Curs nursing comunitar

Definirea ingrijirilor de sanatate comunitara Asistena medical comunitar

presupune un ansamblu integrat de programe i servicii de sntate centrate pe nevoile
individuale ale omului sntos i bolnav acordate n sistem integrat cu serviciile sociale.
ngrijirea medical la domiciliu este o form de asisten medical comunitar acordat unor
categorii speciale. Asistena medical comunitar cuprinde ansamblul de activiti i servicii de
sntate organizate la nivelul comunitii pentru soluionarea problemelor medico-sociale ale
individului, n vederea meninerii acestuia n propriul su mediu de via i care se acord n
sistem integrat cu serviciile sociale. Unul din obiectivele acestui tip de asisten medical este
dezvoltarea serviciilor de ngrijire medical la domiciliu a gravidei, nou-nscutului i mamei, a
bolnavului cronic, a bolnavului mintal i a btrnului. Finanarea serviciilor medicale la
domiciliu se realizeaz, conform legii, cu fonduri din bugetul de stat, bugetul autoritilor locale,
precum i din alte surse, inclusiv din donaii i sponsorizri, n condiiile legii.
Medicina comunitar, respectiv nursingul comunitar, exist atunci cnd membrii unei
comuniti geografice, sociale sau culturale se gndesc n comun asupra problemelor de sntate,
exprimate prin nevoi prioritare i cnd particip activ la aplicarea de aciuni n acest sens. Starea
de sntate sau de boal n concepia medicinii comunitare este vzut ca o interrelaie ntre
comportamentul individului (influenat de factori ereditar-genetici, biologici-constituionali i
psihici) i mediu (influenat de factorii fizici i sociali). Aciunile concrete n acest sens vizeaz
asanarea mediului, lupta contra flagelelor sociale, educaia privind regulile de igien,
organizarea serviciilor sanitare avnd n vedere prevenia, depistarea, profilaxia, tratamentul i
readaptarea. Activitile se desfoar prin intermediul colectivitii, cu participarea
profesionitilor din reeaua sanitar primar i spitaliceasc, medici, nurse, asisteni sociali,
psihoterapeui, etc.

Elementele practicii sanatatii comunitare

Unul dintre obiectivele generale ale asistenei medicale comunitare este educarea comunitii
pentru sntate.
PROMOVAREA SNTII I PREVENIREA BOLILOR
Prevenirea problemelor predictibile de sntate, protejarea i promovarea sntii se vor realiza
prin aplicarea a dou modaliti: universal, ca avantaj de baz pentru beneficiul fiecruia, i
selectiv, pentru contingente i grupuri separate de populaie supuse unor riscuri reale sau
poteniale pentru sntate i subgrupuri supuse unor riscuri majore. Procesul de promovare a
sntii i prevenire a maladiilor va purta un caracter complex i se va desfura cu implicarea
ntregii societi, iar msurile vor fi realizate la toate nivelurile: de stat (ca putere de decizie), de
uniti administrativ-teritoriale (municipii, orae, sate), de uniti economice, de familie i
individ.
Politicile, strategiile i legislaia ce in de promovarea sntii i profilaxia maladiilor se vor
baza pe:
a) roluri i responsabiliti clare ale statului i instituiilor n domeniul promovrii sntii i
profilaxiei maladiilor, precum i colaborarea dintre instituiile sistemului sntii, autoritile
administraiei publice locale i alte instituii relevante sntii;
b) mecanisme, inclusiv financiare, pentru planificarea, implementarea i evaluarea programelor
de aciuni axate pe maladiile principale identificate pe baza cercetrilor tiinifice i evalurii
necesitilor;
c) deprinderi personale acumulate prin informarea i educaia pentru sntate i deprinderi de
via;
d) consolidarea aciunilor comunitare i mputernicirea individului;
e) asistena medical primar ca structur de baz a sistemului sntii.
Vor fi depuse eforturi susinute n vederea consolidrii suportului legal n domeniul sntii, n
particular n domeniul promovrii sntii i prevenirii maladiilor, prin actualizarea celor mai
1

importante acte legislative i normative i armonizarea lor la acquis-ul comunitar. Pentru

promovarea sntii i prevenirea maladiilor, vor fi alocate resursele financiare respective.
Ministerele de resort, autoritile administraiei publice locale, persoanele fizice i juridice vor
organiza i ntreprinde msuri de diminuare a factorilor de mediu cu impact negativ asupra
sntii. Instituiile abilitate vor evalua riscurile pentru sntate, le vor gestiona i aduce la
cunotina publicului.
Promovarea sntii va fi axat pe grupuri-int de populaie i se va realiza prin educaia
pentru sntate, marketingul social al ideilor, promovarea sprijinului reciproc i mobilizarea
comunitii n promovarea politicii de sntate public.
Vor fi amplificate msurile de prevenire primar ca form de promovare a sntii i de
prevenire a mbolnvirilor.
Elaborarea i implementarea unui sistem avansat de educaie pentru sntate a diferitelor
grupuri de populaie vor presupune, alturi de programe-tip de educaie pentru sntate a tinerei
generaii, i activiti conjugate de formare a atitudinii pozitive i a comportamentului
responsabil fa de sntate, ca deziderat personal i social al tuturor membrilor societii,
inclusiv al persoanelor aflate n locuri de detenie. Vor fi monitorizate msurile educaionale de
prevenire i combatere a bolilor transmisibile i a celor cronice i vor fi intensificate activitile
de prevenire a accidentelor, n special a celor rutiere.
Educaia pentru sntate i informarea populaiei vor fi asigurate cu capaciti instituionale i
specialiti cu competene profesionale corespunztoare.
Asistenta medicala comunitara, parte componenta a asistentei comunitare este un domeniu
complex de activitate medicala si sociala prin care se urmareste mentinerea si
imbunatatirea starii de sanatate a populatiei prin:
Oferirea de informatii si educatie pentru sanatate in vederea schimbarii atitudinii si
comportamentului populatiei fata de propria sanatate;
- Cresterea adresabilitatii si imbunatatirea accesului la servicii medicale si sociale precum si
oferirea de servicii medicale directe;
- Sensibilizarea si educarea comunitatii fata de nevoile grupurilor vulnerabile si la risc.
Asistenta medicala comunitara se asigura de catre urmatoarele categorii de asistenti medicali:
asistentul medical generalist, asistentul medical de pediatrie, asistentul medical de obstetrica ginecologie, asistentul medical de ocrotire, asistentul medical de igiena care au dobandit
pregatirea sau sunt in curs de formare in asistenta comunitara. Actiunile, activitatile si indicatorii
aferenti asistentei medicale comunitare sunt prevazute in cadrul bugetului Ministerului Sanatatii
prin Programul national de prevenire si control al bolilor netransmisibile, subprogramul actiuni
pentru sanatate.
Activitatea asistentilor medicali comunitari este centrata si organizata la nivel comunitar. Pentru
realizarea activitatilor specifice, asistentii medicali comunitari colaboreaza cu:
- medicii de familie din comunitatile respective;
- personalul medical din unitatile sanitare ambulatorii si spitalicesti;
- mediatorii sanitari
- autoritatile locale din teritoriul arondat;
- organizatii neguvernamentale;
- asistentul social de la nivelul comunitatii, directiile generale de asistenta sociala si protectia
drepturilor copiilor.
Principalele atributii ale asistentului medical comunitar sunt:
- supravegherea, in mod activ, a starii de sanatate si a conditiilor de viata ale populatiei dintr-un
teritoriu bine determinat;
- educatiei pentru sanatate si planificare familiala;
- asistenta mamei si copilului
- identificarea si prevenirea posibilelor cazuri de abandon si abuz al copilului;

- urmarirea si supravegherea activa a persoanelor din evidentele speciale (prematuri, TBC,

HIV/SIDA, persoane cu deficiente neurosenzoriale, neuropsihice, motorii, alte boli cronice)
Asistentii medicali comunitari desfasoara urmatoarele activitati specifice:
a) activitate de teren in vederea determinarii active a nevoilor de
ingrijiri generale de sanatate ale populatiei cu risc crescut de imbolnavire si a grupurilor
defavorizate;
b) activitate profilactica: supravegherea activa a starii de sanatate a populatiei catagrafiate,
depistarea focarelor de boli transmisibile, identificarea si supravegherea medicala a gravidelor si
copiilor din grupele de risc, identificarea populatiei neinscrise pe listele medicului de familie si
sprijinirea acestora pentru acces la servicii medicale, identificarea copiilor neinscrisi pe listele
medicilor de familie, in vederea includerii lor in programul national de imunizari, promoveaza
alaptarea si practicile corecte de nutritie, diseminarea informatiilor specifice planificarii
familiale, in special in randul populatiei defavorizate din punct de vedere social si indrumarea ei
catre cabinetele de planificare familiala sau cabinetele medicilor de familie, educarea familiei si
dezvoltarea de abilitati parentale pentru stimulare si ingrijire corecta a copilului;
c) activitate medicala curativa, conform recomandarilor medicale, la nevoie.
d) activitate de identificare, raportare a cazurilor sociale depistate activ, catre serviciile sociale
din subordinea autoritatii locale, pentru a beneficia de includerea intr-un program de protectie
sociala, prevenirea abuzului si abandonului copilului .
Serviciile primare de ingrijire a sanatatii
Ingrijirile primare de sanatate sunt ingrijiri sanitare esentiale bazate pe metode si tehnologii
practice, pertinente din punct de vedere stiintific si acceptabile din punct de vedere social, facute
sa fie accesibile in mod universal indivizilor si familiilor din comunitate, prin totala lor
participare si, la un cost pe care comunitatea si tara poate sa isi permita sa il mentina in fiecare
stadiu al dezvoltarii lor in spiritul increderii in sine si al autodeterminarii. Formeaza o parte
integranta a sistemului de sanatate al tarii, pentru care reprezinta atit functia centrala cit si
problema principala, dar si a dezvoltarii globale sociale si economice a comunitatii. Reprezinta
primul nivel al contactului dintre indivizi, familie si comunitate cu sistemul de sanatate national,
incercind sa apropie pe cit mai mult posibil, activitatea din domeniul sanatatii de mediul de viata
si de munca al oamenilor, constituind primul element al unui proces continuu de ingrijire a
sanatatii.
Ingrijirile de sanatate primare:
1.reflecta si rezulta din conditiile economice si din caracteristicile socio-culturale si politice
ale tarii si comunitatilor sale si se bazeaza pe aplicarea rezultatelor relevante ale serviciilor de
cercetare sociala, biomedicala si sanitara si pe experienta din domeniul sanatatii publice;
2.cuprind principalele probleme legate de sanatate in cadrul comunitatii, furnizind servicii
de promovare, preventive, curative si de recuperare corespunzatoare;
3.include cel putin: educatia privind problemele de sanatate predominante si metodele de
prevenire si control a lor; promovarea unei alimentatii corecte; asigurarea cu apa potabila printro cantitate adecvata si o sanitatie de baza; ingrijirile acordate mamei si copilului, inclusiv
planning familial; imunizarea impotriva bolilor infectioase majore; prevenirea si controlul
bolilor endemice cu caracter zonal; tratamentul adecvat pentru bolile curente si vatamari;
asigurarea cu medicamente esentiale;
4.implica, in afara sectorului sanitar, toate sectoarele legate de acesta si aspecte ale
dezvoltarii nationale si comunitare, in special agricultura, zootehnia, industria, educatia,

