea m=hnirilor noastre [i n\dejdea celor dezn\d\jdui]i, Bucur\-te, vindecarea suferin]elor noastre suflete[ti [i trupe[ti, Bucur\-te, ceea ce prin cur\]ia ta ne izb\ve[ti de `ntin\ciunea noastr\, Bucur\-te, c\ci prin harul t\u luminezi nemernicia noastr\, Bucur\-te, c\ `mbraci `n nestric\ciune stric\ciunea noastr\ cea trupeasc\, Bucur\-te, ceea ce prin mijlocirea ta ne `nt\re[ti `n rug\ciune, Bucur\-te, c\ ne `nt\re[ti `n neputin]a noastr\, Bucur\-te, c\ grabnic risipe[ti norul patimilor ce ne `nconjoar\, Bucur\-te, St\p=n\, Potir Nesecat, care ne ast=mperi setea cea duhovniceasc\!

ACATISTUL MAICII DOMNULUI POTIRUL NESECAT

143

Condacul al 11-lea
C=ntarea noastr\, ce cu smerit\ dragoste [i cu os=rdie o aducem ]ie, n-o trece cu vederea, Preacurat\, [i nu-]i `ntoarce fa]a de la cei care f\r\ n\dejde p\timesc din pricina be]iei, ci ajut\-i pe ei [i pe noi s\ ne cur\]im de toat\ `ntin\ciunea p\catului [i s\ putem c=nta cu vrednicie [i cu dreptate lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 11-lea
F\clie d\t\toare de lumin\ te vedem, Preasf=nt\ Fecioar\, c\ci sf=ntul t\u chip gone[te cea]a p\catelor [i ne `ndrum\ pe calea luminoas\ a virtu]ii pe noi, cei ce cu credin]\ `]i gr\im acestea: Bucur\-te, c\ci prin acoper\m=ntul t\u ne izb\ve[ti de de[ert\ciunea acestei lumi mult r\zvr\tite, Bucur\-te, c\ ne aju]i s\ alung\m nelini[tea patimilor trupe[ti, Bucur\-te, ceea ce pui `n inimile noastre g=ndurile cele bune, Bucur\-te, c\ aduci lumin\ `n cugetul cel `ntinat, Bucur\-te, c\ `i izb\ve[ti pe cei cuprin[i de suferin]a chinuitoare a be]iei, Bucur\-te, c\ `i chemi pe ace[tia la poc\in]\ nef\]arnic\, Bucur\-te, ceea ce `mbunezi sufletele celor `nr\i]i, Bucur\-te, c\ izb\ve[ti de patimi pe cei ce te cheam\ `n ajutor, Bucur\-te, St\p=n\, Potir Nesecat, care ne ast=mperi setea cea duhovniceasc\!

Condacul al 12-lea
Harul lui Dumnezeu care este d\ruit prin icoana ta, Potirul Nesecat, `i apropie de ea, St\p=n\, pe to]i cei `ntrista]i [i oropsi]i: v\duve, b\tr=ne [i, mai ales, pe to]i cei cuprin[i de suferin]a be]iei, care niciodat\ nu pleac\ neajuta]i de la tine, Preacurat\, de la Potirul Nesecat al darurilor tale dumnezeie[ti, o, Preamilostiv\, [i vindecare deplin\ primind, ~i c=nt\m cu mul]umire Domnului: Aliluia!

144

ACATISTUL MAICII DOMNULUI POTIRUL NESECAT

Icosul al 12-lea
C=nt=nd minunile [i marea ta milostivire ar\tat\ celor cuprin[i de patima be]iei, te rug\m, St\p=n\, m=ntuie[te [i pov\]uie[te-ne pe c\rarea cea dreapt\ [i nu ne l\sa pe noi, cei care c\ut\m ocrotirea ta [i `]i c=nt\m acestea: Bucur\-te, ceea ce chemi pe to]i la `nfr=narea de la be]ie, Bucur\-te, c\ prin roua milostivirii tale `i sloboze[ti pe ace[tia de patima b\utului f\r\ m\sur\ a vinului, Bucur\-te, ceea ce e[ti t\m\duirea ve[nic\ a celor ce sufer\ din pricina greului p\cat al be]iei, Bucur\-te, ajut\toare grabnic\ a celor ce se chinuiesc din pricina patimilor, Bucur\-te, `mb\rb\tarea minunat\ a celor `mpu]ina]i cu duhul, Bucur\-te, c\ e[ti bucuria negr\it\ a celor buni la suflet, Bucur\-te, c\ `i smere[ti pe cei trufa[i, Bucur\-te, ceea ce ridici pe cei smeri]i [i le dore[ti tuturor m=ntuirea, Bucur\-te, St\p=n\, Potir Nesecat, care ne ast=mperi setea cea duhovniceasc\!

