Exemplu plan de afaceri ferma de porci

Acest model plan de afaceri a fost facut folosind urmatorul model tip de plan
de afaceri.
I. Acest exemplu plan de afaceri ferma de porci are urmatorul cuprins:
I. Cuprins
II. O descriere generala a afacerii
III. Produse si servicii
IV. Plan de Marketing
V. Plan operational
VI. Management si organizare
VII. Costuri pentru inceputul afacerii si capitalizare
VIII. Plan financiar
II. O descriere generala a afacerii
Firma S.C. Ferma fermierului S.R.L. s-a infiintat in 20.12.2010, cu un capital social integral privat
de 200 lei, inmatriculata in Registrul Comertului cu nr. J xx/xxxx/2010, cod unic de inregistrare: R
xxxxxxx. Obiectul principal de activitate al societatii il reprezinta cresterea porcinelor in sistem
intensiv in fermele de porci.
Prezentul plan de afaceri este intocmit in vederea stabilirii uni set de obiective pentru primii 5 ani de
activitate, dupa cum urmeaza: pentru primul an de activitate ne-am propus obtinerea unui efectiv
porcin ce va fi valorificat, de aproximativ 1.480 grasuni (dupa cum am detaliat in partea de
previziune a veniturilor, mai exact, previzionarea efectivului de porci).
Pentru cel de-al doilea an de activitate, ne-am propus cresterea cu 50% a efectivului de scroafe
introduse la reproductie, si, implicit cresterea efectivului de porci ce vor fi valorificati, tot cu 50%.
Pentru cel de al treilea an de activitate, dorim cresterea cu 200% a efectivului de sacrificat si
reinvestirea profitului din primii 2 anii de activitate in construirea celei de-a doua locatii, in judetul
Arad.
In cel de-al patrulea an de activitate, luam in calcul, construirea propriului nostru abator, la ferma din
Timisoara, unde sa sacrificam porcinele, si, o crestere a efectivului de sacrificat, per ansamblu,
adica atat a fermei din Timisoara cat si a celei din Arad, de 500%, fata de cel de al treilea an de
activitate.
Pentru cel de al cincilea an de activitate, ne-am propus dublarea efectivului de sacarificat, fata de
anul precedent.
III. Produse si servicii

Produsul oferit
Datorita faptului ca produsul oferit de ferma noastra este carnea de porc, vom face o scurta
prezentare ale caracteristiciilor si beneficiilor consumului de carne de porc.
Prin carne se intelege musculatura striata a carcasei animalului, impreuna cu toate tesuturile cu care
vine in legatura naturala, adica impreuna cu tesutul conjunctiv, tesutul gras, tesutul osos, vasele de
sange si nervii care se gasesc in musculatura striata. Compozitia chimica a carnii de porc este
determinata de proportia diferitelor tesuturi, proportie care variaza in functie de varsta, specie, starea
de ingrasare si regiunea anatomica.
Carnea de porc sursa de nutienti
Proteinele furnizate de carnea de porc de calitate (musculatura) sunt proteine de prima calitate,
adica furnizeaza toti aminoacizii esentiali necesari in proportiile apropiate ale proteinei etalon.
Lipidele din carnea de porc (reprezentand in medie circa 7,5 g/100 g carne), sunt o sursa importanta
de acid linoleic conjugat, care in lumina celor mai recente studii, poate furniza protectie impotriva
unor forme de cancer, precum si a unor afectiuni cardiace datorita proprietatilor sale antioxidante.
Carnea de porc este si o excelenta sursa de vitamine si oligoelemente, asigurand necesarul intre
10% (pentru acidul pantotenic) si 65% (pentru tiamina vitamina B1) din doza zilnica recomandata.
De asemenea, este o sursa excelenta de piridoxina, ciancobalamina, biotina, niacina vitamine
liposolubile indispensabile unui metabolism sanatos.
Mineralele continute de carnea de porc asigura intre 9% (pentru fier) si 36% (pentru zinc) din doza
zilnica recomandata, dar si de fosfor si magneziu. Cautam in alimente exotice (muschi argentinian,
somon norvegian, branza elvetiana etc.) sursa noastra zilnica de zinc, importanta atat pentru
functionarea pancreasului cat si pentru cresterea imunitatii organismului, fiind implicat in formarea
anticorpilor, si uitam de o sursa foarte la indemana si foarte autohtona si traditionala in dieta
romaneasca carnea de porc.
IV. Plan de Marketing
Clientii
In mod indirect, clientii nostrii sunt toate persoanele care consuma carne de porc, dar, in mod direct
clientul nostru este abatorul Amallisse, caruia ii livram porcii in viu (aici facem referire la primii trei
ani de activitate, perioada pe durata careia am negociat si contractul de colaborare, din anul patru, o
data cu infiintarea abatorului propriu, sacrificarea animalelor se va face cu autonomie proprie).
Concurenta
Intotdeauna am considerat concurenta ca fiind unul dintre cele mai importante parti ale unui produs.
Pe noi ne motiveaza faptul ca avem parte de concurenta, raportat la marimea fermei, atat din punct
de vedere al suprafetei, cat si din punct de vedere al efectivului de porcine, avem trei principali
concurenti.
Dintre acestia, doi concurenti au propriul abator de sacrificare al animalelor, dar si un lant propriu de
magazine de desfacere al carnii si preparatelor din carne de porc. Celalalt concurent, s-a axat pe
exportul de carne de porc in tarile din cadrul Uniunii Europene.
Datorita faptului ca noi avem deja un contract negociat cu abatorul Amallisse, nu avem motive de
ingrijorare, pentru ca piata noastra tinta prezinta importante semnale, conform carora, cererea
depaseste oferta disponibila de carne de porc.

V. Plan operational
Personal
Pentru buna desfasurarea a activitatii fermei, societatea are ca si personal :
- un administrator;
- un contabil;
- 2 medici veterinari;
- 20 de ingrijitori.
Toti angajatii lucreaza in regim normal de lucru, si anume 8 ore / zi. Administratorul reprezinta
societatea fata de autoritatiile de stat, terti si in justitie, efectueaza toate actele de administrare si
gestionare a societatii, avand toate competentele necesare pentru a actiona in numele societatii,
pentru a autoriza actele si operatiunile de gestiune si orice acte de dispozitie. Administratorul
deschide conturi in lei si valuta si poate utiliza fondurile financiare ale societatii, gestionandu-le in
interesul obiectivelor societatii.
Cei doi medici si ingrijitorii, lucreaza in doua schimburi pentru a se putea asigura supravegherea
constanta a porcinelor din ferma, evitandu-se astfel, eventualele incidente.
Firma
Firma S.C. Ferma fermierului S.R.L. s-a infiintat in 20.12.2010, cu un capital social integral privat
de 200 lei, inmatriculata in Registrul Comertului cu nr. J xx/xxxx/2010, cod unic de inregistrare: R
xxxxxxx. Obiectul principal de activitate al societatii il reprezinta cresterea porcinelor in sistem
intensiv in fermele de porci.
Ferma este condusa de unicul asociat care are si functia de administrator, rezolvarea problemelor
financiare si contabile sunt in subordinea contabilului, ferma mai are contracte de colaborare cu 2
medici veterinari care se ocupa si de supravegherea celor 20 de ingrijitori.
Ferma este amplasata in apropierea orasului Timisoara, terenul pe care s-a ridicat constructia
propriu-zisa este proprietatea personala a asociatului, deci nu se plateste chirie pentru spatiul
locativ. Ferma are o suprafata de 2.500 metrii patrati, pentru stabilirea suprafetei de constructie s-a
tinut seama de respectarea conditiilor necesare cresterii animalelor, conforme atat cu legislatia in
vigoare din Romania, cat si cu normele Uniunii Europene, dupa cum urmeaza:
- la amplasarea fermei s-au tinut cont in primul rand de criteriile sanitar-veterinare referitoare
la izolarea crescatoriei de porci fata de zonele locuite, asigurand un cordon sanitar
nepopulat imprejurul fermei de 1.500 m;
- apoi s-a luat in calcul posibilitatea crearii cailor de acces pentru aprovizionarea cu furaje si alte
materiale;
- in cele din urma, au fost luate masuri privind impactul asupra mediului pe care il au colectarea si
deversarea dejectiilor;
Caracteristicile constructiei:

- in conformitate cu Ordinul nr. 171 / 13.09.2000 pentru aprobarea normelor sanitar-veterinare

privind protectia porcilor, materialele folosite pentru constructiile grajdurilor precum si
echipamentele cu care porcii intra in contact nu sunt daunatoare acestora, si sunt usor de curatat,
spalat si dezinfectat;
- circuitele electrice si echipamentele sunt instalate in concordanta cu regulile nationale de
aplicare a masurilor de protectia muncii, si PSI pentru a se preveni accidentele;
- porcii nu trebuie sa fie tinuti permenent in intuneric, pentru rezolvarea acestui aspect au fost luate
masuri care sa permita o iluminare artificiala sau naturala, corespunzatoare cerintelor fiziologice
si de comportament;
- pardoseala este neteda, nealunecoasa, astfel incat, sa nu cauzeze accidente, raniri sau suferinte;
- adaposturile pentru porci au fost construite in asa fel incat sa permita fiecarui porc: sa stea intins,
sa se odihneasca si sa stea in picioare fara dificultate; sa aiba un loc curat unde sa se poata odihni;
sa vada alti porci;
- in conformitate cu Odinul nr. 171 / 2000 suprafetele minime de pardoseala pentru fiecare porc
sunt urmatoarele:
0,15 m pentru porcii in greutate medie de pana la 10 kg;
0,20 m pentru porcii in greutate medie intre 10 si 20 kg;
0,30 m pentru porcii in greutate medie intre 20 si 30 kg;
0,40 m pentru porcii in greutate medie intre 30 si 50 kg;
0,55 m pentru porcii in greutate medie intre 50 si 85 kg;
0,65 m pentru porcii in greutate medie intre 85 si 110 kg;
1 m pentru porcii in greutate medie de peste 110 kg;
- pentru realizarea parametrilor de microclimat s-au utilizat surse de incalzire numai in sectorul de
maternitate si in sectorul de tineret pentru varstele mici;
- ventilatia este naturala, realizata prin construirea de panouri rabatabile la ferestre;
- elementele de constructie ale halelor, sunt din caramida si panourile de lemn cu izolatie;
- in compartimentul de asteptare:
scrofitele si scroafele sunt intretinute in grup, in boxe comune, asigurandu-se o suprafata de
1,3 1,5 m2 pe cap de animal;
marimea lotului este in functie de tipul si suprafata totala a boxei, variind intre 8 25 scroafe;
- scroafele in calduri sunt scoase din grup si mentinute individual pe perioada caldurilor, perioada
in care are loc si monta;
- compartimentul de scroafe gestante asigura o suprafata de 1,5 m2 pe cap de animal;
- cu 3-4 zile inainte de fatare, scroafele vor fi izolate, dupa o prealabila spalare si dezinfectie, in
boxe individuale de fatare:
aceste boxe asigura o restrictionare a miscarilor scroafei, permitand astfel manoperele
privind asistenta la fatare si prevenind accidentele prin strivirea purceilor;
datorita faptului ca in aceste boxe, scroafa si purcei raman pe toata perioada lactatiei, au fost
prevazute cu hranitori pentru scroafa si separat pentru purcei, sistem de adapare separat pentru
scroafa si purcei;
spatiul destinat purceilor poate fi incalzit prin diferite sisteme (placi incalzitoare, becuri cu
infrarosii) si sistem de evacuare a dejectiilor;

cel mai utilizat model de boxa de fatare in ferma noastra, este boxa de tip baterie, cu
dimensiunile de 2,00 m pe 1,50 m, avand central spatiul destinat scroafei (2,00 m pe 0,60 m) pe
gratar si doua zone laterale pentru purcei fiecare avand 2,00 m pe 0,45 m, avand o suprafata plina
de 0,60 m pe 0,45 m formata dintr-o placuta incalzitoare;
tineretul va fi intretinut in boxe comune cu spatiu de odihna plin si spatiu cu gratare, pentru
evacuarea dejectiilor;
suprafata utila asigurata pe cap de animal, pentru tineret, este de 0,30 m 2 pana la greutatea
de 30 kg, 0,40 m2 pana la greutatea de 35 40 kg (conform cerintelor in vigoare);
boxele sunt prevazute cu sistem de furajare si adapare automat, la nivelul accesibil purceilor;
pentru reducerea stresului de adaptare la diferenta de temperatura fata de maternitate,
deasupra boxelor am montat o retea de prize care sa poata alimenta, in primele 4 6 zile, becuri cu
infrarosii pentru incalzirea suplimentara a zonei de odihna a purceilor;
- halele de tineret ca si cele de maternitate, fiind spatii incalzite, au plafon si sistem de ventilatie
reglabil:
preluarea tineretului se face la greutatea de 35 40 kg, din sectoarele proprii de cresa, iar la
popularea cu tineret se va tine cont de asemenea de criteriile de lotizare in functie de sex si greutate
si se va continua cu lotizari prin extractie pe toata durata ingrasarii;
gradul de tehnicitate al activitatii din acest sector, precum si din sectorul de tineret, nu este la
fel de ridicat ca cel din sectorul de reproductie;
- porcii la ingrasat sunt cazati in hale cu amenajari interioare specifice acestei
activitati. Intretinerea se face in boxe comune, marimea grupei fiind in functie de dimensiunile
boxei, astfel incat, sa putem asigura o suprafata utila de 0,80 m2 pe cap de animal;
- boxele de ingrasare sunt dotate cu sistem automat de adapare si de furajare, cu spatiu separat de
odihna si sistem de evacuare a dejectiilor;
Evacuarea dejectiilor si masuri de protectia mediului:
colectarea dejectiilor ( fecala, urina, apa tehnologica ) se face prin canalele cu perna de apa
din boxe;
canalele pentru dejectii sunt prevazute cu prea-plin, sub forma de sifon, care preia o parte din
suspensiile din canal si le dirijeaza in canalele colectoare;
canalele cu perna de apa din compartimente le golim periodic, la intervale de 50-80 zile si le
spalam apoi cu apa prin presiune sau prin purjare,pentru indepartarea sedimentelor colmatate;
apele reziduale sunt conduse prin canale colectoare catre statia de epurare. Inainte de a intra
in statie, apele trec printr-un camin cu site si gratare pentru retinerea resturilor grosiere dupa care
ajung in bazinele de decantare unde are loc separarea mecanica prin sedimentarea suspensiilor;
apa decantata trece printr-un sistem de site in alt bazin de unde dupa ultima decantare
partea lichida poate fi evacuata in iazuri biologice unde au loc procese de autoepurare naturala
biologica sau poate fi utilizata pentru irigarea culturilor;
partea solida ramane pe platforma formandu-se o patura de namol unde fermenteaza si se
deshidrateaza dupa care se poate folosi ca ingrasamant in agricultura;
pentru prevenirea poluarii mediului la nivelul fermei vom utiliza pentru curatenia
mecanica pompe de mare presiune (30 50 atm.), cu mare randament, iar pentru dezinfectie se vor
utiliza dezinfectanti cu spectru larg de actiune care sa inlocuiasca soda caustica si care sa nu se
acumuleze in solul irigat cu ape reziduale provenite din adaposturile dezinfectate;

Accesul personalului in zona exploatatiei cu hale de animale:

se face numai in echipament de protectie si prin filtrul sanitar. Pentru aceasta filtrul sanitar
este o cladire amplasata la intrarea in zona de exploatatie si este prevazuta cu sala de echiparedezechipare pentru hainele de strada si cu sala pentru echipamentul de lucru de interior, aceste
incaperi fiind separate intre ele de o sala de dusuri;
toata zona cu hale pentru animale este imprejmuita cu gard si intre aceasta zona si gardul
exterior al unitatii exista, o zona de protectie sanitara;
pentru autovehicule, accesul in unitate se face numai printr-un dezinfector si numai in zona
de protectie pentru punctele speciale, cum ar fi, rampa de incarcare sau buncarele de furaje.
Toate aceste informatii fiind spuse, trebuie sa precizam ca ferma respecta toate normele si cerintele
in vigoare pentru asigurarea dezvoltarii unei activitati de durata.
Domeniul de activitate
In ceea ce priveste domeniul de activitate, ne axam momentan pe cresterea si comercializarea
porcinelor, animalele vor fi livrate in viu abatorului Amallisse cu care am negociat un contract de
preluare al acestora.
Tinand cont de faptul ca majoritatea oamenilor sunt consumatori de carne, iar orasul Timisoara are
un numar mare de locuitori, nu ne facem griji in privinta esecului acestei ferme in viitor, pentru ca, nu
se pune problema nedurabilitatii consumului de carne de porc, sau, cu atat mai putin renuntarea la
consumul acesteia.
Obiectivele
Pentru primul an de activitate ne-am propus obtinerea unui efectiv porcin ce va fi valorificat, de
aproximativ 1.480 grasuni (dupa cum am detaliat in partea de previziune a veniturilor, mai exact,
previzionarea efectivului de porci).
Pentru cel de-al doilea an de activitate, ne-am propus cresterea cu 50% a efectivului de scroafe
introduse la reproductie, si, implicit cresterea efectivului de porci ce vor fi valorificati, tot cu 50%.
Pentru cel de al treilea an de activitate, dorim cresterea cu 200% a efectivului de sacrificat si
reinvestirea profitului din primii 2 anii de activitate in construirea celei de-a doua locatii, in judetul
Arad.
In cel de-al patrulea an de activitate, luam in calcul, construirea propriului nostru abator, la ferma din
Timisoara, unde sa sacrificam porcinele, si, o crestere a efectivului de sacrificat, per ansamblu,
adica atat a fermei din Timisoara cat si a celei din Arad, de 500%, fata de cel de al treilea an de
activitate.
Pentru cel de al cincilea an de activitate, ne-am propus dublarea efectivului de sacarificat, fata de
anul precedent.
VI. Management si Organizare
Management
Conducerea va fi executata de administratorul fermei, care este si unicul asociat, Negoita Florin,
absolvent al Facultatii de Economie Generala din cadrul Academiei de Studii Economice, cu
experienta in conducerea unei ferme de 10 ani.