constructiile de locuit, lucrarile publice, comunitatile si alte sectoare si cer un efort coordonat
din partea tuturor acestor sectoare;
5.cer si promoveaza din partea indivizilor si a comunitatii, o autodeterminare si participare
la planificarea, organizarea, conducerea si controlul ingrijirilor de sanatate primare, utilizind la
maximum resursele locale nationale, precum si alte resurse disponibile; in acest scop dezvolta
printr-o educatie corespunzatoare capacitatea de participare a comunitatilor;
6.ar trebui sa fie sustinute de sisteme de referinta integrate, functionale, ducind la o
imbunatatire progresiva a unor ingrijiri de sanatate cit mai cuprinzatoare, dind prioritate celor ce
au cea mai mare nevoie;
7.se bazeaza la nivel local si de referinta pe lucratorii sanitari, inclusiv medici, infirmiere,
moase, personal auxiliar, dar este nevoie si de practicieni traditionali, pregatiti in mod adecvat
din punct de vedere tehnic si social pentru a lucra in echipa si pentru a raspunde nevoilor de
sanatate exprimate de catre comunitate.
Toate guvernele ar trebui sa formuleze politici nationale, strategii si planuri de actiune pentru a
organiza si sustine ingrijirile de sanatate primare ca parte a unui sistem national de sanatate
cuprinzator si in coordonare cu alte sectoare. In acest scop, este necesar sa se manifeste dorinta
politica de mobilizare a resurselor tarii si de folosire rationala a resurselor externe disponibile.
Sursele care au condus la definirea ingrijirilor primare de sanatate au fost:
-modificarea teoriilor asupra dezvoltarii, care au condus la realizarea unor legaturi
intre sanatate si alte sectoare, subliniind necesitatea echitatii accesului si furnizarii
serviciilor de sanatate;
-problemele ridicate de cresterea numarului populatiei, care au sustinut necesitatea
dezvoltarii serviciilor destinate mamei si copilului;
-noua abordare tehnologica a bolilor si a serviciilor medicale care nu ia suficient in
considerare aspectele sociale, economice si politice ale vietii;
-succesele inregistrate in domeniul sanitar, ca urmare a implicarii comunitatii in
actiunile medicale.
Din aceste surse a evoluat definitia ingrijirilor primare de sanatate, concept politic mult
mai cuprinzator decit descrierile anterioare ale ingrijirilor primare de sanatate, sustinind
serviciile de prim contact in cadrul a 5 principii de baza:
1.Distributia echitabila: tarile ar trebui sa gaseasca cai de a permite tuturor accesul la
servicii.
2.Implicarea comunitatii: implicarea indivizilor in promovarea propriei lor ingrijiri este
esentiala pentru viitoarea bunastare a comunitatii.
3.Concentrarea asupra activitatii de prevenire: dobindirea unor cunostinte prin educatie
pentru sanatate si / sau mobilizarea comunitatii pentru imunizare si rolul comunitatii in luarea
deciziilor legate de alocarea resurselor spre prioritatile sanitare. Deoarece prevenirea este vitala
pentru rezolvarea problemelor comunitatii pe termen lung dar nu este intotdeauna raspunsul la
probleme individuale, serviciile preventive trebuie sa existe impreuna cu cele curative.
4.Tehnologie corespunzatoare: ea trebuie sa fie acceptata, eficienta din punct de vedere al
costului, ieftina si disponibila pe plan local.
5.Abordarea multisectoriala: starea de sanatate este influentata atit pozitiv cit si negativ de o
serie de factori cum sunt: conditiile de locuit, tranportul, productia de alimente, irigatiile si
rezerva de apa. Toate acestea tin de diferite sectoare guvernamentale, dar toate pot afecta
bunastarea globala a comunitatii.
In cadrul acestor principii, componentele de baza ale ingrijirilor primare de sanatate sunt:
1.Educatia referitoare la problemele de sanatate, prevenirea si controlul lor.
2.Promovarea unei alimentatii corecte.
3.Asigurarea cu apa potabila in cantitate adecvata si o sanitatie de baza.
4.Ingrijirea mamei si a copilului, inclusiv planing familial.

5.Imunizarea impotriva bolilor infectioase majore.

6.Prevenirea si controlul bolilor endemice, cu caracter zonal.
7.Tratamentul adecvat al bolilor curente si vatamarilor.
8.Asigurarea cu medicamente esentiale.
Furnizarea acestor servicii de catre lucratorii auxiliari din domeniul sanitar, cu nivel de
pregatire diferit si integrarea practicienilor traditionali in serviciile de sanatate reprezinta o
problema de baza a ingrijirilor primare de sanatate.
Principiile strategiei europene ale sanatatii pentru toti.
1.Sanatatea pentru toti implica echitate. Aceasta inseamna ca trebuie reduse pe cit posibil
inechitatile ce apar in domeniul sanatatii intre tari si in cadrul aceleiasi tari.
2.Telul este de a da oamenilor un sens pozitiv al sanatatii astfel incit ei sa-si poata folosi la
maximum capacitatile lor fizice, mentale si emotionale. Accentul principal ar trebui sa se puna
pe promovarea sanatatii si pe prevenirea bolilor.
3.Sanatatea pentru toti va fi realizata de catre oameni. O comunitate bine informata, bine
motivata si care participa in mod activ, reprezinta un element cheie in atingerea obiectivului
comun.
4.Sanatatea pentru toti necesita o actiune coordonata din partea tuturor sectoarelor implicate.
Autoritatile sanitare pot rezolva numai o parte din probleme, cooperarea multisectoriala
reprezinta singurul mod de asigurare a premizelor pentru starea de sanatate, prin promovarea
unor politici sanitare si reducerea riscurilor ce apar in mediile fizic, economic si social.
5.Sistemul de sanatate trebuie sa-si concentreze atentia asupra ingrijirilor primare de sanatate
acoperind nevoile de sanatate de baza ale fiecarei comunitati, furnizind servicii la locul de
munca si de viata al oamenilor, accesibile pentru toti si bazate pe o deplina participare a
comunitatii.
6.Problemele legate de sanatate depasesc frontierele nationale. Poluarea si comertul cu produse
daunatoare sanatatii reprezinta exemple de probleme a caror solutionare necesita o cooperare
internationala.
MODELE CONCEPTUALE
1. ModelulHenderson

n contextul activitii din domeniul medical, se impune gsirea unor criterii operaionale pentru
msurarea calitii vieii pacienilor. Printre modelele existente, se pot aminti: modelul celor 14
nevoi fundamentale ale pacientului, sistematizate de Virginia Henderson.
1. Respiraie normal.
2. Alimentaia (a bea i mnca) adecvat.
3. Eliminarea excreiilor corporale.
4. Micarea i meninerea unor poziii corporale dorite.
5. Somnul i odihna.
6. Selectarea unor articole de mbrcminte potrivite mbrcare i dezbrcare.
7. Meninerea unei temperaturi corporale normale, prin adaptarea mbrcminii i modificarea
mediului ambiant.
8. Meninerea cureniei corporale i protejarea tegumentelor.
9. Evitarea pericolelor din mediul de via i evitarea rnirii/traumatizrii altora.
10. Comunicarea cu semenii prin exprimarea emoiilor, trebuinelor, temerilor i opiniilor.
11. Practicarea cultului religios la care aparine.
12. Munca, ce d sens i valoare vieii.
13. Jocul i participarea la activiti distractive.
14. nvarea, descoperirea satisfacerea curiozitii i folosirea serviciilor medicale accesibile.
2. Modelul de adaptare Roy

Calista Roy a dezvoltat modelul de adaptare care cuprinde patru domenii/concepte: de persoan,
de mediu, de sntate i de asisten medical. Persoana poate fi un individ sau un grup de
persoane fizice. Mediul reprezint orice condiii, circumstane i influene care nconjoar i
afecteaz dezvoltarea i comportamentul persoanei. Obiectivul asistenei medicale este
promovarea adaptrii pentru fiecare din cele patru domenii, astfel nct persoana poate influena
starea de sntate i calitatea vieii. Modelul Roy vede individul ca pe un set de sisteme
interconectate, biologice, psihologice i sociale ntre care trebuie meninut un echilibru.
3. Modelul Rogers
Modelul Marthei Rogers consider individul ca pe un ansamblu unitar constant care
interacioneaz cu mediul. Conform teoriei Rogers, individul interacioneaz independent i
continuu cu universul, astfel, are loc un schimb continuu de energie ntre persoan i mediu.
Fiecare om percepe i interacioneaz cu mediul utiliznd energiile n mod diferit.
4. Modelul sistemelor comportamentale Johnson
Conform modelului, ngrijirile medicale trebuie s asigure persoanei meninerea unui stri de
echilibru, prin reducerea stimulilor stresani i prin sprijinirea proceselor naturale de adaptare.
Astfel, obiectivul asistenei medicale este acela de a preveni i de a ajuta persoana sa-i revin
dup o boal sau un accident. Persoana trebuie protejat de influenele nocive la care nu poate s
se adapteze, astfel organismul poate s menin un echilibru.
5. Modelul de autongrijire Orem
Este folosit pentru ngrijire primar i reabilitare iar pacientul este ncurajat s fie ct mai
independent posibil. Modelul Orem se bazeaz pe conceptul c fiecare persoan dorete s aibe
grij de ea insi. Fiecare persoan are propriile nevoi iar dac nu i le poate satisface apare un
deficit i este nevoie de sprijin concretizat prin suport educativ i metode care duc la recuperarea
parial sau total a strii de sntate.

Conceptuldespreom,familie,comunitate
1. Conceptuldespreom

Definiiaindividului1.organismcuexistenproprieiconsideratcaunitatedistinctfade
speciadincarefaceparte.2.Persoanconsideratcaunitateparticular,distinctfadetoate
celelaltepersoane.
Fiecare din partile corpului reprezinta un microcosmos al acestuia, dupa cum insasi fiinta umana
este un microcosmos al Universului. Aceasta este conceptia holistica. Tot ceea ce suntem se
reflecta in corpul nostru, mai ales starile fiziologice, psihologice si patologice.
O buna calitate a vietii depinde de un ansamblu de factori: un mediu nepoluat favorabil vietii
sanatoase a omului, un nivel de viata ridicat ceea ce presupune satisfacerea completa a nevoilor
de alimentatie calitativ buna, incluzand toate principiile alimentare capabile sa asigure o viata
sanatoasa, asigurarea belsugului de produse industriale accesibile si de calitate, a serviciilor
complete si de buna calitate, un mod de viata modern, adecvat si in acord cu noile transformari
tehnologice, economice, sociale ale vietii, un stil de viata corespunzator autorealizarii creative a
persoanei umane.
In consecinta, o buna calitate a vietii este o conditie inerenta a bunastarii individuale si colective,
iar daca ne referim la sanatate in calitate de componenta de baza a unei vieti de calitate este
suficient sa reamintim definitia data sanatatii de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii:
sanatatea nu reprezinta doar absenta bolii sau a infirmitatii, ci starea de maxima bunastare fizica,
psihica si sociala. Calitatea vietii legata de sanatate, presupune tocmai evaluarea aspectelor
fizice, emotionale si sociale ale sanatatii si bolii.
DEFINIREA SANATATII
Notiunea de sntate sau boal exprim stri relative, deosebit de complexe, dificil de
identificat separat si de cuantificat, de la sntate la boal existnd o infinitate de stri
6

intermediare.SNTATEA este starea natural de bine, dinamic, ce tinde s pstreze echilibrul

functional al organismului n mediul su biologic, natural si social. Aprecierea strii de
"sntate" nu e egal cu absenta bolii si diagnosticul de sntate este mai greu de stabilit dect
diagnosticul de boal.
EVALUAREA SANATATII
Starea de sntate este greu de evaluat deoarece la promovarea ei contribuie o serie de
factori obiectivi: fizici, biologici si sociali, precum si o serie de factori subiectivi: capacitatea de
munc, confortul, mplinirea, satisfactia. De la sntate la boal sunt o multime de trepte
imaginate ca o piramid, procesul de tranzitie de la sntate la boal este de obicei lent dar si
brusc prin actiunea factorilor de mediu si biomedicali.
a) Sntate deplin = absenta oricror factori subiectivi sau obiectivi de boal; absenta
factorilor de risc; ncadrarea n limitele normalului a tuturor datelor. Conduita medical:
control medical preventiv la trei ani.
b) Sntate = stadiu de susceptibilitate cnd exist factori de risc dar fr date obiective
patologice iar examinrile de laborator sunt normale. Conduita medical: combaterea
factorilor de risc, controlul anual profilactic.
c) Stare de bine = stadiu preclinic cnd exist factori de risc si teste de ncrcare pozitive.
Conduita medical: combaterea factorilor de risc, msuri medicale(preventie primar),
control anual.
d) Stare de boal minor = stadiul clinic incipient de boal, unde exist factori de risc si
date obiective si pot sau nu s existe date subiective si modificri ale ex. de laborator.
Conduita medical: tratament specific, dispensarizare activ.
e) Stare de boal major = stadiul clinic manifest, existnd date obiective si de laborator
certe.
Conduita medical: tratament specific: tratament recuperator.
f) Boala grav = stadiul clinic decompensat al bolilor.
Conduita medical: tratament specific, tratament recuperator.
Diagnosticul diferitelor grade de sntate au important pentru sesizarea trecerii treptate de
la sntate la boal si pentru individualizarea conduitei medicale n functie de factorii de mediu
si factorii biomedicali care intervin n procesul sanogen n dublu sens. Acesti factori actioneaz
n proportii si n mod diferit n functie de fiecare grup de vrst realiznd nevoi specifice de
preventie diferite la fiecare grup de vrst n raport cu riscul de mbolnvire diferit.Dac
ereditatea si vrsta nu pot fi influentate de actul medical, toti ceilalti factori pot fi obiectul unei
activitti de preventie prin msuri sanogenice specifice.Preventia nu se adreseaz doar prevenirii
degradrii strii de sntate ci gsirii unor modele individuale de promovare a snttii,
mentinerea snttii fiind n esent un act individual a crui elemente sunt cuprinse n asa
numitul "Decalog al snttii":
Disciplina muncii
Stiinta petrecerii timpului liber si a mijloacelor de relaxare
Alimentatia cumptat si echilibrat
Clirea organismului prin factori naturali si de miscare
Locuint igienic si familie nchegat
Comportament social si constiint ecologic
Receptivitate si consecvent moral
Cultura sanitar si evitarea factorilor de risc
Control medical preventiv si respectarea prescriptiilor
Cunoasterea de sine si autoeducatia.