Condacul al 13-lea
O, Preamilostiv\ Maic\ a Preadulcelui nostru Domn Iisus Hristos! Ascult\ aceast\ rug\ciune a noastr\ [i ne izb\ve[te de toate nevoile suflete[ti [i trupe[ti, dar mai ales sloboze[te-i pe cei cuprin[i de suferin]a be]iei, pe robii t\i (numele), ca s\ nu piar\ ace[tia cuprin[i de r\u, ci, m=ntui]i fiind prin tine, s\ `i aduc\ lui Dumnezeu c=ntarea: Aliluia! (de trei ori) Apoi se cite[te Icosul 1.

ACATISTUL MAICII DOMNULUI POTIRUL NESECAT

145

Rug\ciune
O, Preamilostiv\ St\p=n\, pentru a dob=ndi ocrotirea ta `]i aducem acum aceast\ rug\ciune. Auzi-ne cu milostivire pe noi: so]ii, so]iile, copiii, maicile celor `mp\timi]i de boala cea grea a be]iei, fra]ii [i surorile noastre, care din aceast\ pricin\ sunt c\zu]i de la Maica noastr\, Biserica lui Hristos, [i-i t\m\duie[te pe ace[tia! O, milostiv\ Maic\ a lui Dumnezeu, atinge-te de inimile lor [i scoate-i degrab\ din c\derile `n p\cate, adu-i la `nfr=narea cea m=ntuitoare. Roag-L pe Fiul t\u, Hristos, Dumnezeul nostru, s\ ne ierte gre[elile [i s\ nu `[i `ntoarc\ milostivirea de la zidirea Sa, ci s\ `nt\reasc\ `n trezvie [i `n]elepciune. Prime[te, Preasf=nt\ N\sc\toare de Dumnezeu, rug\ciunile maicilor ce revars\ [iroaie de lacrimi pentru copiii lor, ale so]iilor care pl=ng pentru so]ii lor, ale copiilor, orfanilor [i neputincio[ilor p\rin]i [i ale noastre, ale tuturor celor ce c\dem la icoana ta pentru ca s\ ajung\, prin rug\ciunile tale, acest strig\t al nostru la Tronul Celui Prea`nalt. Acoper\-ne [i ne p\ze[te ca s\ nu fim robi]i de cel viclean [i de toate cursele vr\jma[ilor, ajut\-ne `n ceasul cumplit al mor]ii, ca prin rug\ciunile tale s\ trecem v\mile v\zduhului. Izb\ve[te-ne de os=nda cea ve[nic\ [i mijloce[te ca milostivirea lui Dumnezeu s\ ne acopere `n vecii vecilor. Amin.

