Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ambreiaj - Referat
Ambreiaj - Referat
2.AMBREIAJELE MECANICE
2.1.PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE SI CLASIFICARE A AMBREIAJELOR
MECANICE
Principiul de funcionare. Funcionarea ambreiajului mecanic se bazeaz pe
forele de frecare care apar intre doua sau mai multe perechi de suprafee sub aciunea
unei forte de apsare.
Partile componente ale unui ambreiaj (fig. 13.1) sunt grupate astfel : partea
conductoare ; partea condusa ; mecanismul de acionare . Partea conductoare a
ambreiajului este solidara la rotaie cu volantul motorului , iar partea condusa cu
arborele ambreiajului .
Pe volantul al motorului este apsat discul condus de ctre discul de presiune
datorita forei dezvoltate de arcurile . Discul condus se poate deplasa axial pe
canelurile arborelui al ambreiajului . Pentru a mari coeficientul de frecare. Discul de
presiune este solidar la rotaie cu volantul prin intermediul carcasei.
Partea conductoare a ambreiajului este formata din : volantul , discul de
presiune, carcasa si arcurile de presiune.
Partea condusa se compune din : discul condus cu garniturile de frecare si
arborele 8 al ambreiajului .
Prin frecare ce ia natere intre suprafeele de contact ale volantului si discul de
presiune pe de o parte si suprafeele discului condus pe de alta parte , momentul motor
este transmis arborelui primar al cutiei de viteza si mai departe , prin celelalte organe
ale transmisiei , la rotile motoare.
Daca se apas asupra pedalei mecanismului de comanda al ambreiajului , fora se
transmite prin parghia cu furca la manonul discului de presiune si nvingnd fora
dezvoltata de arcurile ,deprteaz discul de frecare , iar momentul motor nu se
transmite mai departe ; aceasta este poziia decuplat a ambreiajului .
Fig.13.1 Schema ambreiajului mecanic :
a-ambreiajul cuplat ; b- ambreiajul decuplat
Cuplarea din nou a ambreiajului se realizeaz prin eliberarea lina a pedalei , dup
care arcurile vor apas din nou discul de presiune pe discul condus , iar acesta din
urma pe volant .
Atta timp cat intre suprafeele de frecare ale discurilor si volantului nu exista o
apsare mare , fora de frecare care ia natere intre aceste suprafee va fi mica . In acest
caz ,ambreiajul nu va putea transmite ntregul moment motor si in consecina , va
exista o alunecare intre volant si discul condus , motiv pentru care discul va avea o
turaie mai mica . Aceasta este perioada de patinare a ambreiajului . In aceasta situaie
capetele interioare ale prghiilor de debreiere nu mai sunt acionate direct de rulmentul
de presiune , ci prin intermediul inelului de debreiere , montat pe capetele celor sase
prghii de debreiere , cu ajutorul unor arcuri.
Caracteristic pentru acest ambreiaj este faptul ca este prevzut cu doua rnduri de
arcuri periferice , Aceasta soluie permite obinerea unei forte de apsare mari cu arcuri
de presiune nu prea rigide .
2.2.2.Ambreiajul monodisc centrifug. Diferena dintre un ambreiaj monodisc
semicentrifuge si unul simplu consta in forma constructiva diferita a prghiilor de
declupare , care sunt prevzute la capetele exterioare cu cate o contragreutate . Datorita
acestor contragreutati , la rotaia ambreiajului , iau natere forte centrifuge ,care tind sa
roteasc prghiile de declupare, in jurul axelor lor , in sensul invers a acelor de
ceasornic , mrind astfel fora de apsare a discului de presiune.
Fora de apsare totala asupra discului de presiune creste cu creterea turaiei. Astfel
la turaii mari ale motorului , valoarea forelor centrifuge fiind mare , ambreiajul nu
mai protejeaz celelalte organe ale transmisiei la suprasarcini. De asemenea ,in condiii
grele de exploatare , cnd motorul functioneaza cu turaie mica ,datorita forei de
apsare insuficiente ambreiajul patineaz iar momentul motor nu se transmite in
ntregime transmisiei automobilului. Aceste dezavantaje au restrns folosirea
ambreiajelor semicentrifuge.
