FICATUL

SITUATIE: in partea dreapta a

etajului supramezocolic, unde
ocupa loja hepatica,
corespunzatoare epigastrului,
hipocondrului drept si
hipocondrului stang.
Loja hepatica: delimitare:
Sup: bolta diafragmatica
Inf: colonul transvers si mezoul
sau
La dreapta: peretele toracoabdominal lat dr, dublat de
m.diafragma
La stg: loja gastrica
Post: peretele abd post si
organele de la acest
nivel( stomacul, esofagul
abdominal, duodenul
supramezocolic)

 Scheletotopic, ficatul corespunde:

- ant ultimelor 7 coaste
-post T10,11,12

Pe peretele toracoabdominal anterior: ficatul se

proiecteaza sub forma unui semiovoid, obtinut
astfel:
se traseaza o linie care pleaca de la coasta a10a
dreapta( la nivelul liniei axilare ant), urca oblic
catre cartilajul 7 stg, traverseaza oblic
epigastru, si ajunge in dreptul sp. intercostal 5
stg, pe linia medioclaviculara. De aici, linia isi
schimba directia, devine orizontala si usor
ascendenta pana la a4a artic. condrosternala
dr, dupa care se inclina spre dreapta si coboara
tangential cu peretele lateral toracic.

Pe peretele toraco-abd posterior: ficatul se

proiecteaza sub forma unui patrulater, delimitat:
sup- linia concava care trece prin sp 9
intercostal drept, intretaie coloana vertebrala si
ajunge pe partea stg la 4-5 cm de linia mediana;
inf- linia concava dusa prin sp 11 i.c. dr. si care
se opreste la 4-5 cm pe partea stg de linia
mediana. La stg-verticala care uneste
extremitatea stg a celor 2 linii concave,
incrucisand coastele 9,10,11; la dr- tangenta la
p.toraco-abdominal lateral dr.
Pe peretele toraco-abd lateral: ficatul se
proiecteaza sub forma unui ovoid:
intre coasta 7 si 11 dreapta pe linia axilara mijlocie,
si intre coasta 4 si 10 pe linia medioclaviculara dr.

Mijloace de fixare ale ficatului:

Vena cava inferioara
Presa abdominala
Plicile peritoneale formand o serie de ligamente:
1) Ligamentul coronar, alungit transversal, larg
in partea sa mijlocie, subtiindu-se spre
extremitatile sale, unde se continua cu
ligamentele triunghiulare dr si stg. Este
delimitat de rasfrangerea foitelor peritoneale
(care acopera fata diafragmatica si viscerala a
ficatului, intre care se gasesc tractusuri
conjunctive scurte ce se intind de la fata
inferioara a diafragmei la fata diafragmatica a
ficatului, constituind ligamentul hepatofrenic).

2) Ligamentele triunghilare, drept si stg, ele reprezentand

extremitatile ligamentului coronar; cele 2 foite peritoneale,
sup si inf, fuzioneaza pt a forma ligamentele triunghiulare,
dintre care cel stg este cel mai bine evidentiat.
3) Ligamentul falciform, face legatura dintre fata
diafragmatica a ficatului, fata inf a diafragmei si peretele
abdominal anterior. Prezinta:
- o margine diafragmatica (antero-superioara): merge
de la ombilic, pe fata inferioara a diafragmei, pana pe foita
peritoneala sup a ligamentului coronar.
- o margine hepatica (postero-inferioara): care se
intinde de la incizura lig. rotund peste fata diafragmatica
hepatica pana la foita sup a lig. coronar hepatic cu care
conflueaza.
- o margine libera: de la ombilic pana la incizura lig.
rotund.
In viata intrauterina, marginea libera a lig falciform contine
vena ombilicala care, dupa nastere, se atrofiaza si se
transforma in lig rotund hepatic.

4) Ligamente hepatice accesorii: sunt alte mijloace de

fixare ale ficatului, printre care se numara:
hepatocisticoduodenal, hepatocisticocolic, hepatorenal
ant si post.
CONFORMATIA EXTERIOARA SI RAPORTURI:
2fete, 3margini, 2extremitati
1. Fata diafragmatica sau superioara
Are o orientare antero-sup, concava, neteda, se intinde-in
sens sagital-de la marg inf pana la marg postero-inf, iar
in sens frontal- de la extremitatea dr pana la cea stg.
Prin fata sa diafragmatica, ficatul se comporta ca un
organ toracic. Are raport intim cu diafragma, fata sa
superioara mulandu-se dupa forma si tonusul
diafragmei, fiind impartita de lig.falciform in 2lobi
drept si stang.