146

ACATISTUL MAICII DOMNULUI POTIRUL NESECAT

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

147

ANEXE

148

FLOYD FRANTZ

Anexa 1

E[ti alcoolic?
R\spunde]i la aceste `ntreb\ri ct mai cinstit posibil

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

1. Pierzi timp de la serviciu datorit\ consumului de alcool? 2. Consumul de alcool `]i face via]a casnic\ mai fericit\? 3. Bei pentru c\ e[ti timid cu al]i oameni? 4. Consumul de alcool `]i afecteaz\ reputa]ia? 5. Te reduci la o companie de spe]\ joas\ [i la un mediu inferior cnd bei? 6. Faptul c\ bei te face s\ `]i neglijezi treburile familiale? 7. }i-a sc\zut ambi]ia de cnd ai `nceput consumul? 8. Ai remu[c\ri dup\ ce bei? 9. Ai avut dificult\]i financiare datorit\ consumului? 10. Sim]i nevoia de a consuma la o anumit\ perioad\ din zi? 11. Vrei s\ bei ceva diminea]a urm\toare? 12. Consumul de alcool ]i-a determinat dificult\]i cu somnul? 13. }i-a sc\zut eficien]a de cnd ai `nceput s\ bei? 14. Consumul de alcool `]i pune `n pericol munca sau afacerile? 15. Consumi alcool pentru a sc\pa de griji sau probleme?t 16. Bei singur? 17. Ai avut pierderi totale de memorie ca rezultat al consumului? 18. Ai fost tratat de c\tre doctor din cauza consumului? 19. Bei ca s\ `]i cl\de[ti stima de sine? 20. Ai fost `n spital sau `ntr-o institu]ie datorit\ consumului?

_____DA _____NU _____DA _____NU _____DA _____NU _____DA _____NU _____DA _____NU _____DA _____NU _____DA _____NU _____DA _____NU _____DA _____NU _____DA _____NU _____DA _____NU _____DA _____NU _____DA _____NU _____DA _____NU _____DA _____NU _____DA _____NU _____DA _____NU _____DA _____NU _____DA _____NU _____DA _____NU

Auto-evaluare

Dac\ ai r\spuns DA la oricare dintre `ntreb\ri, exist\ un semnal de alarm\ c\ ai putea fi alcoolic! Dac\ ai r\spuns DA la oricare dou\ `ntreb\ri, sunt [anse ca tu s\ fii alcoolic. Dac\ ai r\spuns DA la trei sau mai multe `ntreb\ri, e[ti cu siguran]\ alcoolic.
149

(~ntreb\rile de test de mai sus sunt folosite de Johns Hopkins University Hospital, Baltimore, Maryland, pentru a decide dac\ un pacient este sau nu alcoolic.)

150

FLOYD FRANTZ

Anexa 2

Te preocup\ consumul de alcool al cuiva?


1. Ai probleme cu somnul din cauza b\utului cuiva? 2. Cea mai mare parte a gndurilor tale se `nvrt `n jurul situa]iilor legate de b\ut sau `n jurul problemelor cauzate de acesta? 3. ~ncerci s\ controlezi consumul de alcool al cuiva prin cererea de promisiuni privind `ncetarea b\utului? 4. Amenin]i? 5. Ai atitudini din ce `n ce mai negative fa]\ de persoana care bea? 6. ~nsemnezi sticlele de b\utur\, le ascunzi sau le arunci con]inutul `n chiuvet\? 7. Crezi c\ totul ar fi bine dac\ persoana respectiv\ ar `nceta b\utul? 8. Te sim]i singur, respins, tem\tor, mnios, vinovat, epuizat? 9. Nu `]i mai place propria persoan\? 10. Crezi c\ schimb\rile tale de dispozi]ie sunt influen]ate de consumul de alcool al cuiva? 11. ~ncerci s\ negi sau s\ maschezi situa]iile legate de b\ut? 12. ~ncerci s\ protejezi sau s\ acoperi persoana care bea? 13. Te sim]i responsabil [i vinovat pentru b\utul cuiva? 14. Ai `nceput s\ te retragi sau te-ai izolat deja de prieteni sau de alte activit\]i? 15. Ai preluat responsabilit\]i care obi[nuiau s\ fie ale persoanei care bea? 16. Problemele financiare sunt mai mari datorit\ consumului de alcool al unei persoane?

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

151

17. Te reg\se[ti `ncercnd s\ `]i justifici sentimentele [i comportamentele ca fiind provocate de b\utul cuiva? 18. Ai simptome fizice noi, precum dureri de cap, indigestii, st\ri de grea]\, tremur\turi? 19. Te sim]i `nvins\ [i lipsit\ de speran]\? 20. Rela]iile tale sexuale au fost afectate de consumul de alcool al cuiva? 21. Dac\ sunt implica]i [i copii, po]i observa c\ sunt stresa]i sau c\ [i-au schimbat comportamentul datorit\ consumului de alcool al cuiva?

