Raportul de expertiz contabil judiciar, cu studiu de caz la un agent economic

Capitolul I

Capitolul II -

Expertiza contabila judiciara.

Procedura de efectuare a expertizei contabile judiciare
Prezentarea generala a S.C. Silcotub S.A Zalau
Denumirea, forma juridica, durata si sediul societatii

Concluzii
Bibliografie

Introducere
Expertizele contabile judiciare sunt reglementate de Codul de procedura civila,
Codul de procedura penala, alte legi speciale si reprezinta prin urmare, mijloc de
proba Raport de expertiza contabila cu observatii, cuprinde pe lnga elementele
specifice raportului obisnuit, necalificat, un capitol distinct numit "Consideratii
personale ale expertului contabil". Aceste consideratii trebuie limitate la strictul
necesar sau impus de lege n cazul expertizelor contabile judiciare. Standardul
profesional nr. 35 al CECCAR recomanda expertului contabil numit din oficiu sa
evite acest capitol din raportul de expertiza contabila judiciara, deoarece simpla sa
existenta vine n contradictie cu principiul deontologic privind secretul profesional si
confidentialitatea profesionistului contabil. Poate uzita de el expertul contabil
recomandat de parte, fara a incrimina nsa partile adverse implicate. Orice intentie sau
tendinta de incriminare , chiar si disimulata, constituie o ncalcare grava a principiilor
deontologice carora expertul contabil trebuie sa se conformeze.
Raport de expertiza contabila cu opinii separate se ntocmeste uneori, cnd pentru
solutionarea unei cauze s-au numit mai multi experti din oficiu, sau ca experti-parte.
Este important de retinut ca expertul-parte care a ajuns la un punct de vedere diferit de
cel exprimat de expertul numit din oficiu, trebuie sa motiveze si sa argumenteze pe
baza de probe punctul sau de vedere.
Cnd au fost numiti sau angajati mai multi experti contabili n aceeasi cauza se
ntocmeste un singur raport de expertiza contabila. n cazul existentei unor deosebiri
de opinii, acestea sunt consemnate n cadrul raportului de expertiza contabila sau n
cadrul unei anexe a acestuia.Raportul se semneaza si se parafeaza pe fiecare pagina,
de catre expertii numiti de organele n drept sau de catre expertul contabil care a
coordonat misiunea. De regula, raportul de expertiza contabila judiciara se ntocmeste
n doua exemplare, originale: unul pentru organul care a dispus efectuarea raportului
de expertiza contabila judiciara, celalalt pentru arhivare la cabinetul expertului autor.
La solicitarea organului beneficiar se pot elabora mai multe exemplare de raport cu
valoare de original. Raportul de expertiza contabila judiciara, cu avizul organismului
profesional privind auditul calitatii, se depune la organul judiciar cu un numar de 5
zile naintea termenului de judecata fixat sau la data dispusa prin Ordonanta n cazul
expertizelor ntocmite n faza de urmarire sau cercetare penala.

