Mecanisme

Capitolul 5 ANALIZA SI SINTEZA MECANISMELOR CU CAMA

5. ANALIZA SI SINTEZA MECANISMELOR CU CAMA

Mecanismele cu cama se numara printre cele mai simple si cele mai
des folosite mecanisme. Ele sunt compuse n principal din cama si tachet.
Cama este de obicei elementul (motor) conducator, iar tachetul elementul
(antrenat) condus. Aceste mecanisme pot fi plane sau spatiale; marea
majoritate sunt plane, studiul celor spatiale putndu-se reduce la studiul
unora plane.
Cama este elementul profilat a carui forma, alaturi de tipul si
dimensiunile elementelor mecanismului, determina legea de miscare a
tachetului. Contactul dintre cama si tachet (sau rola lui) formeaza o cupla
superioara (bimobila), care poseda doua mobilitati: rotatie si translatie
dupa o directie tangentiala.

5.1. Clasificarea mecanismelor cu cama.

Clasificarea se refera la mecanisme formate doar din cama si tachet
(inclusiv rola tachetului daca este cazul), legate ambele la baza. Se
mentioneaza ca exista si mecanisme complexe, care contin elemente ca:
roti dintate, prghii benzi elastice etc., care mpreuna cu elementele
cama si tachet, contribuie la obtinerea unor legi de transmitere complexe.
n unele situatii cama si/sau tachetul pot sa nu fie legate direct la baza.
Se mai face specificatia ca, o serie de alte tipuri de mecanisme continnd
una sau mai multe cuple bimobile, pot fi considerate, pentru o fractiune a
ciclului cinematic, ca putndu-se reduce tot la tipul de mecanism camatachet. n acest sens se poate da exemplul mecanismelor: cu roti stelate,
cu clichet, tip cruce de Malta etc.
5.1.1. Criterii de clasificare.
a) Criteriul tipului curbei descrise de punctul (teoretic) de contact
dintre cama si tachet distinge: mecanisme plane si spatiale. Sistemul de
axe n care se analizeaza curba-loc geometric al punctului de contact, se
considera pe rnd solidar att cu cama ct si cu tachetul. Daca n ambele
situatii locurile geometrice sunt continute ntr-un acelasi plan,
mecanismul este plan; n orice alta situatie, mecanismul este spatial.
b) Criteriul (analitic) parametric, aplicabil mecanismelor plane. n
cadrul acestui criteriu, n cazurile cnd tachetul este prevazut si cu rola,
aceasta se considera parte integranta a tachetului, ea neinfluentnd
cinematica mecanismului ci doar transformnd frecarea de alunecare n
frecare de rostogolire.
Pentru tipologia mecanismelor cu cama (fig. 126.) se considera
urmatorii patru parametrii principali:

R , raza vectoare a punctului de contact n raport cu centrul O1

de rotire al camei;
- 105 -

Mecanisme

Capitolul 5 ANALIZA SI SINTEZA MECANISMELOR CU CAMA

r , raza de curbura a tachetului n punctul de contact cu cama;

l r , raza vectoare a centrului de curbura al tachetului n raport

cu centrul O2 de oscilatie al tachetului;

d mod d , distanta orientata O1O2 .

Corelatia dintre acesti parametrii este:

R d lr r

Fig. 126.
Daca se face o anliza calitativa a modulelor parametrilor, se
observa ca fiecare, n mod teoretic, poate trece prin urmatoarele stari
zero (0), finit variabil (var.), finit constant (ct.), infinit (). Deci n mod
teoretic: R, r , l r , d {0; var.; ct.; }.
La o analiza n detaliu, se remarca unele situatii imposibile (de
excludere):

ct .,

lr 0 ,

0,

var .,

(5.1)

si unele situatii cu caracter de obligativitate (de restrictie) pentru

existenta unui mecanism cu cama:
R var .,

l r var .,

(5.2)

implicate de starea d . La rndul ei, starea d este implicata de

situatiile:
O1 cu O2 n planul finit,

- 106 -

Mecanisme

Capitolul 5 ANALIZA SI SINTEZA MECANISMELOR CU CAMA

O2 cu O1 n planul finit
O1 si O2 .

