Malaxor cu cuva transportabila

Operatia prin care se realizeaza imprastierea bucatilor sau

particulelor materialelor unele printre altele se numeste amestecare, iar
materialul rezultat amestec.
In general, faza continua confer caracterul ei ntregului
amestec si anume acesta se va comporta ca un solid, lichid sau gaz.
Amestecarea poate constitui o operaie independenta, cnd
este folosita la obinerea unor produse care sunt amestecuri de doua sau mai
multe componente( brnza cu smntna, buturi rcoritoare din sucuri
amestecate cu apa si dioxid de carbon). Ea poate fi operatie auxiliara cnd
creeaz condiii optime de desfurare a operaiei principale si anume la
intensificarea transmiterii cldurii( amestecarea cu aer cald a laptelui sub
forma de bule foarte mici pentru uscarea acestuia, respectiv obinerea
laptelui praf), separarea suspensiilor( amestecarea vinurilor cu betonita
pentru formarea stratului filtrant necesar indepartarii suspensiilor prin
filtrare), extragerea unor substane( amestecarea brochenului de floareasoarelui cu benzina pentru extragerea uleiului), reacii chimice( amestecarea
zemii de zahar defecate-zeama de difuzie amestecata cu lapte de var cu
dioxid de carbon prin barbotare pentru ndeprtarea excesului de calciu sub
forma de carbonat de calciu, descompunerea zaharailor de calciu pentru
punerea in libertate a zaharozei si adsorbirea pe carbonat de calciu a
nezaharului pentru a fi ndeprtat prin filtrare), schimbarea strii fizice
(dizolvarea zaharului in apa, diluarea acizilor minerali).
Operaia de amestecare poarta diferite denumiri dupa
caracteristicile materialelor si anume: amestecare, in cazul materialelor
solide;agitare, la lichide;malaxare, la materialele pstoase.
Utilajele folosite sunt denumite dup numele operaiei:
amestectoare, agitatoare, malaxoare si pot avea funcionare continua sau
discontinua.

FACTORII CARE INFLUENTEAZA OPERATIA DE

AMESTECARE

1. Factori referitori la materialele supuse amestecrii

natura componentelor
starea fizica a componentelor
raportul cantitativ al componentelor
proprietile componentelor
-densitatea
-solubilitatea(miscibilitatea)
-vascozitatea
-tensiunea superficiala
-granulometria si forma particulelor(pentru solide)
-umectabilitatea
2. Factori referitori la produsul rezultat in urma amestecrii
gradul de omogenizare
proprietile produsului
-densitatea
-vascozitatea
-tensiunea superficiala
3. Factori referitori la operaia de amestecare(condiiile de operare)
intensitatea amestecrii
regimul de funcionare
cantitatea sau debitul de produs
durata amestecrii
temperatura de lucru
presiunea de lucru
scopul urmrit
tipul amestectorului
puterea necesara amestecrii
costul operaiei de amestecare

AMESTECAREA MATERIALELOR PASTOASE

In industria panificaiei si pastelor finoase, a produselor

zaharoase si de patiserie, a preparatelor de carne se intalnesc numeroase
materiale in stare pstoasa( aluaturi, carne tocata). La obinerea acestora se
folosesc malaxoare a cror construcie asigura o energie de amestecare mai
mare. Ele realizeaz concomitent frmntarea amestecului si nglobarea in el
a unei cantitati de aer.

CLASIFICAREA AMESTECATOARELOR PENTRU

MATERIALE CONSISTENTE (MALAXOARE)
cu benzi elicoidale
cu 2 brae malaxoare si rotire in sens de ntimpinare
cu brae fixe si cuva rotativa
cu bra malaxor si cuva rotativa
tip extruder
tip val
batatoare
Malaxoarele sunt amestecatoare special destinate omogenizarii
maselor consistente, pastoase sau realizarii unor operatii speciale.
Pentru framantarea aluaturilor de panificatie se folosesc
malaxoare cu cuva in miscare de rotatie si dispozitiv de malaxare
cu brate, cu ancora sau cu spirala. Cuvele acestor malaxoare sunt
montate pe o platforma mobila, fiind detasabile deoarece in
panificatie fermentarea aluatului are loc in aceleasi cuve in care
s-a relizat malaxarea.