2. Conceptuldefamilie
STRUCTURASIFUNCTIILEFAMILIEI
7

a.

b.

DefinitiafamilieiClasificareafamiliilorFunctiilefamiliei
Definiiafamiliei
Modelededefinire:
Doisaumaimultiindivizicarelocuiescnaceeaigospodrie,carepotstabiliunelelegturi
afectivecomuneicaresuntlegaiprinndeplinireaunorsarcinisocialencomun(Baranowski
iNader,1985);
Grupspecialinutlaolaltdelegturiafectivesemnificative,maidegrab,dectoentitate
legal,economic,biologicsaugenetic(Leavitt,1982);
DefiniiaOMS:
"Familiareprezintopersoansauungrupdepersoanecaretriescmpreuniau
legturidesnge,princstoriesauadopiune."
Clasificareafamiliilor
Labazaclasificriistaunumrulpersoanelor,relaiiledintremembriifamiliei,funciile
fiecruiaprecumirelaiilecucomunitatea.
I.FAMILIITRADIIONALE:
a.Familianuclear=so,soieiurmailocuindntrogospodriecomun.
b.Diadanuclear=soisoie,singuri,frcopiisaucopiiinulocuiescmpreuncuei.
cFamilialrgit=perechea+rude
pevertical=so,soie,copii+priniiunuiadintresoisauaiambilor;
peorizontal=copii+fraisausurorileunuiadintresoi;
lrgitattpeverticalctipeorizontal
dFamiliacuunsingurprinte(decapitat)

eReeauaderudeniigospodriinuclearesaumembriinecstoriicarelocuiesc
aproapeiauunschimbpermanentdebunuriiservicii;
fFamiliapoligam(ncultislamic).
II.FAMILIINETRADIIONALE:(experimentale,uniuni)
Caracteristici:
structurcvasifamilialsaupersoanevrstnicenenrudite,mprindunaranjament
comun,gospodriecomunicheltuielimprite;
relaiedefamilieafiliatncaremembriimaivrstnicinenrudiiaufostintegraten
familiimaitinere;
afiliereanerezidenialprincarepoatefimeninutrelaiadintrerudamaivrstnici
alimembriaifamilieiextinse;
familiabinuclear;
familiareconstituitsaufamiliavitreg;
familiaconsensual(concubinaj),coabitareheterosexualcuunmariaj"defacto"dar
frformelegale;
uniuneahomosexualdeperechesaumaimulimembriintrosingurgospodrie.

Funciiledebazalefamiliei

Funciifizice(biologiceieconomice):
reproducere
furnizaredehran
mbrcminteiadpost,apraredepericole
ngrijireasntii
Funciiafective:satisfacereanevoilorafectiventresoi,ntrepriniicopii,ntre
membriidiferitelorgeneraii;bucuriatraiuluimpreun,companieplcut,ncurajare;
c.
Funciisociale:
8

a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.
h.
i.
j.
k.
l.
m.
n.
o.
p.
q.
r.

asigurareagrupriisociale
ntrireastimeidesine
sprijinireacreativitiiiainiiativei
dezvoltareaisusinereapersonalitiimembrilorei
transmitoralculturiidelaogeneraielaalta
pregtireamembrilorpentrulocurilenierarhiasocial
imprimareacontroluluiiasentimentuluidedreptate(reguli,drepturi,obligaiii
responsabiliticaracteristicesocietiiumane).

Factoriicareinfluenteazastareadesanatateafamiliei
Definitiasanatatiifamiliei
Functiilesisarcinilefamilieilegatedesanatate
Indicatoriistariidesanatateafamiliei
Factoriicareinfluenteazasanatateafamiliei
DEFINIIASNTIIFAMILIEI
Sntateafamilieiesteabilitateaeicontinudeamenineostructurasistemuluifamiliei
caresfacilitezendeplinireafunciilordefiniteninteraciunecusistemelesociale,politice,
economiceisanitare.
Dinperspectivacadruluidedezvoltare,sntateafamilieipoatefidefinitca:Deinerea
capacitiloriresurselorpentruandeplininormelededezvoltareafiecreietapedinciclul
vieiifamiliei.
Pentrustudiulfamilieiimsurareasntiiei,OMSrecomandcelpuinpatru
indicatori:
demografici
medicali
sociologici
economici.
Funciileisarcinilefamilieilegatedesntate
Asigurareadehran,adpost,mbrcminteadecvat.
Meninereaunuimediufiziccasniccesprijinsntatea.
Meninereaunuimediucasnicpsihosocialcaresprijinsntatea.
Asigurareaderesursepentrupstrareaigieneipersonale.
Asigurareasatisfaceriinevoilorspirituale.
Educaiapentrusntate.
Promovareasntii(alimentaie,exerciiifizice).
Luarededeciziilegatedesntateiboal.
Recunoatereatulburrilordedezvoltare.
Recunoatereatulburrilorstriidesntate.
Solicitareangrijiriisntii.
Solicitareangrijiriimbolnvirii.
Solicitareangrijiriidanturii.
Primulajutor.
Urmrireamedicaieiprescriseineprescrise.
ngrijireaboliiacutesaucronice.
ngrijireapentrurecuperare.
Implicareansntateacomunitii(spiritulbun,umanitar).
9

s.

Programenaionale.
Indicatoriisntiifamiliei
UtilizareaconceptuluideSntateaFamilieipornetedelafaptulcopersoann
dezvoltareasasomatic,psihicisocialesteputernicinfluenat,iuneoripentrutotdeauna,
demediulfamilial.Chiardacpersoanarespectivnuaplicnmodtradiionalculturafamiliei
dincaresiareoriginea,eafacepermanentreferin,chiarnegnd,lafamiliagenitorilorsi.
a)INDICATORIIDEMOGRAFICI
sereferlastructurafamilieiievenimentecareintervinnaceasta:
Structurafamiliei:
numrdepersoanecarecompunfamilia(mrimea)
vrsta
niveluldeinstruire
ocupaiaitotcederivdinea(nivelcultural,material).
Acestedescrierisefac,ngeneral,nraportcucapulfamiliei.
Mrimeamedieafamiliei:estereprezentatdenumrulmembrilor
familiei.Acestindicatoresteinteresantdestudiatpeparcursulsecolelor,deceniilorioferdate
interesantecuimportanchiarasupraunordeciziipolitice,economice,socialeidesntate.Ca
urmareascderiinatalitiinriledezvoltate,numrulcopiilorpefamilieasczut,acrescut
numrulfamiliilorfrcopii,alcelibatuluiialfamiliilorformatedintrosingurpersoan.Ce
esteimportantnscindicatoriistructuraliidemrimeimpunnoitendinedeasisten
medicalisocialafamiliei.Lanumrulmaredefamiliicupersoanesinguresaufrcopii,
sistemelesocialesuntobligatespreiasarcinicarealtfelarfifostpreluatedemembriitineriai
familiei.
Tipuridefamilie.Importanaacestuiindicatornasocierecuceledemai
susestecdeterminconsecinepeplanmedical:
deplasareacentruluidegreutateasolicitrilormedicaledindomeniulmaternoinfantil
sprepersoanelevrstnice;
restructurareasistemuluideasistenmedicalcuaccentpeserviciilesocialedestinate
categoriilordezavantajateilarisc;
necesitateacolaborriiserviciilordesntate,maiacutcaoricnd,cuorganizaiii
instituiicareaupreocuprinnoileproblemeaprute.
Indicatoridemograficidinamici:
divorialitatea
nupialitatea
mortalitateageneralispecific
sporulnatural
Deiparindicatoridindomeniulsocialului,modificarealorduceilaconsecinepeplan
medicaldar,idezvoltareaasisteneimedicalepoateinfluena,larndulei,acetiindicatori(ex.
mortalitateaspecific).
b)INDICATORISOCIALI:
=domeniudepreocupareaprofesionitilordinasistensocialisociologie,instituiicucare
domeniulsntiiimaialesceldeMedicinadeFamilie,trebuiesaibofoartestrns
colaborareiaciuninparteneriat.Nurareoriproblemapentrucareestesolicitatmediculde
familieesteoproblemprioritarsocialisecundarmedical.
c)INDICATORIIECONOMICI:nuconstituienmoddirectpreocupareaprofesionitilordin
sntatedar,nuesteindiferentniveluleconomicfadefenomenulsntateboal:
costulboliipentrufamilie
niveluldedezvoltareeconomicarii
10

venitulmediupemembriidefamilie
niveluldedezvoltare,urbanizareiindustrializare
familiaimembriisicontribuabilisolidarilasistemuldesntate.
d)INDICATORIMEDICALI:
Prevalenafactorilorderiscnfamilie
Prevalenabolilornfamilie
Agregareabolilornfamilie
FACTORIIDERISCspecificifamilieiiproblemeledesntateindusedeei
ETAPA

FACTORIIDERISC

PROBLEMEDESNTATE

Cupluli
familia
ateptnd
copiii,
prini
tineri
(IIII)

lipsadecuntineprivind
planificareafamilial
cstoriaadolescenilor
lipsadecunotineprivind
rolurileconjugaleisexualei
acomodrile
lipsangrijirilorprenatale
alimentaianecorespunztoare
subisupragreutatea
obiceiurialimentarenesntoase
fumat,alcool,droguri,cafea
primiparsub16anisaupeste
35deani
antecedentedeHTA
infeciintimpulsarciniica:
rubeol,sifilis,gonoree
factorigenetici
factorieconomici
pericolelegatedelocuin

dispareunie
cstorienereuit
sarcinlavrsta
adolescenei
nateridecopiiprematuri
saucugreutatemic
traumatismelanatere
malformaiicongenitale
accidente
moarteasubitasugarulu

Familiacu
copii
colari
(IV)

locuinpericuloas
cminnestimulant
folosireaincorectaresurselor
pentrucopii
mediusrccios
maltratarea,neglijareacopiilor
modeldeviadeutilizarea
instituiilorsociale,copiimuli
apropiaidevrst
stimadesineredus
copilapispitor
infecii,accidente,spitalizri
priniimaturi,dependeni,
incapabilipentruresponsabiliti
pedeapsafizicpentruascultare
substanetoxiceneprotejaten
cas

tulburridecomprtament
problemedevzilimbaj
bolitransmisibile
problemecolare
cariidentare
retardaremintal
bolimaligne
bolipsihice
accidentecasnice
subisuprapondere

11

subisupraalimentaia
ETAPA

FACTORIIDERISC

PROBLEMEDESNTATE

Familiacu
adolesceni
(V)

originerasialietnicafamiliei
stilurideviaicomportament
inabilitateasoluionrii
problemelor
factorisocioeconomicicare
contribuielarelaiacucolegii
familiapreuieteagresivitateai
competiia
valorilefamilieiinflexibile
atitudiniriscante
conflictentrepriniicopii
presiunideamplinisperanele
Familiei

moriviolentei
traumatisme
alcoolism,folosireade
droguri
sarcinnedorit
bolicutransmisiesexual
bolipsihice

Familiacu
adulide
vrst
mijlocie
(VIVII)

HTA,diabet,obezitate
fumat,sedentarism
alimentaiebogatncolesterol
modelealepersonalitiilegate
destres
predispoziiegenetic,sex,ras
folosireacontraceptivelororale
specificulzoneigeografice
obiceiurialimentare
alcool,scandal
poluaninaturali
clasasocial,locuin
depresie,gingivite

bolicardiovasculare
coronaropatii
AVC
cancer
accidente
omucideri,sinucideri
bolimintale
paradontopatii,edentaie

Familia
cuaduli
vrstnici
(VIII)

vrsta,pensionarea
interaciuneamedicamentelor
depresia,tulburrimetabolice
boliendocrineicronice
pierdereapartenerului
venitulredus
alimentaianecorespunztoare
sedentarism
mediile,stiluriledeviatrecute
lipsapregtiriipentrumoarte

confuziemintal
scdereaacuitiivizuale
tulburrideauz
HTA,depresie
boliacuteinfecioase
(grip,pneumonie)
leziunica:arsuri,cderi
moartefrdemnitate

Influentafamilieiasuprastariidesanatateaindividului

Situatiipatologice

1.sociale:
primatulinteresuluimaterialinrealizareacasatorieisiintemeiereafamiliei
mediulincareseconstituiefamilia/cuplulconjugal

12

tipurilabile/dezechilibratecaracterial,comportamentalsirelational(cupluridivergente,
devitalizate,pasive)
pauperitatea
confortdeficitarmaterialinsanulfamiliei
intruziuneaunorpersoanestraineinfamilie
diferenteetnoculturalesieducativprofesionale(diferentadeacumulareculturala,deeducatie
sexualaproctrativa/contraceptiva,deculturasanitarasauigiena)
2.psihologiceconflicte,staritensionale,indiferenta
lipsadeconfortpsihoemotionalincadrulfamiliei
comunicaredeficitarainformativa,afectiva,educativa
legaturiextraconjugale
abandon/divort/despartireseparare(+perceptiaevenimentuluidecatrecopilsisotulinocent)
decesulunuimembrualfamiliei
3.Modeleimprimate:
alimentatia(sarat,condimentat,fierbinte,hiperproteic/vegetarian,tipurideviantede
comportamentalimentar)
uzuldesubstantetoxice(fumat,alcool,stupefiante)
mostenireaunorprofesiicuriscuriparticulare:mineri,brutari,agricultori,bibliotecarianticari,
industriachimica,personalmedicaletc.
igienavietii:
ritmulactivitateodihna
4.Conditiisomatopsihice
bolifizice/psihicealeunuimembrualfamiliei
deficientesenzorialesimotorii,sauderelatiesauautonomie
nastereaunuicopilcuhandicap
BOLICUAGREGAREFAMILIALA
NerevinesarcinasaalcatuimORISCOGRAMAFAMILIEIsisaincercam,educandpacientii
sacombatemacestifactoriderisc.
Familiareprezintasiunecosisitemmicrobiologicsiincazulbolilorinfectocontagioase,acestea
trebuiedepistatesivorfiinitiatemasuriprofilacticepentruacesteboli.

a.
b.
c.
d.