(5.3)

Situatiile descrise prin relatiile anterioare conduc nsa si la:

O1 R ,

(5.4)

O1 l r ,

cu specificarea, n acest caz, a implicatiei r ct . l r ct .

Tinnd cont de relatiile (5.1)(5.4), se ajunge la concluzia ca pentru
mecanismele plane cu cama, caracterizanti sunt parametrii r si d. Atunci
tipologia parametrica a acestor mecanisme va fi descrisa de trecerea prin
cele patru stari posibile ale lui r si d.

ct.,
0,

var .,
r
ct .,
,

O1 ,
d
O2 ,
O siO .
1 2

Rezulta (fig. 127, 128, 129, 130) 16 variante tipuri de mecanisme

cu cama.

a.
r=0, d=finit=ct.

b.
r=finit=var, d=finit=ct.

c.

d=finit=ct.

Fig. 127.

- 107 -

d.
r=finit=ct., d=finit=ct.

r=,

Mecanisme

Capitolul 5 ANALIZA SI SINTEZA MECANISMELOR CU CAMA

a.

b.

r=0, d= O1

c.
d.
r=finit=ct., d= O1

r=finit=var, d= O1

r = ,

d= O1

Fig. 128.

a.
r=0, d= O2

b.

c.
d.
r=finit=ct., d= O2

r=finit=var, d= O2

r = ,

d= O2

Fig. 129.

a.

b.

c.

d.

r=0, d= O1, O2
r=finit=ct., d= O1, O2
r=finit=var, d= O1, O2
r = , d=
O1, O2
Fig. 130.
Se folosesc uzual urmatoarele denumiri:

r 0

- tachet cu vrf ascutit;

- 108 -

Mecanisme

Capitolul 5 ANALIZA SI SINTEZA MECANISMELOR CU CAMA

r finit variabil
r finit constant

d finit constant

translatie

d O1
d O2

tachet curbiliniu
tachet cu rola
tachet plat sau cu talpa
cama de rotatie si tachet oscilant
cama de translatie si tachet oscilant
cama de rotatie si tachet de

d O1 & O2 - cama si tachet de translatie

Cazul mecanismului avnd cama de translatie si tachet plat de

translatie, exprimat parametric prin r , d O1 si O2 , este un caz
degenerat, deoarece traiectoria punctului de contact ntr-un plan solidar
cu cama, este o curba degenerata la un punct fix (fig. 130, d).
n acest caz mecanismul cu cama, poate fi
considerat ca degenernd ntr-un mecanism (plan) cu
pana (fig. 131).
c) Criteriul tipului de nchidere a cuplei
superioare, deosebeste mecanisme cu cupla superioara
nchisa datorita fortei sau formei. nchiderea prin forma
este o solutie mai costisitoare, dar se impune acolo
unde sunt necesare forte foarte mari sau acolo unde nu
se poate realiza pe parcursul unui ntreg ciclu
cinematic, dezvoltarea unei forte de directie si modul
Fig. 131.
corespunzator nchiderii cuplei (de exemplu la camele
de turatie moderata dar la care raza maxima a camei
este mult mai mare dect raza minima).

5.2. Elemente geometrice si notatii.

Marea majoritate a mecanismelor cu cama realizeaza un ciclu
cinematic complet al tachetului, n urma unui ciclu cinematic complet al
camei. Fac exceptie unele mecanisme, utilizate la masini-unelte, la masini
de forjat orizontale etc.
n cazul cnd tachetul este prevazut cu rola, centrul rolei va descrie
o echidistanta denumita profil teoretic a profilului real pe care se
rostogoleste rola.
Fazele geometrice ale unui ciclu cinematic al tachetului sunt:
faza a: urcarea (ridicarea, ndepartarea) n cazul acestei faze
vitezele tachetului se considera pozitive;
faza b: stationarea (pauza) n pozitie superioara;
faza c: coborrea (apropierea);
faza d: stationarea (pauza) n pozitie inferioara.
Faza b si/sau d pot lipsi (ca de exemplu o cama circulara excentrica
actonnd orice tip de tachet).