D.p.d.v. al raporturilor, fata diafragmatica este impartita in:

Partea ant: vine in raport cu peretele abdominal

anterior, in dreptul epigastrului, in spatiul
triunghiular, infracostal, nivel la care se
delimiteaza triunghiul hepatic, unde ficatul
este accesibil palparii.
Partea sup: corespunde lobului stang al
ficatului, si prezinta impresiunea cardiaca,
det. de raportul sau cu fata diafragmatica a
cordului si pericardului, si numai in extremitatea
stg a ficatului are raport cu baza plamanului stg.
Partea dreapta: corespunde lobului dr. al
ficatului, si vine in raport prin intermediul
diafragmei- cu baza plamanului drept si cu
recesul costodiafragmatic drept.

 Partea post: este aplicata pe fata inf a diafragmei, si apare redusa ca

suprafata, patrulatera, alungita transversal, concava, delimitata de
rasfrangerile foitelor peritoneale; din aceasta cauza, partea post.
este lipsita de peritoneu, motiv pt care se mai numeste si aria
nuda.
Partea post a fetei diafragmatice prezinta 2 santuri:
- Santul venei cave inferioare, larg, vertical, in raport cu fata ant a VCI;
in partea sup se afla trunchiurile venoase hepatice, care se indreapta
oblic spre VCI.
- Fisura ligamentului venos a lui Arantius, mai ingusta, verticala,
prelungeste santul corespunzator de pe fata viscerala si adaposteste
resturile fibrozate ale canalului venos a lui Arantius.

La dreapta santului VCI, se afla fata post a lobului drept

hepatic, unde se gaseste si insertia larga a lig.coronar; in
partea sa inferioara, se gaseste impresiunea renala si
suprarenala.
Intre santul VCI (la dreapta) si santul lig. venos (la stanga si
sup) se afla lobul caudat; iar la stanga santului lig.venos se
gaseste fata post a lobului hepatic stg, care se subtiaza treptat
si prezinta insertia lig triunghiular stg. In apropierea acestui
sant se gaseste si impresiunea esofagiana.

2. Fata viscerala sau inferioara, cuprinsa intre

marginea inferioara si cea post-inf a organului;
priveste
inferior, post, si la stanga.
Prin fata sa viscerala, ficatul se comporta ca un organ
abdominal , in ceea ce prinveste raporturile, dar mai ales prin
legaturile sale cu caile biliare.
Santurile fetei viscerale sunt 3, dispuse in H:
- Fosa veziculei biliare ( sau santul longitudinal drept), in
partea posterioara, fosa este separata de santul VCI prin
procesul caudat.
- Fisura ligamentului rotund ( santul longitudinal stg),
ingusta si profunda, adaposteste resturile fibrozate ale venei
ombilicale, si se continua in partea post cu fisura lig venos a
lui Arantius.
- Poarta hepatica ( santul hilar sau transvers), uneste cele 2
santuri longitudinale; contine elementele pediculului
inferior hepatic: vena porta, artera hepatica proprie, vase
limfatice, nervi si caile biliare;

Santurile descrise delimiteaza pe fata viscerala 4lobi:

Lobul hepatic drept: la dr fosei veziculei biliare; suprafata sa
este modelata de viscerele cu care vine in contact realizanduse urmatoarele impresiuni:
Impresiunea colica, imp renala, imp suprarenala, imp duodenala;
Lobul patrat: intre fosa veziculei biliare (la dr), fisura lig
rotund (la stg) si poarta hepatica (post); prezinta :
Impresiunea duodenala, si o prominenta patrulatera prelungita
in sens sagital denumita eminenta porta anterioara. ????
Lobul caudat (sau eminenta porta posterioara): se afla post de
poarta hepatica; prezinta in partea sa ant, 2 ridicaturi:
procesul papilar ( in p stg a marginii post a santului
transvers) si procesul caudat (in p dr a marginii post a
santului transvers), proces care se prelungeste catre dreapta,
spre lobul drept hepatic.
Lobul hepatic stg: situat la stg fisurii lig. rotund si a lig venos
a lui Arantius; prezinta: impr gastrica; mai exista o
proeminenta denumita tuberculul omental care proemina pe
fata ant a omentului mic.

