UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE
Psihosociologia judiciara, victimologie si asistenta victimala

Psihologia detentiei penitenciare

Masterand

Conf. Univ. Dr.

Gustu Mariana

Manu Beatrice

Inchisoarea este spitalul justitiei, care vindeca, sau aparatul

care recicleaza deseuri umane
Viorel Muha

In orice societate, abaterea comportamentelor de la normele si valorile sociale

de baza constituie un fenomen obisnuit, insa societatea judeca comportamentul
membrilor sai, nu atat din punct de vedere al motivatiilor sale intriseci, cat mai
ales din punctul de vedere al conformarii acestui comportament la normele si
valorile recunoscute. Violarea normelor atrage dupa sine masuri punitive si
coercitive1. Pentru pesoanele care incalca normele si valorile societatii, exista
sanctiuni, iar privarea de libertate este o pedeapsa care implica probleme
deosebite. Pentru persoana care executa o pedeapsa privativa de libertate,
mediul privat pune in ordine doua grupuri de probleme :
-

de adaptare la normele si valorile specifice acestui cadru de viata

de evolutie ulterioara a personalitatii sale

Privarea de libertate in mediul penitenciar constituie pentru orice om o situatie

de ampla rezonanta in modul sau de viata atat pe durata detentiei, cat si dupa
aceea in libertate. In multe cazuri impactul privarii de libertate asupra
comportamentelor personalitatii este dramatic, generand si permanetizand
conduite diferite fata de cele avute anterior in mediul liber.2
Penitenciarul creaza un tip aparte de relatii interpersonale care au un continut
dinamic si modalitati aparte de structurare si manifestare. Exista doi factori care
determina aceste relatii interpersonale :

T.Butoi Psihologie judiaciara Ed. Solaris Print, 2009, p.382 apud Radulescu S.
Anomie, devianta si patologie sociala Ed. Hyperion, Bucuresti, 1991.
2
T.Butoi Psihologie judiaciara Ed. Solaris Print, 2009, p.384 apud Gheorghe F.
Psihologia penitenciara, Ed.Oscar Print, Bucuresti, 1996- selectiv, scurte extrase si prelucrari
personale din opera remarcabila a distinsului autor.

cadrul specific al penitenciarului - impreuna cu modul de organizare,

genurile de activitati si supravegherea permanenta

specificul populatiei penitenciare3.

Inchisoarea sau penitenciarul este un univers revoltator, o lume care este intr-o
permanenta implozie psihologica, coordonatele de existenta ale careia sunt
crima, esecul patologic, stresul, disperarea, neputinta. La prima vedere specificul
vietii penitenciare pare a fi unul simplu, in care personalul asigura servicii pentru
detinuti: hrana, cazare, igiena, imbracaminte, recreiere, culturalizare, securitate.
Mediul inchis a fost un termen propus de Goffman in 1961 pentru a descrie
locuinta unde indivizii isi petrec tot timpul (odihna, munca). Din punct de vedere
metodologic, un asemenea mediu este un laborator natural, de exemplu :
inchisoarea, spitalul, azilul, internatul, cazarma militara.
Aplicarea pedepsei private de libertate obliga individul sa traiasca intr-un mediu
de constrangere. E. Goffman considera inchisoarea ca fiind o institutie totala in
sensul de loc de rezistenta la care un numar de indivizi care au o situatie
indentica, fiind despartiti de situatia exterioara, duc impreuna un ciclu de viata
ingradita prin interdictii formale de a desfasura anumite activitati, de a avea
contact cu familia, de a personaliza spatial locuit, de a avea initiative.
Pe langa aceste norme formale se dezvolta o intreaga cultura informala ca
mijloc de rezistenta la contactul oficial. Penitenciarul apare ca un fenomen, ca o
institutie care are un ansamblu de reguli juridice cu caracter relatic stabil care
reglementeaza un domeniu al relatiilor sociale in scopul apararii, conservarii si
promovarii anumitor interese personale sau colective ale indivizilor, grupurilor
sau comunitatilor sociale.
Detinutul percepe timpul dintr-o pozitie coercitiva, apasatoare si artificiala; El
are constiinta faptului ca intra in inchisoare impotriva vointei sale, cu un statut de
subordonare pe termen lung si resimte pierderea libertatii cu atat mai dureros cu
cat libertatea este mai bogata in perspective si alternative, iar conditiile concrete
din penitenciar sunt mai grele. Fiecare vine in penitenciar cu un univers specific,
3