- 109 -

Mecanisme

Capitolul 5 ANALIZA SI SINTEZA MECANISMELOR CU CAMA

Din punct de vedere dinamic, faza geometrica n timpul careia

trebuiesc nvinse fortele utile (tehnologice), se numeste faza activa. Faza
activa poate fi urcarea (de obicei), sau poate fi si coborrea sau chiar
ambele.
Parametrul independent care pozitioneaza elementul 1 cama, n
cazul miscarii ei de rotatie, este marimea ei unghiulara sau 1 .
Parametrul dependent care pozitioneaza elementul 2 tachetul este
unghiul (la tachetul oscilant) sau marimea t (la tachetul cu miscare
de translatie).
Se vor utiliza urmatoarele notatii:

timpul [s];
unghiul camei corespunzator fazei de urcare a

tachetului;
b

unghiul

corespunzator

fazei

de

stationare

superioara;
c
d

unghiul corespunzator fazei de coborre;

unghiul corespunzator fazei de stationare

inferioara;
d

1

viteza unghiulara a camei [ s 1 ];

dt

Fig. 132.
Unghiurile caracteristice ale unui mecanism
cu cama de rotatie.

raza minima a camei n raport cu centrul ei de

Rmin

rotire [mm];
raza maxima a camei [mm];
raza curenta de curbura a profilului camei n

Rmax

punctul de
contact cu tachetul [mm];
- 110 -

Mecanisme

Capitolul 5 ANALIZA SI SINTEZA MECANISMELOR CU CAMA

raza rolei tachetului [mm];

unghiul initial care pozitioneaza

Rr
0

tachetul

oscilant, n cadrul
fazei de stationare n pozitie inferioara;

d

2
viteza unghiulara a tachetului oscilant [ s 1 ];
dt
d 2 d 2

2 acceleratia unghiulara a tachetului oscilant;

2
d
d

dt

dt

viteza unghiulara redusa a tachetului oscilant

cnd cama este

de rotatie [adimensional];
2

acceleratia unghiulara redusa a tachetului

d 2

oscilant
cnd cama este de rotatie [adimensional];
spatiul initial, care pozitioneaza tachetul de

s0
translatie

ds
st dtt v2

n cadrul fazei de stationare n pozitie

inferioara [mm];
viteza liniara a tachetului de translatie

[mm/s];

d 2 st
s

a2
t
2

ds
t
d

dt

acceleratia liniara a tachetului [ mm / s 2 ];

viteza liniara redusa a tachetului de translatie al

unui
mecanism cu cama de rotatie [mm];

d2s
t

acceleratia liniara redusa a tachetului de

d 2

translatie al unui
mecanism cu cama de rotatie [mm];

5.3. Analiza mecanismului cama-tachet.

Consta n studiul mecanismului, cnd se cunosc parametrii
geometrici ai mecanismului (profilul camei si tachetului, alte dimensiuni)
si de miscare ai camei element conducator ( 1 , 1 ). Se cer determinate
legile de miscare ale tachetului ( 2 , 2 sau v2 , a 2 ).
Exista doua metode:

- 111 -

Mecanisme

Capitolul 5 ANALIZA SI SINTEZA MECANISMELOR CU CAMA

Sistem xOy solidar cu

baza

Metoda directa care consta n desenarea n pozitii succesive a

profilului camei, determinndu-se legea de miscare a spatiului tachetului.
Metoda inversa care consta n aplicarea virtuala asupra ntregului
mecanism a unei miscari egale ca modul dar inversa ca sens cu cea a
camei. n acest caz, unui observator exterior cama i va apare virtual
imobila, tachetul urmarind, mpreuna cu ghidajul sau, profilul camei. Si n
acest caz se poate ridica legea de miscare (transmitere) a spatiului
tachetului.
n continuare, la ambele metode, se trece la derivari succesive
(grafice sau analitice) a legii de spatiu determinndu-se legea de
transmitere a vitezelor, acceleratiilor tachetului, s.a.m.d.