3) Marginea inf (sau antero-inf): situata la

limita dintre fata diafragmatica si cea
viscerala; prezinta in partea sa laterala
dreapta incizura veziculei biliare, iar in
partea sa mediala stanga incizura
ligamentului rotund.

Incizura veziculei
biliare

4) Marginea post-inf: delimiteaza partea post a fetei diafragmatice

de fata viscerala; are o directie ascendenta de la dreapta la stg;
5) Marginea post-sup: se afla la limita dintre partea sup si dreapta
a fetei diafragmatice cu partea sa post; corespunde locului de
reflexie a foitei superioare a ligamentului coronar;

ANATOMIE MORFOFUNCTIONALA
In structura ficatului intra 3 componente: tunica
seroasa, capsula fibroasa si parenchimul hepatic;
I. Tunica seroasa, reprezentata de foita peritoneala
viscerala, care acopera ficatul in intregime, cu
expectia ariei nude; ea provine din mezogastru
ventral, si este captusita la interior de un strat
de tesut conjunctiv subseros; peritoneul se
continua fara o linie de demarcatie cu foitele
seroase care formeaza ligamentele hepatice,
superior- cu lig falciform, inf- cu lig
gastrohepatic(sau omentul mic), si posterior- cu
lig coronar si triunghiulare dr si stg.

II. Tunica fibroasa (capsula fibroasa a lui Laennec),

este un invelis conjunctiv, care acopera
parenchimul hepatic la exterior;
- La nivelul hilului hepatic, capsula fibroasa se
ingroasa, inconjoara elementele pediculului si sn
capsula lui Glisson.
- Deasupra el. pediculului, cap.Glisson constituie
placa hilara, de unde pornesc 3 prelungiri
fibroase: cistica(veziculara), ombilicala si
arentiana.
De pe fata profunda a placii hilare si a prelungirilor
sale, pornesc pereti si travee conjunctive, in jurul
venei porte, a arterei hepatice si a canalelor
biliare, denumite teci glisoniene sau benzi
portobiliare care, in tesutul hepatic, delimiteaza
lobulii hepatici;

The plate system is illustrated. A. The cystic plate between the

gallbladder and the liver. B. The hilar plate at the biliary
confluence at the base of segment IV. C. The umbilical
plate above the umbilical portion of the portal vein.

III. Parenchimul hepatic, alc din stroma si parenchim

hepatic:
- stroma, constituita din tes conj hematopoetic,
reticulohistiocitar si capilare sinusoide;
- Parenchimul hepatic, cu fct princip de secretie a bilei,
si in metabolismul glucidelor, lipidelor si proteinelor,
a fierului, in eliminare subst toxice din organism.
In componenta lobulului hepatic clasic intra 3
elemente: biliare, vasculare, epiteliale;
A.
CAILE BILIARE
Reprezinta conducte prin care bila este eliminata in
duoden; bila este produsa continuu de hepatocite,
insa este deversata in duoden numai in perioadele
digestive; in rest bila este depozitata in vezicula
biliara, unde se concentreaza prin absorbtie de apa
si prin secretie de mucus.

I.

Cai biliare intrahepatice, iau nastere intre hepatocite

(sub forma de capilare biliare), care se unesc si
formeaza canaliculele intrahepatice perilobulare (cu
pereti proprii), aflate in spatiile perilobulare; aceste se
unesc si formeaza canalele segmentare din care iau
nastere la nivelul hilului ductele hepatice dr si stg.
Prin confluenta lor ia nastere ductul hepatic comun.
II.

Cai biliare extrahepatice se impart in cai biliare

principale si cai biliare accesorii
1. Cai biliare principale sunt reprez. de ductul hepatic
comun , continuat de ductul coledoc, care se varsa in
D2.
- Ductul hepatic comun rezulta din confluenta celor 2
ducte hepatice dr si stg (unire numita si confluentul
biliar sup); originea sa se afla in hilul hepatic, de unde
coboara in pediculul hepatic, avand rap post cu vena
porta si la stg cu artera hepatica proprie.