Capitolul I
Expertiza contabila judiciara.
Expertiza tehnica efectuata de experti sau de specialisti, din dispozitia organelor de
urmarire penala, a instantelor judecatoresti sau a altor organe cu atributii
jurisdictionale, n vederea lamuririi unor fapte sau mprejurari ale cauzei, constituie
expertiza tehnica judiciara.
Valorificarea raportului de expertiza contabila
Raportul de expertiza contabila judiciara este valorificat n actul de justitie ca mijloc
de proba, alaturi de alte probe administrate n functie de natura cauzei. Tocmai din
acest motiv, expertiza contabila trebuie sa prezinte un nivel calitativ ridicat, astfel
nct sa contribuie efectiv la solutionarea cauzei respective. Acest lucru nu se
realizeaza nsa din oficiu, fiind supus unei exigente aprecieri critice. n practica
judiciara nu exista un sistem de ierarhizare a importantei probelor, expertiza contabila
nefiind acceptata ca fiind superioara altor probe; forta de convingere a raportului de
expertiza contabila este teoretic egala cu a celorlalte probe administrate. Prin urmare,
expertiza contabila nu are forta probanta absoluta, ponderea sa fiind egala cu a
oricarui alt mijloc de proba. Eficienta raportului de expertiza contabila ca mijloc de
proba cu fundamentare stiintifica , este determinata de contributia sa la solutionarea
cauzei. n evaluarea calitatii unei lucrari de expertiza contabila, organul judiciar poate
avea n vedere anumite criterii, cum ar fi corelatia cu alte probe. Este posibil nsa, ca
un raport de expertiza contabila temeinic fundamentat, prin raportare la stiinta
contabilitatii si pe baza unor rationamente profesionale riguroase, sa poata dobndi
caracterul de proba dominanta n judecarea unei cauze, chiar si n conditiile n care nu
concorda ntrutotul ce alte probe. Finalitatea actului de evaluare a calitatii si modului
de valorificare a raportului de expertiza contabila judiciara revine organului care a
dispus efectuarea expertizei, ntruct acesta raspunde de hotarrea care se pronunta pe
baza documentelor probante. Valorificarea expertizei contabile n activitatea judiciara
presupune nsusirea concluziilor acesteia de catre organul beneficiar. Este posibil,
uneori, ca dupa examinarea lucrarii de catre organul care a dispus efectuarea
expertizei contabile, sa se ajunga la concluzia ca aceste nu este corespunzator. n
astfel de situatii, din oficiu sau la cererea oricareia dintre partile implicate, organul
abilitat poate dispune masuri de refacere sau de completare a expertizei contabile.
Expertizele contabile judiciare sunt mijloace de proba utilizabile n rezolvarea unor
cauze care necesita cunostinte de stricta specialitate din partea unor persoane care au
calitatea de expert contabil. Expertizele contabile dispuse din oficiu sau acceptate la
cererea partilor n fazele de instrumentare si de judecata ale unor cauze civile si/sau
comerciale, atasate sau nu unui proces penal, se numesc expertize contabile judiciare.
Expertizele contabile judiciare sunt probe individuale administrate de organul judiciar
, concluziile acestora neputnd fi automat nsusite de catre organul care le-a dispus
sau le-a acceptat; organul judiciar poate sa admita sau sa respinga concluziile
expertizei contabile judiciare , n functie de nivelul stiintific, calitatea acesteia si
corelatia cu celelalte probe administrate n cauzele supuse cercetarii si
judecarii.Expertizele contabile judiciare sunt dispuse din oficiu sau acceptate, la cere
partilor implicate n procesul judiciar, n toate fazele de desfasurare a acestuia, cu
scopul stabilirii adevarului material si justei solutionari a litigiilor sau a cauzelor
aflate n faza de cercetare sau de judecata.Expertizele contabile judiciare se afla la
punctul de interferenta dintre domeniul contabilitatii si domeniul dreptului,
ndeplinind functia de proba stiintifica. Obiectul de cercetare al expertizelor contabile
l constituie fenomenele si procesele economice reflectate de documentele cu valoare
probatorie indicate de catre fiecare parte aflata n litigiu.

Principalele trasaturi caracteristice (particularitati) ale expertizei contabile judiciare

