Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
constructiile de locuit, lucrarile publice, comunitatile si alte sectoare si cer un efort coordonat
din partea tuturor acestor sectoare;
5.cer si promoveaza din partea indivizilor si a comunitatii, o autodeterminare si participare
la planificarea, organizarea, conducerea si controlul ingrijirilor de sanatate primare, utilizind la
maximum resursele locale nationale, precum si alte resurse disponibile; in acest scop dezvolta
printr-o educatie corespunzatoare capacitatea de participare a comunitatilor;
6.ar trebui sa fie sustinute de sisteme de referinta integrate, functionale, ducind la o
imbunatatire progresiva a unor ingrijiri de sanatate cit mai cuprinzatoare, dind prioritate celor ce
au cea mai mare nevoie;
7.se bazeaza la nivel local si de referinta pe lucratorii sanitari, inclusiv medici, infirmiere,
moase, personal auxiliar, dar este nevoie si de practicieni traditionali, pregatiti in mod adecvat
din punct de vedere tehnic si social pentru a lucra in echipa si pentru a raspunde nevoilor de
sanatate exprimate de catre comunitate.
Toate guvernele ar trebui sa formuleze politici nationale, strategii si planuri de actiune pentru a
organiza si sustine ingrijirile de sanatate primare ca parte a unui sistem national de sanatate
cuprinzator si in coordonare cu alte sectoare. In acest scop, este necesar sa se manifeste dorinta
politica de mobilizare a resurselor tarii si de folosire rationala a resurselor externe disponibile.
Sursele care au condus la definirea ingrijirilor primare de sanatate au fost:
-modificarea teoriilor asupra dezvoltarii, care au condus la realizarea unor legaturi
intre sanatate si alte sectoare, subliniind necesitatea echitatii accesului si furnizarii
serviciilor de sanatate;
-problemele ridicate de cresterea numarului populatiei, care au sustinut necesitatea
dezvoltarii serviciilor destinate mamei si copilului;
-noua abordare tehnologica a bolilor si a serviciilor medicale care nu ia suficient in
considerare aspectele sociale, economice si politice ale vietii;
-succesele inregistrate in domeniul sanitar, ca urmare a implicarii comunitatii in
actiunile medicale.
Din aceste surse a evoluat definitia ingrijirilor primare de sanatate, concept politic mult
mai cuprinzator decit descrierile anterioare ale ingrijirilor primare de sanatate, sustinind
serviciile de prim contact in cadrul a 5 principii de baza:
1.Distributia echitabila: tarile ar trebui sa gaseasca cai de a permite tuturor accesul la
servicii.
2.Implicarea comunitatii: implicarea indivizilor in promovarea propriei lor ingrijiri este
esentiala pentru viitoarea bunastare a comunitatii.
3.Concentrarea asupra activitatii de prevenire: dobindirea unor cunostinte prin educatie
pentru sanatate si / sau mobilizarea comunitatii pentru imunizare si rolul comunitatii in luarea
deciziilor legate de alocarea resurselor spre prioritatile sanitare. Deoarece prevenirea este vitala
pentru rezolvarea problemelor comunitatii pe termen lung dar nu este intotdeauna raspunsul la
probleme individuale, serviciile preventive trebuie sa existe impreuna cu cele curative.
4.Tehnologie corespunzatoare: ea trebuie sa fie acceptata, eficienta din punct de vedere al
costului, ieftina si disponibila pe plan local.
5.Abordarea multisectoriala: starea de sanatate este influentata atit pozitiv cit si negativ de o
serie de factori cum sunt: conditiile de locuit, tranportul, productia de alimente, irigatiile si
rezerva de apa. Toate acestea tin de diferite sectoare guvernamentale, dar toate pot afecta
bunastarea globala a comunitatii.
In cadrul acestor principii, componentele de baza ale ingrijirilor primare de sanatate sunt:
1.Educatia referitoare la problemele de sanatate, prevenirea si controlul lor.
2.Promovarea unei alimentatii corecte.
3.Asigurarea cu apa potabila in cantitate adecvata si o sanitatie de baza.
4.Ingrijirea mamei si a copilului, inclusiv planing familial.
n contextul activitii din domeniul medical, se impune gsirea unor criterii operaionale pentru
msurarea calitii vieii pacienilor. Printre modelele existente, se pot aminti: modelul celor 14
nevoi fundamentale ale pacientului, sistematizate de Virginia Henderson.
1. Respiraie normal.
2. Alimentaia (a bea i mnca) adecvat.
3. Eliminarea excreiilor corporale.
4. Micarea i meninerea unor poziii corporale dorite.
5. Somnul i odihna.
6. Selectarea unor articole de mbrcminte potrivite mbrcare i dezbrcare.
7. Meninerea unei temperaturi corporale normale, prin adaptarea mbrcminii i modificarea
mediului ambiant.
8. Meninerea cureniei corporale i protejarea tegumentelor.
9. Evitarea pericolelor din mediul de via i evitarea rnirii/traumatizrii altora.
10. Comunicarea cu semenii prin exprimarea emoiilor, trebuinelor, temerilor i opiniilor.
11. Practicarea cultului religios la care aparine.
12. Munca, ce d sens i valoare vieii.
13. Jocul i participarea la activiti distractive.
14. nvarea, descoperirea satisfacerea curiozitii i folosirea serviciilor medicale accesibile.
2. Modelul de adaptare Roy
Calista Roy a dezvoltat modelul de adaptare care cuprinde patru domenii/concepte: de persoan,
de mediu, de sntate i de asisten medical. Persoana poate fi un individ sau un grup de
persoane fizice. Mediul reprezint orice condiii, circumstane i influene care nconjoar i
afecteaz dezvoltarea i comportamentul persoanei. Obiectivul asistenei medicale este
promovarea adaptrii pentru fiecare din cele patru domenii, astfel nct persoana poate influena
starea de sntate i calitatea vieii. Modelul Roy vede individul ca pe un set de sisteme
interconectate, biologice, psihologice i sociale ntre care trebuie meninut un echilibru.