- Ductul coledoc, se formeaza din confluenta ductului

hepatic comun cu ductul cistic (confluentul hepatic
inferior); topografic, ductul coledoc are 4 portiuni:
Portiunea supraduodenala
Portiunea retroduodenala, post de D1, are rap mai
indepartat cu vena porta, dar mai apropiat cu
arcadele arteriale duodenopancreatice si cu fascia
lui Treitz dreapta.
Portiunea retropancreatica, situata pe fata post a
capului pancreasului, unde isi sapa un sant in
parenchimul pancreatic pt ca sa se deschida in D2.
Portiunea intraparietala, reprezinta segmentul
care strabate peretele D2, loc unde ductul coledoc
se uneste cu ductul pancreatic principal, dupa care
patrunde intro dilatatie-ampula hepatopancreatica
a lui Vater.

2. Caile biliare accesorii, reprezentate de vezicula biliara si

ductul cistic;
- Vezicula biliara (sau colecistul) este un rezervor al bilei, intre
2 perioade digestive. Vezicula biliara este situata pe fata
viscerala a ficatului, in partea anterioara a santului
longitudinal drept, la limita dintre lobul drept si lobul
patrat. Cand vezicula este plina, ea vine in contact cu peretele
abdominal anterior, in dreptul punctului cistic (gropita Gaup),
care corespunde incizurii cistice de pe marg. inf hepatica.
Morfologic, vezicula biliara prez 3 portiuni: fund, corp si col:
- Fundul vez.biliare, portiunea care depaseste marg inf
hepatica, invelit de peritoneu;
- Corpul, adera de fata viscerala a ficatului; peritoneul
visceral hepatic trece dedesuptul corpului si il fixeaza de
prelungirea cistica a placii hilare.
- Colul, este portiunea colecistului/vez.biliara, aflata intre
infundibul si inceputul canalului cistic;
- Ductul cistic, face leg dintre colecist si ductul coledoc;

IN STRUCTURA CAILOR BILIARE SE GASESC URM TUNICI

Tunica seroasa repr de foita peritoneala, care nu inveleste complet

caile biliare; numai fundul colecistului este acoperit complet de
peritoneu; ductul cistic si ductul hepatic sunt si ele invelite de
peritoneu, care alc epiplonul gastro-hepatic; ductul coledoc se afla
retroperitoneal, post de duoden si pancreas.
Tunica fibromusculara cu rol in contractiile cailor biliare; fibrele
musculare netede sunt asezate intrun strat longitudinal la ext, si
intrun strat circular-la int; fibrele circulare se aglomereaza in
anumite locuri, alc sfincterele cailor biliare extrahepatice;
Tunica mucoasa imbraca aspecte dif dupa etajele cailor biliare:
- In interiorul vez.biliare, mucoasa prez la niv corpului, numeroase
plici permanente, intre care se delimiteaza depresiuni mici
poligonale.
- Bazinetul lui Broca este delimitat la cele 2 extremitati ale sale de 2
valvule: drepta(sup), semilunara, initiala si valvula stg(inf),
semilinara, distala.
- In int ductului cistic, mucoasa prez o series de plici permanente
numite valvulele spirale ale lui Heister.
- In int ductului hepatic si coledoc, mocoasa este neteda si uniforma.

Sp inter-portocoledocian

B. Vascularizatia ficatului
I.Sistem vascular aferent: sistem functional (vena porta) si un sistem nutritiv (artera hepatica)
II. Sistem vascular eferent
SISTEMUL FUNCTIONAL Repr.de vena porta principala si venele porte accesorii