Patologiafamiliei

Infertilitateaconjugala
Contestarearelatiilordefiliatie
PaternitateainadecvatasiSindromuldecopilmaltratat
Violentafamiliala
a.Infertilitateaconjugala
Definitie:absentauneisarcinilauncupludupacelputin1andecoabitaresexualanormala(3
raporturi/saptamana),inabsentaoricarormetodecontraceptive.
Timpulacordatunuicuplupentruobtinereauneisarciniestede:
6luni(50%sanse)
1an(90%sanse)
2ani(10%sanse)
Dupa2anideabsentaasarciniiseconsideracaacelcupluestesteril.
b.Contestarearelatiilordefiliatie

13

CodulFamilieireglementeazarelatiiledefiliatie,adicalegaturadedescendentaintrecopilsi
parintiisai.Dacamaternitatearezultadinactulnasterii(desiprincipiulmaterestquemgestatio
demonstrantesteatacatastazideposibilitateadonariideovule),paternitateasebazeazape
prezumtialegalastabilitadeart.53CFcarestipuleaza:copilulnascutintimpulcasatorieiare
catatapesotulmamei.Identicseprocedeazasiincazuldivortului,dacasestabilesteconceptia
copiluluiintimpulcasnicieisinastereasainaintedeadouacasatorieamamei(300ziledela
conceptiacopilului).
Timpulcuprinsintrea300asi180azidinainteanasteriicopiluluiestetimpullegalal
conceptiunii.Dacaaceastaperioadaestecuprinsaintimpulcasatoriei,presupuneconceptia
copiluluiincasatorie,deoareceestedurataceamailunga/respectivceamaiscurtaauneisarcini
viabile.Deci,copilulnascut<300ziledeladesfacereacasatorieisau>180ziledelarealizarea
eiestesocotitconceputintimpulcasatoriei.
Filiatiafatademama:sepoatecerestabilireaeiinurmatoarelesituatii:
lipsacertificatuluidenastere
furtul/schimbuldecopii
nounascuti/sugari/copiiabandonati
pruncucidere
Filiatiafatadetataldincasatorialegitimasebazeazapeprezumtiadepaternitate
conformprincipiuluipaterisestquemnuptiaedemonstrant.
Dacatagadaseinvocaincazdeabsentaprelungitadeladomiciliu,detentie,sterilitateetc,si
contestaprezumtiadepaternitatecaresebazeazapeobligatiadefidelitatedinparteasotiei,se
consideracauncopileste,juridic,descendentulunuibarbat,iarbiologic,alaltuibarbat.
Potapareconflictedepaternitateintresotuldinprimacasatoriesisotuldinadouacasatorie(caz
dedublapaternitate),candceidoibarbati,casotisuccesiviaiuneiaceleiasifemei,cadsub
influentaprezumtieidepaternitate.
Paternitateadinafaracasatorieisestabilesteprinrecunoastereavoluntarasau
testamentarasauprinactiuneinjustitiefacutademamainnumelecopilului(copiluleste
reclamant).
Insituatiiledeconcubinajfiliatiaseatestaprinrecunoastereacopiluluidecatre
prezumtivultatasauprincercetareinjustitie,careincearcaaexcludeunbarbatincriminatdela
opaternitate(certitudine)saudeaafirmapaternitateacafiindposibila(posibilitate,nu
certitudine),
Metodeledecercetarefolositesunt:
masurareadurateisarcinii
capacitateadeprocreereabarbatului(azoospermie,necrospermie,oligospermie)
cercetareadermatoglifelor
cercetareagrupelorsanguinesiserice
amprentagenetica
c)Paternitateainadecvata.Sindromuldecopilmaltratat
Intoatefamiliile,aparitiaunuicopilreprezintaunfactormajordeschimbareamoduluideviata
depanaatunci.Inunelecazurisepotproduceperturbari,stresuridatoratefragilitatiisistemului
familial,carenuestepregatitdeafacefataactuluinatalitatii.Efecteleasupracopiilorvorevolua
delaindiferentacatreaparitiaabuzurilorsimaltratarilorfizicesaupsihice.
Dezvoltareauneipaternitatiinadecvatepoatefiprevazutadacaseanalizeazaoserie
deamanuntereferitoarelamembriifamilieianalizate:
referitorlaparinti:
experientetraumatizanteinpropriacopilarie
casatorietimpurie
14

crescutiinfamiliimonoparentale
bolipsihice
imaturitatepsihoafectiva
alcoolisminfamiliiledeorigine
referitorlacopii:
prematuritate
handicappsihosomatic
copilnedorit
copilsensibil,iritabil,careplangemult,cutulburaridesomnsialimentatieetc.
Sindromuldecopilmaltratat(SindromulTardieuSilverman)
Esteoafectiunesemnalatadenumerosipsihiatrisipediatri.
Inultimiledeceniisausemnalatosumadestudiireferitoarelaacestsubiect,depistarea
sindromului,prinnaturalui,reprezentandastaziunadincelemaicomplicateactiuni.
Datelestatisticedinliteraturacureferirelafrecventasindromuluiseaflacumultsubnivelul
cazurilorexistenteinrealitate,situatiedatorata:

frecventeimariaepisoadelordemaltratare(deveniteobisnuintainfamiliilesau
cazurilerespective)

lacunelorlegislative

lipseiinstrumentelordedepistaresiraportare

neglijariidiagnosticuluidecatremedici,pedagogi,asistentisociali
Nuoricepedeapsacorporalaintrunesteelementeleconstitutivealesindromuluirespectiv.Acesta
implica:
1.
existentaobligatorieaunorleziuniserioasesivariate(osoase,cutanate,organice);
2.
conturareaunuiasazismodeldeconduitapatologicaacopiluluitorturat
3.
oatitudineparentala/tutoralasemnificativa.
Agresoriisuntreprezentatideparinti/unuldinparinti,orudaapropiataaflatainanturajul
copilului,babysitter,tutore,pedagog.
Untripluaspect:medical,socialsijuridicseraporteazalaacesticopiisupusimaltratarii.
Aspectulmedicalesterezumatdetabloulclinicalsdr.TardieuSilverman

Leziunisomatice:

Staregeneralainfluentata,malnutritie,retardstaturoponderal,lipsadeigiena

Leziunitraumaticecutanate:echimoze,urmedelovituri,arsuri,alopecieparcelara
Fracturirecente/vechi(sechele),consolidatevicios,situatelacraniu,membre,oaselefetei

Hematoamesubdurale

Contuziivisceralediverse
Acesteleziunisomaticediverseau2caracteristici:elesuntdevechimevariabilasinicio
explicatielogicanupoatefigasitapentruproducereaacestora,cuexceptiauneiagresiuni.
Leziunipsihice,rarizolatedarfoartesuspectabiledacaeleacompaniazaleziunilesomatice:

Apatie,dezinteres,tristete

Fricafatadeadulti,cuaccesedepanica

Iritabilitate,cuagitatiesiplans

Retardalachizitiilorpsihosomatice
Aspectulsocialaratauncomportamentanormalalcopiluluimaltratat:enurezis,tulburaride
comportament,dealimentatie,desomn
Inplus,esteuncopil:adeseanascutprematur,adeseacuspitalizarirepetatesiindelungate,cuu
statutsocialpropriu:uncopildinafaracasatorieiprezente,etc.

15

Parintiiinsisiauoseriedecaracteristicicareexplicatulburariledecomportament,pefondul
imaturitatii.Prezintaadesea:
etilism(unulsauambii)
arieratiemintala/dezvoltaremintalalimitata
dezechilibrepsihicecutrecerelaacteagresive
unfondperverssexualsaucomportamental
psihozesaualtebolineuropsihiceinvolutive
Laacestesituatiiadaugampauperizarea,insecuritateaprofesionala,familianumeroasa,
conditiileimpropriidelocuit.
Trebuiesubliniatcaexempledecopiimaltratatisepotintalnisiinclaselesocialeinalte,chiar
dacamaltratareaeste,inastfeldesituatii,maidificildeevidentiat.
Aspectuljuridicsereferaatatlainterventiadeurgentainastfeldesituatiipentrutratarea
leziunilorsicomplicatiilorprodusedeviolentacatsilaterapiasocialaacazului.
Spitalizareaesteungestdesalvgardare,eareprezentandadeseapunctuldeplecarepentru
stabilireadiagnosticului.
d)Violentafamiliala
Formedemanifestare
a.Violentafizica
corporala:
cugradmaredepericulozitate,soldatecudecesulvictimeisauinstalareauneiinvaliditati
permanentesaucareaupusinpericoliminentintegritatea/functionalitateorganismului
degravitatemedie:soldatecumodificareainfatisariifiziceavictimei(hematoame,escoriatii,
arsuri)
degravitateminora
deatentionare(alarma)
sexuala:
viol/tentativadeviol
abuzareafizicasexualaaminorilor
abuzareafizicasexualaamembrilorfamilieiaflatiinimposibilitatedeapararesau
discernamant.
b.Violentapsihoafectiva
agresiunepsihicaacuta:
violentedelimbaj,detonalitate,expresiijignitoare,obscene;
crizedegelozie
persecutiapsihicainrelatiecumenajul,educatiacopiilor,venituri,activitateazilnica
agresiuneapsihicacronica:cupluridevitalizatesiinconflictpermanent
maltratareapsihicalegataderelatiileconjugale(conjugopatie,adulter).
c.Agresiuneaasuprafunctiilorderelatiecuexteriorul
impiedicareasubamentintareaexercitariiprofesiei,accesuluilascolarizare,educatie,
cultura,recreatie
impiedicarealaserviciideajutorincazdeurgenta(serviciimedicale,cheltuielipentru
medicamente,recuperareetc.)
Factoriideriscsimecanismelegeneratoarealeviolenteifamiliale
a.Conjugopatiigenetice(aparuteinmomentulincheieriicasatoriei)
circumstantealecasatoriei,relatiileaffective,intruziuneapersoanelordinexteriorinfamilie,
nivelulsocioeconomicsiculturaleducationalalfamilieiconstituite,varstalacasatorie,
influentenegativealefamilieideorigineasupracuplului(mentinereastrictaadistributiei

16

traditionalearolstatusurilor:prejudecati,ierarhizarefamiliala),locuintaproprie,discordante
religioasesi/saudecultura,educatie
b.Conjugopatiidobanditealcoolismunibiconjugal,bolipsihice/dezechilibrepsihoemotionale
decauzaexogena,disfunctiiinrelatiileconjugale(sexuale),pauperizarea,somajul/pierderea
statutuluieconomicsisocial,gestiuneaproastaafondurilorfamiliei,neconcordanteintre
asteptari/idealurisirealitate(lipsadeadaptabilitatelareal),exercitareadeficitaraarolstatusului
infamilie,eseculeducational/scolaralcopiilor,boliorganiceaparuteintretimp,lipsade
comunicareintremembriifamiliei(instrainare,gelozie,incordare,relatiiglaciale,nivelscazut
deintelegereastarilorcelorlaltimembriaifamiliei)]
b.Conceptuldecomunitate
Comunitile se nasc sau se definesc, se regsesc sau se dezvolt continuu
ntr-un spaiu unde criteriile identitare se ancoreaz n spaii istorice, realiti
socio-economice, structuri culturale i idealuri n schimbare.
De aceea, instituiile care acioneaz la nivel comunitar prin proiecte si
programe ar trebui s cunoasc elementele constitutive ale teoriei
programelor sociale i s-i deruleze activitile contiente de impactul
programului, pe termen mediu i lung, la nivelul ntregii comuniti.
Msura unei schimbri este dat mai ales de dimensiunea participrii i
implicrii active a participanilor, implicit a grupurilor int, la aceast
schimbare. Numai aa se poate vorbi de dezvoltare comunitar, de
capacitate instituional crescut, de practici pozitive i mai ales de
programe i intervenii eficiente.
NOIUNI LEGATE DE COMUNITATE
Comunitatea este o unitate spaial sau teritorial de organizare
social n care indivizii au un sens al identitii i apartenenei
exprimate de relaii sociale continue.
Deci, elementele-cheie care definesc comunitatea sunt:
- Situarea n spaiu (poziia geografic);
- Preocuprile comune;
- Credina n aceleai valori culturale, idealuri/preocupri i norme
mprtite de membrii comunitii.
Comunitatea poate fi privit ca "o form complex de organizare uman
aflat la grania dintre formal i informal, concretizat prin relaii
sociale/interpersonale, stabilite ntre persoane care ocup un spaiu precizat
i ntre care s-a creat o concordan de:
- Valori, atitudini (grij social, apartenen, cooperare, responsabilitate);
- Limb;
- Tradiii;
- Interese comune (bunstare, sprijin, interese concrete de dezvoltare a
infrastructurii, lucrri publice);
- Modele comportamentale (ntrajutorare, voluntariat);
- Aciune;
- Identitate (organizare n jurul unui principiu cultural-valoric, etnic).
Comunitile sunt grupuri de persoane care locuiesc n acelai spaiu
geografic, cu membri care au comportamente diferite, care au un limbaj i
tradiii comune i ale cror interese i identitate cultural- valoric sunt
asemntoare.