Fig. 133.
cama de
metoda

Sistem xOy virtual

solidar cu cama 1

Mecanism cu
translatie
directa.

Fig. 134.
Mecanism
de
translatie
inversa

cu cama
metoda
miscarii.

- 112 -

Mecanisme

Capitolul 5 ANALIZA SI SINTEZA MECANISMELOR CU CAMA

Fig. 135.
Mecanism cu cama de rotatie metoda directa

- 113 -

Mecanisme

Capitolul 5 ANALIZA SI SINTEZA MECANISMELOR CU CAMA

Fig. 136.

Mecanism cu cama de rotatie metoda inversiunii miscarii

5.4. Sinteza mecanismelor cu cama.

Consta n determinarea profilului camei atunci cnd se impun
anumite performante miscarii tachetului.
Date de intrare: naltimea de ridicare h sau , unghiurile de rotatie
ale camei, unghiurile de presiune maxime critic (dintre directia fortei
dezvoltata de cama asupra tachetului, echivalenta cu normala comuna nn
n punctul de contact cu cama si directia vitezei punctului de contact
apartinnd tachetului), legea de variatie a acceleratiilor (daca aceasta nu
se da, proiectantul trebuie sa-si aleaga una n concordanta cu procesul
tehnologic n care intervine mecanismul cu cama) de ordinul I sau de
ordin superior.

5.4.1. Mecanisme cu cama de translatie si tachet de

translatie
cu vrf ascutit avnd legea de variatie a acceleratiilor
sinusoidala sau cosinusoidala.
n

acest
caz
integrari
obtine
profilul camei
de
ridicare,

prin
doua
succesive se
analitic chiar
n portiunea
ndepartare.

- 114 -

Mecanisme

Capitolul 5 ANALIZA SI SINTEZA MECANISMELOR CU CAMA

Fig. 137.

Legea sinusoidala de variatie a acceleratiilor

d2s

A sin B

ds A
cos B C

B
d

A
s 2 sin B C D
B

2
d s
d

12

ds
d 0

s 0

h
1

D 0

- 115 -

s h

2
1

Mecanisme

Capitolul 5 ANALIZA SI SINTEZA MECANISMELOR CU CAMA

1
2
s h
sin

1 2 1

2
ds h
1 cos

1
d 1

2
d s 2h sin 2
d 2 2 1
1

Fig. 138.

Legea cosinusoidala de variatie a acceleratiilor

- 116 -

Mecanisme

Capitolul 5 ANALIZA SI SINTEZA MECANISMELOR CU CAMA

d2s

d 2

A cos B

ds A
sin B C

A
s 2 cos B C D
B

2
d s
d 2

2h
2 1

C 0

ds
d 0

s 0

h
2

s h

s h 1 cos 2

2
1

ds h

sin

d 2 1 1

2
2
d s h cos
d 2 2 2 1
1

5.4.2. Stabilirea semnului excentricitatii la mecanismele

cu cama de rotatie si tachet de translatie.
Excentricitatea, n acest caz, este reprezentata de distanta
constanta de la centrul de rotatie O1 al camei, la suportul vectorului
viteza liniara a vrfului tachetului sau centrului de rotatie al rolei.
Excentricitatea poate fi ori pozitiva, ori negativa, ori nula. Semnul ei se
stabileste pozitiv sau negativ, dupa cum punctele B2 si F1 au vitezele
liniare de acelasi sens sau de sens opus n timpul fazei de ridicare sau
ndepartare a tachetului.

