Curs 11 PDF

CURS 11
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
COMPOZITIA IN ARHITECTURA
| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH
notiunile de proportie si scara, aflate intr-o stransa legatura. In timp ce scara se refera la dimensiunile unui obiect fata de un standard de referinta sau la dimensiunile un
UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII
COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT
Aceasta relatie poate fi nu numai numai de marime ci si de cantitate sau nivel. Daca in mod obisnuit avem de ales intre cateva alternative cand determinam proportiile u
PROPORTII SI SCARA

PROPORTIE SI SCARA
Notiunile de proportie si scara sunt intr-o stransa legatura.
Scara se refera la dimensiunile unui obiect fata de un standard de referinta
sau la dimensiunile unui altui obiect.
Proportia se refera la relatiile armonioase intre partile unui obiect, sau intre o
parte si intreg.
Relatiile pot fi nu numai numai de
marime ci si de cantitate sau nivel.
In mod obisnuit, cand determinam
proportiile unor obiecte, avem de
ales intre cateva alternative:
o parte dintre acestea ne sunt date
de natura materialelor, altele
rezulta din modul in care elementele
cladirii raspund fortelor sau modul
in care sunt realizate.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PROPORTII MATERIALE
Toate materialele in arhitectura
au proprietati distincte de
elasticitate, duritate si
durabilitate. Deasemenea
exista o limita de rezistenta la
solicitati a fiecarui material
dincolo de care se produce
ruperea, spargerea sau
distrugerea. Solicitarile in
materiale rezultat al fortelor
de gravitatie cresc odata cu
dimensiunile. Drept rezultat
exista o limita pana la care
aceste dimensiuni pot creste.
Orice material are proportii rationale proprii care deriva din modul in care
poate face fata solicitarilor. Caramizile, de exemplu, rezista la compresiune
aceasta rezistenta fiind proportionala cu densitatea. Astfel de materiale au
nevoie de volum pentru a rezista solicitarilor. Un material cum este otelul
este rezistent si la compresiune si la intindere, putand fi conformat si ca
elemente liniare (grinzi, stalpi) dar si planare.
PROPORTII SI SCARA

PROPORTII STRUCTURALE
In arhitectura, elementele structurale

sunt destinate sa deschida spatiile si
sa transmita incarcarile prin
elementele verticale catre fundatiile
cladirii. Marimea si proportiile acestor
elemente sunt legate direct de
sarcinile structurale la care trebuie sa
faca fata si pot astfel sa devina
indicatori vizuali ai marimii si scarii
spatiilor pe care le inchid.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA

Grinzile transmit incarcarile pe orizontala

deasupra spoatiului pana la elementele
verticale. Daca deschiderea sau incarcarea
sporesc, proportional sporesc si
dimensiunile grinzilor. Altfel deformarea
grinzilor poate depasi limita de rezistenta
a materialului si grinzile se pot rupe.
Rezistenta sporeste proportional cu
dimensiunile. Latimea grinzii este un
element critic si raportul intre latimea
grinzii si deschidere poate fi un indicator
privind rolul structural al grinzii.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
In mod similar, stalpii devin mai grosi pe masura ce solicitarile la care sunt
supusi sunt mai mari. Impreuna stalpii si grinzile formeaza scheletul cladirii
definind modulii spatiilor. Prin marimea si proportiile lor, stalpii si grinzile
articuleaza spatiul si dau scara si sens ierarhic structurii.
Se poate vedea asta in modul cum panele sprijina pe grinzile secundare si
acestea la randul lor pe grinzile principale. Dimensiunile sporesc pe masura
ce elementul structural suporta o incarcare mai mare si pe masura ce creste
deschiderea intre reazeme.
PROPORTII SI SCARA

Proportiile altor elemente structurale pereti portanti, plansee, arcade,
cupole ne pot oferi deasemenea indicatii pricitoare la rolul structural al
acestora in sistemul intregii cladiri precum si natura materialului din care
sunt realizate. Un perete din zidarie va fi mai gros decat unul din beton
materialul fiind mai putin rezistent. Un stalp din otel va fi ai subtire decat
unul din lemn, din aceleasi motive. O grinda din beton avand aceleasi
dimesiuni cu una din lemn va putea acoperi o deschidere mai mare.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
In momentul in care un element

structural depinde mai mult de
geometria sa decat de rezistenta
materialului din care este alcatuit
cum este cazulpanzelor subtiri
aceastea isi pierd intr-o oarecare
masura vocatia exprimarii scarii si
dimensiunilor in raport cu spatiul pe
care-l acopera.
PROPORTII SI SCARA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
MODULARE DE FABRICATIE
Multe dintre elementele
arhitecturale sunt dimensionate si proportionate nu
numai pe baza proprietatilor
structurale si functionale, ci
si ca urmare a modului in
care au fost realizate.
Elementele realizate uzinat
in serie, au dimensiuni
standardizate, impuse de
producator si stasuri.
Blochetii din beton sau caramida, de exemplu, sunt produsi modulat, fiind
stabilite reguli de modulare a constructiilor in baza acestor moduli.
Produsele rezultate din industria lemnului placaje, panouri, stratificate
sunt deasemenea realizate dupa standarde unitare.
Elementele metalice produse de industrie, componente ale elementelor
structurale metalice sunt deasemenea standardizate.
Proportiile ferestrelor si usilor sunt unificate pe industrie.
PROPORTII SI SCARA