Administratorul reprezinta societatea fata de autoritatiile de stat, terti si in justitie, efectueaza toate
actele de administrare si gestionare a societatii, avand toate competentele necesare pentru a
actiona in numele societatii, pentru a autoriza actele si operatiunile de gestiune si orice acte de
dispozitie. Administratorul deschide conturi in lei si valuta si poate utiliza fondurile financiare ale
societatii, gestionandu-le in interesul obiectivelor societatii.
Organizare
Toti angajatii lucreaza in regim normal de lucru, si anume 8 ore / zi. Pentru buna desfasurarea a
activitatii fermei, societatea are ca si personal :
- un administrator;
- un contabil;
- 2 medici veterinari;
- 20 de ingrijitori.
Contabilul, Mazilu Marius este absolvent al Facultatii de Economie si Administrare a Afacerilor,
Timisoara, sectia Contabilitate si Informatica de Gestiune, diploma de master in domeniu, si in
prezent, doctorand in contabilitate.
Sfeia Dorel si Baban Ovidiu, sunt cei doi medici veterinari care au fost recrutati prin programul de
ocupare a fortei de munca, ei fiind anterior someri. Ambii sunt absolventi ai Facultatii de Agronomie
din Timisoara, specializarea Medicina Veterinara.
Cei doi medici si ingrijitorii, lucreaza in doua schimburi pentru a se putea asigura supravegherea
constanta a porcinelor din ferma, evitandu-se astfel, eventualele incidente.
Ingrijitorii au fost selectati tot prin programul de ocupare a fortei de munca, pentru aceste posturi
nefiind necesare anumite calificari.
Pentru ca angajatii sa fie motivati si sa isi indeplineasca bine sarcinile, societatea va rasplati
eforturile acestora prin acordarea celui de-al treisprezecelea salariu, iar in perioada sarbatorilor se
vor acorda prime, bonuri cadou sau diferite bonusuri, in functie de productivitatea fiecarui angajat in
parte.
VII. Costuri pentru inceputul afacerii si capitalizare
Valoarea investitiei initiale am estimat-o la suma de 500.000 lei. Datorita faptului ca asociatul are
varsta de 35 de ani, a putut accesa fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeana in valoare de
400.000 lei, restul de 100.000 lei sunt contributie proprie.

Previzionarea efectivului de porci

- efectivul de pornire: 100 scroafe
- numar fatari scroafe pe an: 2
- fatari totale pe an: 200
- media purceilor fatati de o scroafa: 9
- purcei obtinuti in total per an: 1800
- pierdei in maternitate: 10%, adica 180 purcei
- purcei intarcati: 1620
- pierdei in cresa: 4%, adica 65 purcei
- purcei trecuti la ingrasare: 1555
- pierderi la ingrasare: 1%, adica 16 porci
- efectivul de porci obtinuti = 1555 16 = 1539
Din efectivul de porci se retine un numar de 50 de scroafe in vederea introducerii in anul 2, in
efectivul de reproductie.
- numarul de porci ce va fi vandut la abator in vederea sacrificarii: 1489
VIII. Plan financiar
Previzionarea veniturilor
Venituri din vanzarea efectivului de porci:
1.489 * 110 kg/bucata * 9 lei/kg = 1.474.110 lei
Previzionarea cheltuielilor

Cheltuieli cu salariile

Contributii datorate la stat, de catre ferma pentru fondul de salarii: 28.55%

Total cheltuieli anuale cu salariile:
296.400 lei * 1.2855% = 381.022 lei
Cheltuieli cu furajele, inclusiv TVA
Pentru a nu ne complica cu detalierea consumului de furaje pe diverse stadii de crestere / ingrasare
a porcinelor, vom lua in calcul un consum mediu de furaj de 1.5 kg/cap porc/zi.
Perioada de gestatie a scroafelor, inclusiv perioada de alaptare, dureaza 150 de zile.
Furajarea scroafelor:
150 zile * 100 scroafe * 1.5 kg/zi = 22.500 kg furaj
22.500 kg * 0.8 lei/kg = 18.000 lei
Intarcarea purceilor se face la varsta de aproximativ 40 zile, atingerea greutatii de 110-120 kg se
face in aproximativ 200 de zile de la intarcare, cu un spor mediu de 450 grame pe zi si un consum
de 1.5 kg furaj zilnic.
1.539 porci * 1.5 kg/cap porc/zi * 200 zile = 461.700 kg furaj
461.700 kg * 0.8 lei/kg = 369.360 lei
Total cheltuieli cu furajele:
18.000 lei + 369.360 lei = 387.360 lei
Cheltuieli cu intretinerea fermei, inclusiv TVA

Total cheltuieli:
381.022 lei + 387.360 lei + 15.600 lei = 783.982 lei
Total venituri: 1.474.110 lei

Total cheltuieli: 783.982 lei

PROFITUL brut = venituri cheltuieli = 690.128 lei
PROFITUL net = profitul brut impozitul pe profit = 690.128 lei (16% * 690.128 lei) = 579.708 lei
In concluzie, proiectul este fezabil

Model plan de afaceri ferma de iepuri

Acest model plan de afaceri a fost facut folosind

urmatorul model tip de plan de afaceri.
I. Cuprinsul planului de afaceri

I.

Cuprins

II.

O descriere generala a afacerii

III. Produse si servicii

IV. Plan de Marketing
V.

Plan operational

VI. Management si organizare

VII. Costuri pentru inceputul afacerii si capitalizare
VIII. Plan financiar

II.

O descriere generala a afacerii

In urma studiilor efectuate pe piata din Romania, am ajuns la concluzia ca potentialul reusitei
infiintarii unei ferme de iepuri va prezenta un real succes. Momentan, cererea de carne de iepure pe
piata prezinta o constanta tendinta de crestere, dar oferta se situeaza mult sub nivelul cererii,
principala cauza a acestui aspect este faptul ca persoanele interesate de infiintarea unei ferme de
iepuri, foarte greu gasesc toate informatiile cu privire la costurile inceperii acestui gen de afacere.
Am efectuat o analiza proprie a acestui sector de activitate, am studiat legislatia in vigoare, oferta de
pe piata si am ajuns la concluzia ca ne vom concentra activitatea pe infiintarea celei mai
performante ferme de iepuri din partea de vest a tarii.
Obiectivele noastre sunt:
Anul I de activitate obtinerea unui efectiv anual de valorificat de 26.500 iepuri.
Anul II de activitate cresterea cu 50% a efectivului de valorificat.
Anul III de activitate dublarea efectivului de valorificat din anul II de activitate si infiintarea unei noi
ferme de capacitate asemanatoare.
Anul IV de activitate cresterea efectivului de sacrificat cu 500% pe ambele ferme, fata de anul
precedent.
Anul V de activitate construirea unui abator propriu, unde sa putem asigura fluxul de sacrificare
pentru cresterea cu 800% a efectivului de sacrificat.
Acest segment de piata pe care urmeaza sa ne desfasuram activitatea prezinta semnale pozitive de
crestere in urmatorii ani, deoarece asa cum am mentionat si mai sus, cererea pentru carnea de
iepure este mult mai mare decat oferta momentana pentru acest produs. Consideram ca din cel deal treilea an de activitate vom putea atinge un grad de ocupare al pietei de minimum 15%.

Luam in calcul si producerea carnii de iepure pentru export, mai ales din anul cinci de activitate,
cand ne propunem sa deschidem si propriul nostru abator de sacrificare al efectivului de iepuri din
productia proprie a celor doua ferme.
Voi porni in aceasta afacere singur, datorita faptului ca am cunostiintele necesare, sunt medic
veterinar si dispun de o suma de bani, care pe langa fondurile ce le voi contracta prin programul de
finantare al Uniunii Europene imi vor fi suficienti pentru demararea activitatii.

III. Produse si servicii

Produsul oferit
Datorita faptului ca produsul oferit de ferma noastra este carnea de iepure, vom face o scurta
prezentare a caracteristiciilor si beneficiilor consumului de carne de iepure.
Carnea de iepure devine din ce in ce mai cautata din cauza faptului ca este o delicatesa care nu
contine colesterol, nu are grasimi si in plus beneficiaza de proprietati curative pentru bolnavii de
cancer. Carnea de iepure are un grad inalt de digestibilitate ea fiind bogata in aminoacizi esentiali.
La controlul chimic, continutul maxim de azot usor hidrolizabil nu trebuie sa depaseasca 32 mg la
100 de grame de carne. La examenul bacteriologic se admit maxim 3 4 coci / mm / camp
microscopic.
Daca vom compara carnea de iepure cu cea provenita de la alte animale domestice, aceasta se afla
la loc de frunte. Se observa ca aceasta contine 40,15% substanta nutritiva fata de 32,62% cat
contine carnea de gaina, 27,11% fata de carnea de porc, 24,61% fata de carnea de vitel si 24,20%
fata de carnea de vaca.
In plus, carnea de iepure este o carne usoara, savuroasa si deosebita de celelalte feluri de carne pe
care le consumam in mod curent. Ea este dietiteca, sanatoasa, are un continut foarte mic de
colesterol fiind recomandata de foarte multi medici nutritionisti si este foarte solicitata pe piata
externa.
Beneficiile consumului regulat de carne de iepure:
- nivelul colesterolului din carnea de iepure este mult mai mic decat la pui, curcan, vita, porc.
- iepurele are un procentaj mai mic de grasime decat gaina, curcanul, carnea de vita si carnea de
porc.
- acizii grasi nesaturati reprezinta 63% din totalul acizilor grasi.
- iepurele este bogat in proteine.