- 117 -

Mecanisme

Capitolul 5 ANALIZA SI SINTEZA MECANISMELOR CU CAMA

Fig. 139.
5.4.3. Determinarea lui Rmin la mecanismele cu cama de
rotatie
si tachet de translatie cu vrf ascutit.

Pentru determinarea Rmin , se

construieste diagrama

s s ds
d

locul geometric al punctului K. La

aceasta se duc tangentele ce fac cu
axe paralele cu ordonata unghiul
respectiv
unghiul
critic urcare
critic coborare . Astfel se determina zona

hasurata, zona n care se poate

amplasa centrul de rotatie al camei
O1 . Apoi, daca se impune e , se
determina corespunzator Rmin , daca
nu se considera Rmin min care implica
o e unica.
- 118 -

Mecanisme

Capitolul 5 ANALIZA SI SINTEZA MECANISMELOR CU CAMA

Fig. 140.

vP2 vP1 vP2 P1

cu

vP1 R 1

vP2

d s ds d ds

1
dt d dt d

OPM ~ v(catriunghiu
ri culaturi

ds

asemenea)

vP d x
ds
2
x
vP2 R R
d
Atunci K
este
asociat

ds

, s .
d

perechii

critic
Conditia
este
satisfacuta pentru orice centru de
rotatie O al camei, ales n zona
hasurata (fig. 141) inclusiv
frontierele.
Cea mai mica raza minima:
Rmin min e.

e 0 Rmin (culoarea
verde)

Fig. 141.

neagra)
e 0 Rmin (culoarea

albastra)
e 0 Rmin (culoarea
5.4.4. Determinarea Rmin la mecanismele cu cama de rotatie
si tachet plat (cu talpa) de translatie.
n acest caz exista doua proceduri pentru determinarea celei mai
mici raze minime Rmin min .
Fie se construieste

d2 s

d 2

f , si apoi Rmin min este modulul celei

mai mari ordonate negative (fig. 144, a), fie se construieste curba
- 119 -

Mecanisme

Capitolul 5 ANALIZA SI SINTEZA MECANISMELOR CU CAMA

d2 s
s s 2 , se duce tangenta sub
d

45 la ramura de abscise negative a

curbei, Rmin min reprezentnd distanta de la intersectia acestei tangente cu

ordonata pna la originea sistemului (fig. 144, b).
Se va lua apoi Rmin Rmin min .
La mecanismele cu cama de rotatie si tachet plat (cu talpa) de
translatie este ntotdeauna egal cu zero. Trebuie nsa aleasa o Rmin
astfel nct sa nu apara concavitati.

a.
b.
Fig. 142.
AB BC CD 0

AB s

BC Rmin

CD ?
Mecanismul nlocuitor are AD ,
raza de curbura a camei n punctul A.
Fig. 143.

a D2 a D a Dc
IIyy

2D

- 120 -

r
aD
2D
IIxx

fiind

Mecanisme

Capitolul 5 ANALIZA SI SINTEZA MECANISMELOR CU CAMA

a D a Dn
c
aD

2D

a Dt

2 2 vD2 D

OCD ~ pad2 d :

aD2

0 1 0

a D a Dn 12 OD
dar 2 0

CD

aD2

OD

aD

CD

12

OD

d2 s 12 OD
d 2

d2 s d ds
d2 s 2 ds
d2 s 2

1
1
1
1
d 0 d 2
dt2 dt d d 2

Deci CD

d2 s
d 2

s Rmin

d2 s

d2 s
0 Rmin s

d 2
d 2

a.

b.
Fig. 144.