T.Butoi Psihologie judiaciara Ed. Solaris Print, 2009, p.385 apud Bogdan T., Santea I.,
Cornianu R. Comportamentul uman in procesul justitiar Ed. Serviciul Editorial si
Cinematografic M.I., Bucuresti, 1983.

plin de contradictii, frustrari, neimpliniri, ca urmare a unei conduite antisociale, a

savarsirii unei infractiuni. Multi sunt neadaptati social, refactari sau incapabili sa
se integreze in cerintele normelor de convetuire sociala sau de o moralitate
dubioasa si un trecut incarcat care apasa asupra constiintei lor.
Intrarea in penitenciar tulbura echilibrul personalitatii printr-o tripla reducere: a
spatiului de viata, a timpului personal (suspendarea viitorului si relativitatea
trecutului) si a comportamentului social (izolare si abandon).
Stresul prelungit in faza de ancheta, intrarea intr-o colectivitate de anonimi,
controlul riguros al conduite, dependenta de personal, densitatea maxima,
supraaglomerarea favorizeaza aparitia si cronicizarea unei patologii specifice.
Apatia, lipsa initiativei, pierderea interesului pentru lucru, oameni si evenimente,
anestezia afectiva, incapacitatea de a face planuri, resemnarea fatalista, toate
aceste contureaza nevroza penitenciara.4
Inexistenta niciunui spatiu personal, absenta unui refugiu, a sta treaza intr-o
ambianta monotona, epuizarea subiectelor de discutie conduc frecvent spre
caderi afective, degradarea imaginii de sine si deci spre o adaptare patologica.
Frecvent se constata o adoptare pasiva la conditiile vietii din inchisoare prin
adaptarea unei atitudini filozofice sau evitarea concentrarii pe anumite probleme
incomode. Chiar daca multi detinuti au avut inainte de a veni in penitenciar o
personalitate robusta, in timpul executarii pedepsei se instaleaza o sensibilizare
progresiva la mediu, o intoleranta emotionala, toate acestea conturand un posibil
potential patogen al mediului privativ.
Se pune intrebarea : in ce masura rolul recuperator al pedepsei private de
libertate isi atinge scopul? In acest context se evidentiaza existenta unui paradox
penitenciar. In detentie pot sa apara efecte de coruptie reciproca a detinutilor,
avand loc un proces de socializare invers. Condamnatul se simte eliminat de
societate astfel incat isi dezvolta o tehnica de reactie fata de controlul formal.
Dificultatea reeducarii este aceea de a converti relatia formala obligatorie, intruna formala. In sistemul institutionalizat personalitatea este estompata. Paralel

T.Butoi Psihologie judiaciara Ed. Solaris Print, 2009, p.386

cu sistemul oficial de referinta se dezvolta o subcultura, ceea ce favorizeaza

cresterea ratei de recidivism.5

Etapele psihosociologice prin care trece un detinut :

- socul depunerii (incarcerarii) determina o gama complexa de framantari
psihice si psiho-sociale, incepand cu criza de detentie manifestata de la
inchiderea in carapacea tacerii pana la comportamente agresive si autoagresive
(sinuciderea, autoflagerari).
- perceptia detinutului asupra pedepsei si a mediului privative - este
determinata de cele mai multe ori de modul cum a rezolvat fiecare detinut
problema ispasirii6. Cand pedeapsa este apreciata ca fiind masura faptei,
conditia de zi cu zi exprima o acceptare supusa tuturor rigorilor, dar cand
pedeapsa este vazuta ca fiind mai aspra decat infractiunea comisa, detinutul
considera ca i s-a facut o nedreptate si sufera o sanctiune nemeritata, ca urmare
detinutul va ramane neimpacat, revendicativ si ostil administratiei locului de
detentie, dominat de sentimente de victimizare.
- fenomenul de prizonizare proces prin care detinutul ajunge sa adopte sau sa
impartaseasca punctul de vedere al incarceratilor privind lumea din penitenciar si
societatea in general.
- ierarhia si statutul prin ierarhie intelegem un sistem de prioritati in raport cu
importanta acordata lor, iar prin statut intelegem pozitia ocupata de o persoana
intr-un grup. Personalul inchisorii incearca sa impuna o anumita ierarhie formala,
dar in cele mai multe cazuri nu corespunde cu cea informala. In fruntea ierarhiei
informale se afla smecherii, iar acest statut se obtine odata cu cresterea
experientei de penitenciar; apoi urmeaza in ierarhie - impresia, iar in a treia linie
sunt nepotii, cei care indeplinesc muncile de curatenie si ordine si se afla la
discretia celor de rang superior. Detinutii au o ierarhie depreciativa a infractiunilor
5