17

Dar, ntr-o comunitate pot aprea i subgrupuri. Ceea ce le diferenieaz

pe acestea de restul comunitii este prezena sau absena unei anumite
caracteristici legate de gradul de colarizare, etnie, vrst etc. Acestea
sunt alctuite din persoane care aparin unor clase sau grupuri
sociale,vrste, i ambelor sexe.
n cadrul comunitii exist diferite nivele ale relaiilor sociale cum ar fi:
- Contactele umane;
- Interaciunile sociale;
- Reelele sociale.
n interiorul acestor nivele se regsesc diferite tipuri de manifestare ale
relaiilor sociale propriu-zise. Acestea sunt:
- Sociabilitatea;
- Socialitatea;
- Conflictele sociale.
Caracteristica predominant a relaiilor sociale este dat de
manifestarea la nivel individual, iar apoi de grup a unor sentimente de
ingroup sau outgroup, bazate pe nevoi, interese, aspiraii ale indivizilor sau
grupurilor.
Comunitatea se afl la grania dintre formal i informal. Aceast
caracteristic este dat de diferitele grupuri ce acioneaz ntr-o
comunitate, aa-numiii "actori sociali".
Ei sunt cei ce iau deciziile cu privire la starea comunitii sau care
influeneaz membrii comunitii n modul lor de a se comporta.
Pe de o parte, trebuie luate n considerare instituiile i reprezentanii lor
(actorii instituionali/ persoanele oficiale):
- primria (primarul, secretara);
- poliia;
- dispensarul medical (medicul de familie, asistenta medical);
- biserica (preotul);
- coala i grdinia (profesorul, educatorul);
- biblioteca i cminul cultural;
- Autoritatea Judeean de Sntate Public prin reprezentanii si n unele
localiti: medic, asistentul medical comunitar, mediatorul sanitar, asistentul
social;
- organizaiile non-guvernamentale (ONG-uri);
- agenii economici.
Pe de alt parte, intervin actorii individuali. Ei sunt acei lideri informali,
persoane care, fr s ocupe vreo funcie n administraie sau alt organ
instituional, au capacitatea de a influena membrii comunitii de
exemplu, cei cu un nivel de studii mai ridicat sau cu o stare material mai
bun dect ceilali membri ai comunitii sau cei mai n vrst.
Nu trebuie s se neleag c cele dou categorii sunt n opoziie una fa de
cealalt! Dimpotriv, n cazul dezvoltrii comunitare, ceea ce asigur
succesul unui proiect (ducerea lui la bun sfrit) este tocmai o bun
colaborare a tuturor actorilor sociali implicai.
Organizarea administrativ-teritorial din Romnia opereaz cu patru tipuri de
comuniti (d.p.d.v. teritorial) i anume, municipiu, ora, comun, sat.
Aprecierea nevoilor comunitatii
TIPURI DE NEVOI

18

Conceptul tradiional de nevoie se refer la diferena dintre starea existent i

cea dorit a statusului de sntate. Aceast diferen devine nevoie atunci
cnd, potenial, poate fi privit sau ameliorat prin folosirea serviciilor de
sntate, sau serviciilor sociale.
Termenul de nevoie desemneaz necesitile umane fundamentale, care,
dac nu sunt satisfcute, produc neplceri persoanei i mpiedic participarea
social deplin a acesteia.
STRUCTURI CONCEPTUALE
Nevoile difer de dorine deoarece dorinele sunt exclusiv individuale i
subiective, n timp ce nevoile pot fi determinate n mod obiectiv.
Clasificarea lui Bradshaw (1972) identific patru tipuri de nevoi
umane: normative, comparative, simite i exprimate.
Nevoile normative sunt acele nevoi identificate n acord cu o norm
stabilit n general de specialiti. Aceste nevoi sunt definite de un observator
extern.
El sugereaz c indiferent de ce intenioneaz cineva s fac n legtur cu
anumite deficiene legate de sntate, acestea exist i pot fi descrise (ex:
fracturi, lipsa imunizrii etc.). Acest concept identific o ter parte: experii
i/sau profesionitii din domeniu. Diferii profesioniti pot avea opinii diferite
despre acelai aspect legat de sntate/boal.
Nevoile comparative sunt acele nevoi care apar n urma comparaiei pe
care o face persoana ntre sine i alte grupuri pe care nu le consider a fi
aflate n nevoie. Se stabilesc/definesc prin studierea caracteristicilor
populaiei ce beneficiaz de anumite servicii. Conform acestui concept atunci
cnd exist populaii cu caracteristici similare, dar care nu primesc un anumit
serviciu medical, ele sunt n situaia de a avea o nevoie de sntate.
Nevoile simite sunt acele nevoi pe care simt oamenii c le au, iar cele
exprimate sunt acele nevoi care devin cereri, despre existena crora se
tie. Nu toate nevoile simite sunt i nevoi exprimate, deoarece oamenii nu i
le fac cunoscute din cauza inegalitii de putere i status. Nevoia simit este
deseori echivalent dorinei. Astfel cnd se evalueaz nevoile pentru un
anumit serviciu de sntate, cetenii sunt ntrebai dac ei consider c au
nevoie de respectivul serviciu. Dar acest rspuns poate fi influenat de muli
factori, unul dintre ei fiind auto-percepia i cunoaterea care ar fi
probabilitatea ca cineva s solicite ceva dac nu este contient de existena
unei probleme de sntate.
Nevoile depind att de societatea n care triete individul, ct i de modul n
care acesta i satisface nevoile comparativ cu ceilali membrii ai societii.
Nevoile exprimate (sau cerere) sunt nevoile resimite puse n
aciune/operaionalizate. Cererea reprezint folosirea unui serviciu de ctre
consumator. Cererea este influenat de de numeroi factori dar cel mai
important este disponibilitatea fizic a serviciilor alturi de prezena sau
absena unor bariere n calea folosirii serviciilor respective.
n sfera nevoilor umane de baz, Doyal i Gough (1991), include sntatea
fizic i autonomia, nelegnd prin autonomie capacitatea de a face
alegeri fiind informat despre ceea ce trebuie fcut i despre modul n care
trebuie fcut. Pentru satisfacerea celor dou nevoi considerate de baz este
necesar satisfacerea unor nevoi considerate de autori ca fiind intermediare.

19

Aceste nevoi intermediare sunt grupate la rndul lor n dou categorii:

intermediari pentru satisfacerea nevoii de sntate fizic (hran
adecvat, ap curat, locuin adecvat, mediu de munc fr riscuri, mediu
fizic fr riscuri, ngrijire medical adecvat) i factori care contribuie la
autonomia emoional (securitate n copilrie, securitate fizic, securitate
economic, reea social care asigur educaia i un mediu emoional
securizant). La nivel populaional nevoia este reprezentat de suma nevoilor
individuale.
Evaluarea nevoilor de sntate reprezint o abordare sistematic n scopul
stabilirii faptului c serviciile de sntate folosesc toate resursele pentru
mbuntirea strii de sntate a populaiei n cel mai eficient mod, i
reducerea inegalitilor. Acest lucru implic metode calitative, comparative i
epidemiologice pentru a descrie problemele de sntate ala populaiei;
identificarea inegalitilor n sntate i accesul la servicii i determinarea
prioritilor pentru folosirea n mod eficient a serviciilor i a resurselor alocate.
PROCESUL DE EVALUARE A NEVOILOR COMUNITII
Analiza comunitii este procesul de evaluare i definire a nevoilor,
posibilelor bariere i oportuniti i resurse implicate n iniierea
programelor de sntate comunitar. Acest proces l ntlnim definit n
mai multe forme n literatura de specialitate ca diagnoz comunitar
evaluarea nevoilor comunitare, educaie pentru sntate planificat i harta
comunitii. Analiza este primul pas nu numai n stabilirea designului,
interveniilor stabilite prin proiect dar i de adaptare a planurilor de
intervenie potrivit caracteristicilor comunitii.
Produsul obinut prin analiza comunitii este profilul acesteia din care reies
date referitoare la starea de sntate a comunitii, indicatorii demografici cu
informaii despre factorii politici i socio-culturali. Profilul comunitii este o
imagine a acesteia i a viitorului ei. Istoria trecut i prezent, schimbrile
petrecute, resurse i capacitatea acesteia de a desfura activiti de
promovare a sntii. Procesul de analiz comunitar poate oferi de
asemenea o ocazie unic pentru participarea activ a cetenilor la proiectele
de promovare a sntii.
Termenii de analiz comunitar i diagnoz comunitar sunt interanjabili
astfel nct analiza este demersul care precede diagnoza.
Analiza comunitii stimuleaz forme de responsabilitate i de asumare
comunitar a problemelor. Analiza comunitii se dezvolt pornind de la un
concept de sntate valabil pentru fiecare nivel instituional, organizatoric i
operativ. Dac de exemplu, contextul de referin este constituit din
problemele de sntate public, va predomina necesitatea de a dezvolta o
analiz a compoziiei demografice, a conformaiei geografice a teritoriului, a
intereselor legate de activitile productive, a surselor de poluare, a factorilor
de risc pentru mediu.
Analiza comunitii implic o clarificare n privina premiselor de la care
pornete i a nivelului de interes pe care l ofer. Ea poate fi efectuat
descriptiv, prin folosirea unor date obiective sau prin interpretarea i
evaluarea nevoilor dac capt o expresie ca urmare a:
- unei cereri exprimate de ctre comunitate;
- rezultat al unei comunicri simetrice ntre profesioniti i
populaiacomunitii.

20

Prin urmare nevoile pot fi interpretate de ctre profesioniti, sau putem avea
situaii n care cetenii particip activ la propunerea i formularea
obiectivelor referitoare la sntatea public ce urmeaz a fi realizate pe baza
unor proiecte.
Realizarea proiectelor sau programelor acceptate de ctre comunitate,
impune stabilirea clar a domeniilor de intervenie i presupune ndeplinirea
unor condiii preliminare pentru ca intervenia s fie recunoscut la nivel
organizatoric, instituional i comunitar.
Evaluarea nevoilor comunitii - se realizeaz n mod participativ implicnd pe
ct posibil toate categoriile din comunitate (inclusiv cele care n mod
tradiional sunt mai puin "auzite").
Un alt motiv pentru a face o evaluare a nevoilor, este c aceasta este
frecvent cerut de ctre finanatori.
Evaluarea nevoilor poate fi folosit i ca o modalitate de atragere aateniei
publice asupra unor probleme cu care se confrunt comunitatea.
Beneficiile evalurii nevoilor includ:
- implicarea comunitii n luarea deciziilor;
- stimularea parteneriatelor;
- dezvoltare profesional;
- mbuntirea procesului de comunicare ntre parteneri;
- o mai bun folosire a resurselor.
Ce este evaluarea?
Evaluarea comunitii: reprezint inventarul bunurilor sau informaiilor
necesare realizrii procesului de intervenie planificat. Uneori acest proces
este asociat cu anchetele sociologice prin care sunt identificate resursele i
nevoile oamenilor pentru a avea o imagine statistic asupra comunitii la un
anumit moment.
Evaluarea reurselor umane: determinarea nivelului de cunotine, aptitudini i
abiliti existente la nivelul unei comuniti, acest potenial fiind pus n relaie
cu oportunitile actuale sau viitoare de angajare pe piaa forei de munc,
situaii n carte indivizii se angreneaz ntr-o form sau alta.
Evaluarea iniial este prima etap a procesului i presupune strngerea
unui set de informaii privind cazul pe baz crora se stabilesc prioritile ce
vor fi urmate.
Exist moduri diferite de a defini evaluarea:
- determinare a gradului de realizare a obiectivelor;
- culegere de informaii pentru adoptarea unor decizii;
- apreciere a meritului, valorii unui proiect sau program.
Evaluarea reprezint un proces de apreciere a valorii, meritului i calitii unui
proces,
produs sau rezultat.
Obiectul evalurii l constituie:
- componentele programului (obiective, resurse umane, materiale,
procedurale (strategii de aciune) i de coninut, populaia-int, timpul,
sistemul managerial i propriul sistem de evaluare);
- proiectul programului;
- implementarea programului;
- rezultatele, efectele (impactul programului).
Care sunt funciile i scopurile evalurii?