Auto-evaluare
Dac\ sunt 3 sau mai multe r\spunsuri afirmative la oricare dintre `ntreb\rile de mai sus, atunci `nseamn\ c\ exist\ o problem\ cu alcoolul [i c\ ar trebui s\ discu]i cu cineva despre asta. Chiar dac\ sunt mai pu]in de 3 r\spunsuri afirmative, tot ar fi bine s\ stai de vorb\ cu cineva specializat. Atunci cnd ne preocup\ consumul de alcool al unui membru al familiei e bine s\ discut\m cu cineva care poate s\ determine dac\ exist\ sau nu o problem\ cu alcoolul.

152

FLOYD FRANTZ

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

153

Anexa 5 Rela]ia multi-disciplinar\ `n tratamentul alcoolismului

Medic

Preot

Judec\tor / Ofi]er reintegrare Asistent social Psiholog Psihiatru

Asistent angaja]i EAP

Evaluare [i Tratament
(de ex., Proiectul Sf. Dimitrie)

Alcoolicii Anonimi

Post-cur\
(dup\ caz)

Procesul recuper\rii implic\ profesioni[ti din diferite domenii. Aceast\ interac]iune multidisciplinar\ face ca `ntreaga persoan\ s\ fie tratat\. Acesta este modelul de tratament Minnesota sau bio-psihosocio-spiritual. Rela]ia dintre ace[ti profesioni[ti/institu]ii [i programul de tratament continu\ pe toat\ durata procesului de recuperare. Dup\ terminarea tratamentului, clientul este `ndrumat c\tre cei care l-au trimis pentru sprijin [i monitorizare. De asemenea, i se sugereaz\ consultarea anumitor medici, psihologi, preo]i etc., pentru rezolvarea unor probleme specifice.

Medic

Preot

Judec\tor / Ofi]er i

Asistent social

Psiholog

Psihiatru

Asistent angaja]i EAP

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

155

Anexa 6

Aprobarea biroului general de servicii al alcoolicilor anonimi pentru publicarea celor 12 pa[i
Cei Doisprezece Pa[i sunt retip\ri]i cu permisiunea lui Alcoholics Anonymous World Services, Inc. (A.A.W.S.) [Serviciile Mondiale ale Alcoolicilor Anonimi, Inc.]. Permisiunea de a retip\ri cei Doisprezece Pa[i nu implic\ faptul c\ A.A.W.S. a revizuit sau a aprobat con]inutul acestei publica]ii sau c\ A.A. este neap\rat de acord cu vederile exprimate `n aceasta. A.A. este un program de recuperare numai de pe urma alcoolismului folosirea celor Doisprezece Pa[i `n leg\tur\ cu programe [i activit\]i formulate dup\ A.A., dar care se ocup\ de alte probleme sau folosirea lor `ntr-un context diferit de A.A. nu implic\ altceva. Alcoolicii Anonimi [Alcoolicii Anonimi] este o asocia]ie de b\rba]i [i femei care `[i `mp\rt\[esc unii altora experien]a, punctele tari [i speran]ele, astfel `nct s\-[i rezolve problema comun\ [i s\-i ajute [i pe al]ii s\-[i revin\ din alcoolism. Singura cerin]\ pentru a deveni membru este dorin]a de a te l\sa de b\ut. Nu exist\ cotiza]ii sau taxe pentru a fi membru A.A.; noi ne auto-finan]\m prin propriile noastre contribu]ii. A.A. nu este afiliat\ nici unei secte, religii, politici, organiza]ii sau institu]ii; nu dore[te s\ se implice `n nici o controvers\; ea nu sus]ine [i nici nu se opune vreunei cauze. Scopul nostru principal este de a nu bea [i de a ajuta al]i alcoolici s\ nu bea.