2.2.3.Ambreiajul monodisc cu arc central tip diafragma. La unele tipuri de
ambreiaje ,rolul arcurilor de presiune este ndeplinit de un arc central sub forma de
diafragma ,format dintr-un disc de hotel subire , prevzut cu tieturi radiale . Acest arc
este concav si indeplineste att rolul arcurilor periferice cat si pe cel al prghiilor de
declupare .
La ambreiajul monodisc utilizat la autoturismul Dacia 1300 , arcul tip diafragma
este montat in carcasa cu ajutorul tifturilor. Pe tifturi , pe ambele prti ale diafragmei,
se afla inelele .
Fig 13.5.Ambreiajul monodisc cu arc central tip
diafragma al autoturismului Dacia 1300
1-arborele cotit ;2-arborele ambreiajului;3-arcul discului condus;
4-discul condus ;5-coroana volantului;6 -carterul ambreiajului;
7-carcasa ambreiajului;8-disc de presiune;9-arc tip diafragma ;
10-rulment de presiune;11-stift;12-nervura carcasei;13-inel;
14-volant
Cnd ambreiajul este cuplat ,arcul tip diafragma se reazem in carcasa prin prin
intermediul inelului si datorita formei sale concave , apas asupra discului de presiune
iar acesta la rndul sau asupra discului condus si volantului.
La declupare , micarea se transmite , de la pedala ambreiajului , prin prin
mecanismul de comanda , la rulmentul de presiune , care se deplaseaz spre stnga si
apas asupra prti interioare a diafragmei se va deplasa deci spre dreapta .In felul
acesta , discul condus nu mai este apsat pe volant de ctre discul de presiune ia
legtura dintre motor si cutia de viteza se ntrerupe .
2.3.AMBREIAJELE HIDRODINAMICE
Ambreiajele hidrodinamice lucreaz dup principiul mainilor hidraulice
rotative si constau in asocierea unei pompe centrifuge si a unei turbine intr-un singur
agregat ,folosind ca agent de transmisie un lichid.
poate sa difere in funcie de modul in care se realizeaz legtura dintre partea condusa
si partea conductoare si anume :
- ambreiajele cu umplere magnetica , la care solidarizarea prtii conduse cu cea
conductoare se realizeaz prin magnetizarea pulberii , care umple cavitatea interioara
a ambreiajului
- ambreiajele fara pulbere magnetica , la care fora de cuplare este dat de un
electromagnet alimentat de sursa de curent a automobilului .
In ambreiajele din prima categorie , corpul de lucru l constituie pulberea
magnetica de fier , care se afla intr-un spaiu inelar .
Acest spaiu care leag partea conductoare a ambreiajului de cea condusa se afla
dispus intre polii unor electromagnei .Prin conectarea infasurari de excitaie ,
alimentata de curentul furnizat de bateria de acumulatoare, particulele de pulbere se
concentreaz de-a lungul liniilor de fora magnetice , formnd nite lanuri magnetice
care rigidizeaz pulberea transformnd-o intr-un corp solid.
In figura 13.8. este reprezentat un ambreiaj pulbere magnetica . Sistemul de
cuplare este este incorporat in volant , executat din otel si constituind mpreuna cu
discul circuitul magnetic al ambreiajului .
Fig.13.8.Ambreiajul electromagnetic cu pulbere
1-volant;2si 4-garnituri de protecie ;3-capac izolator ;
5-elementul condus;6-arborele primar;7-perie ;
8-inel de contact;9-coroana dinata ;10-rulment;
11-bucsa;12-surub de legtura ;13-bobina ;
14-discul conductor.
in acest fel . De asemenea neexistind frecri ale prtilor de cuplare ,uzura acestui
ambreiaj este redusa .
Principalul incovenient al ambreiajelor de acest tip este momentul de inerie mare
al elementului condus fapt ce face dificila schimbarea vitezelor . Acest dezavantaj
poate fi nlturat prin utilizarea unui disc condus subire cu moment de inerie mic . O
alta dificultate o reprezint meninerea pe perioada ndelungata a proprietarilor
feromagnetice si anticorozive ale pulberii.