21

- ofer informaii pentru adoptarea de decizii: utilitatea evaluare formativ;

- controlul calitii - evaluare sumativ;
- dezvolt cunotine noi (apropiere de cercetare).
.Rolul evalurii se manifesta n trei direcii - controlul calitii programului,
ameliorarea sa i din punct de vedere epistemic, acumularea de noi
cunotine teoretice n acest domeniu.
etc.
Cui servete evaluarea?
De regul, exist mai multe categorii de beneficiari ai evalurii, iar nevoile lor
de informare sunt diferite.
Proiectul unei evaluri trebuie s reflecte diferitele categorii de public,
nevoile, interesele i ateptrile lor i modalitile prin care se ncearc
rspunsul la aceste nevoi. Dac aceste aspecte sunt lsate la voia ntmplrii,
este foarte probabil ca evaluarea s eueze n a rspunde nevoilor diferitelor
categorii de beneficiari. Un raport de evaluare proiectat s rspund nevoilor
unor beneficiari nu va fi la fel de util i altei categorii de public int.
Culegerea datelor i elaborarea raportului sunt direct influenate de nevoile
de informare, interesele i ateptrile beneficiarilor. Dac evaluatorii acord
atenie acestor aspecte, exist premise pentru a satisface criteriile de
relevan, importan, scop i timp.
Scopul analizei comunitare pentru programele de promovare a sntii, este
de a identifica resurse probleme i oportuniti i stabilirea setului de
prioriti pentru planificarea i dezvoltarea interveniilor. Analiza are cinci
componente:
1. Profilul demografic i socio-economic pe baza datelor din recensminte i
date cu privire la dezvoltarea economic n plan local.
2. Un profil asupra strii de sntate pe baza indicatorilor de morbiditate i
mortalitate.
3. Profilul riscului de sntate (inclusiv factori comportamentali, sociali i de
mediu).
4. O anchet asupra programelor de promovare a sntii, activitilor i
politicilor n domeniu.
5. Studii asupra anumitor grupuri int, nivel de cunotine, nevoi i capaciti
organizaionale.
Ce informaii sunt necesare?
Este important s culegem date cantitative i calitative, de la diferite
categorii de beneficiari. Este, de asemenea, foarte important echilibrul dintre
descrieri, observaii, judeci i recomandri.
Informaii folosite n evaluarea nevoilor.
A. Profiluri ale caracteristicilor comunitii: un profil ne ofer o privire de
ansamblu asupra caracteristicilor demografice ale comunitii. Avem, de
exemplu structura de vrsta, structura etnic i rasial, arealul geografic al
comunitii etc.
B. Profiluri ale condiiilor de via. Acestea ne dau informaii despre
gradul de inciden al unei probleme, tiparele sociale i mentale ale
populaiei. Acestea pot include urmtoarele:
1. Date economice, incluznd managementul fondurilor fiscale, tiparele de
creditare.

22

2. Date despre gradul de ocupare al forei de munc, incluznd niveluri

ocupaionale, niveluri de aspiraie ocupaional, nevoi vocaionale.
3. Tipare familiale, cum ar fi relaiile printe copil, probleme n cadrul
cuplurilor cstorite, nupialitate, rata divorului.
4. Tipare educaionale, incluznd participarea i nevoia adulilor de programe
educaionale, rata abandonului colar, frecventarea colii.
5. Locuine, cu referire la numrul acestora, starea unitilor furnizoare de
utiliti publice i supraaglomerarea.
6. Sntatea fizic i mental, incluznd dizabilitile pe termen lung, cauzele
mortalitii, rata mbolnvirilor, condiiile de mediu.
7. Condiiile de locuit, incluznd problemele de menaj, alimentaie,
administrare a locuinei i ngrijirea copiilor.
8. Modaliti de recreere, incluznd activiti n timpul liber, sport i activiti
culturale.
9. Incidena delictelor, incluznd rata criminalitii juvenile i adulte,
sigurana public.
10. Satisfacii rezultate din via n comunitate, cum ar fi solidaritatea
comunitar.
C. Cunoaterea i utilizarea serviciilor
Persoanele care au nevoie de un serviciu, adesea, nu tiu ca acel serviciu sau
acea resursa sunt disponibile. nainte de a lua decizii este important de tiut
dac nu cumva aceasta lips de cunotine despre serviciile existente
reprezint una din cauzele persistenei problemei.
D. Bariere n calea utilizrii serviciilor
Indivizii care au nevoie de servicii pot fi contieni de existena lor i totui s
nu le utilizeze din cauza barierelor care stau n calea utilizrii lor.
ntr-o evaluare a nevoilor pot fi identificare urmtoarele tipuri de bariere:
1. Bariere fizice, cum ar fi lipsa mijloacelor de transport sau o mare distana
ntre agenie i populaia int.
2. Atitudini negative ale personalului ageniei, percepute de ctre clieni sau
potenialii clieni.
3. Sentimentul ca folosirea serviciului atrage dup sine o stigmatizare social.
4. Costul serviciului care este mult mai ridicat dect i-ar putea permite cei
care au nevoie de serviciu.
5. Criterii de eligibilitate ale ageniilor percepute ca restrictive sau fiind ntradevr restrictive.
E. Existena unui sistem de informare n comunitate
nainte ca un serviciu s poat fi utilizat, posibilii utilizatori ai acestuia trebuie
s afle de existena lui. O evaluare a nevoilor poate avea ca rezultat
identificarea canalelor formale i informale prin care este cel mai probabil ca
informaiile s ajung la un grup.
F. Evaluarea nevoilor
Identificarea resurselor poteniale sau existente, care pot fi utilizate ar trebui
s aib loc nainte de planificarea sau alocarea efectiv a resurselor.
G. Evaluarea resurselor instituionale
Mobilizarea potenial a conductorilor politici sau ai comunitii i a
populaiei este necesar deoarece deciziile sunt luate, n general, n arena
politic local.
Indicatorii sociali

23

Se bazeaz pe extrapolarea nevoilor comunitii, analiznd statisticile din

rapoartele i datele publicate. Prezumia este c se pot face estimri
folositoare ale nevoilor i a bunstrii unei comuniti, analiznd statistici
pariale ale unor categorii de populaie. Aceste statistici sunt privite ca
indicatori ai nevoilor comunitare. Exemple pot fi:comportarea social i
bunstarea n legtur cu delincvena, rata abuzului de substane, ratele
mortalitii sau morbiditii. Se mai pot analiza condiiile de trai: igiena
locuinei, numrul de persoane/camer, condiiile economice.
Indicatorii sociali ca metod prezint o anumit flexibilitate. Astfel, se pot
analiza unul sau doi indicatori (ex: nr. de persoane/camer) sau se pot
construi indici compleci care implic 40-60 de variabile, analiza multivariat
i alte procedee statistice sofisticate.
Indicatorii sociali apar n activitatea sociologilor din coala de la Chicago
(Park, Burgess). Ei considerau oraul ca o constelaie de uniti naturale. O
unitate natural are caracteristici sociale diferite de celelalte uniti.
Diferenele constau n:
- caracteristici topografice (ruri, coline);
- caracteristici socio-demografice (vrste, rase, sex, venituri, educaie,
ocupaii etc.);
- factori ai populaiei (distribuie, densitate, mobilitate, migraie);
- aranjamentul spaial al instituiilor;
- sntatea i bunstarea social (mortalitate, morbiditate, delincven,
sinucideri, abuz de substane etc.).
Specificul fiecrei comuniti reclam evidenierea unor chestiuni ce pot fi
relevante pentru fiecare n parte, numai astfel stabilindu-se care sunt cele
mai potrivite ntrebri pentru condiiile concrete. Prin urmare, ntrebrile
ilustrative care urmeaz sunt menite a stimula ntrebri mai specifice care vor
fi relevante pentru problemele locale i condiiile fiecrei comuniti n parte.
De exemplu, ce procent de aduli tie carte, ce programe ofer ageniile
locale i autoritile guvernamentale care furnizeaz servicii sociale, cunosc
cetenii aceste programe i pot obine uor informaii, a pregtit cineva o
evaluare a nevoilor de programe sociale n comunitate, ofer comunitatea
programe de sprijin - pentru familii - cum ar fi grdinie, programe de instruire
i de hrnire, servicii psihologice i centre de recreere, ce servicii exist
pentru btrnii comunitii, exist grupuri de ceteni care sunt implicai n
probleme sociale, cte afaceri furnizeaz bunuri sau servicii,pentru
programele de servicii sociale?
Este important s descriem populaia unei comuniti dup vrst, sex,
motenire cultural, etnie. Alte variabile sociale pot include structura familiei,
starea civil, condiii de locuit, nivel educaional, imigraie, emigraie, rata
divorurilor, participarea la vot, rata criminalitii, date privind calitatea vieii.
Dezvoltarea social implic accesul egal la servicii i locuri de munc pentru
toi membrii comunitii. De exemplu, n examinarea posibilitilor de a obine
o locuin, ce procent de locuine exist pentru persoanele cu venituri mici?
Cum sunt satisfcute nevoile diferitelor sectoare n comunitate? Aceste
ntrebri se refer la capacitatea unei comuniti de a satisface nevoile
membrilor comunitii.

24

Indicatori economici
Viabilitatea economic i sursele de angajare ntr-o comunitate reprezint arii
comune de interes pentru multe localiti. ntreprinderile cooperative i
dezvoltarea comunitii devin abordri preferate pentru a dezvolta economia
unei comuniti, fa de abordarea mai tradiional. Aici atenia trebuie
ndreptat asupra tipurilor de locuri de munc din comunitate, rata omajului
i noile afaceri deschise. ntrebrile urmtoare pot facilita formularea
propriilor ntrebri legate de dezvoltarea economic autosusinut ntr-o
comunitate dat.
1. Care sectoare de afaceri din comunitate genereaz slujbe?
Exist o dependen de resursele naturale sau exist locuri de munc din
industrii de tip servicii?
Tipurile de slujbe se centreaz pe industria grea sau pe industria de servicii?
2. Cte afaceri mari, medii, mici, sunt n zona respectiv?
Folosind aceste informaii se poate vedea dac majoritatea afacerilor din zon
reprezint companii naionale (sau multinaionale) sau sunt conduse pe plan
local.
Se bazeaz comunitatea pe ea nsi n ce privete locurile de munc sau
depinde pentru majoritatea acestor slujbe de corporaii mari?
Ce spune acest lucru despre sntatea economiei zonei respective?
3. Care este nivelul omajului n comunitate?
4. Ce tipuri de programe ofer ageniile locale sau birourile guvernamentale
care sprijin dezvoltarea afacerilor mici n zon?
5. Dedic firmele din zon un procent pentru educaie i pregtire
profesional?
Afacerile locale sprijin rennoirea economic n comunitate sprijinind
programele locale?
Ce fel de programe locale exist?
6. Exist grupuri din comunitate implicate n probleme economice
locale?
Ce fel de activiti ntreprind ele?
Activitile lor cuprind i alte dimensiuni (mediul, sntatea, socialul)?
Urmeaz ntrebrile etalon.
1. Ce procent de gospodrii au venituri sub medie i cheltuiesc mai puin de
30 % din venitul lor pe locuin (incluznd ntreinerea)?
Aceast ntrebare se refer la bunstarea general a familiei i poate indica
un standard de via inadecvat i un venit inadecvat. Motivele posibile pentru
aceast statistic includ familiile cu un singur printe sau o lips de locuri de
munc n zon.
2. Cte familii din comunitate depind de ajutorul social sau ajutorul de omaj?
3. Copiii care locuiesc n case cu resurse economice insuficiente sunt supui
unor riscuri mai mari n toate aspectele vieii, de la stressul din familie i
instabilitatea familial pn la lipsa de acces la resursele de sntate.
Activitile lor cuprind i alte dimensiuni (sntatea, economia, mediul)?
Sntatea
Sntatea este determinat de mai multe elemente dect bunstarea fizic.
Interaciunile cu mediul fizic i social joac un rol major n a determina ct de
sntoi suntem.