- carnea de iepure este ideala pentru diete speciale, pentru bolile de inima, pentru dietele specifice
varstnicilor, dieta cu sodiu putin, dieta pentru slabire, etc.
- carnea de iepure are 795 calorii, carnea de pui 810 calorii, carnea de curcan 1190 calorii, carnea
de miel 1420 calorii, carnea de vita 1440 calorii, carnea de porc 2050 calorii.
- carnea de iepure este ferita pana in acest moment de bolile care afecteaza celelalte animale a
caror carne este consumata in mod curent (vaca, porcul). In plus, carnea de iepure este usoara, fara
grasimi, alba, sanatoasa si fara colesterol, savuroasa si deosebita de toate celelalte feluri de carne
pe care le consumam in mod curent. Intra in recomandarile tuturor nutritionistilor din lume.
- carnea de iepure poate fi folosita si la fabricarea mezelurilor de calitate superioara. Prin fierbere,
prajire sau gatita la gratar, carnea ramane cu un gust excelent, de culoare alba, spre deosebire de
cea provenita de la iepurele de camp, care este rosie.
- randamentul la iepurii de casa este foarte ridicat, ajungand pana la 65%.
- carnea iepurilor de casa face parte din categoria produselor dietologice, organismul omului
asimileaza din carnea de iepure de casa 90% proteine, pe cand, din carnea de vita numai 62%.
- un kilogram de carne de iepure are doar 1.600 de calorii, carnea de iepure contine 22,0 %
proteine, 1,0 % lipide, zero glucide si 98 100 calorii la 100 grame carne de iepure.
- in Romania, in mod paradoxal, desi pentru moment nu se da o prea mare atentie cresterii iepurelui
de casa, costul carnii sale este destul de ridicat ( 20 30 lei / kg ), iar in restaurantele de lux este
socotita o delicatesa.
Deci, carnea de iepure este foarte recomandata pentru:
- cei care sunt preocupati de aportul scazut de calorii;
- cei care au probleme cardiovasculare si se impune ca nivelul lipidelor si al colesterolului sa fie
scazut;
- copii, adolescenti si femeile insarcinate, deoarece au o nevoie tot mai mare de proteine, fier si
vitamine.
- carnea de iepure, spre deosebire de cea de vita sau de oaie, care au un pronuntat miros specific,
adesea neagreat de consumatori, are un miros fin, placut si neintepator. Ea are un gust mai dulce,
asemanatoare oarecum cu cea de pasare, fiind extrem de apreciata de nutritionisti pentru calitatile
sale dietetice indiscutabile.
Stocare carnii de iepure, la un interval de temperatura cuprins intre zero si patru grade, carnea de
iepure poate fi pastrata fara probleme timp de patru zile. Pentru o perioada mai lunga de timp este
necesara congelarea sa. Pentru a fi siguri ca isi va pastra savoarea, carnea de iepure se spala, se
usuca, preferabil prin folosirea unui prosop curat, apoi se acopera cu un strat de ulei de masline, se
infasoara in celofan si se introduce in congelator.Tinand cont de caracterul relativ limitat al regasirii
produsului pe piata din Romania am stabilit pragul minim al pretului de comercializare la suma de 25
lei/kg iepure viu. Iepurii vor fi livrati in viu la mini-abatorul din Judetul Arad cu care am negociat un
contract de preluare a efectivului de iepuri produs in ferma noastra.

IV. Plan de Marketing

Analiza pietei
Analiza pietei a fost facuta atat in maniera primara cat si secundara. In primul rand am studiat toate
informatiile publice si disponibile in ziare, reviste, analize ale industriei, rapoarte demografice,
rapoarte privind anumite tendinte, grafice si alte analize ale unor institutii specializate, referitoare la
piata din Romania privind posibilele capacitati de absorbtie ale carnii de iepure, dupa o indelungata
analiza, am ajuns la concluzia ca aceste informatii nu prezinta o relevanta foarte mare, si, am
inceput o ancheta pe cont propriu.

Caracteristici si beneficii
Dupa cum am mentionat si in sectiunea anterioara, principalele caracteristici si beneficii ale
consumului de carne iepure sunt:
- nivelul colesterolului din carnea de iepure este mult mai mic decat la pui, curcan, vita, porc.
- iepurele are un procentaj mai mic de grasime decat gaina, curcanul, carnea de vita si carnea de
porc.
- acizii grasi nesaturati reprezinta 63% din totalul acizilor grasi.
- iepurele este bogat in proteine.
- carnea de iepure este ideala pentru diete speciale, pentru bolile de inima, pentru dietele specifice
varstnicilor, dieta cu sodiu putin, dieta pentru slabire, etc.
- carnea de iepure are 795 calorii, carnea de pui 810 calorii, carnea de curcan 1190 calorii, carnea
de miel 1420 calorii, carnea de vita 1440 calorii, carnea de porc 2050 calorii.
- carnea de iepure este ferita pana in acest moment de bolile care afecteaza celelalte animale a
caror carne este consumata in mod curent (vaca, porcul). In plus, carnea de iepure este usoara, fara
grasimi, alba, sanatoasa si fara colesterol, savuroasa si deosebita de toate celelalte feluri de carne
pe care le consumam in mod curent. Intra in recomandarile tuturor nutritionistilor din lume.
- carnea de iepure poate fi folosita si la fabricarea mezelurilor de calitate superioara. Prin fierbere,
prajire sau gatita la gratar, carnea ramane cu un gust excelent, de culoare alba, spre deosebire de
cea provenita de la iepurele de camp, care este rosie.
- randamentul la iepurii de casa este foarte ridicat, ajungand pana la 65%.
- carnea iepurilor de casa face parte din categoria produselor dietologice, organismul omului
asimileaza din carnea de iepure de casa 90% proteine, pe cand, din carnea de vita numai 62%.
- un kilogram de carne de iepure are doar 1.600 de calorii, carnea de iepure contine 22,0 %
proteine, 1,0 % lipide, zero glucide si 98 100 calorii la 100 grame carne de iepure.
- in Romania, in mod paradoxal, desi pentru moment nu se da o prea mare atentie cresterii iepurelui

de casa, costul carnii sale este destul de ridicat ( 20 30 lei / kg ), iar in restaurantele de lux este
socotita o delicatesa.

Consumatorii
Dupa cum am vazut anterior, carnea de iepure este recomandata tuturor persoanelor, mai ales celor
care au anumite afectiuni sau care trebuie sa tina o dieta bazata pe un consum redus de calorii.
O analiza detaliata a consumatorilor, presupune detalierea acestora pe grupe de varsta, nivelul de
venit, clasa sociala, ocupatia, nivelul de educatie si alte caracteristici. Datorita beneficiilor
consumului de carne de iepure nu este necesara o detaliere foarte atenta a acestor grupe
delimitative, pentru ca, asa cum am mai spus, consumul este recomandat pentru toate persoanele,
indiferent de varsta, sex, ocupatie etc.Intr-adevar, pretul este relativ ridicat, dar daca analizam
preturile si la celelalte sortimente de carne, diferenta nu este foarte mare sau inaccesibila pentru
majoritatea oamenilor, mai ales ca, un consum regulat al acestui tip de carne este recomandat de
majoritatea nutritionistilor.

Competitia

In urma analizei noastre nu am gasit multi concurenti directi pentru noi, din punct de vedere al
efectivului de iepuri produs, iar in zona noastra, avem concurenta zero pentru acest tip de activitate.

Promovare

Din punct de vedere al promovarii, am ales sa aplicam metoda contactarii directe ale celor mai
apropiate abatoare, in aceasta maniera am reusit sa negociem si contractul de colaborare cu
abatorul Wallace, care s-a angajat sa ne preia intregul efectiv produs de catre ferma noastra, pe
perioada celor patru ani de activitate.

Locatia
Datorita faptului ca unicul asociat, Negru Paul, detine o pasune in apropierea comunei Horia din
Judetul Arad, am ales ca si locatie pentru constructia fermei, o parcela din apropiere, posesie
proprie.

V. Plan operational
Productia previzionarea efectivului de iepuri
- efectivul de pornire: 1.000 femele si 100 masculi
- numar mediu fatari iepuroaice pe an: 4
- fatari totale pe an: 4.000
- media iepurilor fatati de o iepuroaica: 8
- iepuri obtinuti in total per an: 32.000
- pierderi: 15%, adica 4.800 iepuri
- efectivul de iepuri obtinuti = 32.000 4.800 = 27.200
Ne propunem sa retinem 500 femele si 50 masculi in vederea introducerii la reproductie in anul II de
activitate.
Efectivul de iepuri ce vor fi valorificati = 27.200 550 = 26.650 iepuri

Locatia fermei
Ferma va fi construita pe un teren din apropierea comunei Horia din judetul Arad, suprafata totala a
fermei fiind de 3.000 metrii patrati. Constructia fermei va respecta toate normele in vigoare,
racordarea la utilitati precum electricitate si apa curenta se va face foarte usor deoarece in zona
exista atat retea de apa, cat si stalpi de curent, la care ne vom racorda. Accesul la ferma se va face
momentan pe drumul pietruit disponibil.

Caracteristicile constructiei: din cauza faptului ca iepurii pot prezenta tendinte carnivore daca sunt
tinuti impreuna, am ales sa utilizam custi metalice de dimensiunile 0.8 m / 1 m / 0.8 m, in care sa
tinem efectivul matur de 1.100 iepuri, puii vor sta in aceasi cusca cu mama, pana la varsta de 45 zile
cand vor fi intarcati si mutati in propriile custi.