sunt: este mijloc de proba n justitie si intervine numai atunci cnd organele judiciare
o considera necesara pentru elucidarea cauzelor n curs de ancheta sau de
judecata;este activitatea prin care organele judiciare primesc informatii de natura
economico-financiara cu scopul de a stabili adevarul necesar solutionarii temeinice si
legale a cauzelor privind faptele cercetate si anchetate sau judecate;se limiteaza la
cercetarea problemelor cu caracter economic si financiar indicate de organele
judiciare;are competenta de examinare a documentelor si evidentelor tehnicooperative si contabile necesare pentru lamurirea obiectivelor stabilite de organele
judiciare;confirma sau infirma constatarile controlului cu privire la pagube, abateri,
deficiente, lipsuri, etc.;intervine ca proba administrata de organele de urmarire penala
si de judecata , n vederea convingerii asupra realitatii si asupra conditiilor aparitiei
pagubei, deficientei, abaterii, etc.;este o activitate ocazionala care are loc doar cnd se
dispune de catre organele judiciare.
Caracterul stiintific, probitatea profesionala si deontologica a expertului contabil,
confera expertizei contabile caracterul de proba ndeajuns de temeinica si de
nenlaturat pentru stabilirea responsabilitatii persoanelor vinovate de ncalcarea
legalitatii, nesocotirea disciplinei financiare si pagubirea patrimoniului.
Prezentam alaturat principalele elemente care argumenteaza caracterul stiintific al
expertizei contabile:
a. Are ca obiect cercetarea unor fapte si situatii de natura economico-financiara;
b. n sfera sa de actiune cuprinde activitatea economica a unui agent economic pentru
problemele si obiectivele stabilite de organul judiciar;
c. Cerceteaza situatiile si mprejurarile de fapt pe baza informatiilor furnizate de
evidenta economica si a suportului ei material;
d. Interpreteaza datele de evidenta si furnizeaza opinii cu privire la problemele
investigate pe baza legilor si a actelor normative care reglementeaza domeniul de
activitate respectiv;
e. Elaboreaza concluzii pe baza constatarilor facute, care servesc ca mijloc de proba
pentru organul judiciar care a dispus efectuarea expertizei contabile.
Sarcina efectuarii expertizei contabile are caracter obligatoriu, cu exceptia cazurilor
de recuzare sau a existentei circumstantelor care genereaza situatii de
incompatibilitate.
Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse numai de catre organele ndreptatite de
lege pentru administrarea probei cu expertiza. Numirea expertului (expertilor)
contabili din oficiu sau recomandat (recomandati) de catre partile aflate n proces, se
poate face numai de catre organul n drept sa dispuna administrarea probei cu
expertiza contabila.
Procedura de efectuare a expertizei contabile judiciare
Exercitarea misiunii privind expertiza contabila implica deopotriva solutionarea pe
baze stiintifice si legale a problematicii de fond, aflata n strnsa corelatie cu natura
cauzei si cu obiectivele formulate de organul judiciar, precum si parcurgerea
demersului procedural si deontologic reglementat pentru expertizele contabile
judiciare.
Expertiza este activitatea de cercetare efectuata de un specialist ce are calitatea de
expert cu scopul de a stabiliadevarul intr-o situatie, problema sau litigiu. v8m17mo
Expertiza = operatia facuta de unul sau mai multi experti cu scopul de a constata
unele fapte, de a controla, de a examina, de a masura, de a evalua anumite lucruri, sau
un mijloc de proba dispus sau cerut de organul juridic in materie civila sau penala
efectuat de un specialist, care prin cunostintele si experienta ce o poseda trebuie sa
aduca lamurirea diferitelor aspecte necesare solutionarii unor cauze.
Expertizele contabile se clasifica astfel
dupa scopul principal in care au fost solicitate:
- expertize contabile judiciare
3

- expertize contabile extrajudiciare

dupa natura principalelor obiective la care se refera
- expertize contabile civile
- expertize contabile penale
- expertize contabile comerciale
- expertize contabile fiscale
- alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organelle in drept si
expertize contabile extrajudiciare solicitate de alti clienti
Instantele, cand considera necesar numesc din oficiu sau la cerere unul sau 3 experti
contabili prin Incheierea de sadinta care cuprinde:
numele expertului sau expertilor numiti
obiectivele la care expertul trebuie sa raspunda
termenul in care trebuie sa se efectueze ezpertiza
plata expertilor contabili
Continutul dosarului expertului contabil privind documentarea expertizei contabile
cuprinde dupa caz:
Incheierea de sedinta (in cauze civile), Ordonanta organului de urmarire si cercetare
penala (in cauzele penale) sau contractul privind efectuarea expertizelor contabile
extrajudiciare
Raportul de expertiza contabila exemplarul expertului contabil care justifica
indeplinirea misiunii
Eventuale corespondente , raspunsuri la intrebari suplimentare sau suplimente de
expertiza contabila solicitate de organele in drept , care au dispus efectuarea expertizei
contabile
Eventuale note personale ale expertului contabil redactate in timpul efectuarii
expertizei contabile, necesare fie redactarii raportului de expertiza contabila , fie
urmaririi bugetului de timp si decontarii lucrarilor de expertiza cu beneficiarii
acestora.
Expertize contabile judiciare sunt reglementate de Codul de procedura civila , Codul
de procedura penala , alte legi speciale.
Expertize contabile extrajudiciare sunt efectuate in afara unui proces justitiar si sunt
reglementate de contracte realizate intre expertul contabil si beneficiar.
Principiul calitatii expertizelor contabile exprima faptul ca expertul contabil trebuie
sa efectueze expertizele contabile pentru care a fost solicitat si pe care le-a acceptat cu
constiinciozitate, devotament, corectitudine si impartialitate. Expertizele contabile
trebuie sa fie utile celor care le-au solicitat.
In sinteza, expertiza in general este un mijloc de proba de constatare, comfirmare,
evaluare, lamurire sau dovedire pe baza cercetarii stiintifice, a adevarului obiectiv cu
privire la o anumita fapta, imprejurare, problema, situatie, cauza sau litigiu.
Prin natura si continutul faptei, expertiza poate fi: tehnica, medicala, grafologica,
criminalistica, contabila, etc.
Expertiza contabila este o forma de cercetare stiintifica in vederea lamuririi modului
in care sunt reflectate in documente si in evidenta tehnic-operativa si contabila
anumite fapte, imprejurari, situatii, etc. de natura financiar-contabil.
Expertiza contabila este misiunea data unui expert de a controla registrele, conturile si
actele justificative ale unui agent economic in scopul de a furniza partilor interesate
datele pentru o echitabila regularizare a situatiei.
Dupa destinatia sa expertiza contabila poate fi:
-judiciara - solicitata de anumite organe pentru solutionarea cauzelor aflate in stare de
ancheta, cercetare, judecata. Ex: politia, parchetul, tribunalul.
-extrajudiciara - solicitata de p.f. sau p.j. interesate fara sa existe un dosar de ancheta,
cercetare sau judecata.
Obiectul expertizei contabile il formeaza dosarele de ancheta, cercetare sau judecata,
4