3. Modelul Rogers
Modelul Marthei Rogers consider individul ca pe un ansamblu unitar constant care
interacioneaz cu mediul. Conform teoriei Rogers, individul interacioneaz independent i
continuu cu universul, astfel, are loc un schimb continuu de energie ntre persoan i mediu.
Fiecare om percepe i interacioneaz cu mediul utiliznd energiile n mod diferit.
4. Modelul sistemelor comportamentale Johnson
Conform modelului, ngrijirile medicale trebuie s asigure persoanei meninerea unui stri de
echilibru, prin reducerea stimulilor stresani i prin sprijinirea proceselor naturale de adaptare.
Astfel, obiectivul asistenei medicale este acela de a preveni i de a ajuta persoana sa-i revin
dup o boal sau un accident. Persoana trebuie protejat de influenele nocive la care nu poate s
se adapteze, astfel organismul poate s menin un echilibru.
5. Modelul de autongrijire Orem
Este folosit pentru ngrijire primar i reabilitare iar pacientul este ncurajat s fie ct mai
independent posibil. Modelul Orem se bazeaz pe conceptul c fiecare persoan dorete s aibe
grij de ea insi. Fiecare persoan are propriile nevoi iar dac nu i le poate satisface apare un
deficit i este nevoie de sprijin concretizat prin suport educativ i metode care duc la recuperarea
parial sau total a strii de sntate.
Conceptuldespreom,familie,comunitate
1. Conceptuldespreom
Definiiaindividului1.organismcuexistenproprieiconsideratcaunitatedistinctfade
speciadincarefaceparte.2.Persoanconsideratcaunitateparticular,distinctfadetoate
celelaltepersoane.
Fiecare din partile corpului reprezinta un microcosmos al acestuia, dupa cum insasi fiinta umana
este un microcosmos al Universului. Aceasta este conceptia holistica. Tot ceea ce suntem se
reflecta in corpul nostru, mai ales starile fiziologice, psihologice si patologice.
O buna calitate a vietii depinde de un ansamblu de factori: un mediu nepoluat favorabil vietii
sanatoase a omului, un nivel de viata ridicat ceea ce presupune satisfacerea completa a nevoilor
de alimentatie calitativ buna, incluzand toate principiile alimentare capabile sa asigure o viata
sanatoasa, asigurarea belsugului de produse industriale accesibile si de calitate, a serviciilor
complete si de buna calitate, un mod de viata modern, adecvat si in acord cu noile transformari
tehnologice, economice, sociale ale vietii, un stil de viata corespunzator autorealizarii creative a
persoanei umane.
In consecinta, o buna calitate a vietii este o conditie inerenta a bunastarii individuale si colective,
iar daca ne referim la sanatate in calitate de componenta de baza a unei vieti de calitate este
suficient sa reamintim definitia data sanatatii de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii:
sanatatea nu reprezinta doar absenta bolii sau a infirmitatii, ci starea de maxima bunastare fizica,
psihica si sociala. Calitatea vietii legata de sanatate, presupune tocmai evaluarea aspectelor
fizice, emotionale si sociale ale sanatatii si bolii.
DEFINIREA SANATATII
Notiunea de sntate sau boal exprim stri relative, deosebit de complexe, dificil de
identificat separat si de cuantificat, de la sntate la boal existnd o infinitate de stri
6
2. Conceptuldefamilie
STRUCTURASIFUNCTIILEFAMILIEI
7
a.
b.
DefinitiafamilieiClasificareafamiliilorFunctiilefamiliei
Definiiafamiliei
Modelededefinire:
Doisaumaimultiindivizicarelocuiescnaceeaigospodrie,carepotstabiliunelelegturi
afectivecomuneicaresuntlegaiprinndeplinireaunorsarcinisocialencomun(Baranowski
iNader,1985);
Grupspecialinutlaolaltdelegturiafectivesemnificative,maidegrab,dectoentitate
legal,economic,biologicsaugenetic(Leavitt,1982);
DefiniiaOMS:
"Familiareprezintopersoansauungrupdepersoanecaretriescmpreuniau
legturidesnge,princstoriesauadopiune."
Clasificareafamiliilor
Labazaclasificriistaunumrulpersoanelor,relaiiledintremembriifamiliei,funciile
fiecruiaprecumirelaiilecucomunitatea.
I.FAMILIITRADIIONALE:
a.Familianuclear=so,soieiurmailocuindntrogospodriecomun.
b.Diadanuclear=soisoie,singuri,frcopiisaucopiiinulocuiescmpreuncuei.
cFamilialrgit=perechea+rude
pevertical=so,soie,copii+priniiunuiadintresoisauaiambilor;
peorizontal=copii+fraisausurorileunuiadintresoi;
lrgitattpeverticalctipeorizontal
dFamiliacuunsingurprinte(decapitat)
eReeauaderudeniigospodriinuclearesaumembriinecstoriicarelocuiesc
aproapeiauunschimbpermanentdebunuriiservicii;
fFamiliapoligam(ncultislamic).
II.FAMILIINETRADIIONALE:(experimentale,uniuni)
Caracteristici:
structurcvasifamilialsaupersoanevrstnicenenrudite,mprindunaranjament
comun,gospodriecomunicheltuielimprite;
relaiedefamilieafiliatncaremembriimaivrstnicinenrudiiaufostintegraten
familiimaitinere;
afiliereanerezidenialprincarepoatefimeninutrelaiadintrerudamaivrstnici
alimembriaifamilieiextinse;
familiabinuclear;
familiareconstituitsaufamiliavitreg;
familiaconsensual(concubinaj),coabitareheterosexualcuunmariaj"defacto"dar
frformelegale;
uniuneahomosexualdeperechesaumaimulimembriintrosingurgospodrie.