In ferma trebuiesc asigurate, de asemenea, conditii optime prind ventilatia aerului si temperatura
optima, pentru buna dezvoltare a efectivului de iepuri. Ventilatia este importanta intrucat are rol de
evacuare a aerului viciat din adapost si de introducere a aerului curat, in plus are si o influenta
decisiva asupra temperaturii si umiditatii.
In conformitate cu recomandarile de specialitate, distanta intre orificiul de admisie si cel de
evacuare, este de 1.5 metrii. Viteza de circulatie a aerului este reglabila, limita minima fiind de 0.1
m/s si cea maxima 0.4 m/s.
Temperatura in ferma nu coboara sub pragul minim de 14 grade Celsius, iar in perioada in care apar
puii, temperatura atinge valoarea de 20 grade Celsius, temperatura mentinuta, pana cand puii ating
varsta de 6 saptamani.
Personalul
Pentru buna desfasurarea a activitatii fermei, societatea are ca si personal :
- un manager;
- un contabil;
- 2 medici veterinari;
- 25 de ingrijitori.
Toti angajatii lucreaza in regim normal de lucru, si anume 8 ore / zi. Managerul are si rolul de
administrator, reprezinta societatea fata de autoritatiile de stat, terti si in justitie, efectueaza toate

actele de administrare si gestionare a societatii, avand toate competentele necesare pentru a

actiona in numele societatii, pentru a autoriza actele si operatiunile de gestiune si orice acte de
dispozitie. Managerul deschide conturi in lei si valuta si poate utiliza fondurile financiare ale
societatii, gestionandu-le in interesul obiectivelor societatii.
Cei doi medici si ingrijitorii, lucreaza in doua schimburi pentru a se putea asigura supravegherea
constanta a iepurilor din ferma, evitandu-se astfel, eventualele incidente.

VI. Management si Organizare

Management
Conducerea va fi executata de managerul si administratorul fermei, care este si unicul asociat,
Negru Paul, absolvent al Facultatii de Economie Generala din cadrul Academiei de Studii
Economice, cu experienta in conducerea unei ferme de 5 ani.
Managerul reprezinta societatea fata de autoritatiile de stat, terti si in justitie, efectueaza toate actele
de administrare si gestionare a societatii, avand toate competentele necesare pentru a actiona in
numele societatii, pentru a autoriza actele si operatiunile de gestiune si orice acte de dispozitie.

Organizare

Toti angajatii lucreaza in regim normal de lucru, si anume 8 ore / zi. Pentru buna desfasurarea a
activitatii fermei, societatea are ca si personal :
- un manager;
- un contabil;
- 2 medici veterinari;
- 25 de ingrijitori.

Contabilul, Mazilu Marius este absolvent al Facultatii de Economie si Administrare a Afacerilor,

Timisoara, sectia Contabilitate si Informatica de Gestiune, diploma de master in domeniu, si in
prezent, doctorand in contabilitate.
Sfeia Dorel si Baban Ovidiu, sunt cei doi medici veterinari care au fost recrutati prin programul de
ocupare a fortei de munca, ei fiind anterior someri. Ambii sunt absolventi ai Facultatii de Agronomie
din Timisoara, specializarea Medicina Veterinara.
Cei doi medici si ingrijitorii, lucreaza in doua schimburi pentru a se putea asigura supravegherea
constanta a iepurilor din ferma, evitandu-se astfel, eventualele incidente.
Ingrijitorii au fost selectati tot prin programul de ocupare a fortei de munca, pentru aceste posturi
nefiind necesare anumite calificari.
Pentru ca angajatii sa fie motivati si sa isi indeplineasca bine sarcinile, societatea va rasplati
eforturile acestora prin acordarea celui de-al treisprezecelea salariu, iar in perioada sarbatorilor se
vor acorda prime, bonuri cadou sau diferite bonusuri, in functie de productivitatea fiecarui angajat in
parte.

VII. Costuri pentru inceputul afacerii si capitalizare

Valoarea investitiei initiale am estimat-o la suma de 400.000 lei. Datorita faptului ca asociatul are
varsta de 35 de ani, a putut accesa fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeana in valoare de
320.000 lei, restul de 80.000 lei sunt contributie proprie.

VIII. Plan financiar

Previzionarea veniturilor

Previzionarea efectivului de iepuri:

- efectivul de pornire: 1.000 femele si 100 masculi
- numar mediu fatari iepuroaice pe an: 4
- fatari totale pe an: 4.000
- media iepurilor fatati de o iepuroaica: 8
- iepuri obtinuti in total per an: 32.000
- pierderi: 15%, adica 4.800 iepuri
- efectivul de iepuri obtinuti = 32.000 4.800 = 27.200
- 500 femele si 50 masculi se retin in vederea introducerii la reproductie in anul II de activitate
- efectivul de iepuri valorificati = 27.200 550 = 26.650 iepuri
Asadar, ferma va avea urmatoarele venituri anuale din vanzarea efectivului de iepuri:
26.650 iepuri * 3.8 kg / iepure * 30 lei / kg = 3.038.100 lei

Previzionarea cheltuielilor

Cheltuieli cu salariile

Contributii datorate la stat pentru salarii: 28.55%

Total cheltuieli anuale cu salariile: 350.400 * 1.2855% = 450.439 lei

Cheltuieli cu alimentatia iepurilor, inclusiv TVA

Zilnic se vor utiliza, in medie, 28 baloti lucerna din productie proprie, consideram costul unui balot la
pretul de 7 lei.
Cheltuieli cu lucerna: 365 zile * 28 baloti / zi * 7 lei / balot = 71.540 lei / an
Un iepure adult mananca aproximativ 80 gr cereale /zi (amestec de grau, orz, srot floarea soarelui si
foarte putin porumb).
1.100 iepuri maturi * 0.08 kg cereale / zi = 88 kg cereale / zi
Cheltuieli cu cerealele: 365 zile * 88 kg / zi * 1 leu / kg = 32.120 lei / an
Puii raman in grija mamei pana la varsta de 45 zile, de aceea trebuie sa aducem un surplus de
hrana mamei, aproximativ 20 gr / zi.
Cheltuieli cu surplusul de cereale:
1.000 iepuroaice * 45 zile * 0.02 kg / zi * 1 leu / kg = 900 lei / ciclu de crestere
Datorita faptului ca am luat in calcul 4 fatari pe an, cheltuielile anuale cu surplusul de cereale al
iepuroaicelor, devin:
4 * 900 lei = 3.600 lei / an
Dupa 45 de zile puii sunt intarcati si hraniti separat, un pui consuma aproximativ 50 gr cereale pe zi /
pui.
Cheltuieli cu hrana puilor pana la sacrificare:
45 zile * 0.05 kg / zi * 27.200 iepuri = 61.200 lei / ciclu de reproductie
Cheltuieli anuale cu hrana iepurilor (atat a celor maturi cat si a efectivului produs in cele 4 cicluri de
reproductie):
71.540 lei + 32.120 lei + 3.600 lei + 61.200 lei = 168.460 lei

Cheltuieli cu intretinerea fermei, inclusiv TVA

Total cheltuieli:
450.439 lei + 168460 lei + 19.200 lei = 638099 lei
Vom lua in calcul si o alta categorie de cheltuieli, si anume, cheltuieli neprevazute in proportie de
15% din valoarea totala a cheltuielilor, acesti bani se vor folosi pentru achizitionarea vaccin-urilor
necesare atat pentru pui cat si pentru efectivul matur, si, bineinteles pentru alte cheltuieli
neprevazute ce pot aparea pe parcursul desfasurarii activitatii in cadrul fermei.
Cheltuieli neprevazute: 15% * 638099 lei = 95714 lei
Cheltuieli anuale totale: 638099 lei + 975714 lei = 733.813 lei
Venituri anuale totale: 3.038.100 lei
Cheltuieli anuale totale: 733.813 lei
Profit brut = 3.038.100 lei 733.813 lei = 2304287 lei
Profit net = profitul brut impozitul pe profit (16%) = 1.935.601 lei
In concluzie, toate aceste informatii fiind atent detaliate si analizate, putem afirma cu
convingere ca acest proiect este fezabil si poate fi implementat, reusita proiectului neputand
fi contestata.

Cultivarea ciupercilor Plan de afaceri

Acest model plan de afaceri a fost facut folosind

urmatorul model tip de plan de afaceri.
I. Cuprinsul planului de afaceri
I.

Cuprins

II.

O descriere generala a afacerii

III. Produse si servicii

IV. Plan de Marketing
V.

Plan operational

VI. Management si organizare

VII. Costuri pentru inceputul afacerii si capitalizare
VIII. Plan financiar

II. O descriere generala a afacerii

In urma studiilor efectuate, am ajuns la concluzia ca infiintarea unei ciupercarii prezinta reale sanse
de reusita. Momentan pe piata din Romania cererea pentru ciuperci este de 26 de ori mai mare
decat oferta pentru acest produs.
Nefiind o cultura foarte complicata, dorim sa ne axam pe producerea de ciuperci in sistem intensiv,
care urmeaza sa le livram marilor supermarket-uri din Timisoara, cu care am negociat contracte de
colaborare.