iar obiectivele expertizei contabile sunt stabilite sub forma unor intrebari de catre
organul de urmarire penala sau instanta la cererea partilor sau din oficiu, la care
trebuie sa raspunda expertul.
Organizarea expertizei contabile in Romania.
In actualul stadiu al trecerii la economia de piata s-a impus marirea numarul de
experti, contabili autorizati care sa evalueze si sa controleze performantele agentilor
economici ce activeaza pe piata. Aceste necesitati sunt izvorate din actele normative
existente.
Prin legea contabilitatii s-a statuat ca organizarea contabila se tine de organe
specializate, autorizate, in 2 variante:
1.Prin compartimentele de contabilitate ale agentilor economici.
2.De persoane juridice autorizate sau p.f.
Un alt act normativ Legea 31 / 90 -; a impus ca cel putin 2 cenzori ai societatii
comerciale trebuie sa fie contabili autorizati sau experti contabili. Aceasta lege a
precizat ca pentru determinarea sumelor datorate cu orice titlu statului, agentii
economici pot fi consiliati de catre un consilier la alegere, din randul contabililor
autorizati si expertilor contabili.
In decursul perioadei, in Romania prin anul 1907 s-au pus bazele Uniunii
Absolventilor Scolilor Superioare de Comert; 1918 Asociatia Titratilor in Stiinte
Comerciale; 1921 s-a organizat Corpul de Contabili Autorizati si Experti Contabili,
desfiintat in 1948 si reinfiintat in 1957 si s-a organizat activitatea de expert contabil
sub indrumarea Ministerului Finantelor.
In 1990 s-a legalizat Asociatia Generala a Expertilor Contabili si Tehnici, grupare
profesionala, organizatie nonguvernamentala, care se transforma in 1994 in Corpul
Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati, cu filiale in toate judetele (CECCAR).
CECCAR este organizat pe 2 sectiuni: a.Sectiunea expertilor contabili; b.Sectiunea
contabililor autorizati.
Organele de conducere ale CECCAR sunt:
-Conferinta nationala;
-Consiliul Superior al corpului;
-Biroul permanent al coptrpului.
Pe langa consiliul superior functioneaza comisia superusoara de disciplina. Pe langa
consiliul superior si consiliul filialelor functioneaza cate un reprezentant al
Ministerului Finantelor.
In Franta, activitatea de expertiza se realizeaza de Ordinul Expertilor Contabili si
Asociatia Contabililor. In Germania exista Camera Expertilor Contabili care au
misiuni in domeniul fiscal, consultanta, etc. In SUA este organizat Institutul American
de Expertiza Contabila. In Canada exista Ordinul Contabililor Agreati din Quebec.
Dobandirea calitatii de expert contabil si contabil autorizat
Expertul contabil este persoana care a dobandit aceasta calitate in conditiile legii si
are competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare si de
conducere a activitatii economico-financiare de contabilitate, de a supraveghea
gestiunea societatii comerciale si de a verifica legalitatea bilantului contabil si a
contului de profit si pierdere.
Calitatea de expert contabil se atribuie de catre comisiile de examinare stabilite prin
ordin comun al Ministerului Finantelor si al Ministerului Invatamantului pe baza de
examen. Examenul se organizeaza de CECCAR.
Pentru sustinerea examenului fiecare candidat trebuie sa indeplineasca conditiile:
-capacitatea de exercitiu deplina;
-studii ecomonice suprerioare in specialitatea contabilitate-finante cu diploma
recunoscuta de Ministerul Invatamantului si practica in specialitate de cel putin 3 ani
sau studii economice superioare si practica in productie de 5 ani.
-nu a suferit nici o condamnare care potrivit legislatiei interzice dreptul de gestiune si
de administrare a societatii comerciale.