1.Vena porta principala rezulta din unirea a 3tr. venoase aferente: vena mezenterica inf, splenica,
mezenterica sup
a.Vena mezenterica inf aduna sange venos din jum stg a colonului transvers, colonul descendent, colonul
sigmoid si rect.
b.Vena lienala sau splenica aduna sange venos de la splina, de la curbura mare gastrica, omentul mare,
pancreas si de la o parte din duoden.
c. Vena mezenterica sup, culege sange de la jejunileon, cec, apendice vermiform, portiunea ascendenta a
colonului, jum dreapta a colonului transvers, si de la stomac.
V.m.inf se uneste cu v.splenica si form tr.splenomezenteric, care se uneste cu v.m.sup si form v.porta.
Originea venei porte: pe fata posterioara a colului pancreasului, dupa care tr.venei porte merge
ascendent, anterior si la dreapta, posterior de D1, participand la formarea pediculului hepatic, si dupa
un traiect de 7-11cm ajunge la hilul ficatului.
In pediculul hepatic, v.porta se afla post ductului hepatocoledoc si arterei hepatice proprii, situata
la stg acestuia. Cele 3 elemente mentionate sunt cuprinse in marginea dreapta a omentului mic. La acest
nivel, intre vena porta care are un traiect ascendent si la dreapta si ductul hepatocoledoc cu un traiect
descendent si la dreapta, se delimiteaza spatiul interportocoledocian, in aria caruia se afla artera
gastroduodenala.
Posterior venei porte, se gaseste VCI, de care este separata prin orificiul epiploic (hiatusul lui Winslow).
In trunchiul venei porte se varsa urmatoarele 3 vene mai mici: vena gastrica stg, vena gastrica dreapta
sau pilorica si venele cistice;
Colaterale: venele coledociene, pancreaticoduodenale, venele lig. rotund, si lig.lui Arantius
In hilul hepatic, vena porta se bifurca intro ramura dreapta, care se distribuie lobului drept si cateva
ramuri care se indreapta spre lobul patrat si intro ramura stg, destinata lobului stg hepatic, lobului
patrat si caudat.
Ultimele ramificatii ale venei porte ajung in spatiile interlobulare ale lui Kiernan, de unde patrund in
lobulii hepatici si sfarsesc in capilarele sinusoide.

2. Venele porte accesorii reprezinta ansamblul venelor prin care circulatia

venoasa a ficatului comunica cu venele regiunilor vecine; ele intra in
constitutia plicilor peritoneale, care pornesc de la ficat spre peretele
abdominal, diafragma, stomac si vezicula biliara.
Se disting urm grupe de vene porte accesorii:
- Gr omentului mic, face leg dintre venele curburii mici cu hilul hepatic;
- Gr venelor veziculei biliare, patrund in ficat prin foseta cistica;
- Gr diafragmatic, subdivizat in gr lig coronar si gr lig falciform;
- Gr lig rotund, face leg cu venele paraombilicale;
- Gr vaselor nutritive ale venei porte, ale arterei hepatice si ale canalelor
biliare;

1 Inferior vena cava

2 L. gastric v.
3 R. gastric v.
4 Splenic v.
5 L. gastroepiploic v.
6 R. gastroepiploic v.
7 Inferior mesenteric v.
8 L. colic vv.
9 Sigmoid vv.
10 Jejunal and ileal branches
11 Ileocolic v.
12 Right colic vv.
13 Middle colic v.
14 Superior mesenteric v.
15 Pancreaticoduodenal v.
16 Portal v.
17 L. hepatic v.
18 R. hepatic v.

Triunghiul hepato-cisticohepatic delimitat de fata

viscerala hepatica, ductul
cistic, si ductul hepatic

Sp inter-aorticocav
Art. Gastroduodenala

terl in ou
i
str
ngh
Triu ato-ga op
he uoden ic
d
at
cre
p an

Artera hepatica

SISTEMUL NUTRITIV

Reprezentat de arterele hepatice care provin din 2 surse:

1. Art gastrica stg
2. Art hepatica comuna, ram din tr celiac; de la origine prezinta un traiect orizontal, de la stg la dr pe o lung de
3cm, dupa care se indreapta spre marginea inf a vestibulului bursei omentale, ridica peritoneul parietal
posterior si alcatuieste coasa arterei hepatice.
La origine, se sprijina pe pilierul dr diafragmatic, situandu-se in spatiul inter-aortico-cav;
Ant de artera, se gaseste omentul mic;
La dreapta, se afla D1;
Sup, proemina lobul caudat hepatic;
Inf, marginea sup a pancreasului, cu care delimiteaza hepato-gastro-duodeno-pancreatic, cu baza la dreapta,
reprezentata de artera gastroduodenala;
Ramuri colaterale ale arterei hepatice comune pentru: nodulii limfatici si omentul mic, pancreas, ramuri
duodenale sup si se termina bifurcandu-se in : artera gastroduodenala si artera hepatica proprie;
-art gastroduodenala: se desprinde din artera hepatica comuna, la nivelul unde aceasta se continua cu artera
hepatica proprie, pe fata ant a venei porte, la 1 cm deasupra pancreasului. Artera parcurge spatiul inter-portocoledocian, pe un plan ant ductului coledoc, nivel la care da un ram colateral- art pancreatico-duodenala dr si sup;
trece apoi post de D1, unde face delimitarea segm sau fix de cel mobil. La marginea inf a D1 artera se termina
bifurcandu-se in art gastroepiploica dr si art pancreatico-duodenala sup(=dreapta inferioara).
-artera hepatica proprie: transporta sangele care serveste la nutritia ficatului; este continuarea arterei hepatice
comune, avand un traiect ascendent pana la hilul hepatic; art hepatica proprie face parte din elem pediculului
hepatic, cuprins in marginea dreapta a omentului mic, nivel la care artera se afla pe fata ant a venei porte, la stg
ductului coledoc. Furnizeaza colaterale pt: caile biliare si vena porta, si inca un ram colateral imp=art gastrica dr
sau pilorica, care coboara in grosimea omentului mic, impreuna cu vena respectiva, ajunge la portiunea orizontala a
curburii mici, unde se anastomozeaza cu ram post din art gastrica stg formand cercul arterial al curburii mici;
Ajunsa in hilul hepatic se bifurca in ramurile sale terminale: ramura dr ,ramura stg:
-ramura dreapta, incruciseaza de obicei fata post a ductului hepatic comun, ant de ram dr a
venei porte, parcurge aria hepato-cistico-hepatic(delimitat de fata viscerala hepatica, ductu cistic si ductul
hepatic), nivel la care furnizeaza artera cistica. Vascularizeaza lobul drept hepatic, si o parte din lobul patrat.
Artera cistica, este ram colateral fie din artera hepatica proprie, fie din ramul sau drept ; de la origine, trece post de ductul
hepatic comun, ajunge in aria hepato-cistico-hepatic, se indreapta spre bazinetul lui Broca, si se termina bifurcandu-se in: ram sup

si inf care merg pe fatele laterale ale veziculei biliare si se distribuie peretilor ei;
-ramura stg, patrunde in hil, unde are raporturi cu ramura stg a venei porte si cu ductul hepatic stg;
vascularizeaza lobul sth hepatic, si o parte din lobul patrat si caudat.

Ramurile terminale ale art hep proprii urmeaza traiectul ramificatiilor venei porte si se termina in
spatiile perilobulare; ultimele ramificatiile ale sale pot fi grupate in 2 cat de plexuri arteriale:
- Plex general arterial, se gaseste la nivelul spatiilor portale, unde asig irigarea structurilor de la
acest nivel, cu exceptia ramurilor initiale ale cailor biliare;
- Plex perilobular, se compune dintro retea sit in jurul cailor biliare, capilare care joaca un rol imp
in secretia, absorbtia, concentratia bilei si in regenerarea parenchimului hep; ramificatiile
acestui plex se unesc cu ramificatiile venei porte, constituind radacinile interne ale venei
porte;
Modul de terminare si de fct al ramificatiilor pediculului aferent hepatic este dublu, in fct de
starile fiziologice:
- In timpul repausului digestiv, sangele ocoleste lobulii hepatici, trecand fie in venele perilobulare
sau in anastomozele dintre ultimele ramificatii ale venei porte si ale art hep; in final acest sange
va ajunge, prin jonctiunea portohepatica in pediculul eferent.
- Dupa absorbtia intestinala, sangele din ramificatiile venei porte si ale art hep patrunde in
lobulul hep prin capilare, care se continua cu capilarele sinusoide; se realizeaza astfel o zona
lobulara periferica, bine irigata si oxigenata, in comp. cu zona mijlocie si centrala, mai putin
oxigenata;

Capilarele sinusoide intralobulare au o dispozitie radiara, de la periferie spre

centrul lobulului, de la vasele sangvine extralobulare spre vena centrolobulara.
Structura morfofct a acestor capilare este dif de cea a vaselor similare din restul
organismului. Capilarele sunt situate intre cordoanele hepatice, de care sunt
separate prin sp lui Diesse; au un calibru mare, traiect sinuos, si un perete format
din celule endoteliale separate intre ele prin spatii sau orificii, care usureaza
comunicarea dintre sange, sp Diesse si hepatocit.
Acest sp Diesse se intinde pe toata lungimea sinusoidului hepatic si este ocupat de numeroase
expansiuni citoplasmatice ale celulelor endoepiteliale, ale hepatocitelor si de plasma sangvina,
precum si de mucoproteine si lipoproteine. Expansiunile citoplasmatice de la acest nivel
formeaza un fel de burete, care mareste suprafata de schimb dintre sinusoide si hepatocite,
explicindu-se astfel rapiditatea schimburilor dintre celulele hepatice si plasma sangvina.