MALAXORUL CU CUVA TRANSPORTABILA

UTILIZARE
Malaxorul cu cuva mobila este ntrebuinat in diferite ramuri ale industriei
alimentare: panificaie, industria mezelurilor, a conservelor de carne etc.

ELEMENTE COMPONENTE
Malaxorul este compus din cuva 1 montata pe cruciorul mobil 2 ce se
deplaseaz cu ajutorul a trei roti. Intre crucior si cuva este montata o roata
dinata 3 ce face corp comun cu cuva, asigurnd angrenarea prin piciorul 4
cu transmisia prin curele 5 si motorul electric montat in interiorul carcasei 6.
Dispozitivul de amestecare este format dintr-un ax oblic cu palete 7 si un
bra de rzuire 8, ambele fiind antrenate de la acelai electromotor ce
acioneaz cuva. Braul de amestecare poate avea forme diferite (furca,
cuite etc.).
Dispozitivul de amestecare funcioneaz numai in cazul cnd cuva este
blocata pe postamentul de fixare prin piesa 9. La terminarea operaiei de
amestecare braul este ridicat deasupra cuvei, permind scoaterea acesteia
din piesa de blocare. Cuva este ridicata si rsturnata in buncrul mainii ce
executa operaia urmtoare, cu ajutorul uni dispozitiv de rsturnare.
Cuva
Caracteristica eseniala a acestui utilaj este ca are o cuva deplasabila,
fata de dispozitivul de amestecare, iar in cazul cnd este fixata la
dispozitivul de amestecare, cuva se rotete in jurul axei sale verticale. Faptul
ca la acest utilaj cuva este deplasabila simplifica mult condiiile de ncrcare
si descrcare a materialelor la alimentare si evacuare si in acelai timp las
posibilitatea ca un dispozitiv sa fie utilizat pentru realizarea amestecrii in
mai multe cuve.
In timpul amestecrii cuva se invarteste cu circa 30 rotaii/minut pentru a
aduce materialul supus malaxrii continuu in fata paletelor si in acest mod sa
fie realizata malaxarea.

Cuva transportabila este confectionata din otel inoxidabil si montata pe

un carucior cu 3 roti prevazut cu maner pentru usurinta transportului,
articulat in platforma caruciorului.
Bratele malaxorului
Malaxoarele cu 2 brate cotite, utilizate pentru omogenizarea aluaturilor si
a unor paste pentru obtinerea produselor de patiserie necesita determinarea
puterii instalate si verificarea mecanica a bratelor.
Bratul malaxorului este supus unor tensiuni de forfecare in sectiunea de
legatura cu arborele de antrenare.
Viteza de rotatie a bratelor malaxorului este mai mare decat viteza de
rotatie a cuvei si de sens contrar acesteia. In acest fel se asigura o amestecare
foarte buna.
Cateva valori ale tensiunilor admisibile la forfecare, pentru diferite
materiale de executie ale amestecatoarelor:
Caracteristici mecanice ale unor materiale
Materialul

Rezistenta la
rupere N/m

Alungirea la
rupere %

Tensiuni admisibile de
forfecare
Solicitare
Solicitare
statica
pulsatorie
N/m10
N/m10
7,2-12
4,8-8

otel de slaba
rezistenta
OL-60
Otel turnat
Otel cu
nichel
Fonta
prelucrata

3,5-5

25-15

5-7
3,6-6
4,5-6

20-10
20-10
20-16

9,6-14,4
7,2-9,5
9,6-14,4

6,4-9,6
4,8-6,4
6,4-9,6

1,35-1,75

3,0-3,5

2,0-2,3

Compatibilitatea intre materialele solide se rezolva usor prin alegerea

unor materiale inerte fata de produsele alimentare, cum sunt oteluri
inoxidabile, oteluri acoperite cu un strat de metal inoxidabil (nichel) sau cu
un strat nemetalic inert, aluminiul, alama, bronzul, zincul, unele mase
plastice (teflon, polietilena), unii elastomeri prelucrati special (cauciucul
alimentar).