Funciiledebazalefamiliei
Funciifizice(biologiceieconomice):
reproducere
furnizaredehran
mbrcminteiadpost,apraredepericole
ngrijireasntii
Funciiafective:satisfacereanevoilorafectiventresoi,ntrepriniicopii,ntre
membriidiferitelorgeneraii;bucuriatraiuluimpreun,companieplcut,ncurajare;
c.
Funciisociale:
8
a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.
h.
i.
j.
k.
l.
m.
n.
o.
p.
q.
r.
asigurareagrupriisociale
ntrireastimeidesine
sprijinireacreativitiiiainiiativei
dezvoltareaisusinereapersonalitiimembrilorei
transmitoralculturiidelaogeneraielaalta
pregtireamembrilorpentrulocurilenierarhiasocial
imprimareacontroluluiiasentimentuluidedreptate(reguli,drepturi,obligaiii
responsabiliticaracteristicesocietiiumane).
Factoriicareinfluenteazastareadesanatateafamiliei
Definitiasanatatiifamiliei
Functiilesisarcinilefamilieilegatedesanatate
Indicatoriistariidesanatateafamiliei
Factoriicareinfluenteazasanatateafamiliei
DEFINIIASNTIIFAMILIEI
Sntateafamilieiesteabilitateaeicontinudeamenineostructurasistemuluifamiliei
caresfacilitezendeplinireafunciilordefiniteninteraciunecusistemelesociale,politice,
economiceisanitare.
Dinperspectivacadruluidedezvoltare,sntateafamilieipoatefidefinitca:Deinerea
capacitiloriresurselorpentruandeplininormelededezvoltareafiecreietapedinciclul
vieiifamiliei.
Pentrustudiulfamilieiimsurareasntiiei,OMSrecomandcelpuinpatru
indicatori:
demografici
medicali
sociologici
economici.
Funciileisarcinilefamilieilegatedesntate
Asigurareadehran,adpost,mbrcminteadecvat.
Meninereaunuimediufiziccasniccesprijinsntatea.
Meninereaunuimediucasnicpsihosocialcaresprijinsntatea.
Asigurareaderesursepentrupstrareaigieneipersonale.
Asigurareasatisfaceriinevoilorspirituale.
Educaiapentrusntate.
Promovareasntii(alimentaie,exerciiifizice).
Luarededeciziilegatedesntateiboal.
Recunoatereatulburrilordedezvoltare.
Recunoatereatulburrilorstriidesntate.
Solicitareangrijiriisntii.
Solicitareangrijiriimbolnvirii.
Solicitareangrijiriidanturii.
Primulajutor.
Urmrireamedicaieiprescriseineprescrise.
ngrijireaboliiacutesaucronice.
ngrijireapentrurecuperare.
Implicareansntateacomunitii(spiritulbun,umanitar).
9
s.
Programenaionale.
Indicatoriisntiifamiliei
UtilizareaconceptuluideSntateaFamilieipornetedelafaptulcopersoann
dezvoltareasasomatic,psihicisocialesteputernicinfluenat,iuneoripentrutotdeauna,
demediulfamilial.Chiardacpersoanarespectivnuaplicnmodtradiionalculturafamiliei
dincaresiareoriginea,eafacepermanentreferin,chiarnegnd,lafamiliagenitorilorsi.
a)INDICATORIIDEMOGRAFICI
sereferlastructurafamilieiievenimentecareintervinnaceasta:
Structurafamiliei:
numrdepersoanecarecompunfamilia(mrimea)
vrsta
niveluldeinstruire
ocupaiaitotcederivdinea(nivelcultural,material).
Acestedescrierisefac,ngeneral,nraportcucapulfamiliei.
Mrimeamedieafamiliei:estereprezentatdenumrulmembrilor
familiei.Acestindicatoresteinteresantdestudiatpeparcursulsecolelor,deceniilorioferdate
interesantecuimportanchiarasupraunordeciziipolitice,economice,socialeidesntate.Ca
urmareascderiinatalitiinriledezvoltate,numrulcopiilorpefamilieasczut,acrescut
numrulfamiliilorfrcopii,alcelibatuluiialfamiliilorformatedintrosingurpersoan.Ce
esteimportantnscindicatoriistructuraliidemrimeimpunnoitendinedeasisten
medicalisocialafamiliei.Lanumrulmaredefamiliicupersoanesinguresaufrcopii,
sistemelesocialesuntobligatespreiasarcinicarealtfelarfifostpreluatedemembriitineriai
familiei.
Tipuridefamilie.Importanaacestuiindicatornasocierecuceledemai
susestecdeterminconsecinepeplanmedical:
deplasareacentruluidegreutateasolicitrilormedicaledindomeniulmaternoinfantil
sprepersoanelevrstnice;
restructurareasistemuluideasistenmedicalcuaccentpeserviciilesocialedestinate
categoriilordezavantajateilarisc;
necesitateacolaborriiserviciilordesntate,maiacutcaoricnd,cuorganizaiii
instituiicareaupreocuprinnoileproblemeaprute.
Indicatoridemograficidinamici:
divorialitatea
nupialitatea
mortalitateageneralispecific
sporulnatural
Deiparindicatoridindomeniulsocialului,modificarealorduceilaconsecinepeplan
medicaldar,idezvoltareaasisteneimedicalepoateinfluena,larndulei,acetiindicatori(ex.
mortalitateaspecific).
b)INDICATORISOCIALI:
=domeniudepreocupareaprofesionitilordinasistensocialisociologie,instituiicucare
domeniulsntiiimaialesceldeMedicinadeFamilie,trebuiesaibofoartestrns
colaborareiaciuninparteneriat.Nurareoriproblemapentrucareestesolicitatmediculde
familieesteoproblemprioritarsocialisecundarmedical.
c)INDICATORIIECONOMICI:nuconstituienmoddirectpreocupareaprofesionitilordin
sntatedar,nuesteindiferentniveluleconomicfadefenomenulsntateboal:
costulboliipentrufamilie
niveluldedezvoltareeconomicarii
10
venitulmediupemembriidefamilie
niveluldedezvoltare,urbanizareiindustrializare
familiaimembriisicontribuabilisolidarilasistemuldesntate.