Principalele noastre obiective sunt:

Anul I de activitate: obtinerea unui profit net de minim 100.000 lei.
Anul II de activitate: cresterea profitului net cu 50%.
Anul III de activitate: cresterea profitului net cu 75%.
Anul IV de activitate: cresterea profitului net cu 100%
Anul V de activitate: obtinerea unei cote de piata de 30%.
Produsul nostru este adresat tuturor consumatorilor de ciuperci, adica majoritatea persoanelor
interesate de o alimentatie sanatoasa, in mod indirect, clientii nostrii vor fi si restaurantele din
Timisoara (majoritatea isi fac aprovizionarea cu ciuperci din supermarket-uri), deoarece folosesc
ciupercile in diferite preparate.
Din punct de vedere al segmentului pe care ne vom dezvolta activitatea, acesta prezinta tendinte de
crestere, momentan, consumul mediu pe cap de locuitor in Romania este de aproximativ 200 grame
ciuperci / an, dar se preconizeaza o crestere a consumului de pana la 1.5 / 2 kilograme / an pe cap
de locuitor in urmatorii ani.
Afacerea va fi condusa de cei 2 asociati, care participa in mod egal, atat la investitia initiala, cat si pe
parcursul dezvoltarii afacerii.

III. Produsul

Ne propunem sa cultivam ciupercile Pleurotus, care au regim nutritional lignicol celulotic, ele fac
parte din Ordinul Agaricoles, impreuna cu ciuperca Agaricus Bisporus, insa cu deosebiri marcante
intre ele. Din familia Pleurotus amintim:Pleurotus Ostreatus, Pleurotus Florida, Pleurotus Sajor
Caju, Pleurotus Djamor, si, o serie larga de hibrizi, obtinuti dupa ani grei de cercetari atat pe plan
international cat si in tara, rezultand tulpini foarte rezistente cu precocitate ridicata, avand o eficienta
economica superioara.

Detalierea principalelor soiuri:

Pleurotus Ostreatus este o ciuperca de cultura, cu palaria de culoare vanata, termic criofila,
raspandita sub numele de Pastravul de Fag sau Burete de Fag si necesita la fructificare o
temperatura de 10C 16C.

Pleurotus Florida este o ciuperca de cultura de culoare crem, cu un regim termic termofil,
necesitand o temperatura la fructificare de 20C 23C. Este foarte apreciata atat de cultivatori,
datorita costurilor energetice scazute, cat si de consumatori, pentru aroma placuta.
Pleurotus HK 35, este un hibrid de inalta calitate, obtinut de vecinii nostri maghiari, care a reusit sa
se impuna in Romania in detrimentul altor hibrizi performanti creati de cercetatori romani. HK 35 are
palaria de culoare crem deschis si prezinta avantajul ca se comporta foarte bine atat la temperaturi
scazute 10C 12C, cat si ridicate 22C 24C, nefiind pretentioasa din acest punct de vedere.
Palaria este puternic excentrica si situata asimetric fata de picior, adesea in forma de scoica, cu
latimea de 5 15 cm, carnea sau pulpa palariei este compacta, consistenta la exemplarele ajunse la
maturitate.
Pleurotus Djamor este o specie de culoare roz, foarte atragatoare atat prin nuanta deosebita cat si
prin aroma placuta care se obtine in urma conservarii. In cultura emana un miros puternic,
temperatura ideala pentru fructificare este de 21C 22C. Aceasta ciuperca foarte apreciata peste
tot, se cultiva rar in Romania.
Noi am ales sa cultivam soiul hibrid Pleurotus HK 35, deoarece, in cultura acesteia cerintele pentru
producerea intensiva sunt cele mai reduse, si, este unul dintre soiurile cu cel mai mare randament
de fructificare.
Cultivarea si cresterea ciupercilor Pleurotus HK 35
Tehnologia de cultura este foarte simpla, pentru insamantare se foloseste miceliu granulat, care se
amesteca cu substratul nutritiv in proportie de 2-5% din greutatea lui. In sistemul de cultura intensiv,
cazul nostru, vom practica circa 6-8 cicluri pe an, preconizam sa realizam o productie de 200 300
kg ciuperci / tona de substrat.
Tehnologia de cultura a ciupercilor Pleurotus HK 35 se rezuma la:
- stabilirea substratului nutritiv reteta compost
- umectarea materiilor
- pasteurizarea termica a compostului
- insamnatarea cu miceliu

- incubarea
- fructificarea recoltarea ciupercilor.
Detalierea etapelor:
Prepararea compostului toate materiile prime ce depasesc 3-4 cm. sunt tocate, materiile prime se
umecteaza pentru realizarea unei umiditati mari (100%) care sa asigure necesarul de apa in
dezvoltarea ciupercilor. Paiele se maruntesc la dimensiuni intre 1- 3 cm si formeaza un substrat
foarte bun in reteta finala, care in cazul nostru este
- paie de grau 95%
- amendamente (ipsos, creta furajera sau var) 5%
Dupa umectare, urmeaza pasteurizarea termica, amestecarea si omogenizarea substratului nutritiv,
inclusiv amendamentul calciu ( ipsos / var / creta furajera). Aceasta operatie are rolul de a
dezinfecta substratul pentru ciuperci, astfel incat acesta sa fie liber de daunatori, insa nu sterilizat
pentru a nu distruge substantele carbonice usor asimilabile si flora microbiana existenta in substrat,
care ajuta la cresterea miceliului si dezvoltarea ciupercilor.
Un alt aspect foarte important de care tinem cont este faptul ca, inainte de tratarea termica,
amestecul omogenizat in prealabil, este lasat la inmuiere pe platforme, in jur de 1-2 zile.
In apa de imbibare punem preventiv o cantitate de 80 grame Bavistin la 1.000 kg material. Dupa
aceasta operatie, materialul il lasam la racit si scurs pana ajunge la temperatura de 21-24C si
umiditatea de 75-80%, cand se poate incepe insamantarea.
Insamantarea cu miceliu prima etapa este cantarirea compostului si analizarea calitatii acestuia,
verificandu-se respectarea urmatoarelor valori:
- temperatura 21-24C
- umiditatea 75 80%
- PHul 5 7
Insamantarea se realizeaza automat cu utilaje speciale avand capacitati medii de 5 tone / compost /
h. Materialul insamantat se pune in saci cu dimensiunile de: h 70/100 cm, diametrul 25 30 cm si
grosimea 0.1 mm.
Incubarea miceliului - perioada de incubare incepe din momentul insamantarii miceliului si se
considera terminata cand sacii s-au albit, respectiv miceliul s-a impanzit, si urmeaza aparitia
primordiilor (faza fructificarii).
Ciupercile Pleurotus HK 35 necesita la incubare o temperatura situata in jurul valorii de 20- 22 C,
pe durata a 10 15 zile.

In timpul incubarii este interzisa pulverizarea de apa direct pe saci, dar este necesara mentinerea
umiditatii la valoarea de 65 70 %, asadar, am montat dispozitive speciale cu diuze pe tavan care
vor asigura necesarul de umiditate prin pulverizare de vapori de apa.

Sacii nu trebuie sa fie lipiti unul de altul pentru a nu se autoaprinde, prezentand pericolul cresterii
temperaturii, cu consecinta distrugerii miceliului, pentru rezolvarea acestui aspect am amenajat hala
cu rafturi pentru depozitarea corespunzatoare a sacilor.
Lumina nu este necesara pentru cresterea miceliului, astfel ca, in aceasta perioada, lumina se va
folosi numai pentru orientare in interior. Aerisirea este redusa, executandu-se 2 schimburi de aer pe
zi fiecare a cate 1 ora, curentii nu depasesc 0.2 m/s.
Dupa 18 20 zile de la insamantare, perioada de incubare se considera terminata si urmeaza o faza
de maturizare, iar o data cu aparitia primordiilor prin orificiile sacului incepe perioada fructificarii.
Aparitia primordiilor impune si factorul lumina, care este indispensabil pentru dezvoltarea
carpoforilor. Intensitatea luminii si perioada de iluminare sunt realizate cu ajutorul becurilor reci
(fluorescente) de nuanta albastruie, cu norma unui neon de 36 W pentru 2-3 mp. Necesarul de
lumina este de 8 10 ore pe zi.
Punem un mare accent pe respectarea conditiilor de microclimat ventilatie temperatura
umiditate intensitatea luminii deoarece, o dereglare, sau depasire a valorilor recomandate, duce
inevitabil la scaderea drastica a productiei, pana la compromiterea totala.

Tratamentul bolilor si daunatorilor

In cultura ciupercilor, exista posibilitatea contaminarii cu diferiti agenti patogeni si organisme
daunatoare. Numeroase boli pot influenta aparitia si dezvoltarea unor mucegaiuri sau diferite
ciuperci competitoare.
In continuare vom prezenta pe scurt diferite boli, daunatori, mucegaiuri, acarieni sau nematozi ce se
intalnesc in cultura ciupercilor.
In categoria boli ciuperci, mucegaiuri, ciuperci parazite si competitoare se intalnesc:
- pata bacteriana sau pata de bronz (Pseudomonas tolaasii)
- boala de ghips alba (Monilia fimicola)
- mucegaiul galben (Myceliophtora sulphurea)

- mucegaiul verde (Trichoderma viride, Penicillium sp., Aspergillus sp.)