Arborele
Arborele la partea superioara este fixat printr-un grup de lagare si pe el
este fixata o roata dintata prin intermediul careia primeste miscarea de
rotatie de la sistemul de actionare al malaxorului. Roata melcata la fixarea de
batiu, se imbina cu un surub melc care face parte din sistemul de actionare al
malaxorului si prin care se transmite miscarea de rotatie cuvei. Sistemul de
actionare al malaxorului este inclus in batiul malaxorului si este format din
motorul electric prin intermediul caruia se primeste energia de antrenare si
un numar de roti de diferite tipuri prin care se transmite miscarea pe de o
parte la arbore, pe de alta parte la cuva.
Arborii se rotesc in jurul axei lor geometrice si transmit miscarea de
rotatie organelor de masini aflate pe acestia. In principal arborii transmit
momente de torsiune motiv pentru care sunt solicitati la torsiune iar sub
efectul greutatii proprii precum si a bratelor montate pe ei sunt solicitati la
incovoiere.
Pentru solicitari usoare se utilizeaza la fabricarea arborilor oteluri carbon
obisnuite OL 50, OL60 (STAS 500/2-80). Pentru solicitari importante se
folosesc oteluri aliate de imbunatatire 30 Mn 16, 33 Mo Cr Ni 11.
Lagare
Lagarele sunt organe de masini cu rol de sustinere si ghidare a osiilor si
arborilor aflate in miscare de rotatie. In acelasi timp asigura preluarea
sarcinilor care actioneaza asupra lor.
Lagarele pot fi:
-lagare cu alunecare
-lagare cu rostogolire (rulmenti)
-lagare combinate
Lagarele cu alunecare permit rotirea fusului arborelui pe suprafata
cilindrica interioara a acestuia direct sau prin intermediul unei pelicule de
lubrifiant.
Principalele parti componente:
corpul lagarului care poate fi executat dintr-o bucata ca o bucsa sau
din 2 bucati avand un plan de separatie diametral pentru a se putea
monta pe fusurile intermediare
partea inferioara a corpului reprezinta o captuseala numita cuzine
fixata de corpul lagarului printr-un sistem sau direct prin turnare in
niste canale de forma speciala

Rolul lubrifiantului di lagar:

-reduce pierderile prin frecare deci prelungeste durata de viata
-protector impotriva coroziunii
-amortizor al socurilor
-transportor al caldurii din interiorul lagarului in mediu exterior
Materiale: toate piesele lagarului se executa di acelasi material
antifrictiune (bronz). Corpul si capacul se executa di otel turnat, sudat
sau fonta si cuzinetii dintr0un material diferit: aliaje metalice pe baza
de staniu, plumb, cupru, materiale sintetice nemetalice textolit,
poliamida. Cuzinetii se executa prin turnare din bronz, fonta, otel
dupa care sunt prelucrati mecanic.
Rotile dintate
Rotile dintate se pot executa dintr-o gama foarte larga de materiale.
Principalele materiale utilizate la confectionarea rotilor dintate sunt otelurile,
fontele, alama, bronzul si materialele plastice de tipul textolitului,
poliamidei.
Din grupa otelurilor se folosesc oteluri carbon de calitate STAS 880-66,
oteluri aliate de cementare si oteluri aliate superioare STAS 791-66, otel
turnat STAS 600-74, iar uneori la roti putin solicitate oteluri carbon obisnuit
STAS 500-68.
Materialele metalice de tipul otelurilor si fontelor se supun tratamentelor
termice in scopul maririi cifrelor de rezistenta precum si pentru a imbunatati
comportarea flancurilor dintilor la diverse forme de uzura.
Ruperea dintilor este cauza principala a scoaterii din uz a rotilor dintate.
Fenomenul se datoreste incovoierii repetate a dintelui, ceea ce duce la
formarea unor fisuri de oboseala care duc la rupere dintelui in final.
Roata melcata
Roata melcata in cazul cand viteza de alunecare Va>5 m/s se executa din
bronz cu staniu sau din bronz cu zinc. Pentru viteza de alunecare Va>10 m/s
se folosesc bronzuri speciale cu diferite elemente de aliere. La viteza de
alunecare Va<6 m/s se pot utiliza bronzuri de aluminiu iar la viteze si mai
mici Va<2 m/s se pot utiliza fontele cenusii sau de antifrictiune.
Rotile melcate cu diametrul pana la 200 mm se toarna integral din bronz
iar celelalte se executa in general din 2 bucati: coroana din bronz iar corpul
rotii din fonta cenusie, imbinarea intre coroana si corpul rotii de realizeaza
prin seraj.