d)INDICATORIMEDICALI:
Prevalenafactorilorderiscnfamilie
Prevalenabolilornfamilie
Agregareabolilornfamilie
FACTORIIDERISCspecificifamilieiiproblemeledesntateindusedeei
ETAPA
FACTORIIDERISC
PROBLEMEDESNTATE
Cupluli
familia
ateptnd
copiii,
prini
tineri
(IIII)
lipsadecuntineprivind
planificareafamilial
cstoriaadolescenilor
lipsadecunotineprivind
rolurileconjugaleisexualei
acomodrile
lipsangrijirilorprenatale
alimentaianecorespunztoare
subisupragreutatea
obiceiurialimentarenesntoase
fumat,alcool,droguri,cafea
primiparsub16anisaupeste
35deani
antecedentedeHTA
infeciintimpulsarciniica:
rubeol,sifilis,gonoree
factorigenetici
factorieconomici
pericolelegatedelocuin
dispareunie
cstorienereuit
sarcinlavrsta
adolescenei
nateridecopiiprematuri
saucugreutatemic
traumatismelanatere
malformaiicongenitale
accidente
moarteasubitasugarulu
Familiacu
copii
colari
(IV)
locuinpericuloas
cminnestimulant
folosireaincorectaresurselor
pentrucopii
mediusrccios
maltratarea,neglijareacopiilor
modeldeviadeutilizarea
instituiilorsociale,copiimuli
apropiaidevrst
stimadesineredus
copilapispitor
infecii,accidente,spitalizri
priniimaturi,dependeni,
incapabilipentruresponsabiliti
pedeapsafizicpentruascultare
substanetoxiceneprotejaten
cas
tulburridecomprtament
problemedevzilimbaj
bolitransmisibile
problemecolare
cariidentare
retardaremintal
bolimaligne
bolipsihice
accidentecasnice
subisuprapondere
11
subisupraalimentaia
ETAPA
FACTORIIDERISC
PROBLEMEDESNTATE
Familiacu
adolesceni
(V)
originerasialietnicafamiliei
stilurideviaicomportament
inabilitateasoluionrii
problemelor
factorisocioeconomicicare
contribuielarelaiacucolegii
familiapreuieteagresivitateai
competiia
valorilefamilieiinflexibile
atitudiniriscante
conflictentrepriniicopii
presiunideamplinisperanele
Familiei
moriviolentei
traumatisme
alcoolism,folosireade
droguri
sarcinnedorit
bolicutransmisiesexual
bolipsihice
Familiacu
adulide
vrst
mijlocie
(VIVII)
HTA,diabet,obezitate
fumat,sedentarism
alimentaiebogatncolesterol
modelealepersonalitiilegate
destres
predispoziiegenetic,sex,ras
folosireacontraceptivelororale
specificulzoneigeografice
obiceiurialimentare
alcool,scandal
poluaninaturali
clasasocial,locuin
depresie,gingivite
bolicardiovasculare
coronaropatii
AVC
cancer
accidente
omucideri,sinucideri
bolimintale
paradontopatii,edentaie
Familia
cuaduli
vrstnici
(VIII)
vrsta,pensionarea
interaciuneamedicamentelor
depresia,tulburrimetabolice
boliendocrineicronice
pierdereapartenerului
venitulredus
alimentaianecorespunztoare
sedentarism
mediile,stiluriledeviatrecute
lipsapregtiriipentrumoarte
confuziemintal
scdereaacuitiivizuale
tulburrideauz
HTA,depresie
boliacuteinfecioase
(grip,pneumonie)
leziunica:arsuri,cderi
moartefrdemnitate
Influentafamilieiasuprastariidesanatateaindividului
Situatiipatologice
1.sociale:
primatulinteresuluimaterialinrealizareacasatorieisiintemeiereafamiliei
mediulincareseconstituiefamilia/cuplulconjugal
12
tipurilabile/dezechilibratecaracterial,comportamentalsirelational(cupluridivergente,
devitalizate,pasive)
pauperitatea
confortdeficitarmaterialinsanulfamiliei
intruziuneaunorpersoanestraineinfamilie
diferenteetnoculturalesieducativprofesionale(diferentadeacumulareculturala,deeducatie
sexualaproctrativa/contraceptiva,deculturasanitarasauigiena)
2.psihologiceconflicte,staritensionale,indiferenta
lipsadeconfortpsihoemotionalincadrulfamiliei
comunicaredeficitarainformativa,afectiva,educativa
legaturiextraconjugale
abandon/divort/despartireseparare(+perceptiaevenimentuluidecatrecopilsisotulinocent)
decesulunuimembrualfamiliei
3.Modeleimprimate:
alimentatia(sarat,condimentat,fierbinte,hiperproteic/vegetarian,tipurideviantede
comportamentalimentar)
uzuldesubstantetoxice(fumat,alcool,stupefiante)
mostenireaunorprofesiicuriscuriparticulare:mineri,brutari,agricultori,bibliotecarianticari,
industriachimica,personalmedicaletc.
igienavietii:
ritmulactivitateodihna
4.Conditiisomatopsihice
bolifizice/psihicealeunuimembrualfamiliei
deficientesenzorialesimotorii,sauderelatiesauautonomie
nastereaunuicopilcuhandicap
BOLICUAGREGAREFAMILIALA
NerevinesarcinasaalcatuimORISCOGRAMAFAMILIEIsisaincercam,educandpacientii
sacombatemacestifactoriderisc.
Familiareprezintasiunecosisitemmicrobiologicsiincazulbolilorinfectocontagioase,acestea
trebuiedepistatesivorfiinitiatemasuriprofilacticepentruacesteboli.
a.
b.
c.
d.