- mucegaiul brun (Phymatotrichum sp.)
- mucegaiul verde-masliniu (Chaetomium olivaceum)
- ciuperci cerneala 1 (Coprinus comatus, Coprinus filamentarius)
- ciuperci cerneala 2 (Catramentarius sp.)
Pe langa aceste boli si acesti daunatori, in cultura ciupercilor se intalneste frecvent si stroma
miceliana, ce reprezinta o crestere abundenta de miceliu, si formeaza o crusta impenetrabila pentru
viitoarele ciuperci.
Cei mai frecventi daunatori ce pot provoca daune importante sunt: nematozi, puricii ciupercilor,
acarieni, tantari ciupercilor, mustele ciupercilor si viermii substratului.
O statistica generala a acestora este:
- nematozi Dytilenchus myceliophagus
- acarieni Tyrophagus putrescentiae Pygmephorus mesembrine
- puricii ciupercilor Tisanurea cenusie Hypogastrura manubrialis
- mustele ciupercilor (cea mai cunoscuta) Drosophila funebris Heteropeza pygmea Megaselia
nigra sau musca gheboasa.
Acesti daunatori sunt extrem de frecventi in spatiile de cultura a ciupercilor, provocand daune
insemnate in cazul tratamentelor gresite sau ineficiente. Pentru a evita acest lucru, vom efectua
tratari preemergente ale compostului si vom efectua analize la intervale regulate de timp in vederea
stabilirii gradului de prezenta al daunatorilor.
Tinand cont de preturile de comercializare practicate la ciuperci, pe piata si in magazine, am luat in
calcul valorificarea productiei la pretul de 6 lei / kilogram datorita faptului ca marfa este preluata in
sistem en-gross.

IV. Plan de Marketing

Din punct de vedere al analizei pietei de desfacere, am efectuat doua tipuri de analize, una primara
si una secundara. In cadrul analizei primare am efectuat investigatii privind pretul de comercializare
al ciupercilor in varianta en-gross si care este cantitatea ce poate fi absorbita pe piata.
In urma analizei secundare, adica in urma consultarii informatiilor publice de specialitate am alcatuit
o baza de date privind cele mai indicate metode de cultura pentru ciupercile Pleurotus HK 35.
Aspecte privind metoda de cultura aleasa de noi si multe alte detalii, au fost prezentate in cea de a
3-a parte a planului de afaceri, in capitolul Produsul.

Economie

Piata noastra de desfacere este reprezentata de orasul Timisoara, in marimi absolute, acesta are o
populatie de aproximativ 312.000 locuitori. Sa presupunem ca piata nostra tinta este de 70% din
marimea pietei totale, adica aproximativ 218.400 potentiali consumatori ai produsului.
Conform informatiilor de care dispunem, in proportie de peste 90%, ciupercile din hypermarket-uri
sunt din import, pentru ca in Romania oferta de ciuperci este situata mult sub nivelul cererii, mai
exact cererea este de 26 ori mai mare decat oferta.
Capacitatea totala de absorbtie a produsului pe piata orasului Timisoara este de:
0.2 kg / an / persoana * 218.400 persoane = 43.680 kg / an
Dupa cum am mentionat si in prima parte a acestui plan de afaceri, consumul mediu pe cap de
locuitor in alte state din Uniunea Europeana, se situeaza intre 1.5 2 kg / an / persoana.
Presupunem un consum mediu viitor pe cap de persoana de 1.5 kilograme in urmatorii 5 ani,
capacitatea totala de absorbtie devine:
1.5 kg / an * 218.400 persoane = 327.600 kg / an
Asadar, preconizam pentru urmatorii 5 ani, o crestere a pietei tinta de 15%, in urma cresterii
consumului mediu pe cap de locuitor de la 200 grame / an in prezent, la 1.5 kilograme / an, in
urmatorii 5 ani.

Caracteristicile si beneficiile consumului constant de ciuperci

Consumul regulat de ciuperci are beneficii importante pentru organismul uman. Persoanele care
obisnuiesc sa introduca in alimentatia lor zilnica si ciupercile, sunt mult mai ferite de a dobandi unele
afectiuni grave cum sunt asteniile, cancerul mamar, anemiile sau alte boli provocate de slabirea
sistemului imunitar.
Ciupercile contin toate vitaminele si mineralele de care organismul nostru are nevoie pentru a
functiona sanatos (proteine, fier, potasiu, acid folic, vitamina A, B1, B2, C, D si zinc). Totodata, dintre
toate legumele existente, se considera ca ciupercile sunt cel mai bun substitut pentru carne, ele fiind
si mult mai usor de digerat.

In alta ordine de idei, ciuperciile au excelente proprietati conferite de antioxidanti, ceea ce le

transforma in alimente minune in terapiile anti-cancer. Intr-un studiu interesant publicat in
Jurnalul de Endocrinologie, autorii, au afirmat ca numarul de lipide este la fel de mic ca si nivelul de
insulina, stimulat de proprietatile unor ciuperci, transformandu-le intr-un excelent supliment in
procesul de slabire, ca de altfel si tratamentul pentru diabetici.

Gratie continutul de potasiu, ciupercile, ajuta in reglarea tensiunii arteriale. Insa, nu este singurul
beneficiu adus starii de sanatate, bogate in zinc, acestea lupta impotriva anxietatii si stresului.
Sintetizarea continutului ciupercilor, la un consum de 100 grame:

- 16 mg de vitamina B9;
- 3,6 mg de vitamina B3;
- 1,5 mg de vitamina B5;
- 0,4 mg de vitamina B2;
- 0,1 mg de vitamina B1;
- 0,1 mg de vitamina B6;
- 0,3 mg de cupru;
- 0,5 mg de fier;
- 9,0 mg magneziu;

- 86,0 mg de fosfor;
- 318 mg potasiu;
- 9,3 mg seleniu;
- 0,5 mg zinc si fibre.
Dupa cum se poate observa, ciupercile contin suficienti nutrienti pentru o alimentatie echilibrata.
Recomandarea specialistilor: consumati cate 3 ciuperci pe zi pentru a asigura organismului doza
zilnica de vitamina B12.

Consumatorii

Dupa cum am vazut anterior, ciupercile sunt recomandate tuturor persoanelor, mai ales celor care
au anumite afectiuni, sau, trebuie sa tina o dieta bazata pe un consum redus de calorii.
O analiza detaliata a consumatorilor, presupune detalierea acestora pe grupe de varsta, nivelul de
venit, clasa sociala, ocupatia, nivelul de educatie si alte caracteristici. Datorita beneficiilor
consumului de ciuperci, nu este necesara o detaliere foarte atenta a acestor grupe delimitative,
pentru ca, asa cum am mai spus, consumul este recomandat pentru toate persoanele, indiferent de
varsta, sex, ocupatie etc.
Produsul nostru se adreseaza, momentan, locuitorilor orasului Timisoara care isi fac aprovizionarea
din urmatoarele hypermarket-uri: Metro (2 magazine), Selgros (2 magazine), Real (3 magazine) si
Auchan (1 magazin).

Competitia

In urma analizei noastre nu am gasit concurenti directi pentru noi, din punct de vedere al productiei
de ciuperci, majoritatea comerciantilor de ciuperci nu se axeaza pe o cultura intensiva a acestora, ci
mizeaza pe culturi sezoniere, si isi valorifica marfa in special pe pietele din oras, asadar, in zona
noastra, avem concurenta zero pentru acest tip de activitate.

Promovare

Din punct de vedere al promovarii, am ales sa aplicam metoda contactarii directe a reprezentantilor
hypermarket-urilor, care s-au aratat foarte receptivi la oferta noastra de colaborare, astfel reusind sa
negociem contracte de preluare a ciupercilor la pretul de 6 lei / kilogram.

Locatia

In ceea ce priveste locatia ciupercariei in discutie, aceasta se va situa pe un teren din zona
marginala a orasului Timisoara.

Administrarea sumelor ce trebuiesc incasate

Dupa cum am mentionat, ciupercile vor fi preluate de la sediul ciupercariei saptamanal, de fiecare
magazin in parte. Sunt 8 magazine cu care avem contracte de colaborare in prezent, si care
achizitioneaza o cantitate saptamanala de 200 kilograme.
Asadar, cantitatea preluata este de 1.600 kilograme ciuperci Pleurotus Hk 35, la pretul de 6 lei /
kilogram, plata facandu-se pe loc.
Aceasta genereaza un cashflow saptamanal de 9.600 lei si un cashflow lunar de 38.400 lei. Am ales
aceasta modalitate de plata ca sa ne putem acoperii in mod constant cheltuielile lunare.

Administrarea sumelor ce trebuiesc platite

Lunar, avem urmatoarele cheltuieli:
- cheltuieli cu salariile, inclusiv contributiile datorate la stat pentru fondul de salarii: 16.583 lei
- cheltuieli cu intretinerea ciupercariei, inclusive TVA: 2.000 lei / luna.
Dupa cum se poate observa, cheltuielile lunare totale sunt de 18.583 lei, care se platesc din
incasarile lunare, in suma de 38.400 lei, ramanand o diferenta pozitiva de cashflow in valoare de
19.817 lei.

Canalele de distributie
Marfa va fi preluata in mod direct, de la sediul ciupercariei.
V. Plan operational

Productia

Produsul ce urmeaza sa il comercializam, va fi produs in propria noastra cipercarie, in urma

contractelor negociate, ne-am angajat sa asiguram cantitatea de 2.000 kg ciuperci pe saptamana,
ciupercile vor fi preluate de la sediul ciupercariei de un angajat al fiecarui magazin in parte.