25

Indicatorii strii de sntate pun n eviden distribuia bolilor n comunitate.

Acest profil se constituie pe baza indicatorilor de sntate sau a anumitor
factori care pun n eviden, nivelul de sntate al unor indivizi sau grupuri de
populaie. Aceti indicatori includ informaii cum ar fi rata deceselor la
anumite vrste, rata mortalitii, decese accidentale, anii de via pierdui,
rata de morbiditate i mortalitate. Profilul mai poate conine date sumare
pentru anumite grupuri populaionale cum ar fi copii, adolesceni sau femei.
Comparaiile profilului regional cu cel naional poate pune
n eviden problemele prioritare de sntate ale acestor zone.
Riscul de sntate. Profilul riscului de sntate are trei componente. Riscul
comportamental, riscul social i riscul de mediu (fizic, chimic i biologic).
Factorii de risc comportamental includ alimentaia, consumul de
medicamente, alcool, tutun i droguri sau obiceiuri n activitatea fizic.
Acestea pot fi puse n eviden de studii cu privire la comportamente i
percepii, probleme i nevoi de sntate la nivel individual sau la nivelul unor
grupuri populaionale.
Indicatorii sociali ai riscului de sntate sunt de o importan deosebit.
Stressul ca urmare a pierderii locului de munc, excluziunea social, nivelul
de educaie sczut pot fi factori asociai unei stri de sntate precar. Pe de
alt parte, aceiai indicatori sociali pot pune n eviden existena anumitor
mecanisme de suport social. Factorii de mediu asociai cu riscul de sntate
includ calitatea mediului nconjurtor,
calitatea apei, solului, aerului, climatului geografic i condiiilor de locuit.
Este necesar investigarea strii prezente a serviciilor medicale din
comunitate i apoi unele legturi dintre mediu i sntate, pe de o parte, i
dintre dezvoltarea economic i sntate n zon, pe de alt parte.
1. Exist suficient personal medical n zon?
Lipsa personalului medical calificat (problem care apare mai mult n
comunitile rurale dect urbane) poate ridica probleme pentru cei care au
nevoie de atenie medical imediat. Alte ntrebri nrudite includ tipurile de
msuri care pot atrage personalul medical i dac comunitatea este pregtit
pentru urgene medicale.
2. Ce tipuri de posibiliti recreative exist pentru membrii comunitii?
Bunstarea general a indivizilor poate fi parial atribuit sntii fizice.
Studiile ne arat c cei care sunt ntr-o bun form fizic sunt mai capabili s
fac fa presiunilor vieii zilnice.
3. Exist programe guvernamentale axate pe probleme de sntate?
Unde se gsesc birourile organizaiilor implicate?
4. Exist un oficiu de sntate al comunitii?
5. Exist grupuri de ceteni care se ocup de problemele de sntate?
Mediul nconjurtor
Legtura dintre mediul natural i cel uman este un punct central n
dezvoltarea autosusinut. Un ecosistem sntos depinde de oameni care
triesc n armonie n cadrul su. Unele dintre ntrebrile puse n aceast
seciune se ocup de un inventar al strii mediului fizic i al efectelor
activitilor omului asupra sa. n continuare, enumerm nite ntrebri model
care pot fi folosite ca surse de informaie.

26

1. n ce mod s-a schimbat mediul fizic n comunitatea dumneavoastr (clim,

ap, sol, pduri)? De exemplu, a fost comunitatea ngrijorat n ce privete
calitatea apei sau diminuarea zonelor cu pduri naturale?
2. Cum se folosete pmntul pentru agricultur n comunitate?
Exist programe pentru conservarea pmntului n faa unor dezvoltri
inutile?
3. Ce procent din mostrele luate anual din apele curgtoare ale comunitii
satisface standardele de calitate guvernamental?
Obinerea informaiilor fundamentale despre starea mediului local trebuie s
sprijine formarea unei imagini despre problemele ce trebuie rezolvate. Pot fi
utilizate ntrebri de genul:
4. Ce programe de mediu exist n comunitatea dumneavoastr, sponsorizate
de autoritile centrale sau locale?
5. Cunoatei coordonatele grupurilor pentru aprarea mediului formate din
membrii comunitii? Cte sunt, pe ce se axeaz fiecare grup, care grup are
cel mai mare numr de voluntari i sprijin din partea comunitii i care are
cel mai puin sprijin? De ce? Cuprind activitile lor i aspecte legate de alte
dimensiuni (economic, social sau de sntate)?
6. Exist n zona dumneavoastr afaceri implicate n activiti ecologice?
Industriile din regiune se asigur c minimalizeaz efectele polurii asupra
mediului fizic prin tehnologii adecvate? Care dintre aceste afaceri prezint
rapoarte anuale privitoare la mediu?
METODE I TEHNICI DE COLECTARE A INFORMAIILOR
Sunt folosite n scopul de a descoperi nevoile, perspectivele, opiniile, ideile
sau dorinele membrilor comunitii, acestea urmnd a fi folosite n procesul
de luare a deciziilor.
Unele dintre aceste instrumente sunt ieftine i uor de folosit, nefiind
necesare abiliti tehnice speciale, iar costurile fiind minime (pot fi realizate
cu personalul existent sau cu ajutorul cetenilor voluntari i relativ repede).
Altele necesit asisten de specialitate i n general solicit timp i bani.
Alegerea instrumentului potrivit reprezint o abilitate important care se
dobndete prin experien. n general, cel mai eficient instrument este cel
care ofer cele mai precise i utile informaii.
Procesul de consultare i evaluare este i un prilej de dezvoltare a unei
contiine civice, de formare a unor grupuri, de educare i informare, de
inducere a dorinei de aciune.
Exist mai multe modaliti de consultare a grupurilor sau a persoanelor:
Prin folosirea unor metode i tehnici de tip calitativ:
- Brainstorming;
- Focus grup;
- Tehnica Grupului Nominal (TGN);
- Interviuri sau ntlniri individuale (fa n fa);
- Observaia;
- Studiul de caz.
Prin folosirea unor metode i tehnici de tip cantitativ:
- Ancheta pe baza unui chestionar;
- Sondajele de opinie.
STABILIREA PRIORITILOR

27

Trebuie stabilit ierarhia ntre scopurile, obiectivele i sarcinile unei

organizaii, ce anume se dorete a se realiza. Stabilirea prioritilor va fi
influenat de analiza situaional, n special de cerinele medicale i de
obiectivele politice mai largi ale comunitii. Trebuie s ne asigurm c
prioritile stabilite sunt fezabile i conforme climatului social i politic al
comunitii n contextul resurselor posibile.
Pentru stabilirea interveniilor prioritare, sunt folosite anumite criterii:
- Capacitatea de a reduce semnificativ o anumit patologie.
- Existena unei relaii cost-eficien rezonabile;
- Concordana cu dorinele publicului;
Pentru a fi implementate prioritile trebuie s ndeplineasc trei criterii de
fezabilitate:
- S fie vorba de intervenii care pot fi realizate la un nivel calitativ adecvat;
- S poat fi disponibile pentru majoritatea celor ce au nevoie de ele innd
cont de resurse existente i, sau proiectate;
- S reflecte un consens favorabil din punct de vedere politic referitor la
necesitatea introducerii lor.
. ETAPELE EVALURII N PROMOVAREA SNTII
1) Descrierea programului (modelul logic) - este o imagine de ansamblu a
felului n care se deruleaz programul teoria i ipotezele de lucru
(assumptions) care stau la baza programului.
Acest model ne pune la dispoziie o hart a programului, care evideniaz
cum va funciona acesta, care este ordinea de derulare a activitilor, precum
i cum pot fi atinse rezultatele dorite.
Clarificarea mandatului iniiativei
Scopul: clar formulat, n termeni realiti i reflectnd o problem de sntate
public
Obiective: specifice, msurabile, realiste (pot fi atinse), relevante, limit de
timp (SMART).
Pentru a se putea msura rezultatul programului, trebuie specificat de la
nceput:
Grupul int;
Ce comportament se dorete a fi schimbat i cum se va msura aceast
schimbare;
Schimbarea propus trebuie s fie fezabil, realist;
Este nevoie de un punct zero (baseline) i % schimbrii de comportament;
Timpul n care se va obine schimbarea;
Un singur comportament int per obiectiv.
Relaionarea cu alte iniiative, proceduri sau structuri
2) Identificarea problemelor (teme) n general exist trei problem
principale n evaluarea unui program de promovare a sntii: conceperea i
dezvoltarea, punerea n aplicare i impactul. Astfel:
Concept i design una dintre cele mai frecvente probleme este aceea dac
programul a fost conceput respectndu-se conceptele i principiile promovrii
sntii;
Implementare ntrebarea cea mai frecvent se refer la ct de eficient i
eficace a fost implementat programul. De multe ori, un rezultat negativ este

28

legat, mai degrab, de o implementare defectuoas dect de conceperea

greit a programului.
Impact de obicei evaluarea impactului ridic ntrebri privitoare la msura
n care iniiativa a produs efectele scontate.
3) Dezvoltarea procesului de colectare a datelor - depinde, n primul
rnd, de temele proiectului i de alegerea beneficiarilor acestuia.
Decizia privind dezvoltarea procesului de colectare a datelor depinde de:
Scopurile i obiectivele interveniei;
Criteriile pentru ndeplinirea acestora cu succes;
Indicatorii alei;
Perspectiva i nevoile diferiilor beneficiari- participani la program;
Nivelul pentru care informaiile sunt culese.
4) Colectarea datelor problemele ridicate la acest punct privesc
respectarea riguroas a procedurilor, ntr-o manier etic. Confidenialitatea
i nevoia de a folosi informaii despre neparticipanii la proiect pot genera
probleme.
5) Analiza i evaluarea datelor - include interpretarea datelor i
compararea lor cu rezultatele propuse. De asemenea, este deschis discuia
privind datele calitative versus cele cantitative. Statisticile au diferite marje
de eroare, iar numerele reprezint numai o form de indicator a unei
probleme de sntate public, alturi de cei calitativi care pot explica mai
bine de ce i cum.
Este important ca beneficiarii programului s neleag ce se compar, cu ce
i motivul acestei comparaii. Nu n ultimul rnd este important s se acorde o
atenie deosebit modului de prezentare a informaiilor obinute, deoarece o
prezentare prost pregtit poate distruge o activitate bine fcut i util.
6) Recomandrile - trebuie s acopere schimbrile imediate, s clarifice ce
este folositor dintre rezultatele obinute.
7) Diseminarea rezultatelor - este foarte important pentru c orice
evaluare i gsete utilitatea final n msura n care un numr ct mai mare
de persoane cunosc rezultatele pozitive, provocrile i leciile nvate n
urma desfurrii unei intervenii. Rezultatele trebuie s ajung att la cei
care au participat la conceperea, dezvoltarea i punerea n practic a
interveniei, ct i la decideni.
ALEGEREA INDICATORILOR
Un program este evaluat ca fiind de succes n funcie de ndeplinirea
indicatorilor alei . De aceea este foarte important ca indicatorii s reflecte
ct mai adecvat obiectivele propuse, n funcie de timpul acordat desfurrii
programului, precum i de bugetul alocat. Astfel:
Nivelul de cunotine
Avantaj: este uor de msurat la terminarea unei intervenii
Dezavantaj: mbogirea cunotinelor NU implic automat modificri
comportamentale i NU sunt ntodeauna convingatoare pentru decideni.
Comportament
Avantaj: ne putem atepta la modificarea unui comportament pe timpul
derulrii unui program; modificarea unui comportament msoar impactul
programului.
Dezavantaj: valoarea sa depinde de ct de relevant este comportamentul
respectiv ntr-o anumit problem de sntate.