-a promovat probele privind accesul la profesia de expert contabil.

Expertul contabil are competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de
organizare si de conducere a activitatii economico-financiare, de a supraveghea
gestiunea societatilor comerciale si de a verifica legalitatea bilantului. Asupra
constatarilor, expertul intocmeste un raport. Expertul poate sa organizeze si sa
conduca contabilitatea societatii comerciale.
Contabilul autorizat -; persoana care a dobandit aceasta calitate si are capacitatea de a
tine contabilitatea si a intocmi bilant pentru societatile comerciale. Poate dobandi
calitatea de contabil autorizat persoana care indeplineste conditiile:
-are capacitate de exercitiu deplina;
-are studii economice superioare, studii economice medii cu diploma sau licenta si o
vechime in specialitate de 2 ani (studii superioare) si 3 ani (studii economice).
-nu a suferit condamnari;
-a promovat probele privind accesul la profesia de contabilautorizat.
Numirea expertilor. Expertizele contabile pot fi efectuate de catre persoana care are
calitatea de expert si care figureaza in evidenta Biroului Central pentru Expertize
Contabile.
Recomandarea expertilor contabili se face de catre birourile locale de expertiza
contabila sau de cel central. Numirea expertilor contabili se face de organul care
dispune efectuarea expertizei, dintre expertii recomandati de birourile locale. Expertul
contabil odata ales, nu mai poate refuza decat in baza unor motive temeinice: boala,
concediu, plecari in strainatate, etc.
Expertul este in incompatibilitate de a efectua expertiza contabila in anumite cazuri:
-este solicitate sa se pronunte in dosarul la care a participat in calitate de organ de
control, de conducere, de organ de specialitate, a luat parte la intocmirea actelor
primare, a evidentelor contabile, tehnic-operative, etc.
-asupra sa a fost declansata actiunea de urmarire penala sau s-a dispus trimiterea sa in
judecata.
Expertul care cunoaste ca este in incompatibilitate sau ca exista un motiv de
refuzare in privinta sa este obligat sa declare Biroului Local de Expertize Contabile,
presedintelui instantei ca se abtine de la efectuarea expertizei.
Drepturile expertului contabil:
-sa examineze dosarul cauzei si alte lucrari necesare;
-sa participe la stabilirea obiectivelor expertizei;
-sa solicite organului care a dispus expertiza reformularea sau completarea
obiectivelor;
-sa primeasca lamuriri si explicatii de la parti;
-sa fie remunerat.
Obligatii:
-sa sesizeze organul juridic ca se afla in situatia de abtinere sau refuzare;
-sa fie impartial;
-sa execute personal mandatul incredintat;
-sa respecte normele legale privind expertiza contabila;
-sa dea explicatii suplimentare la solicitarea organului juridic care a dispus expertiza.
Interdictii:
-sa incredinteze unei alte persoane efectuarea expertizei;
-sa divulge datele de care a luat cunostinta;
-sa ridice si sa pastreze la domiciliul sau dosarul cauzei;
-sa efectueze control financiar de gestiune.
Sanctiuni:
-raspunde disciplinar, administrativ, civil si penal dupa caz.
Sanctiunile disciplinare sunt: mustrare, avertisment scris, suspendarea dreptului de a
exercita profesia pe o perioada de la 3 luni -; 1 an, interzicerea dreptului de a exercita
profesia.

Principiile fundamentale care trebuie sa-i ghideze pe expertii contabili in conduita si