156

FLOYD FRANTZ

Cei 12 Pa[i ai Alcoolicilor Anonimi


1. Am admis c\ eram neputincio[i `n fa]a alcoolului, c\ nu mai eram st\pni pe via]a noastr\. 2. Am ajuns la credin]a c\ o Putere superioar\ nou\ `n[ine ne-ar putea reda s\n\tatea mintal\. 3. Am hot\rt s\ ne l\s\m voin]a [i via]a `n grija lui Dumnezeu. 4. Am f\cut, f\r\ team\, un inventar moral am\nun]it al propriei persoane. 5. Am m\rturisit lui Dumnezeu, nou\ `n[ine [i unei alte fiin]e umane natura exact\ a gre[elilor noastre. 6. Am consim]it, f\r\ rezerve, ca Dumnezeu s\ ne scape de toate aceste defecte de caracter. 7. Cu umilin]\, I-am cerut s\ ne `ndep\rteze sl\biciunile. 8. Am `ntocmit o list\ cu toate persoanele c\rora le-am f\cut necazuri [i am consim]it s\ repar\m aceste rele. 9. Ne-am reparat gre[elile direct fa]\ de acele persoane, acolo unde a fost cu putin]\, dar nu [i atunci cnd le-am fi putut face vreun r\u lor sau altora. 10. Ne-am continuat inventarul personal [i ne-am recunoscut gre[elile, de `ndat\ ce ne-am dat seama de ele. 11. Am c\utat, prin rug\ciune [i medita]ie, s\ ne `nt\rim contactul con[tient cu Dumnezeu, a[a cum L-a cunoscut fiecare dintre noi, cerndu-i doar s\ ne arate voia Lui `n ce ne prive[te [i s\ ne dea puterea s-o `mplinim. 12. Dup\ ce am tr\it o trezire spiritual\ ca rezultat al acestor pa[i, am `ncercat s\ transmitem acest mesaj altor alcoolici [i s\ punem `n aplicare aceste principii `n toate domeniile vie]ii noastre.

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

157

Anexa 7

Adrese utile
1. Centrul de consiliere [i reabilitare a persoanelor dependente de alcool [i alte droguri
Ia[i - 700071 Str. Costachi Negri, nr. 48 Tel: 0232/220548, int. 107 E-mail: centrulsfnicolae@yahoo.com

2. Proiectul Sf. Dimitrie Basarabov de Informare [i Tratament al Alcoolismului [i Dependen]ei de Alte Droguri
400-011 Cluj-Napoca Str. Neagr\ nr. 10 Tel/fax: ^4-0264-421-038 E-mail: sfdimitrie@hotmail.com iiiiiiiii ffrantz@pcnet.ro ~ntlnirile Alcoolicilor Anonimi `n Romnia A.A. website `n Romnia: www.itcnet.ro/aa 1. Grup A.A. Piatra Neam] Adresa: Piatra Neam] 5600, Str. {tefan cel Mare, nr. 12 (Casa Medicului) Orar: zilnic ii iii - 18.30 19.30 iiiiiiiiiiiiiDuminic\ - 11.00 12.00 E-mail: g67ganescu@hotmail.com iiiiiiiiiiiiiiiaapiatraneamt@hotmail.com Pers. contact: Gabi Telefon: 0233-233-992

158

FLOYD FRANTZ

2. Grupul A.A. din Arad Adresa: Arad 2900, Str. Andrei Mure[anu nr. 28 Orar: `n fiecare Joi - ora 18.00 E-mail: aagruparad@hotmail.com Pers. de contact: Alexandru Telefon: 0257-259-451 3. Grupul A.A. Phoenix Craiova Adresa coresponden]\ A.A.: C.P. 525. O.P. 5, Craiova, Dolj Adresa `ntlniri: Liceul Titulescu, Brazda Orar: L, Mar]i, J [i V: 19.00-20.00 E-mail iciobanu@oltenia.ro Pers. contact: Ioana Tel. 0744-974-373 4. Grup A.A. CSK Miercurea Ciuc Adresa: Miercurea Ciuc 4100, Casa Lasarus Hz, Str. Gl Sndor, nr. 9 Orar: Luni, ora 19.00 iiiiiJoi, ora 19.00 E-mail: j_mohar@index.hu Pers. contact: Gyula; Zsolt Tel. 0266-317486 5. Grupul Carpe Diem Cluj-Napoca Adresa: Cluj-Napoca, 3400, Str. N\s\ud, nr. 2 (Uniunea Cre[tin\) Orar: Smb., Dum.: 18 - 19,30; Luni: 19.00 E-mail: rgiura@personal.ro; iiiiiiii iiiiiifritz@21cn.com Pers. de contact: Raul, Mircea Tel. 0724-721-063 6. Grupul Speran]a Cluj-Napoca Adresa: Cluj-Napoca, 3400, Str. Ion Me[ter, nr. 10 (Policlinica Sf. Pantelimon)