MODULARE DE FABRICATIE
Aceasta modulare este impusa de
necesitatea ca in santier diferitele
materiale si produse rezultate din
diverse surse industriale sa se
potriveasca.
A rezultat in consecinta o modulare
standardizata pe ramura de
constructii.
Modulul de baza a fost pana de
curand imus de untatea de baza a
zidariei caramida 25cm.
In ultimii ani s-a imus modulul cu mai
larga aplicablitate 30cm.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
SISTEME MODULARE
In ciuda acestor multiple ratiuni
de standardizare, impuse formei
de natura materialului, functia
structurala sau modul de
producere industrializat,
arhitectul isi pastreaza u rad de
libertate foarte mare in ceea ce
priveste conformarea formala si
spatiala a cladirilor.
Decizia de a face o camera patrata sau oblica in plan, avand un caracter mai
intim sau dimpotriva in ceea ce priveste scara spatiului, conceperea unei
fatade impunatoare sau nu, etc. ramane la indemana arhitectului.
Probelam este: in baza caror reguli va lua decizia arhitectul ?
Daca prin tema se cere pentru un spatiu o suprafata de 400mp care va fi
proportia intre peretii ce delimiteaza spatiul respectiv ? Desigur functiunea si
natura activitatilor ce urmeaza a se desfasura in acel spatiu vor influenta
inmare masura decizia arhitectului.
O camera patrata cu cei patru pereti egali are o natura statica.
Daca se extinde pe o directie, camera devine mai dinamica.
Un spatiu rectangular defineste un loc pentru o activitate, in timp ce un spatiu
linear stimuleaza miscarea si se preteaza la a fi subimpartit.
PROPORTII SI SCARA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
SISTEME PROPORTIONALE
Un element tehnic, cum ar fi structura,

poate sa limiteze una sau mai multe
dimensiuni ale spatiului.
Contextul exterior su interior (spatii
adiacente) poate deasemenea sa
exercite anumite presiuni asupra formei.
Uneori pentru a obtine un anume efect
spatial, pentru a obtine anumite proportii,
se poate apela la tipologii spatiale
apartinand unei alte epoci.
Decizia privind conformarea poate pana la
urma sa fie luata in baza unor argumete
strict estetice, tinand de vizual in
eclusivitate.
PROPORTII SI SCARA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Perceptia noastra asupra dimensiunilor
fizice ale arhitecturii, proportiilor si
scarii, este in fapt un fenomen imprecis.
Intervin distorsionari din cauza
perspectivei, unghiului de vedere,
distantei dar si rapelurilor culturale.
Este prin urmare dificil de controlat si
prevazut efectul obtinut printr-o
anumita tratare formala de o maniera
obiectiva si precisa.
Sunt greu de sesizat mai ales micile diferente formale. In timp ce un patrat,
prin definitie, are patru laturi egale si patru unghiuri drepte, un dreptunghi
poate sa ne para a fi patrat, sau cvasi-patrat sau dipotriva foarte departe de
patrat. In functie de punctul si unghiul de vedere el poate parea lung, scurt,
inalt sau aplatizat. Folosim acest tip de termeni pentru a califica un spatiu,
dimensiunile si proportiile sale, dar aprecierea este rezultatul percepttiei care
este de multe ori departe de a fi o stiinta exacta.
PROPORTII SI SCARA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Intrebare: daca dimensiunile si proportiile prevazute intr-un proiect sunt

stabilite printr-un sistem de reguli de proportionare nu pot fi percepute in
acelasi fel de toata umea, de ce mai sunt utile sistemele de proportionare si de
ce ar avea acestea o importanta atat de mare in arhitectura ?
Raspuns: Intentia tuturor teoriilor proportiilor este de a crea un sens al ordinii
si armoniei ntre elementele compunerii vizuale.
PROPORTII SI SCARA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Dupa Euclid, un raport se refera la comparatia cantitativa intre doua lucruri