activitatea lor in relatiile personale cu ceilalti parteneri pot fi:
-integritatea -; drept, cinstit, sincer;
-obiectivitate, independenta, secret profesional;
-respectarea normelor tehnice si profesionale;
-competenta profesionala si competenta deontologica (buna reputatie).
Inaintea inceperii efectuarii expertizei contabile in fata instantei, expertul depune
juramant, iar relatiile expertilor contabili cu clientii se stabilesc prin contracte scrise
de prestari de servicii. Pentru lucrarile efectuate expertii primesc onorarii stabilite fie
prin contracte, fie de catre organul care a dispus efectuarea lucrarii.
Metodologia efectuarii expertizei judiciare.
Expertiza judiciara este un mijloc de proba in justitie, o forma de cercetare si
lamurire a faptelor economico-financiare indicate de organele juridice in scopul
solutionarii litigiilor sau a proceselor penale. Obiectul expertizei contabile judiciare se
refera la cercetarea unui ansamblu de documente contabile, acte normative si
probleme economico-financiare. Expertiza judiciara are sarcina principala sa
contribuie la stabilirea adevarului material si la justa solutionare a cauzei aflate in faza
de cercetare sau judecata.
Expertiza trebuie sa ofere organului in cauza o proba indeajuns de temeinica si de
neinlaturat pentru tragerea la raspundere a persoanelor vinovate de inclalcarea
legalitatii.
Obiectivele care se dau spre rezolvare expertului se stabilesc si se consemneaza in
scris in ordonanta de organul de urmarire penala sau prin incheieri de instante de
judecata.
Aceste obiective sunt stabilite de organele care au dispus efectuarea expertizei sau de
partile in litigiu sau din oficiu.
Raportul de expertiza se depune la organul care l-a solicitate. Procedura efectuarii
expertizei presupune examinarea materialului documentar, examinarea unor
documente aflate la parti sau la terti, analiza explicatiilor partilor si a martorilor,
analiza actelor de control si de expertiza anterioare, studierea concluziilor expertilor
tehnici, etc.
Termenul de depunere a lucrarii se fixeaza de organul care a dispus efectuarea
expertizei.
In functie de situatia constatata cu ocazia expertizei contabile, expertul intocmeste
actele:
-raportul de expertiza contabila;
-decontul de cheltuieli privind costul expertizei;
-nota de deficiente;
-raspunsuri in scris la observatiile si obiectiunile formulate de parti;
-suplimentul de expertiza;
-proces verbal de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile.
Raportul de expertiza cuprinde 3 capitole: introducere, desfasurarea expertizei,
concluzii.
Decontul de cheltuieli -; documentul pe baza caruia isi incaseaza onorariul.
Procesul verbal -; cand documentele societatii nu sunt puse la dispozitie de agentul
economic.

Capitolul II
Prezentarea generala a S.C. Silcotub S.A Zalau
Denumirea, forma juridica, durata si sediul societatii
Societatea comercial S.C. Silcotub S.A., persoan juridic, a fost
nregistrat ca societate cu rspundere limitat la data de 05.03.1991, numr de
nregistrare n Registrul Comerului J24/959/1991.
Activitatea de producie s-a desfurat din primul an i pn-n 2000 n halele
de producie construite din temelie n sat Criseni, judeul Salaj.
n anul 2000, societatea cumpr spaiile de producie din Zalau, unde i
mut i sediul dar i activitatea de baz.
S.C. Silcotub S.A. a fost constituit n temeiul Legii nr.82/1991, n prezent
aplicnd reglementrile contabile simplificate, aprobate de O.M.F. 306/2002.
La nceputul anului 2003, societatea a obinut certificarea conformitii
produselor i la finele lui 2004, certificarea sistemului de management al calitii
conform standardului ISO9001: 2000, de ctre Registrul Auto Romn.
Obiectul de activitate
Obiectul principal de activitate al societii este producia de articole tehnice
din cauciuc, piese tip flexiblocuri, buce i tampoane de cauciuc cu sau fr armturi
metalice, realizate prin injectare-vulcanizare, pentru industria de automobile.
nc de la nceputul activitii sale, societatea a avut ca principal client intern,
cea mai mare i unica firm de rulmenti din Romnia.
n ultimii trei ani,. S.C. Silcotub S.A, a agreat i aprobat urmtorii
furnizori, cu urmtoarele achiziii:
S.C. Ardeleana Tisa S.R.L., Pitesti- materie prim (eav)
S.C. Ronnera Ruber S.R.L., Piteti- materie prim (cauciuc)
S.C. Peak Prod S.R.L., Zalu- materie prim (cauciuc)
S.C. Eurocris Comimpex S.R.L., Cluj Napoca- degresant
Henkel, Braov- ulei de protecie, vopsea, aderizant
GDM Galvon S.R.L., Bucureti-soluie fosfatare
PETROM S.A., Bucureti-uleiuri
S.C.Fepa S.A., Brlad- ublere, micrometre.
Potenialii concureni ai. S.C. Silcotub S.A, avnd n vedere structura de
fabricaie, nivelul de calitate i fiabilitate, sunt:
S.C. Artego S.A., Tg. Jiu;
S.C. Fartec S.A., Braov;
S.C. Ronnera Ruber S.R.L., Piteti.
Structura organizatoric a societii
Organigrama S.C. Silcotub S.A ,prin compartimentele i treptele ierarhice
existente, asigur realizarea obiectivelor societii, n domeniile: cercetare, proiectare,
producie, dezvoltare, comercializare, financiar-contabil, corelarea i urmrirea lor.
Structura organizatoric a unitii este de tip ierarhic funcional, asigurnd
unitatea decizional i de aciune. Ea oglindete att activitile de concepie, ct i
cele de baz i auxiliare, reflectnd relaiile de subordonare i de colaborare (vezi
grafic nr.1).