5.5. Sinteza legilor de miscare a camelor

cu pulsul redus constant
(functie treapta)
Varietatea ca tipuri a mecanismelor cu cama este extrem de
mare. Dintre acestea, marea majoritate este constituita din mecanisme
care lucreaza la viteze mici si mijlocii. Astfel se poate da exemplul
masinilor unelte automate, al masinilor textile, agricole, ale motoarelor

- 121 -

Mecanisme

Capitolul 5 ANALIZA SI SINTEZA MECANISMELOR CU CAMA

lente cu combustie interna, al masinilor si dispozitivelor de forta si/sau

comanda al utilajelor prelucratoare avnd asemenea mecanisme etc.
Daca n cazul mecanismelor rapide cu cama exista o metodologie
de proiectare bine pusa la punct si devenita chiar clasica (este vorba de
camele polinomiale), n cazul mecanismelor cu cama pentru viteze mici
sau mijlocii exista n literatura de specialitate doar fie indicatii cu caracter
general, fie metode cu interes numai teoretic. De aceea n continuare, se
va da o metoda completa si pusa la punct, adaptabila la cele mai diverse
cazuri din domeniu.
Pentru comoditatea calculelor s-a ales ca variabila independenta
unghiul 1 de rotatie al camei, asa ca variabilele dependente, figurate n
ordonatele sistemelor de axe sunt pulsul redus
d 2 st

at

dst

vt

d 3 st
d 13

a t

13

, acceleratia

A , viteza redusa
si spatiul liniar t (sau cel
d 1 1
d 12 12
unghiular n cazul tachetului cu miscare de oscilatie). Toate variabilele
dependente au ca unitate de masura lungimea (sau unghiul n cazul
tachetului oscilant).
redusa

5.5.1. Legi de miscare cu pulsul redus 4-constant.

TA

BELUL 2.

- 122 -

Mecanisme

Capitolul 5 ANALIZA SI SINTEZA MECANISMELOR CU CAMA

k de tipul:
cu x y z

Se utilizeaza relatii pentru coeficientii adimensionali

k xy k yz k xz

Conditii necesare pentru acceleratii:

k01 k12 k 23 k 34 k 45 k 56 1 ;

A1 k01 k12 A2 k12 k 23 A4 k 34 k 45 A5 k 45 k 56 ;

A1 k01 k12 k01 2k12 3k23 A2 k12 k23 k12 2k23
2

2k34 k45 k34 k45 A4 3k34 2k45 k56 k45 k56 A5 a

6

Particulariznd legea cu pulsul redus constant pe 6 intervale

(tabelul 2) se obtine legea cu pulsul redus constant pe 4 intervale,
denumita prescurtat lege cu pulsul redus 4-constant. Intervalele
(punctele) ntre care variaza acceleratia redusa, derivate din legea cu puls
6-constant, sunt 0 1 2 , 1 2 3 , 3 4 5 , 4 5 6 (tabelul 3).
TA
BELUL 3.
LEGE DE VARIATIE CU PULSUL

d3s
t
d 13

CONSTANT PE PATRU INTERVALE

Particularizari si notatii introduse pentru legea de variatie cu pulsul constant pe 4

intervale.