Serajele se bazeaza pe strangerea provocata de deformatiile elastice ale

elementelor componente asamblate prin contact fortat.
Transmisii prin curele
Transmiterea energiei de la un arbore motor la un arbore condus se poate
realiza pe baza frecrii dintre un element intermediar flexibil, fara fire numit
curea si rotile de curea montate pe cei doi arbori.
Pentru a realiza fora de frecare, se asigura o tensionare iniiala a curelei pe
rotile de curea astfel ca in momentul punerii in micare, a rotii motoare,
ramura 2 a curelei se va tensiona mai mult iar tensiunea din ramura 1 se va
micora.
Avantajele transmisiei prin curele :
o posibilitatea transmiterii miscarii de rotaie si a puterii la distanta
o funcionare lina fara zgomot
o amortizarea ocurilor
o protecia contra suprasarcinilor
o posibilitatea de funcionare la turaii mari
Dezavantaje :
gabaritul mare
raport de transmitere variabil ca urmare a alunecrii curelei pe roti
forte mari pe arbori
necesitatea dispozitivelor de intindere a curelei
Dupa forma sectiuniii transversale a curelei, tipul transmisiei se
realizeaz prin : curele late, trapezoidale, dinate , rotunde.
Materialele din care pot fi confecionate curelele sunt : piele, textile,
textile cauciucate, otel(benzi), material plastic.
Curelele din esturi impregnate cu cauciuc se compun din mai multe
straturi textile (insertii) din bumbac legate intre ele prin cauciuc
vulcanizat.
Motorul electric
Placa de fundaie pe care urmeaz sa fie instalat motorul trebuie sa fie
solida si sa nu permit vibraii.
Electromotorul instalat trebuie aparat contra prafului conductor de
electricitate si in special contra pulberii metalice. De aceea in imediata
vecinatate a motorului nu sunt permise depozitarile de nici un fel de
deseuri.
Limita inferioara a temperaturii la care maina poate fi lsata in stare de
repaus un timp mai indelungat nu trebuie sa fie <3.

Dupa ce s-a constatat ca maina este in perfecta stare de funcionare si

este gata pentru a fi pornita, este necesar a se efectua o ponire de proba in
gol, urmata de o funcionare continua pentru o durata de maxim 3 ore.
Dupa pornirea de proba a motorului si punerea la punct a mecanismului
pentru care el este destinat, se poate pune motorul in exploatare.
Caracteristici tehnice ale malaxoarelor de aluat
Caracterist
ici
Capacitate
a cuvei, l
Puterea
instalata,
kW
Durata de
framantare
, min
Dimensiun
i de
gabarit,
L*l*H,mm
Masa neta,
kg

MA-200

MA-300

FAL-300

MA-500

200

300

300

500

2,8

2,2

5,5
8-10

1800*900*1
900

1700*1005*1
410

1540*1005*1
202

1890*1200*1
450

1000

755

555

910

INTRETINEREA SI REPARAREA UTILAJELOR DE

AMESTECARE
1. ntreinerea utilajelor de amestecare
ntreinerea curenta a amestectoarelor se executa zilnic in scopul
meninerii utilajelor in stare buna de funcionare si anume:
-efectuarea lucrrilor de control si remedieri la asamblrile cu
flane
-executarea curatirii exterioare
-executarea operaiei de ungere