Aceasta include organele de conducere la nivel superior sub care sunt redate
succsesiv celelalte funciuni organizatorice conform dependenei ierarhice.
Din analiza organigramei existente, rezult urmtoarea distribuie:
Nivelului 1 i corespunde conducerea strategic care este reprezentat de
managerul general.
Nivelului 2 i corespunde conducerea executiv care este reprezentat de:
-director comercial,
-director tehnic;
-director calitate.
Nivelului 3 i corespunde conducerea funcional care este reprezentat de:
-efi birou sau compartimente funcionale;
-efi secii.
Nivelului 4 i corespunde conducerea operaional care este reprezentat de:
-efi ateliere;
-efi formaii de lucru.
S.C. Silcotub S.A. este organizat i funcioneaz conform statutului societii, care
reglementeaz organizarea i funcionarea acesteia.
Societatea are instalat urmtoarea capacitate de producie
-flexiblocuri i articulaii elastice: 350.000buc/lun
-buce din cauciuc cu armturi: 180.000buc/lun
- buce din cauciuc: 200.000buc/lun
-armturi metalice simple: 190.000buc/lun
-alte repere din cauciuc: 60.000buc/lun
Ca orice societate comercial, i S.C. Silcotub S.A are i activiti
funcionale:
activiti comerciale constnd n prospectarea pieei interne i externe de materii
prime i materiale necesare produciei;
activiti de aprovizionare i transport pentru materii prime, materiale auxiliare
i semifabricate n cadrul societii;
activiti comerciale pentru desfacerea produselor finite;
activiti de ntreinere, reparaii, modernizare a mainilor i instalaiilor;
activiti de organizare a produciei.
Procesul de adaptare la noile condiii ale economiei de pia, au fcut
necesar o revizuire a politicii de management existent la nivelul societii i
asigurarea desfacerii produselor societii, att pe baz de comenzi, magazine de
desfacere, ct i prin intermediul altor ageni economici.
Principalii indicatori la data de 31.12.2005 sunt :
cifra de afaceri = 32472.49 ron
capital social = 11288.46 ron
profit net
= 170.96 ron
Fuziunea, divizarea, dizolvarea i lichidarea societii
Fuziunea sau dizolvarea societatii se hotaraste de catre asociati, in conditiile
stabilite pentru modificarea actului constitutive al societatii.
Fuziunea sau dizolvarea are ca efect dizolvarea, fara lichidare a societati, care
isi inceteaza existenta si transmiterea universala a patrimoniului sau catre societatile
beneficiare, in starea in care se gasesc la data fuziunii sau divizarii.
Dizolvarea se inscrie in Registrul Comertului si se publica actul de dizolvare
in Monitorul Oficial.
Lichidarea societatii se face de catre administrator sau de o alta persoana
stabilita de adunarea generala a asociatilor.
Dispoziii finale
Personalul necesar desfasurarii activitatii societatii in bune conditii, se va angaja de
catre reprezentantul legal al societatii, adica de catre administrator.