Patologiafamiliei
Infertilitateaconjugala
Contestarearelatiilordefiliatie
PaternitateainadecvatasiSindromuldecopilmaltratat
Violentafamiliala
a.Infertilitateaconjugala
Definitie:absentauneisarcinilauncupludupacelputin1andecoabitaresexualanormala(3
raporturi/saptamana),inabsentaoricarormetodecontraceptive.
Timpulacordatunuicuplupentruobtinereauneisarciniestede:
6luni(50%sanse)
1an(90%sanse)
2ani(10%sanse)
Dupa2anideabsentaasarciniiseconsideracaacelcupluestesteril.
b.Contestarearelatiilordefiliatie
13
CodulFamilieireglementeazarelatiiledefiliatie,adicalegaturadedescendentaintrecopilsi
parintiisai.Dacamaternitatearezultadinactulnasterii(desiprincipiulmaterestquemgestatio
demonstrantesteatacatastazideposibilitateadonariideovule),paternitateasebazeazape
prezumtialegalastabilitadeart.53CFcarestipuleaza:copilulnascutintimpulcasatorieiare
catatapesotulmamei.Identicseprocedeazasiincazuldivortului,dacasestabilesteconceptia
copiluluiintimpulcasnicieisinastereasainaintedeadouacasatorieamamei(300ziledela
conceptiacopilului).
Timpulcuprinsintrea300asi180azidinainteanasteriicopiluluiestetimpullegalal
conceptiunii.Dacaaceastaperioadaestecuprinsaintimpulcasatoriei,presupuneconceptia
copiluluiincasatorie,deoareceestedurataceamailunga/respectivceamaiscurtaauneisarcini
viabile.Deci,copilulnascut<300ziledeladesfacereacasatorieisau>180ziledelarealizarea
eiestesocotitconceputintimpulcasatoriei.
Filiatiafatademama:sepoatecerestabilireaeiinurmatoarelesituatii:
lipsacertificatuluidenastere
furtul/schimbuldecopii
nounascuti/sugari/copiiabandonati
pruncucidere
Filiatiafatadetataldincasatorialegitimasebazeazapeprezumtiadepaternitate
conformprincipiuluipaterisestquemnuptiaedemonstrant.
Dacatagadaseinvocaincazdeabsentaprelungitadeladomiciliu,detentie,sterilitateetc,si
contestaprezumtiadepaternitatecaresebazeazapeobligatiadefidelitatedinparteasotiei,se
consideracauncopileste,juridic,descendentulunuibarbat,iarbiologic,alaltuibarbat.
Potapareconflictedepaternitateintresotuldinprimacasatoriesisotuldinadouacasatorie(caz
dedublapaternitate),candceidoibarbati,casotisuccesiviaiuneiaceleiasifemei,cadsub
influentaprezumtieidepaternitate.
Paternitateadinafaracasatorieisestabilesteprinrecunoastereavoluntarasau
testamentarasauprinactiuneinjustitiefacutademamainnumelecopilului(copiluleste
reclamant).
Insituatiiledeconcubinajfiliatiaseatestaprinrecunoastereacopiluluidecatre
prezumtivultatasauprincercetareinjustitie,careincearcaaexcludeunbarbatincriminatdela
opaternitate(certitudine)saudeaafirmapaternitateacafiindposibila(posibilitate,nu
certitudine),
Metodeledecercetarefolositesunt:
masurareadurateisarcinii
capacitateadeprocreereabarbatului(azoospermie,necrospermie,oligospermie)
cercetareadermatoglifelor
cercetareagrupelorsanguinesiserice
amprentagenetica
c)Paternitateainadecvata.Sindromuldecopilmaltratat
Intoatefamiliile,aparitiaunuicopilreprezintaunfactormajordeschimbareamoduluideviata
depanaatunci.Inunelecazurisepotproduceperturbari,stresuridatoratefragilitatiisistemului
familial,carenuestepregatitdeafacefataactuluinatalitatii.Efecteleasupracopiilorvorevolua
delaindiferentacatreaparitiaabuzurilorsimaltratarilorfizicesaupsihice.
Dezvoltareauneipaternitatiinadecvatepoatefiprevazutadacaseanalizeazaoserie
deamanuntereferitoarelamembriifamilieianalizate:
referitorlaparinti:
experientetraumatizanteinpropriacopilarie
casatorietimpurie
14
crescutiinfamiliimonoparentale
bolipsihice
imaturitatepsihoafectiva
alcoolisminfamiliiledeorigine
referitorlacopii:
prematuritate
handicappsihosomatic
copilnedorit
copilsensibil,iritabil,careplangemult,cutulburaridesomnsialimentatieetc.
Sindromuldecopilmaltratat(SindromulTardieuSilverman)
Esteoafectiunesemnalatadenumerosipsihiatrisipediatri.
Inultimiledeceniisausemnalatosumadestudiireferitoarelaacestsubiect,depistarea
sindromului,prinnaturalui,reprezentandastaziunadincelemaicomplicateactiuni.
Datelestatisticedinliteraturacureferirelafrecventasindromuluiseaflacumultsubnivelul
cazurilorexistenteinrealitate,situatiedatorata:
frecventeimariaepisoadelordemaltratare(deveniteobisnuintainfamiliilesau
cazurilerespective)
lacunelorlegislative
lipseiinstrumentelordedepistaresiraportare
neglijariidiagnosticuluidecatremedici,pedagogi,asistentisociali
Nuoricepedeapsacorporalaintrunesteelementeleconstitutivealesindromuluirespectiv.Acesta
implica:
1.
existentaobligatorieaunorleziuniserioasesivariate(osoase,cutanate,organice);
2.
conturareaunuiasazismodeldeconduitapatologicaacopiluluitorturat
3.
oatitudineparentala/tutoralasemnificativa.
Agresoriisuntreprezentatideparinti/unuldinparinti,orudaapropiataaflatainanturajul
copilului,babysitter,tutore,pedagog.
