Teoria avantajelor competitive ale naţiunilor

Michael E. Porter

Recomandări:
The competitive advantage of the nations –Free Press, New York, 1990
Strategie concurenţială – Manual de supravieţuire şi creştere a firmelor în condiţiile
economiei de piaţă, Ed Teora, Bucureşti, 2007

Fundamente

 Natura concurenţei şi a surselor de competitivitate diferă de la o ţară la

alta şi de la un sector la altul;
 Locul optim pentru activităţile unei companii depinde de :strategia
adoptată, gama de produse sau servicii, evoluţiile tehnologice internalizate şi
DPI pe care le posedă;
 Natura concurenţei în economie nu se centrează pe starea de echilibru ci
pe o permanentă transformare;
 Este un truism faptul că economiile de scară, avansul tehnologic şi
diferenţierea produselor sunt baza schimburilor economice.

DIAMANTUL LUI PORTER

 Determinanţii competitivităţii globale, separat dar şi sinergic definesc
contextul în care firmele apar şi concurează;
 acest climat are nevoie de şi oferă:
- resurse şi cunoştinţe necesare;
- informaţiile care indică oportunităţile;
- direcţia în care trebuie alocaţi factorii;
- obiectivele ce trebuie vizate de acţionari,manageri şi salariaţi;
- presiunile şi ameninţările la care sunt supuse firmele pentru a fi
flexibile şi inovative.

Companiile dobândesc avantaje competitive, acolo unde:

– locaţiile le permit să obţină acumulările adecvate de active şi cunoştinţe
specializate;
– primesc prompt şi sugestiv informaţii despre cerinţele pieţei;
– converg obiectivele vizate de acţionari, manageri şi salariaţi;
– climatul economic este dinamic şi provocativ;
– “diamantul” naţional este cel mai favorabil.

Determinanţii factoriali

 resurse umane - privite ca număr, calificare şi costuri;

 resurse naturale - definite prin abundenţă, calitate, accesibilitate şi costuri
de exploatare;
 resursele de cunoştinţe - în sensul de stoc al cunoştinţelor tehnice,
ştiinţifice şi comerciale,
 resursele de capital - ca volum, disponibilitate şi formă;
 infrastructura;
 clima.

Tipologia factorilor de producţie

 Factori de bază şi avansaţi.

 Factori generali şi specializaţi.

Determinanţii cererii

 Cererea, oferind bazele economiei de scară, influenţează eficienţa

proceselor productive şi determină dinamica inovării;
 Cererea operează pe trei axe:
– compoziţia;
– dimensiunea şi deteminanţii creşterii acesteia;
– mecanismele prin întermediul cărora preferinţele cumpărătorilor dintr-o
ţară se transmit în alte ţări.

Industriile din amonte, din aval şi integrate orizontal

 Avantajele competitive pe care o ţară le deţine într-un sector oferă

potenţiale avantaje şi sectoarelor cu care acesta este integrat pe verticală şi
pe orizontală.
 Calea prin care sectoarele din amonte contribuie la reţeua de avantaje
competitive este cea a accesului rapid, prompt, eficient şi uneori preferenţial
la cele mai avantajoase input-uri.
Schimbul de DPI şi rezolvarea în comun a unor probleme ştiinţifice conduce
la soluţii mai rapide şi mai avantajoase.
 Proximitatea de comportament între manageri şi lucrători, paralel cu
similitudinile culturale, permit fluxuri de informaţii mai adecvate şi costuri
de tranzacţie mai mici.
 Prezenţa unor adevărate reţele de firme integrate în anumite ţări conduce
la apariţia altor sectoare competitive.

Strategia, structura si rivalitatile dintre companii

 Rivalitatea ridicata la nivelul pietei interne ajuta companiile sa devina

mai competitive doarece:
- Le pregateste pentru competitia externa
- Le obliga sa inoveze continuu
- Le determina sa efere noi produse, mai competitive
- Le determina sa reduca preturile si sa fie din ce in ce mai eficiente
 Structura proprietatii si tipurile de management existente determina o
anumita strategie

Elemente conexe diamantului

1. Șansa
 Descoperiri intamplatoare
 Conjuncturi (econonice, politice, juridice ...) favorabile

2. Acținuile guvernamentale
 Dezvoltarea unor politici sectoriale favorabile
 Acordarea de stimulente, subventii ...
 Protejarea predilecta a anumitor sectoare.

THE WORLD COMPETITIVENESS SCOREBOARD 2009

 Elaborat de IMD - foloseşte 4 criterii esenţiale de analiză, dar insumează
peste 329 de indici si indicatori (57 ţări) :
– performanţa economică
– eficienţa politicilor guvernamentale
– eficienţa mediului de afaceri
– Infrastructura
http://www.imd.ch/research/publications/wcy/
World-Competitiveness-Yearbook-Results.cfm

Global Competitiveness Report 2009-2010

 Elaborat de Forumul Economic Mondial
 http://www.weforum.org/en/initiatives/gc
p/Global%20Competitiveness%20Report/index.htm,

Fundamentele ierarhiei
( 12 piloni ai competitivităţii)
– Instituţii
– Infrastructură
– Stabilitate macroeconomică
– Sănătate şi educaţie primară
– Educaţie la nivel secundar şi terţiar şi formare continuă
– Eficienţa pieţei bunurilor
– Eficienţa pieţei muncii
– Nivelul de complexitate al pieţei financiare
– Nivelul dezvoltării tehnologice
– Dimensiunea pieţei interne
– Nivelul de complexitate al mediului de afaceri
– Inovaţia tehnologică