Dupa o profunda analiza si in urma consultarii diversilor specialisti, am aflat ca pentru a produce
cantitatea de ciuperci mai sus mentionata, este necesar sa insamantam cu micelii aproximativ
10.000 kilograme compost (precizare: compostul va fi preparat de noi, conform retetei prezentate in
partea III a acestui plan de afaceri).

Productia de Pleurotus HK 35 variaza intre 20 30 kilograme / 100 kilograme compost.

Am efectuat insamantarea miceliilor in serii, pentru a se putea obtine o cantitate saptamanala de

2.000 kg. Cantitatea totala a compostului insamantat este de 40.000 kg, cate 10.000 kg in fiecare
camera de cultura.
Locatia
Ciupercaria se va construii pe un teren din zona marginala a Timisoarei, ea va fi formata initial din 4
camere de cultura, cu suprafata de 50 metrii patrati fiecare.

Terenul dispune de urmatoarele utilitati: curent trifazic, drum de acces, apa de la retea. In afara
camerelor de cultura, constructia va mai cuprinde si un birou, locatie pentru centrala (in vederea

asigurarii temperaturii optime, necesare realizarii unei productii crescute), camera frigorifica si spatiu
social pentru muncitori (vestiare si mini-sala de mese).

Personal
Pentru buna desfasurarea a activitatii ciupercariei, societatea are ca si personal :
- un manager;
- un contabil;
- un tehnolog;
- 5 muncitori.
Toti angajatii lucreaza in regim normal de lucru, si anume 8 ore / zi. Managerul are si rolul de
administrator, reprezinta societatea fata de autoritatiile de stat, terti si in justitie, efectueaza toate
actele de administrare si gestionare a societatii, avand toate competentele necesare pentru a
actiona in numele societatii, pentru a autoriza actele si operatiunile de gestiune si orice acte de
dispozitie. Managerul deschide conturi in lei si valuta si poate utiliza fondurile financiare ale
societatii, gestionandu-le in interesul obiectivelor societatii.

Tehnologul este specialist in cultura ciupercilor, principalele sale indatoriri fiind urmarirea bunei
desfasurari a activitatii muncitorilor si alegerea celor mai bune solutii pentru rezolvarea potentialelor
probleme ce pot aparea. Selectarea acestuia a fost facuta printr-un site de recrutare, iar decizia de
angajare a fost luata de comun acord de cei doi asociati, in urma analizarii cv-ului si testarii
cunostiintelor in domeniu la sediul ciupercariei.
VI. Management si Organizare
Management
Ciupercaria va fi reprezentata de cei doi asociati, si anume Ivanis Dorel si Marcu Octavian, partea
de administrare a acestei afaceri ii revine managerului Pantea Adrian, absolvent al Facultatii de
Economie si Administrare a Afacerilor, specializarea Management Financiar, cu experienta in
conducerea unei firme de 3 ani.

Managerul, din punct de vedere al cunostiintelor teoretice, are si diploma de masterat in domeniul
Administrarea Financiara a Afacerilor, din cadrul facultatii mai sus mentionate. Cunostiintele
teoretice si experienta in conducerea unei afaceri il recomanda drept cel mai bun candidat pentru
acest post, de aceea, asociatii si-au dat acordul pentru angajarea sa.

Ca principale atributii, managerul reprezinta societatea fata de autoritatiile de stat, terti si in justitie,
efectueaza toate actele de administrare si gestionare a societatii, avand toate competentele
necesare pentru a actiona in numele societatii, pentru a autoriza actele si operatiunile de gestiune si
orice acte de dispozitie.

Organizare
Toti angajatii lucreaza in regim normal de lucru, si anume 8 ore / zi. In cazuri deosebite, daca se
efectueaza ore suplimentare, acestea vor fi platite normal, la care de adauga un spor de 50% pentru
fiecare ora lucrata in acest regim.
Personalul:
- un manager;
- un contabil;
- un tehnolog;
- 5 muncitori.
Managerul are in subordine directa contabilul si tehnologul, iar tehnologul raspunde de munca
desfasurata de cei 5 muncitori.

Contabilul, Mazilu Marius este absolvent al Facultatii de Economie si Administrare a Afacerilor,

Timisoara, sectia Contabilitate si Informatica de Gestiune, diploma de master in domeniu, si in
prezent, doctorand in contabilitate.

Tehnologul este specialist in cultura ciupercilor, principalele sale indatoriri fiind urmarirea bunei
desfasurari a activitatii muncitorilor si alegerea celor mai bune solutii pentru rezolvarea potentialelor
probleme ce pot aparea. Selectarea acestuia a fost facuta printr-un site de recrutare, iar decizia de

angajare a fost luata de comun acord de cei doi asociati, in urma analizarii cv-ului si testarii
cunostiintelor in domeniu, la sediul ciupercariei.

Muncitorii au fost selectati prin programul de ocupare a fortei de munca, pentru aceste posturi
nefiind necesare anumite calificari.

Pentru ca angajatii sa fie motivati si sa isi indeplineasca bine sarcinile, societatea va rasplati
eforturile acestora prin acordarea celui de-al treisprezecelea salariu, iar in perioada sarbatorilor se
vor acorda prime, bonuri cadou sau diferite bonusuri, in functie de productivitatea fiecarui angajat in
parte, si asa cum am mai mentionat, daca se lucreaza suplimentar se va acorda un spor de 50% pe
ora, pentru intervalul lucrat in acest regim.

VII. Costuri pentru inceputul afacerii si capitalizare

Valoarea investitiei initiale am estimat-o la suma de 100.000 euro. Ambii asociati vor contribuii cu
cate 50.000 de euro fiecare.

Am luat in calcul o amortizare liniara a investitiei pe o perioada de 20 ani, amortizarea anuala fiind
de 5.000 euro.

Sfat: se poate beneficia de fonduri nerambursabile prin sprijinul statului, Programul National de
Dezvoltare Rurala Masura 121 Modernizarea exploatatilor agricole sau Masura 123 Cresterea
valorii adaugate la produsele agricole.

Structura investitiei:
- suprafata de cultura: 200 mp (4 camere de cultura a cate 50 mp fiecare)

- costurile constructiei camerelor de cultura: 200 mp * 130 euro / mp = 26.000 euro (in urma
analizarii preturilor practicate in sectorul constructiilor, costul aproximativ este de 130 euro / mp)
- dotarea cu rafturi a camerelor de cultura: aproximativ 20.000 euro (pret pe mp la rafturi din
aluminiu: aprox 30 euro / mp)
- sistem de conditionare / ventilatie, format din vaporizator cu camere de aer proaspat, camera de
racire, camera de incalzire, distributie aer, fante de suprapresiune: 1 bucata costa aproximativ 5.600
euro; 4 * 5.600 = 22.400 euro
- sistem de comanda si control pentru o camera cu senzori temperatura aer / compost, pompa CO2,
computer central: 1 bucata costa aproximativ 3.800 euro; 4 * 3.800 = 15.200 euro
- centrala termica: aproximativ 3.000 euro
- sistem de umidificare: aproximativ 1.000 euro
- achizitie parcela 1.000 mp, la pretul de 10 euro / mp: 10.000 euro

VIII. Plan financiar

Previzionarea veniturilor
- contracte negociate cu 8 magazine
- 200 de kg preluate saptamanal de fiecare magazin
- 1.600 kg saptamanal
- 6.400 kg / luna
- 76.800 kg / an
Venituri anuale: 76.800 kg / an * 6 lei / kg = 460.800 lei
Previzionarea cheltuielilor
Cheltuieli cu salariile

Contributii datorate la stat pentru salarii: 28.55%

Total cheltuieli anuale cu salariile: 154.800 * 1.2855% = 198.995 lei / an
Cheltuieli cu intretinerea fermei, inclusiv TVA

Cheltuieli cu achizitionarea materiilor prime pentru prepararea compostului: 15.000 lei / an

Total cheltuieli:
198.995 lei + 24.000 lei + 15.000 lei = 237.995 lei

Vom lua in calcul si o alta categorie de cheltuieli, si anume, cheltuieli neprevazute in proportie de
20% din valoarea totala a cheltuielilor.
Cheltuieli neprevazute: 20% * 237.995 lei = 47.599 lei
Cheltuieli anuale totale: 237.995 lei + 47.599 lei = 285.594 lei
Venituri anuale totale: 460.800 lei
Cheltuieli anuale totale: 285.594 lei
Profit brut = venituri cheltuieli = 175.206 lei
Profit net = profit brut impozit pe profit = 175.206 28.033 = 147.173 lei

Din profitul net se scade amortizarea anuala in suma de 5.000 euro, adica 21.000 lei (calculata la
cursul BNR de schimb euro leu din data de 10 martie 2011). Profitul net ramas in urma acestei
operatiuni este de 126.173 lei.
Sfat: este indicat sa se pastreze toate informatiile care au fost baza dumneavoastra de calcul, in
cazul in care afacerea se indeparteaza de ceea ce ati planuit, trebuie sa puteti accesa acele
informatii pe baza carora ati luat anumite decizii.
In concluzie, toate aceste informatii fiind atent detaliate si analizate, putem afirma ca acest
proiect este fezabil si poate fi implementat.
Norme legale pentru comercializarea si cultivarea ciupercilor le gasiti aici.