Untripluaspect:medical,socialsijuridicseraporteazalaacesticopiisupusimaltratarii.
Aspectulmedicalesterezumatdetabloulclinicalsdr.TardieuSilverman
Leziunisomatice:
Staregeneralainfluentata,malnutritie,retardstaturoponderal,lipsadeigiena
Leziunitraumaticecutanate:echimoze,urmedelovituri,arsuri,alopecieparcelara
Fracturirecente/vechi(sechele),consolidatevicios,situatelacraniu,membre,oaselefetei
Hematoamesubdurale
Contuziivisceralediverse
Acesteleziunisomaticediverseau2caracteristici:elesuntdevechimevariabilasinicio
explicatielogicanupoatefigasitapentruproducereaacestora,cuexceptiauneiagresiuni.
Leziunipsihice,rarizolatedarfoartesuspectabiledacaeleacompaniazaleziunilesomatice:
Apatie,dezinteres,tristete
Fricafatadeadulti,cuaccesedepanica
Iritabilitate,cuagitatiesiplans
Retardalachizitiilorpsihosomatice
Aspectulsocialaratauncomportamentanormalalcopiluluimaltratat:enurezis,tulburaride
comportament,dealimentatie,desomn
Inplus,esteuncopil:adeseanascutprematur,adeseacuspitalizarirepetatesiindelungate,cuu
statutsocialpropriu:uncopildinafaracasatorieiprezente,etc.
15
Parintiiinsisiauoseriedecaracteristicicareexplicatulburariledecomportament,pefondul
imaturitatii.Prezintaadesea:
etilism(unulsauambii)
arieratiemintala/dezvoltaremintalalimitata
dezechilibrepsihicecutrecerelaacteagresive
unfondperverssexualsaucomportamental
psihozesaualtebolineuropsihiceinvolutive
Laacestesituatiiadaugampauperizarea,insecuritateaprofesionala,familianumeroasa,
conditiileimpropriidelocuit.
Trebuiesubliniatcaexempledecopiimaltratatisepotintalnisiinclaselesocialeinalte,chiar
dacamaltratareaeste,inastfeldesituatii,maidificildeevidentiat.
Aspectuljuridicsereferaatatlainterventiadeurgentainastfeldesituatiipentrutratarea
leziunilorsicomplicatiilorprodusedeviolentacatsilaterapiasocialaacazului.
Spitalizareaesteungestdesalvgardare,eareprezentandadeseapunctuldeplecarepentru
stabilireadiagnosticului.
d)Violentafamiliala
Formedemanifestare
a.Violentafizica
corporala:
cugradmaredepericulozitate,soldatecudecesulvictimeisauinstalareauneiinvaliditati
permanentesaucareaupusinpericoliminentintegritatea/functionalitateorganismului
degravitatemedie:soldatecumodificareainfatisariifiziceavictimei(hematoame,escoriatii,
arsuri)
degravitateminora
deatentionare(alarma)
sexuala:
viol/tentativadeviol
abuzareafizicasexualaaminorilor
abuzareafizicasexualaamembrilorfamilieiaflatiinimposibilitatedeapararesau
discernamant.
b.Violentapsihoafectiva
agresiunepsihicaacuta:
violentedelimbaj,detonalitate,expresiijignitoare,obscene;
crizedegelozie
persecutiapsihicainrelatiecumenajul,educatiacopiilor,venituri,activitateazilnica
agresiuneapsihicacronica:cupluridevitalizatesiinconflictpermanent
maltratareapsihicalegataderelatiileconjugale(conjugopatie,adulter).
c.Agresiuneaasuprafunctiilorderelatiecuexteriorul
impiedicareasubamentintareaexercitariiprofesiei,accesuluilascolarizare,educatie,
cultura,recreatie
impiedicarealaserviciideajutorincazdeurgenta(serviciimedicale,cheltuielipentru
medicamente,recuperareetc.)
Factoriideriscsimecanismelegeneratoarealeviolenteifamiliale
a.Conjugopatiigenetice(aparuteinmomentulincheieriicasatoriei)
circumstantealecasatoriei,relatiileaffective,intruziuneapersoanelordinexteriorinfamilie,
nivelulsocioeconomicsiculturaleducationalalfamilieiconstituite,varstalacasatorie,
influentenegativealefamilieideorigineasupracuplului(mentinereastrictaadistributiei
16
traditionalearolstatusurilor:prejudecati,ierarhizarefamiliala),locuintaproprie,discordante
religioasesi/saudecultura,educatie
b.Conjugopatiidobanditealcoolismunibiconjugal,bolipsihice/dezechilibrepsihoemotionale
decauzaexogena,disfunctiiinrelatiileconjugale(sexuale),pauperizarea,somajul/pierderea
statutuluieconomicsisocial,gestiuneaproastaafondurilorfamiliei,neconcordanteintre
asteptari/idealurisirealitate(lipsadeadaptabilitatelareal),exercitareadeficitaraarolstatusului
infamilie,eseculeducational/scolaralcopiilor,boliorganiceaparuteintretimp,lipsade
comunicareintremembriifamiliei(instrainare,gelozie,incordare,relatiiglaciale,nivelscazut
deintelegereastarilorcelorlaltimembriaifamiliei)]
b.Conceptuldecomunitate
Comunitile se nasc sau se definesc, se regsesc sau se dezvolt continuu
ntr-un spaiu unde criteriile identitare se ancoreaz n spaii istorice, realiti
socio-economice, structuri culturale i idealuri n schimbare.
De aceea, instituiile care acioneaz la nivel comunitar prin proiecte si
programe ar trebui s cunoasc elementele constitutive ale teoriei
programelor sociale i s-i deruleze activitile contiente de impactul
programului, pe termen mediu i lung, la nivelul ntregii comuniti.
Msura unei schimbri este dat mai ales de dimensiunea participrii i
implicrii active a participanilor, implicit a grupurilor int, la aceast
schimbare. Numai aa se poate vorbi de dezvoltare comunitar, de
capacitate instituional crescut, de practici pozitive i mai ales de
programe i intervenii eficiente.