- 123 -

Mecanisme

Capitolul 5 ANALIZA SI SINTEZA MECANISMELOR CU CAMA

A1 A2

k 23

k01

k12 0

A4 A5

k 56

k 34

k 45 0

k 36

k03

Particularizarile care conduc la acest tip de lege, n consecinta, sunt

n numar de patru: A1 A2 , A4 A5 , k12 0 , k 45 0 .
Pentru comoditatea calculelor, se introduc parametrii adimensionali
, si definiti n tabelul 2. Acestia pot lua valori ntre zero si infinit
(inclusiv extremele), iar A1 si A4 sunt strict pozitivi.
Dintre cei 5 parametrii (3 parametrii adimensionali , si si 2
parametrii dimensionali A1 si A4 ), doar doi sunt dependenti, restul de
trei trebuind sa fie alesi sau corelationati.
Datele de intrare la ridicarea tachetului pentru o lege de variatie cu
puls 4-constant sunt: a , h, , , , A1 si A4 .
Metodologia de calcul este urmatoarea:
1. Cunoscndu-se a si h se aleg 3 dintre cei 5 parametrii ( , ,
, A1 , A4 ).
2. Se calculeaza parametrii de tip k si A, precum si coeficientul
adimensional auxiliar , cu relatiile din tabelul 4.
3. Se verifica parametrii k si A cu relatiile din tabelul 5.
4. Se calculeaza coordonatele (ordonatele) capetelor de interval cu
relatiile din tabelul 4.
5. Se calculeaza ntr-un numar convenabil de puncte, ordonatele
acceleratiei reduse, vitezei reduse si spatiului, pentru fiecare
dintre cele 4 intervale, cu relatiile din tabelul 5.
6. Se introduc n ecuatiile din tabelul 5 abscisele capetelor de
interval, determinate conform diagramei din tabelul 4. Se obtin
ordonatele capetelor de interval, care vor trebui sa fie aceleasi
cu cele calculate conform tabelului 4.
Pentru , respectiv , n relatiile din tabelele 4 si 5 se vor
efectua mai nti trecerile la limita necesare. Se observa ca, spre
deosebire de si , nu poate lua valorile extreme zero sau infinit.
Anumite particularizari ale parametrilor adimensionali, conduc
uneori la introducerea unor salturi finite ale acceleratiei reduse, astfel ca
ecuatiile de acceleratii, viteze si spatiu pe acele intervale nu-si mai au
sens.

5.5.2. Particularizari ale parametrilor adimensionali

- 124 -

si

Mecanisme

Capitolul 5 ANALIZA SI SINTEZA MECANISMELOR CU CAMA

Pentru legea de variatie a acceleratiilor cu pulsul redus 4-constant,

se prezinta o serie de particularizari asupra parametrilor adimensionali,
care sunt indicatii de proiectare.
Particularizarile constau fie n alegerea specifica a valorilor lui ,
si din multimea {0, 1 ,}, fie din stabilirea unor corelatii specifice ntre
, si (tabelele 6, 7).
Cazurile H si I ale particularizarilor din tabelul 6 sunt implicate de
egalitatea pantei dreptei ce reprezinta acceleratia redusa pe intervalul
1 2 3 cu cea de pe intervalul 3 4 5 , respectiv dreapta de pe intervalul
0 1 2 cu cea de pe intervalul 4 5 6 .
Particularizarile din tabelele 6 si 7 sunt restrictii suplimentare
asupra datelor de intrare. Aceste doua tabele nu epuizeaza dect cele
mai utile particularizari. Unele din aceste particularizari-restrictii (tabelul
7) pot actiona si simultan.

TA

BELUL 4.

- 125 -

Mecanisme

Capitolul 5 ANALIZA SI SINTEZA MECANISMELOR CU CAMA

Formulele parametrilor de tip k si A

k01

1 1
k 23

k12 0
k01

A1

1 1
k56 k34

6h 1

1 1

k 23

1 1

1 1

k 23 k 01

k 23

k12 0

k03

k 02 k01
k36 k03

A2 A1

1
1

k 04

1
1 1

k13 k23

A4

A1

A5 A4

1 2
2

1
1

TABELUL 4 CONTINUARE

- 126 -

Mecanisme

Capitolul 5 ANALIZA SI SINTEZA MECANISMELOR CU CAMA

Pct.

Coordonatele capetelor de intervale (ordonatele)

d 2 st

12

45

d 2
1 0

d 2 st
1 1
6 h
a
d 12 1
d 2 st

d 2
1 3

dst

0
d 1 0

dst
1 1 1

3h
a 1
d 1 1

d 2 st

0
d 2
1 6

st 1 h 1

dst
1 1

3h
a 1
d 1 4
dst

0
d

1 6

- 127 -

1 2

dst
1 1

3h
a
d 1 3

d 2 st

6 h 1 1 1
d 2
a
1 4

st 0 0

st 3
st 4

h
h

1 1 2
1

1 1 2

2 3

1 2

st 6 h

Mecanisme

Capitolul 5 ANALIZA SI SINTEZA MECANISMELOR CU CAMA

- 128 -

Mecanisme

Capitolul 5 ANALIZA SI SINTEZA MECANISMELOR CU CAMA

- 129 -