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

159

Orar: Miercuri, ora 19.00 iiiiiiiiiiiiiiVineri, ora 18.00 E-mail: ffrantz@pcnet.ro Pers. contact: Raul Telefon: 0724-721063 7. Baia Mare 2 grupuri: Sf. Varvara [i Zorile Adresa: Baia Mare 4800, Bdul Unirii nr. 28 (sediul asocia]iei A.S.S.O.C.) Orar: Joi, 17.00- 19.00 Luni, 17.00-19.00 E-mail: willyaa@freemail.hu rodoet@email.ro Pers. contact: Willy; Marcel Tel. 0262-431236; 0745-310972 0262-279264; 0724-265617 8. Grupul A.A. Interna]ional Bucure[ti Adresa: Bucure[ti 7000, Str. Biserica Amzei (Universit. Popular\ Br\tianu) Orar: Mar]i, Joi: 20.00- 21.00 E-mail: crisrob@emoka.ro Pers. contact: Cristian Telefon: 0723-389-304 9. Grupul A.A. Unu Bucure[ti Adresa: Bucure[ti 7000, {oseaua Berceni, nr. 8-10, Spitalul Obregia, pavilionul 17 Orar: Luni, Miercuri, Vineri: 17.00-18.00 E-mail: vjivin@itc.ro Pers. contact: Basil Telefon: 021-653-0745 10. Grupul A.A. S\n\tatea S\v\disla Adresa: Sanatoriul T.B.C. S\v\disla, jud. Cluj Telefon: 0264-374-273

160

FLOYD FRANTZ

11. Grupul A.A. Credin]a Bistri]a Orar: Luni 18.00-17.00 Pers. contact: Horia; Petric\ Tel.: 0263-233854; 0744-628204 0263-219874; 0723-440770 12. Grupul A.A. Genesis Turda Adresa: Str. Republicii nr. 30 Orar: Joi, 18.00 Pers. contact: Richard Telefon: 0723-044552 13. Grupul A.A. Unirea Ia[i Adresa: Str. Costachi Negri, nr.48 Pers. contact: Seby Telefon: 0232-220548 int.107 0729-904355 E-mail: aaiasi@yahoo.com www.aaiasi.xhost.ro sau www.aaiasi.blogspot.com ~ntlnirile Grupurilor de Servicii Familiale Al-Anon `n Romnia Grupul Al-Anon Speran]a Cluj-Napoca Adresa: Cluj-Napoca 3400, Str. Ion Me[ter nr. 10 (Policlinica Sf. Pantelimon); Orar: Vineri, ora 18.00-19.00, Miercuri, 19.00-20.00 E-mail: chasznosi@hotmail.com Pers. de contact: Claudia, Nicoleta Telefon: 0264-421038 Grupul Al-Anon Prietenia Bistri]a Orar: Luni, ora 18.00 Pers. contact: Monica; Viorica Telefon: 0263-220-652 E-mail: ganeam@yahoo.com Grupul Al-Anon Confiden]a Ia[i Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48 Telefon: 0232-220548

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL

161

Biroul General de Servicii al Alcoolicilor Anonimi Alcoholics Anonymous World Services, Inc. Box 459, Grand Central Station New York, NY 10163 www.aa.org Biroul General de Servicii Familiale Al-Anon Al-Anon Family Group Headquarters, Inc. P.O. Box 182, Madison Square Station New York, New York 10010 www.al-anon-alateen.org

162

FLOYD FRANTZ

Edi]ie `ngrijit\ de Pr. Iulian Negru Redactor: Alina S\ftian Tehnoredactor: Alina Andrei Design copert\: Ana-Maria Chiribu]\ Bun de tipar: 2005. Ap\rut: 2005 Editura TRINITAS, Cuza Vod\ 51, 700038, IA{I Tel.: (0232)216693; (0232)218324; Fax (0232)216694 http://www.trinitas.ro; E-mail: editura@trinitas.ro Tiparul executat la Tipografia TRINITAS E-mail: tipografia@trinitas.ro