Decupajul cinematografic

ABC-ul cinematografieiPosted by loredana on Feb 1st, 2012 in Limbaj si tehnica | 0 comments

Dupa ce am stabilit varianta finala a scenariului, trebuie sa il fragmentam in cadre, care sunt legate sa
inchege o secventa, iar secventele sa construiasca filmul ca tot unitar.
Decupajul contine ordinea cadrelor, durata lor, descrierea si replicile, daca ele exista, felul cum sunt
legate intre ele, modalitati de filmare (camera din mana, unghi obiectiv), elemente de limbaj filmic
(travling, panoramare) si altele.
Din acest punct de vedere exista mai mute tipuri de decupaje in functie de cine il citeste pe platoul de
filmare: daca il citeste regizorul, atunci acesta va fi un decupaj regizoral si va cotine ordinea cadrelor si
secventelor, durata si descrierea actiunii, insa cu detaliile care il vor interesa pe regizor in mod direct.
Pentru un cameraman sau un director de imagine decupajul va contine detalii care nu apar in decupajul
regizoral. Nu il intereseaza pe regizor cate proiectoare se vor folosi pentru cadrul respectiv, ce obiectiv se
foloseste, ce diafragma, insa il intereseaza punctul de statie si implicit unghiulatia, il intereseaza miscarile
de camera si cum functioneaza zonele de lumina si umbra in scena respectiva. General vorbind, toate se
regasesc in caietul regizorului, insa, din punct de vedere tehnic, caietul operatorului contine
acele specificatii tehnice care il vor ajuta pe directorul de imagine sa creeze acel cadru. Decupajul
scenografului arata bineinteles cu totul diferit, pe acesta interesandu-l mai cu seama ce elemente de
decor si recuzita apar in fiecare cadru, decat ce proiectoare se folosesc sau felul in care actorii isi rostesc
replicile.
Pentru foarte scurtul nostru scenariu putem avea varianta 1 de decupaj:
Secventa 1. Interior, mansarda, noapte
Nr.
Crt.

Durata
secunde

Incadratura

Descrierea actiunii

Sunet

Miscari de
camera
C1

40 s

Cadru general Andrei sta tolanit in fotoliu. In mana are o cesca Liniste.
Trans in de la de ceai din care soarbe cate putin. Priveste
PI la PM
pierdut pe geamul mansardei spre stele. Lumina Sorbituri de ceai
lunii ii lumineaza fata.
etc

C2

20s

PD
Unghi
subiectivcamera din
mana

Fereasta mansardei prin care se zaresc stele. In Liniste

afara cadrului telefonul incepe sa sune.
Telefonul incepe
sa sune.

C3

40 s

De la PI la PP Andrei ia telefonul de pe masuta de langa el si Telefonul suna

Camera din
raspunde.
mana, fara
Dialog
miscari de
-Da. Unde esti? Cobor acum.
camera
Zgomot de fondSe ridica din fotoliu, lasa cana de ceai pe masuta, un caine latra
se indreapta spre usa, ia ceva pe el si iese din
afara, usa se
cadru.
tranteste dupa ce
iese personajul
din cadru.

Sau aceeasi secventa poate fi costruita ca un cadru secventa:

Secventa 1. Interior, mansarda, noapte

Nr.
Crt.

Durata

Incadratura

Descrierea actiunii

Sunet

Miscari de
camera
C1

2 min

Cadru general Andrei sta tolanit in fotoliu. In mana are o cesca Liniste
Trans in de la de ceai din care soarbe cate putin. Priveste
PI la PM,
pierdut pe geamul mansardei spre stele. Lumina Sorbituri de ceai
panoramare de lunii ii lumineaza fata. Telefonul suna. Andrei ia
urmarire pana telefonul de pe masuta de langa el si raspunde.
la PP, daca
este cazul.
-Da. Unde esti? Cobor acum.
Telefonul suna
Se ridica din fotoliu, lasa cana de ceai pe masuta, Dialog Zgomot
se indreapta spre usa, ia ceva pe el si iese din
de fond-un caine
cadru.
latra afara, usa se
tranteste dupa ce
iese personajul
din cadru.

Fara a mai scrie decupajul, secventa se poate monta in paralel cu o alata secventa in care vedem
cum Ana merge pe strada infrigurata, ajunge in dreptul unei case, priveste spre geam, vede lumina, scoate
telefonul si suna. Cu ajutorul montajului putem sparge linistea din secventa 1 cu graba fetei din secventa
paralela sau, mai mult, o putem accentua folosindu-ne de contrapunct. Astfel graba fetei va fi in totala
antiteza cu linistea din mansarda baiatului; in timp ce ea alearga si cadrele sunt din ce in ce mai multe, in
timpul lui filmic nu se intampla nimic. Starea contemplativa a tanarului adanceste si sustine graba si
tensiunea din secventa paralela. Graba fetei pare ca este mai mult o fuga decat un mers rapid,
multitudinea de actiuni pe care le face par rapide, facute contratimp fata de linistea timpului static,
resimtit cu mult mai intens in secventa mansardei.