II Sistem vascular eferent

Amestecul de sange portal si arterial din sinusoidele hepatice este drenat de venele
centrolobulare in venele sublobulare(colectoare), care se unesc in vene din ce in
ce mai mari, constituind:
Venele hepatice, care transporta sangele din capilarele sinusoide hepatice in VCI.
Aceste vene hepatice prezinta anumite particularitati, care le diferentiaza de
ramificatiile venei porte: - nu se anastomozeaza intre ele;
- nu au valvule;
- nu sunt invelite de tecile glisoniene;
- prezinta o tunica musculara cu sfinctere la varsarea lor in VCI;
- sunt plasate sup si post, au o directie sagitala, antero-post, fiind dispuse sub
forma de evantai, cu varful indreptat post spre VCI;
Se clasifica in 2 grupuri mari:
1. Grupul inferior, alc din 10-20 vene mici, care se deschid pe peretele ant al VCI;
acestea colecteaza sangele, in special de la lobul caudat;
2. Grupul superior, reprez de 2-3 vene mari: dreapta, mijlocie, stanga;
-. Vena hepatica dreapta, dreneaza sangele partii post si lat a lobului drept hepatic;
-. Vena mijlocie, primeste afluenti din portiunea mijlocie a ficatului;
-. Vena hepatica stg, dreneaza lobul stg hepatic;

Limfaticele ficatului

Limfatice superficiale, bine dezvoltate; se gasesc sub foita seroasa, de unde vasele
limfatice constituie mai multe grupuri:
Un grup de vase limfatice superficiale trece prin ligamentul falciform, strabate
diafragma, se conecteaza cu nodulii limfatici toracici interni, de unde limfa ajunge in
ductul toracic;
Un grup traverseaza ligamentul coronar si diafragma si ajunge la nodulii
supradiafragmatici, din jurul venei cave inferioare;
Un grup aflat pe fata viscerala a ficatului, se termina in nodulii limfatici, plasati de-a
lungul pediculului hepatic;
Limfaticele profunde, pornesc din spatiile perisinusoidale ale lui Diesse si din
spatiile limfatice portale ale lui Moll. De aici, vasele limfatice inconjoara
ramificatiile venei porte, arterei hepatice si venelor hepatice, de unde limfa se
indreapta spre 2 grupe:
Un grup ascendent, care urmeaza ramificatiilr venelor hepatice;
Un grup descendent, care dreneaza limfa pe ramificatiile triadei portale; de aici limfa
este drenata spre nodulii limfatici, aflati in pediculul hepatic, grupati in 2 lanturi:
- lantul vertical colecistocoledocian, sit in partea dreapta; alc din nodulul limfatic al
colului veziculei biliare, nodulul orificiului epiploic si nodulul duodenopancreatic sup;
- lantul vertical al arterei hepatice, sit cel mai adesea la stg arterei respective, alc
din 1-2 noduli. Din nodulii limfatici mentionati, pornesc vase eferente catre nodulii
retroduodeno-pancreatici.

Inervatia ficatului
Filetele nervoase ale ficatului sunt vegetative:
- fibrele ortosimpatice provin din nodulii paravertebrali T7-T10,
sub forma de nervi splanhnici, ajung la nodulii semilunari ai
plexului celiac;
- fibrele parasimpatice provin din nervii vagi-dr si stg;
Topografic fibrele nervoase ale ficatului se organizeaza in jurul celor
2 pediculi hepatici:
1. La nivelul pediculului aferent: filetele

Segmentatia ficatului

Pe fata diafragmatica,
numerotarea incepe de la stg lig
falciform, in partea post, cu segm
II, se continua orar, in jurul
marginilor hepatice, pana la
segm VIII, care este plasat la
dreapta si post de lig falciform;

Pe fata viscerala,
se incepe cu
cifra I, la nivelul
lobului caudat si
se merge, apoi,
invers acelor de
ceas, pana la
segm VII,
deoarece VIII nu
apare pe fata
viscerala.