NOIUNI LEGATE DE COMUNITATE
Comunitatea este o unitate spaial sau teritorial de organizare
social n care indivizii au un sens al identitii i apartenenei
exprimate de relaii sociale continue.
Deci, elementele-cheie care definesc comunitatea sunt:
- Situarea n spaiu (poziia geografic);
- Preocuprile comune;
- Credina n aceleai valori culturale, idealuri/preocupri i norme
mprtite de membrii comunitii.
Comunitatea poate fi privit ca "o form complex de organizare uman
aflat la grania dintre formal i informal, concretizat prin relaii
sociale/interpersonale, stabilite ntre persoane care ocup un spaiu precizat
i ntre care s-a creat o concordan de:
- Valori, atitudini (grij social, apartenen, cooperare, responsabilitate);
- Limb;
- Tradiii;
- Interese comune (bunstare, sprijin, interese concrete de dezvoltare a
infrastructurii, lucrri publice);
- Modele comportamentale (ntrajutorare, voluntariat);
- Aciune;
- Identitate (organizare n jurul unui principiu cultural-valoric, etnic).
Comunitile sunt grupuri de persoane care locuiesc n acelai spaiu
geografic, cu membri care au comportamente diferite, care au un limbaj i
tradiii comune i ale cror interese i identitate cultural- valoric sunt
asemntoare.
17
18
19
20
Prin urmare nevoile pot fi interpretate de ctre profesioniti, sau putem avea
situaii n care cetenii particip activ la propunerea i formularea
obiectivelor referitoare la sntatea public ce urmeaz a fi realizate pe baza
unor proiecte.
Realizarea proiectelor sau programelor acceptate de ctre comunitate,
impune stabilirea clar a domeniilor de intervenie i presupune ndeplinirea
unor condiii preliminare pentru ca intervenia s fie recunoscut la nivel
organizatoric, instituional i comunitar.
Evaluarea nevoilor comunitii - se realizeaz n mod participativ implicnd pe
ct posibil toate categoriile din comunitate (inclusiv cele care n mod
tradiional sunt mai puin "auzite").
Un alt motiv pentru a face o evaluare a nevoilor, este c aceasta este
frecvent cerut de ctre finanatori.
Evaluarea nevoilor poate fi folosit i ca o modalitate de atragere aateniei
publice asupra unor probleme cu care se confrunt comunitatea.
Beneficiile evalurii nevoilor includ:
- implicarea comunitii n luarea deciziilor;
- stimularea parteneriatelor;
- dezvoltare profesional;
- mbuntirea procesului de comunicare ntre parteneri;
- o mai bun folosire a resurselor.
Ce este evaluarea?
Evaluarea comunitii: reprezint inventarul bunurilor sau informaiilor
necesare realizrii procesului de intervenie planificat. Uneori acest proces
este asociat cu anchetele sociologice prin care sunt identificate resursele i
nevoile oamenilor pentru a avea o imagine statistic asupra comunitii la un
anumit moment.
Evaluarea reurselor umane: determinarea nivelului de cunotine, aptitudini i
abiliti existente la nivelul unei comuniti, acest potenial fiind pus n relaie
cu oportunitile actuale sau viitoare de angajare pe piaa forei de munc,
situaii n carte indivizii se angreneaz ntr-o form sau alta.
Evaluarea iniial este prima etap a procesului i presupune strngerea
unui set de informaii privind cazul pe baz crora se stabilesc prioritile ce
vor fi urmate.
Exist moduri diferite de a defini evaluarea:
- determinare a gradului de realizare a obiectivelor;
- culegere de informaii pentru adoptarea unor decizii;
- apreciere a meritului, valorii unui proiect sau program.
Evaluarea reprezint un proces de apreciere a valorii, meritului i calitii unui
proces,
produs sau rezultat.
Obiectul evalurii l constituie:
- componentele programului (obiective, resurse umane, materiale,
procedurale (strategii de aciune) i de coninut, populaia-int, timpul,
sistemul managerial i propriul sistem de evaluare);
- proiectul programului;
- implementarea programului;
- rezultatele, efectele (impactul programului).
Care sunt funciile i scopurile evalurii?
21
22
23
24
Indicatori economici
Viabilitatea economic i sursele de angajare ntr-o comunitate reprezint arii
comune de interes pentru multe localiti. ntreprinderile cooperative i
dezvoltarea comunitii devin abordri preferate pentru a dezvolta economia
unei comuniti, fa de abordarea mai tradiional. Aici atenia trebuie
ndreptat asupra tipurilor de locuri de munc din comunitate, rata omajului
i noile afaceri deschise. ntrebrile urmtoare pot facilita formularea
propriilor ntrebri legate de dezvoltarea economic autosusinut ntr-o
comunitate dat.
1. Care sectoare de afaceri din comunitate genereaz slujbe?
Exist o dependen de resursele naturale sau exist locuri de munc din
industrii de tip servicii?
Tipurile de slujbe se centreaz pe industria grea sau pe industria de servicii?
2. Cte afaceri mari, medii, mici, sunt n zona respectiv?
Folosind aceste informaii se poate vedea dac majoritatea afacerilor din zon
reprezint companii naionale (sau multinaionale) sau sunt conduse pe plan
local.
Se bazeaz comunitatea pe ea nsi n ce privete locurile de munc sau
depinde pentru majoritatea acestor slujbe de corporaii mari?
Ce spune acest lucru despre sntatea economiei zonei respective?
3. Care este nivelul omajului n comunitate?
4. Ce tipuri de programe ofer ageniile locale sau birourile guvernamentale
care sprijin dezvoltarea afacerilor mici n zon?
5. Dedic firmele din zon un procent pentru educaie i pregtire
profesional?
Afacerile locale sprijin rennoirea economic n comunitate sprijinind
programele locale?