La ambreiajele electromagnetice fara pulbere efectul de cuplare se obine prin
unirea volantului cu discul condus montat pe arborele primar al cutiei de viteze pe ale
crui caneluri se deplaseaz .
Fig.13.9.Ambreiajul electromagnetic fara pulbere
Intr-un loca circular , prevzut in miezul de fier ,se afla bobina de excitaie ,
alimentata cu curent electric prin contactul glisant . La trecerea curentului prin bobina
de excitaie ia natere un cmp electromagnetic ,datorita cruia indusul este atras ctre
miez , invingind tensiunea arcului .Prin frecarea iniiala , la nceputul cuplrii si apoi
prin unirea volantului cu indusul , momentul motor se transmite cutiei de viteze . Cnd
curentul electric este ntrerupt ,cmpul electromagnetic dispare , indusul va fi
ndeprtat de miez mpins de arc iar ambreiajul se declupeaza motorul de cutia de
viteze .
Dei construcia acestui ambreiaj este simpla are dezavantajul unei uzuri rapide ,
datorita faptului ca att miezul cat si indusul magnetic se executa din otel moale .
De asemenea ineria mare a discului condus , care determina o schimbare greoaie
a treptelor de viteza , constituie un alt dezavantaj al acestei construcii .Pentru a
nltura acest neajuns , cat si pentru amari rezistenta la uzura a suprafeelor de frecare
se utilizeaz soluia din figura 13.9 b, la care discul condus este uor presat intre volant
si disc care sunt executate din otel moale .Masa discului condus fiind mica ,
magnetismul remanent este si el mic iar la decuparea ambreiajului, acesta este convins
de arcurile lamelare fixate pe disc .
Totui , cea mai eficienta metoda de mrire a rezistentei la uzura a suprafeelor de
frecare consta in utilizarea garniturilor de friciune , pe baza de azbest sau din
materiale metaloceramice fig.13.9.c . In acest caz , insa adaosul necesar pentru uzura
garniturilor de fritiune duce la apariia unui joc mai mare intre miez si indus . Prezenta
aerului in acest spaiu mareste mult rezistenta magnetica a sistemului si duce la
creterea dimensiunilor si greutatii ambreiajului .
2.5. AMBREIAJELE COMBINATE
Pentru a mari conformobilitatea , la unele autoturisme moderne , se utilizeaz
ambreiajele combinate , care permit automatizarea acionarii lor .
Cele mai rspndite ambreiaje combinate sunt cele cele hidraulic-mecanic si
electromagnetic-mecanic .
carburatorului este nchis , depresiunea din galeria de admisie iar presiunea aerului
atmosferic deplaseaz membrana camerei spre stnga , asigurnd decuparea
ambreiajului si posibilitatea treceri la alta treapta de viteza . Dup schimbarea treptei
de viteza , se elibereaz parghia ,actionandu-se pedala de acceleraie ,ceea ce face ca
miezul electromagnetului sase deplaseze spre stnga sa nchid supapa. Supapa sub
aciune tijei diafragma se deschide , asigurnd admisia aerului atmosferic in partea
sting a camerei si cuplarea ambreiajului .
In figura13.15. este reprezentata schema unui sistem de acionare automata a
ambreiajului de tip electromagnetic .
Alimentarea bobinei de excitaie a generatorului se face de la bateria de
acumulare . ntreruptorul fixat pe maneta cutiei de viteze ,se aduce pentru pornirea
din loc in poziia deschis . In timpul demarajului turaia motorului si a generatorului
creste treptat asigurnd o cretere corespunztoare a intensitati curentului trimis in
bobina electromagnetului si a forei de cuplare , obtinandu-se o pornire lina de pe loc a
automobilului . Intensitatea curentului la pornire depinde de mrimea rezistentelor .
La schimbarea treptelor de viteza , ntreruptorul se nchide si curentul de la
bateria de acumulare trece nu numai prin bobina de excitaie a generatorului ci si prin
bobina indusului sau ,ceea ce face sa creasc brusc intensitatea curentului trimis
curentului trimis in electromagnet si ducluparea ambreiajului sa se fac rapid .
Fig .13.15.Schema sistemului electric
acionare automata a ambreiajului
electromagnetic .
Operaia
Periodicitatea ,
km echivaleni