T.Butoi Psihologie judiaciara Ed. Solaris Print, 2009, p.388

T.Butoi Psihologie judiaciara Ed. Solaris Print, 2009, p.396 apud Mitrofan N., - Aspecte
privind relatia etic-juridic-psihologic, Revista penitenciara nr.3, Bucuresti, 1995.
6

pe care le-au savarsit. Pe baza acesteia o serie de detinuti dobandesc un statut

de paria, fiind izolati si sanctionati de grup. Detinutii considera inacceptabile,
atacarea si terorizarea copiilor, homosexualitatea, omorul sadic sau omorul
parintilor sau batranilor. Cea mai evidenta reactie ostila este fata de violatori, mai
ales cand victimele sunt minori. Reactia ostila merge de la izolare pana la
agresarea zilnica.
- agresivitatea si violenta prin agresivitate intelegem un comportament
verbal sau actional ofensiv, orientat spre umilirea si chiar suprimarea fizica a
celorlalti. Comportamentul agresiv poate fi orientat contra propriei persoane
(autoagresiune), spre distrugerea obiectelor investite cu semnificatii sociale sau
hereoegresivitatea (impotriva celorlalti si a conducatorilor).
Prin violenta intelegem utilizarea fortei si a constrangerii de catre un individ in
scopul impunerii vointei altora. Privarea de libertate favorizeaza aparitia si
dezvoltarea unor componente agresive.
- frustrarea - fenomenul se refera la o situatie in care obstacolul intervine in
calea satisfacerii unei trebuinte si modifica astfel comportamentul. Exista doua
tipuri de frustrari (primara si secundara) si patru tipuri de obstacole (pasiv intern
incapacitatea persoanei, activ intern pulsiunea secundara cu acelasi obiect,
ciocnirea a doua trebuinte de intensitate egala dar cu sens opus si obstacolul
activ extern situatie in care subiectului i se interzice de catre cineva sub
amenintarea pedepsei indeplinirea unei activitati).
In mediul privativ, frustrarea este resimtita cu deosebita tarie in planul timpului. In
acelasi timp este resimtita in mod dramatic de catre detinut si in ceea ce priveste
limitarea drastica a spatiului de miscare. De asemenea, detinutul este fortat sa
renunte la cele mai multe placeri pe care i le-ar fi putut oferi viata (consumul de
alcool, jocuri de noroc, etc.), iar aceste lucruri duc la crearea unor surogate de
satisfactii (Kener).
- teritorialitatea fenomenul reprezinta caracteristica grupurilor si a indivizilor
din interiorul acestora de a-si delimita teritoriile si de a avea anumite
comportamente specifice in raport cu acestea. La prima vedere se pare ca
teritorialitatea detinutilor nu determina agresivitatea teritoriala, in primul rand,

desi exista supraaglomerare, spatial fiecarui detinut este marcat de obiecte

personale. In al doilea rand, comportamentul agresiv este mascat datorita strictei
supravegheri.
- stresul reprezinta un raspuns al organismului la orice solicitare7 (presiune,
incarcare, apasare, solicitare). Hans Selye a definit pentru prima data in 1935,
termenul de stres. Stresul nu reprezinta numai o stare nervoasa, nu este
totdeauna consecinta unei actiuni nocive, efectul sau persistand si dupa
incetarea influentei stresorului. Rezistenta la stres difera de la persoana la
persoana. Cu toate acestea sunt cateva surse de stres specifice mediului
privativ: cea mai mare presiune vine din pozitia in care este privit detinutul in
mediul penitenciar, o alta sursa este atitudinea administratiei, o a treia este
aceea ca detinutul nu are nimic de spus pentru propriul destin, intoleranta fata de
individualitate este stresanta iar pe ultimul loc se afla monotonia activitatilor, a
programului zilnic, respectarea regulamentului.
- violenta colectiva este un fenomen psihosocial care are loc in penitenciar si
este conditionat intotdeanuna din cauza acumularilor de tensiuni in interiorul unui
grup de detinuti, avand diferite cauze (atitudini neconformiste, prezenta unora cu
inadaptari marcante la mediul penitenciar, revolta penitenciara).
- panica este o reactie afectiva, individuala sau colectiva de frica alarmanta,
caracterizata prin dezorganizarea conduitei, pierderea autocontrolului, de unde si
dispozitia spre acte impulsive si irationale.
- automutilarile pot fi intalnite in cazul detinutilor aflati intr-o stare de
melancolie anxioasa-raptus8, la obsedatii sexuali ca semnificatie de
autopedepsire, la unii subiecti chinuiti de scrupule religioase; refuzurile de hrana
in mediul penitenciar au valoare simbolica si anume subiectul vrea sa arate ca
este gata pentru orice sacrificii daca nu i se satisfac anumite cereri; tatuajele
problema a fost studiata de criminologi ca Lombroso, H. Minovici, T. Bogdan
care considera ca tatuajul are o mare importanta judiciara si psihologica, intrucat
el dezvaluie adevarata identitate a individului, cat si diversele sale obiceiuri,
7