29

 Starea de sntate
Avantaj: schimbarea favorabil a acesteia este cea mai convingatoare pentru
decideni, deci programul este privit ca un succes i asigur fonduri viitoare.
Dezavantaj: mbuntirea strii de sntate se produce pe termen
mediu/lung i exist o multitudine de factori care o influeneaz. Din aceast
cauz este dificil de a pune mbuntirea strii de sntate pe seama unei
anumite intervenii.
EVALUAREA COMPONENTEI MASS-MEDIA
Mass-media reprezint una din cele mai folosite ci pentru a transmite mesaje
n vederea schimbrii cunotinelor, atitudinilor i comportamentelor care
determin o anumit problem de sntate public. De aceea este necesar s
ne oprim i asupra evalurii componentei mass-media din cadrul programelor
de promovare a sntii.
Indicatori pentru evaluarea pe TERMEN SCURT:
Cte persoane au vzut/auzit/citit mesajul
Cte persoane i pot aminti mesajul cheie
Care a fost reacia lor imediat
Cte persoane au gsit mesajul credibil
Indicatori pentru evaluarea pe TERMEN MAI LUNG:
Cte persoane i mai pot aminti mesajul
Cte persoane au acceptat mesajul ca adevrat
Cte persoane i-au schimbat comportamentul
Alt tip de impact (prezervative, medicamente..)
Metode folosite pentru evaluarea componentei mass-media:
Studii calitative focus grup
Studii/cercetri asupra populaiei generale, medici, farmaciti
Rspunsuri primite de la asculttori, cititori
Monitorizarea vnzrilor de medicamente, preservative etc.
Utilizarea serviciilor
ROLUL NURSINGULUI COMUNITAR N PREVENIREA I COMBATEREA
BOLILOR CARDIOVASCULARE
Unul dintre obiectivele generale ale asistenei medicale comunitare este
educarea comunitii pentru sntate. Un motiv de ngrijorare reprezint
apariia bolilor cardiovasculare la vrste din ce n ce mai tinere, iar
mortalitatea datorat acestora este n continu cretere.
Bolile cardiovasculare constituie principala cauza de deces la brbaii de
peste 45 de ani i la femeile de peste 65 de ani.
Ateroscleroza, substratul acestora, se dezvolta insidios si devine manifesta
dup zeci de ani, moment in care este greu reversibila.
Cele mai multe din decese au loc brusc, nainte de a ajunge la spital, deseori
la primele simptome (debutul infarctului de miocard).
Apariia bolilor cardiovasculare este strns legata de modul de viata iar
modificarea acestuia ca si reducerea factorilor de risc pot ntrzia apariia si
dezvoltarea bolii.
Boala cardiovasculara are o etologie multifactorial si factori de risc cu efecte
multiplicative prin asociere. Iata cteva din caracteristicile stilului de viata
asociate cu creterea riscului de boala de inima:

30

- dieta bogata in grsimi saturate, colesterol si calorii, fumatul si

inactivitatea fizica. Exista si o serie de trasaturi individuale - personale
nemodificabile ca: vrsta, sex, antecedente familiale.
- istoricul bolilor aterosclerotice ca si vrsta la care se manifesta la prini
si la individul in sine.
Cei care prezint istorie de boli cardiovasculare in familie, pot avea factori
genetici precum diabetul.
Dieta bogata in grsimi si fumatul sunt factori importani determinani ai
aterosclerozei. Efortul fizic moderat regulat, de cel puin 3 ori pe sptmna
in edine de 45-60 minute scade riscul de boala coronarian (are efect
protectiv).
Colesterolul ridicat in snge (hipercolesterolemie) este un factor de risc
important. Cei cu colesterolul sczut nu fac boala coronarian daca nu
asociaz ali factori de risc. Din contra, colesterolul cu densitate mare (HD1)
creste riscul.
Hipertensiunea arteriala este un factor de risc deosebit pentru boala
coronarian, insuficienta cardiaca si accidentele vasculare cerebrale.
Diabetul creste riscul si severitatea bolilor vasculare la ambele sexe dar mai
ales la femei.
Tendina la hipocoagulare a sngelui este influenat negativ de fumat,
sedentarism i anticoncepionale hormonale ca si de dispariia activitii
hormonale la femei (menopauza).
n prevenirea bolilor cardiovasculare, nursingul comunitar ar putea avea un
rol important prin crearea de programe informaionale cu privire la factorii de
risc i combaterea acestora n limita posibilitilor.
Prioritate in prevenirea bolii coronariene n practic au: bolnavi cu boala
coronarian - cardiopatie ischemica sau alte boli vasculare aterosclerotice
(artrite, insuficienta circulatorie cerebrala), persoanele fr simptome dar cu
risc crescut (diabietici, cei cu colesterolul foarte ridicat, cu hipertensiune
arteriala).
Aprecierea riscului coronarian este posibil. Ea presupune aprecierea riscului
multiplicativ al asocierii mai multor factori de risc. Un brbat de 50 de ani cu
colesterolul mare 300 mg fr ali factori de risc are un risc mai mic dect un
altul cu colesterolul de 200 mg dar care este hipertensiv, diabetic i sedentar,
sau fumeaz. Trebuie luate in calcul vrsta, sexul si antecedentele patologice
ale familiei (ascendentele).
Este important de tiut: stilul de viata, deprinderile alimentare, obiceiurile de
micare, fumatul. Greutatea, valorile tensiunii arteriale, a nivelului lipidelor si
glicemiei se vor lua in considerare si controla.
Modificarea stilului de via este esenial (renunarea la fumat, modificarea
alegerii alimentelor cu scderea numrului de calorii, a grsimilor animale,
reducerea greutii si creterea consumului legumelor, vegetalelor, cerealelor
si fructelor).
Sarea i alcoolul vor fi reduse n general, i n special la cei cu hipertensiune
arteriala.
Creterea fitnessului se va face prin efort fizic repetat, regulat dar de
intensitate moderat - mic.
i factorii de risc pot fi influenai modificnd stilul de via.

31

Efortul fizic trebuie adaptat vrstei, fitnessului i scopului urmrit (prevenirea

bolilor cardiovasculare sau recuperarea dup instalarea bolii: infarct).
Durata minim a efortului va fi de 30 minute de 3 ori pe sptmn, de 10
minute
nclzirea, 45-50 minute de revenire la repaus.
Activitatea fizic efectuat n mod regulat este privit ca o component
sntoas a stilului de via. Recent aceast importan a fost conturat de
unele studii care au demonstrat legtura ntre activitatea fizic efectuat n
mod constant i cu regularitate (activitatea fizic moderat) i beneficiul
asupra sntii generale, n special asupra prevenirii bolilor cardiovasculare
n societatea modern ce are o tendina ridicat spre sedentarism. Instituiile
de promovare a sntii ar trebui sa comunice publicului cantitatea si tipul
activitii fizice ce sunt necesare pentru a preveni bolile si a promova
sntatea.
Nevoi specifice de ingrijire si educatie de-a lungul vietii
Notiuni despre ingrijirea copilului
Dezvoltarea psihomotorie a copilului 0-1 an
Ritmul de dezvoltare al copilului prezinta oscilatii, nu este intotdeauna
constant. De obicei, incepe cu o perioada de crestere accelerata si de
dobandire rapida si progresiva a capacitatilor, careia ii urmeaza o perioada de
evolutie mai lenta.
Dupa nastere, nou-nascutul continua sa se dezvolte intr-un ritm rapid, in
special in primele sase luni de viata. Majoritatea copiilor cu o dezvoltare
normala isi dubleaza greutatea in a cincea - a sasea luna de viata, si si-o
tripleaza la implinirea varstei de un an.
In primul an trebuie acordata o atentie speciala urmaririi cresterii in greutate
si nu in inaltime. Aceasta, deoarece cresterea in inaltime, este, in primii 2 ani
de viata, mai constanta decat cea in greutate si devine mai "personala" dupa
varsta de 3 ani.
De obicei, in primele 3-4 zile de viata nou-nascutul pierde aproximativ 10%
din greutatea de la nastere. La aproximativ 10 zile, el revine la greutatea
initiala.
Pana la 3 luni sugarul:
Doarme cele mai multe ore din zi.
Pozitia preferata este aceea a embrionului.
Tine pumnisorii stransi.
Este capabil sa vada obiecte de la o distanta de 15 - 30 cm de ochi
si din a 2 - 4a saptamana isi manifesta preferinta pentru chipul
mamei.
Isi exprima nevoile prin plans.
Reactioneaza si se sperie la zgomotele puternice, ascutite si la
lumina intensa.
Prinde orice obiect ii atinge palma, de obicei degetul mamei.
Incepe sa zambeasca
la trei luni incepe sa-si tina capul singur cu mai multa siguranta.
Ii plac jucariile colorate si incearca sa ajunga la ele.
Isi da seama de sunetele si de discutiile pe care le aude in jurul lui,
isi inceteaza joaca pentru a fi atent la ele.

32

Zambeste cand aude vocea mamei si incepe sa observe diferenta

dintre fizionomia masculina si cea feminina.

4 - 6 luni

Controleaza in totalitate miscarile capului si sta in sezut sprijinit.

Pus pe burta, se sprijina pe palme, ridicandu-se cat poate de mult.
Se rasuceste de pe burta pe spate si de pe o parte pe alta.
Jucariile preferate sunt mainile si picioarele, pe care poate sa le
suga cu mare palcere.
Incearca sa inteleaga care este sura sunetelor si a zgomotelor, isi
recunoaste mama, tatal si fratii si, de obicei, la auzul muzicii
inceteaza sa planga.
Miscarile sunt deja mai libere, indreptandu-se in toate directiile.
La 6 luni sta in sezut pentru scurt timp, fara ajutor si se simte
foarte comod in scaunelul lui.
Tine cu mai multa usurinta un obiect intre maini si il poate muta
dintr-o mana il alta.
Rosteste silabe ca : "ai", "ga", "gi".
Incepe sa inteleaga cuvinte simple: "da", "nu" s.a.

7 - 9 luni
Isi mentine echilibrul atunci cand sta in sezut pentru mai mult
timp, aplecandu-se usor in fata.
Ridica obiecte cu ambele maini; cate o jucarie in fiecare mana.
Reactioneaza cand isi aude numele.
Se supara cand mama pleaca si se sperie de persoanele straine.
Raspunde chemarilor si discuta folosind silabe cum ar fi "ma - ma ma".
La 9 - 10 luni sta in picioare, tinandu-va de mana si nu are nevoie
de ajutor ca sa-si pastreze echilibrul cand sta in sezut.
Face primii pasi in cercetarea spatiului inconjurator. Se sprijina in
palme si in genunchi si incearca sa mearga "de-a busilea".
Se ocupa si cu obiecte de marime mai mica, incercand sa le
rasuceasca, sa le stranga. Isi foloseste incheietura mainii si
degetele, pe care le baga pe oriunde poate.
Bate din palme si isi exprima entuziasmul.
10 - 12 luni
Isi mareste viteza de mers "de-a busilea", dezvoltandu-si tehnici
proprii.
Se sprijina pe unde poate si face primele incercari de a sta in
picioare.
Face cu mana pentru a saluta pe cineva care pleaca.
In jurul varstei de un an face primii pasi.
Incearca sa manance singur, poate sa ia si sa dea jucarii.
Intelege intrebari simple si indemnuri : "vino aici!" , "ia mingea!".
Incepe sa foloseasca primele cuvinte adevarate: "mama", "tata"
s.a.
Imunizarile prescolarului, scolarului, adolescentului
In Romania, calendarul national de vaccinari obligatorii, adoptat de Ministerul
Sanatatii, cuprindele urmatoarele vaccinuri:
Hep B - Vaccinul antihepatic B

33

BCG - Bacilul Calmette Guerin, impotriva tuberculozei pulmonare

DTP - Vaccinul diftero-tetano-pertussis impotriva difteriei, tetanosului, si
tusei convulsive.
VPO - Vaccinul polio oral, impotriva poliomielitei.
ROR - Vaccinul rujola-oreion-rubeola
DT - Vaccinul diftero-tetanic
Rub - Rubeola
Calendarul de vaccinare este urmatorul:
0-24 de ore: Hep b
4-7 zile: BCG
2 luni: DTP, Hep B, VPO
4 luni: DTP, VPO
6 luni: DTP, Hep B, VPO
12 luni: DTP, VPO
12-15 luni: ROR
30-35 luni: DTP
7 ani: DT, ROR
9 ani: VPO
14 ani: DT, Rub
18 ani: Hep B
Ingrijirea la domiciliu a bolnavilor cronici si in stadiu terminal.
- alegerea unui model de ingrijire adecvat: modelul de autoingrijire Orem,
modelul Roper bazat pe
dependenta|independenta activitatilor vietii in diferite etape;
- evaluarea gradului de dependenta;
- evaluarea resurselor umane si materiale;
- verificarea si respectarea recomandarii medicale;
- planificarea ingrijirilor si stabilirea orarului impreuna cu bolnavul, familia,
respectand recomandarea medicala;
- executarea interventiilor autonome si delegate in conformitate cu legislatia
in vigoare;
- aplicarea protocoalelor de ingrijire;
- instruirea si implicarea familiei in ingrijire si supraveghere;
- explicarea nevoilor muribundului;
- evidenta activitatii si transmiterea informatiilor semnificative;
- evaluarea rezultatelor ingrijirilor;
-raportarea periodica a rezultatelor si reajustarea planului de ingrijiri.

34