Ce fel de programe locale exist?
6. Exist grupuri din comunitate implicate n probleme economice
locale?
Ce fel de activiti ntreprind ele?
Activitile lor cuprind i alte dimensiuni (mediul, sntatea, socialul)?
Urmeaz ntrebrile etalon.
1. Ce procent de gospodrii au venituri sub medie i cheltuiesc mai puin de
30 % din venitul lor pe locuin (incluznd ntreinerea)?
Aceast ntrebare se refer la bunstarea general a familiei i poate indica
un standard de via inadecvat i un venit inadecvat. Motivele posibile pentru
aceast statistic includ familiile cu un singur printe sau o lips de locuri de
munc n zon.
2. Cte familii din comunitate depind de ajutorul social sau ajutorul de omaj?
3. Copiii care locuiesc n case cu resurse economice insuficiente sunt supui
unor riscuri mai mari n toate aspectele vieii, de la stressul din familie i
instabilitatea familial pn la lipsa de acces la resursele de sntate.
Activitile lor cuprind i alte dimensiuni (sntatea, economia, mediul)?
Sntatea
Sntatea este determinat de mai multe elemente dect bunstarea fizic.
Interaciunile cu mediul fizic i social joac un rol major n a determina ct de
sntoi suntem.
25
26
27
28
29
Starea de sntate
Avantaj: schimbarea favorabil a acesteia este cea mai convingatoare pentru
decideni, deci programul este privit ca un succes i asigur fonduri viitoare.
Dezavantaj: mbuntirea strii de sntate se produce pe termen
mediu/lung i exist o multitudine de factori care o influeneaz. Din aceast
cauz este dificil de a pune mbuntirea strii de sntate pe seama unei
anumite intervenii.
EVALUAREA COMPONENTEI MASS-MEDIA
Mass-media reprezint una din cele mai folosite ci pentru a transmite mesaje
n vederea schimbrii cunotinelor, atitudinilor i comportamentelor care
determin o anumit problem de sntate public. De aceea este necesar s
ne oprim i asupra evalurii componentei mass-media din cadrul programelor
de promovare a sntii.
Indicatori pentru evaluarea pe TERMEN SCURT:
Cte persoane au vzut/auzit/citit mesajul
Cte persoane i pot aminti mesajul cheie
Care a fost reacia lor imediat
Cte persoane au gsit mesajul credibil
Indicatori pentru evaluarea pe TERMEN MAI LUNG:
Cte persoane i mai pot aminti mesajul
Cte persoane au acceptat mesajul ca adevrat
Cte persoane i-au schimbat comportamentul
Alt tip de impact (prezervative, medicamente..)
Metode folosite pentru evaluarea componentei mass-media:
Studii calitative focus grup
Studii/cercetri asupra populaiei generale, medici, farmaciti
Rspunsuri primite de la asculttori, cititori
Monitorizarea vnzrilor de medicamente, preservative etc.
Utilizarea serviciilor
ROLUL NURSINGULUI COMUNITAR N PREVENIREA I COMBATEREA
BOLILOR CARDIOVASCULARE
Unul dintre obiectivele generale ale asistenei medicale comunitare este
educarea comunitii pentru sntate. Un motiv de ngrijorare reprezint
apariia bolilor cardiovasculare la vrste din ce n ce mai tinere, iar
mortalitatea datorat acestora este n continu cretere.
Bolile cardiovasculare constituie principala cauza de deces la brbaii de
peste 45 de ani i la femeile de peste 65 de ani.
Ateroscleroza, substratul acestora, se dezvolta insidios si devine manifesta
dup zeci de ani, moment in care este greu reversibila.
Cele mai multe din decese au loc brusc, nainte de a ajunge la spital, deseori
la primele simptome (debutul infarctului de miocard).
Apariia bolilor cardiovasculare este strns legata de modul de viata iar
modificarea acestuia ca si reducerea factorilor de risc pot ntrzia apariia si
dezvoltarea bolii.
Boala cardiovasculara are o etologie multifactorial si factori de risc cu efecte
multiplicative prin asociere. Iata cteva din caracteristicile stilului de viata
asociate cu creterea riscului de boala de inima:
30
31
32
4 - 6 luni
7 - 9 luni
Isi mentine echilibrul atunci cand sta in sezut pentru mai mult
timp, aplecandu-se usor in fata.
Ridica obiecte cu ambele maini; cate o jucarie in fiecare mana.
Reactioneaza cand isi aude numele.
Se supara cand mama pleaca si se sperie de persoanele straine.
Raspunde chemarilor si discuta folosind silabe cum ar fi "ma - ma ma".
La 9 - 10 luni sta in picioare, tinandu-va de mana si nu are nevoie
de ajutor ca sa-si pastreze echilibrul cand sta in sezut.
Face primii pasi in cercetarea spatiului inconjurator. Se sprijina in
palme si in genunchi si incearca sa mearga "de-a busilea".
Se ocupa si cu obiecte de marime mai mica, incercand sa le
rasuceasca, sa le stranga. Isi foloseste incheietura mainii si
degetele, pe care le baga pe oriunde poate.
Bate din palme si isi exprima entuziasmul.
10 - 12 luni
Isi mareste viteza de mers "de-a busilea", dezvoltandu-si tehnici
proprii.
Se sprijina pe unde poate si face primele incercari de a sta in
picioare.
Face cu mana pentru a saluta pe cineva care pleaca.
In jurul varstei de un an face primii pasi.
Incearca sa manance singur, poate sa ia si sa dea jucarii.
Intelege intrebari simple si indemnuri : "vino aici!" , "ia mingea!".
Incepe sa foloseasca primele cuvinte adevarate: "mama", "tata"
s.a.
Imunizarile prescolarului, scolarului, adolescentului
In Romania, calendarul national de vaccinari obligatorii, adoptat de Ministerul
Sanatatii, cuprindele urmatoarele vaccinuri:
Hep B - Vaccinul antihepatic B
33
34