T.Butoi Psihologie judiaciara Ed. Solaris Print, 2009, p.401 apud Floru R. Stresul
psihic, Ed. Enciclopedica, Bucuresti, 1974.
8
T.Butoi Psihologie judiaciara Ed. Solaris Print, 2009, p.405 apud Angheluta V., Udangiu
L., - Psihiatria preventiva, Ed. Medicala, 1986.

fantezii si trasaturi de caracter. Principala cauza a tatuajului o constituie nivelul

scazut intelectual si de cultura, iar motivele tatuarii sunt urmatoarele : imitatia,
forma de manifestare a dragostei si a prieteniei, obsesie sexuala si vanitatea
(dorinta de a demonstra rezistenta la durere).
- tulburarile psihice - la contactul cu viata de detentie pot sa apara o serie de
tulburari psihice, apar mai ales la detinutii primari, survin la putin timp dupa
depunere si sunt tranzitorii. In ordinea frecventei lor se situeaza starile depresive
care se caracterizeaza prin urmatoarele forme de manifestare : o puternica
melancolie, disperare, agitatie anxioasa, tentative de suicid, halucinatii auditive si
vizuale, temeri delirante de persecutie.
Alt grup de tulburari il constituie starile confuzionale constituite din : dezorientare
temporo-spatiala, privire ratacita, dureri de cap violente, somn agitat, vise de
groaza, halucinatii la care subiectul participa activ.
- suicidul - sub unghi psihologic i se acorda semnificatii multiple ca aceea a
curmarii singuratatii, a razbunarii ca ultima solutie, inlaturarii dependentei. In
mediul penitenciar intalnim suicidul emotiv (care rezulta dintr-o mare anxietate),
suicidul pasional (care este mai degraba o conduita de disperare a individului
care incerca sa se elibereze de o durere morala insuportabila) si echivalentele
suicidare (sunt frecvente in mediul penitenciar datorita beneficiilor secundare
aduse de ingrijirile medicale).
- homosexualitatea reprezinta o tulburare a comportamentului sexual; mediul
privativ reprezinta una din cauzele homosexualitatii si se intalneste in cadrul
grupurilor de detinuti.
- zvonul reprezinta o afirmatie prezentata drept adevarata, fara a exista
posibilitatea de a i se verifica corectitudinea. In grupurile de detinuti, o mare
influenta in transmiterea mesajelor o are liderul de opinie, zvonurile persistand
mai mult in grupurile lipsite de coeziune.
Toate aceste probleme legate de sistemul de detentie au in primul rand
consecinte asupra detinutilor, ele nefiind rezolvate la timp le distrug
personalitatea. Pentru a face mai usoara viata condamnatilor este nevoie de
rezolvarea la timp a conflictelor din grupul de detinuti si dintre personal si

detinuti. Respectarea drepturilor, obligatiilor si normelor prevazute in

regulamentul penitenciar, cat si cele ce tin de drepturile omului ar face ca
lucrurile sa fie mai simple pentru toti.
Pamantul este sau laboratorul altei planete, sau colonia ei penitenciar, sau,
si mai probabil, ospiciul ei.
Ileana Vulpescu

Bibliografie

1. Tudorel Badea Butoi - Psihologie judiciara, Tratat universitar, Editura

Solaris Print, 2009.
2. http://www.citatepedia.ro/index.php?q=agresivitate
3. http://www.rightwords.ro/citate/pamantul-este-sau-laboratorul-altei-planetesau-colonia--16556