-strangerea prezoanelor de la cutiile de etanare

-executarea unor mici reparaii la izolaiile exterioare si alte
organe
-inlocuirea aparatelor de msura si control si a ventilatoarelor
defecte
2. Repararea utilajelor
La utilaje de amestecare reparaiile se executa diferit de la o
ramura la alta, astfel :
Tipul utilajului

Nr. de ore de funcionare dupa care se face reparaia

RC1

RC2

RK

Amestector de
formare

6600

13200

44000

Malaxor cu cilindru
orizontal rotitor
Malaxor pt preparat
creme
Zaharificator cu
agitator paleta

3600

7200

28800

4620

18600

37200

3720

7440

37200

La aceste intervale de timp se executa o serie de operaii.

Deservirea utilajelor si instalailor este permisa numai persoanelor
instruite special in acest scop.
Se interzice angajailor de la mainile si utilajele de amestecare
sa remedieze defeciunile acestora ; repararea si ntreinerea lor se
face numai de ctre angajai calificai in specialitatea respectiva.
Operaii executate la malaxoare
RC1: reparaii la dispozitivul de rsturnare, la sistemul de
acionare, la instalaiile de alimentare.
RC2 : toate lucrrile de la RC1+ reparri (nlocuiri) la lagre, la
cuva, asamblrile arborilor.
RK : toate lucrrile de la RC2+ nlocuiri(reparri) la arbori, cuva.

La utilajele de amestecare lucrrile de ntreinere planificata

(RC1, RC2, RK) se executa dupa planurile de reparaii preventiv
planificate avnd in general urmtorul coninut :
RC1 : reparaii la corpul utilajului si la sistemul de sprijinire, la
etanri si la conductori.
RC2 : reparaii la subansamblele din interior si exterior.
RK : reparaii capitale la ntreaga construcie a utilajului si la
anexele sale.
Elemente de proba
Probarea se face in etapele :
-proba de mers in gol (sau la din sarcina) timp de 2-4 ore
-functionarea la din sarcina timp de 10-20 ore
-functionarea la sarcina maxima timp de 4 ore
Verificri in timpul probelor : temperatura lagrelor, temperatura
motorului electric, funcionarea linitita a amestectorului,
consumul specific de energie electrica, gradul de amestecare.
Probarea in gol si in sarcina a utilajelor de amestecare
In urma reparailor, utilajele se ncearc in gol si in sarcina
urmarindu-se in special vibraiile.
Dup probe se executa rodajul utilajului dupa care se ncarc
treptat cu material, introducndu-se utilajul in flux.

Norme de protecie a muncii la exploatarea si

ntreinerea utilajelor de amestecare

In timpul funcionarii sunt interzise repararea,

curatarea si ungerea mainilor. Excepie fac dispozitivele de

ungere care de regula trebuie sa fie amplasate in afara zonei

periculoase.
In caz de intervenie la utilajele de amestecare sau la
instalaiile acestora se va scoate de sub tensiune instalaia
electrica de fora si se va pune o plcuta ,,ATENTIE NU
CUPLATI, SE LUCREAZA PE LINIE.
Dupa terminarea interveniei se vor monta la loc
dispozitivele de protecie, iar pornirea se va face numai dupa
atenionarea muncitorului.

Bibliografie

Gafiteanu Mihai Organe de maini ,

Bucuresti, Ed. Tehnica, vol I 1981, vol II 1983
Ioancea Lucian Maini, utilaje si instalaii
in industria alimentara , Bucuresti, Ed. Ceres
1996
Banu Constatin Manualul inginerului de
industrie alimentara Ed. Tehnica, Bucuresti
1998
Caiet de curs Elemente de inginerie
mecanica
Valentin Nedeff Maini si instalaii pentru
industria alimentara Bacau, vol II 1997
I. Rasenescu operaii si utilaje in industria
alimentara Galati 1979