similare, in timp ce proportia se refera la comparatia intre doua raporturi.
Adoptarea unui sistem proportional inseamna, prin urmare, un raport
caracteristic, adica proportia inseamna preluarea unui acelasi raport. Deci un
sistem proportional stabileste un set de relatii vizuale intre partile unei cladiri
ca si intre parti si intreg. Desi aceste relatii nu pot fi sesizate imediat si nici
macar recunoscute ca urmare a unor experiente vizuale repetate. Dupa o
perioada de timp am putea insa sa simtim intregul in parte si invers.
PROPORTII SI SCARA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Sistemele proportinale merg dincolo de functiune si determinantele tehnice ale
formei si spatiului arhitectural, pentru a furniza ratiuni estetice pentru
dimensiunile acestora. Ele pot unifica vizual multiplicitatea elementelor intr-un
proiect de arhitectura prin aducerea tuturor partilor componente intr-o
aceeasi familie de proportii. Ele pot furniza un sens de ordine intr-o secventa
spatiala si sa sporeasca continuitatea secventei respective.
In decursul istoriei au fost dezvoltate o serie de teorii referitoare la
proportiile necesare pentru o buna arhitectura.
Notiune comuna tuturor sistemelor, de-a lungul timpului a fost crearea unui
sistem de impartire a intregului si maniera de a comunica regulile acestuia.
Desi sistemele varaza de la o perioada la alta, principiile raman aceleasi.
Teorii ale proportiei
Sectiunea de aur
Ordinele clasice
Teoriile renasterii
Modulorul (Le Corbusier)
Ken
Antropometria
Scara
PROPORTII SI SCARA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
SECTIUNEA DE AUR
Sistemele matematice de proportionare
au originea in conceptul lui Pitagora
totul este numar si in credinta ca
structura armonica a universului are la
baza anumite relatii numerice.
Una dintre aceste relatii, valabila inca
din antichitate este Sectiunea de Aur.
Grecii au observat rolul dominant pe
care-l are Sectiunea de Aur in
proportiile corpului omenesc.
Arhitectii Renasterii au explorat si ei
valentele Sectiunii de Aur in lurarile lor.
Le Corbusier si-a bazat Modulorul,
valabil si astazi, pe acelasi numar de aur.
Sectiunea de aur este definita de raportul intre doua segmente ale unei
drepte, sau de doua dimensiuni ale unei figuri plane, in care cea mai mica este
in raport cu cea mai mare, egal cu raportul dintre cea mai mare si suma lor.
a / b = b / (a+b)
PROPORTII SI SCARA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
SECTIUNEA DE AUR
Sectiunea de aur are unele proprietati

algebrice si geometrice remarcabile care
au facut sa constituie un determinant
atat in arhitectura cat si in structura
multor organisme vii. Orice progresie
care se bazeaza pe Sectiunea de Aur
este in acelasi timp aditionala si
geometrica.
O alta progresie care aproximeaza
Sectiunea de Aur este Sirul lui Fibonacci
1, 1, 2, 3, 5, 8, 13
Fiecare termen al sirului este suma
precedentilor doi termeni, raportul intre
doi termei consecutivi fiind aproximativ
egal cu Sectiunea de Aur, pe masura ce
sirul tinde spre infinit.
PROPORTII SI SCARA

SECTIUNEA DE AUR
Un dreptunghi ale carui laturi se afla intr-un raport conform Sectiunii de Aur
este cunoscut sub numele de Dreptunghiul de Aur. Daca un patrat este
construit pe latura mica a acestui dreptunghi, partea ramasa din dreptunghi va
fi mai mica dar va fi tot un dreptunghi de aur. Aceasta operatiune oate fi
repetata pentru a crea o gradare a patratelor dupa Sectiunea de Aur. Prin
aceasta transformare fiecare parte ramane similara tuturor celorlalte parti
dar si intregului.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
SECTIUNEA DE AUR
Desenele din aceasta plansa

ilustreaza schema de crestere
prin aditionare si geometrica a
progresiilor bazate pe Sectiunea
de Aur.
PROPORTII SI SCARA

SECTIUNEA DE AUR
Cele doua analize grafice

ilustreaza utilizarea Sectiunii de
Aur in proportionarea fatadei la
Parthenon. Este interesant de
observat ca desi ambele analize
pornesc de la incadrarea fatadei
intr-un dreptunghi de Aur, fiecare
variaza prin abordarea prin care
se probeaza utilizarea Sectiunii
de Aur si efectul acesteia asupra
dimensiunilor si distribuirii
elemetelor in cadrul fatadei
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA

SECTIUNEA DE AUR
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA

SECTIUNEA DE AUR
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA

SECTIUNEA DE AUR
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
LINII REGULATOARE
Daca diagonalele a doua dreptunghiuri sunt perpendiculare intre ele, acest

fapt este un indiciu ca cele doua dreptunghiuri au proportii similare.
Diagonalele ca si liiile care indica aliniamentul comun al unor elemente se
numes lni regulatoare. Le-am vazut in cazul Sectiunii de Aur dar ele pot fi
utilizate deasemenea pentru a controla proportiile si plasarea elementelor
si in alte sisteme proportionale.
PROPORTII SI SCARA

LINII REGULATOARE
In Vers une Architecture Corbu
spunea urmatoarele:
O linie regulatoare este o asigurare
impotriva capriciului; este un mijloc
de verificare ce poate ratifica
orice lucrare creata cu fervoare
Ea confera unei lucrari calitatea de
ritm. Linia regulatoare aduce intr-o
forma tangibila matematica, dand
astfel o masura a ordinii perceptiei.
Alegerea unei ini regulatoare
fixeaza geometria fundamentala a
unei lucrari Ea devine un mijloc
de a ajunge la un final; nu este un
scop in sine.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA

LINII REGULATOARE
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA

LINII REGULATOARE
Colin Rowe, in cartea sa celebra
The Mathematics of the Ideal Villa
Accentua similitudinea intre
subdivizarea spatiala a unei vile
paladiene si trama structurala a unei
vile a lui Le Corbusier.
Daca ambele vile au acelasi sistem de
proportii si sunt bazate pe o ordine
matematica inalta, vila lui Palladio
consta din spatii cu forme bine
definite aflate in relatii armonice in
timp ce vila lui Le Corbusier a fost
compusa din layere orizontale de
spatii libere definite de placile
pardoselilor si acoperisului. Camerele
sunt variate ca dimensiune si dispuse
asimetric la diferite niveluri.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
ORDINELE CLASICE
Pentru Greci si Romani, ordinele
clasice au reprezentat prin
proportionarea elementelor
perfecta expresie a frumusetii
si armoniei. Unitatea de baza
pentru dimensionare a fost
diametrul coloanei. De la acest
modul au derivat toate celelalte
dimensiuni ale bazei, capitelului,
frizei si celorlalte elemente,
pana la cel mai mic detaliu.
Sistemul de espasare a
coloanelor a fost deasemenea
bazat pe modulul diametrului
coloanei.
PROPORTII SI SCARA

ORDINELE CLASICE
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA

ORDINELE CLASICE
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA

ORDINELE CLASICE
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA

ORDINELE CLASICE
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA

ORDINELE CLASICE
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
TEORIILE RENASCENTISTE
Pitagora a descoperit faptul ca anume consonante din sistemul muzical grecesc

antic putea fi exprimat prin progresia numerica 1, 2, 3, 4 si raporturile
acestora 1:2, 1:3, 2:3, 3:4. Aceasta relatie i-a facut pe greci sa considere ca
au gasit cheia armoniei misterioase ce sta la baza universului.
Crezul lui Pitagora era ca: Totul este aranjat conform unor numere.
Platon a dezvoltat estetica numerelor a lui Pitagora intr-o estetica a
proportiilor. El a transformat sirul de numere intr-un sir de patrate si cburi ale
acestora pentru a crea alte progresii: 1, 2, 4, 9 si 1, 3, 9, 27. Pentru Platon
aceste numere si raporturile lor contin nu numai consonantele muzicii grecesti
ci exprima totodata structura armoica a universului.
PROPORTII SI SCARA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA

MODULOR--UL LUI LE CORBUSIER

MODULOR
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA


MODULOR
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA


MODULOR
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA


MODULOR
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA


MODULOR
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA

KEN - TRAMA MODULAREA JAPONEZA TRADITIONALA
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA

KEN - TRAMA MODULAREA JAPONEZA TRADITIONALA
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA

ANTROPOMETRIE
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA

ANTROPOMETRIE
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA

ANTROPOMETRIE
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA

ANTROPOMETRIE
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA

SCARA VIZUALA
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA

SCARA VIZUALA
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA

SCARA VIZUALA
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA

SCARA VIZUALA
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA

SCARA VIZUALA
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA

SCARA UMANA
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA

SCARA UMANA
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA

SCARA UMANA
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA

SCARA UMANA
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA

SCARA UMANA
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA

CURS 12
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PROPORTII SIDE
PRINCIPIILE
SCARA
COMPOZITIE

Curs 11 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 11 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CURS 11

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

In arhitectura, elementele structurale

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

Grinzile transmit incarcarile pe orizontala

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

In momentul in care un element

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

Un element tehnic, cum ar fi structura,

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

Intrebare: daca dimensiunile si proportiile prevazute intr-un proiect sunt

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

Dupa Euclid, un raport se refera la comparatia cantitativa intre doua lucruri

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

Sectiunea de aur are unele proprietati