Nivelul de salarizare se stabileste de catre Consiliul de Administratie, salariul

fiind confidential si se negociaza cu fiecare angajat. Personalul angajat cu contract de
munca beneficiaza de toate drepturile si indeplineste toate obligatiile stabilite prin
lege, normele de munca fiind obligatorii.
Personalul angajat cu contract de munc beneficiaz de toate drepturile i
ndeplinete toate obligaiile stabilite prin lege pentru aceast categorie de personal,
normele de munc i disciplin fiind obligatorii.
Evidenta contabila tinuta de societate se va intocmi si se va conduce cu
respectarea normelor metodologice de Ministerul Finantelor in lei si valuta.
Societatea i asigur nijloacele materiale i bneti din capitalul social,
resurse proprii i atrase din alte resurse. Amortizarea fondurilor fixe se face n
condiiile legii.
Litigiile societii cu persoane fizice sunt de competena instanelor
judectoreti, iar litigiile cu persoane juridice sunt de competena arbitrajelor
constituite pe lng Camerele de Comer i Industrie.
Actele i faptele pentru care nu s-a fcut publicitatea prevzut de lege nu pot
fi opuse terilor, n afar de cazul cnd societatea face dovada c acestea le cunoteau.
Elaborarea situatiilor financiare previzionate
Pentru previziunea situatiilor financiare prin metoda procent din vanzari am
exprimat contul de profit si pierdere intr-o forma sintetica si am calculat valoarea
medie pentru fiecare categorie de venit si cheltuiala, urmand ca apoi sa fie exprimate
ca procent din cifra de afaceri.
In cadrul acestui capitol al proiectului voi prezenta pornind de la previziunea
cifrei de afaceri situatiile financiare previzionate prin aplicarea metodei procent din
vanzari.
In previziunea cifrei de afaceri am pornit de la evolutia cifrei de afaceri in
perioada 2003-2005.
Specificatie
CA
Indicele de crestere al CA

2003
24141.36
100%

2004
25629.93
106.17%

2005
32472.49
126.7%

Am considerat o rata medie de crestere a cifrei de afaceri in preturi constante de 5%.

Rezultatele previziunii sunt:
2006
34096.1

Cifra de afaceri previzionata

2007
35800.92

2008
37590.96

ESTIMAREA SITUATIEI FINANCIARE A INTREPRINDERII

ESTIMAREA CONTULUI DE REZULTATE
Contul de profit si pierdere simplificat
Specificatie

2003

2004

2005

Cifra de afaceri neta

Alte V din expl.
Productia stocata si imobilizata
Venituri din exploatare
Ch.pvd.marfurile
Ch.cu materialele si serviciile

24141,36
168,07
845,36
25154,79
3158,63
13153,94

25629,93
725,53
-400,44
25955,02
571,59
15677,55

32472,49
796,94
2274,33
35543,75
852,01
23557,05

Valoarea medie
absoluta
563,51
906,42
28884,52
1527,41
17462,85

10

Impozite si taxe
Ch.cu presonalul
Ajustarea valorii imobilizarilor
Alte ch.din expl.
Ch.din exploatare
Rezultatul din exploatare
V din dobanzi
Alte V financiare
V financiare
Ch.pvd.dobanzile
Alte ch.fin
Ch.financiare
Rezultat financiar
Rez curent
Rez.extraordinar
Profit brut
Imp.pe profit
Profit net

378,34
6600,26
452,01
439,32
24182,49
972,3
4,62
546,41
551,03
817,32
138,02
955,34
-404,31
567,99
0
567,99
74,46
493,53

415,76
6814,92
471,04
503,81
24454,68
1500,33
3,75
41,6
45,35
931,87
488,62
1420,49
-1375,14
125,19
0
125,19
99,93
25,06

296,49
8027,27
564,01
1013,82
34310,66
1233,09
5,29
45,54
50,83
769,37
164,89
934,25
-883,42
349,68
0
349,68
178,71
170,96

363,53
7147,48
495,69
652,32
27649,28
1235,24
4,55
211,18
215,74
839,52
263,84
1103,36
-887,62
347,62
0
347,62
117,7
229,92

Contul de profit si pierdere exprimat in procente din cifra de afaceri

Specificatie

2003

2004

2005

Cifra de afaceri neta

Alte V din expl.
Productia stocata si imobilizata
Venituri din exploatare
Ch.pvd.marfurile
Ch.cu materialele si serviciile
Impozite si taxe
Ch.cu presonalul
Ajustarea valorii imobilizarilor
Alte ch.din expl.
Ch.din exploatare
Rezultatul din exploatare
V din dobanzi
Alte V financiare
V financiare
Ch.pvd.dobanzile
Alte ch.fin
Ch.financiare
Rezultat financiar
Rez curent
Rez.extraordinar
Profit brut
Imp.pe profit
Profit net
Cota medie de impozit pe profit
Rata dobanzii la disponibilitati
Rata dobanzii la credite

100
0,7
3,5
104,2
13,08
54,49
1,57
27,34
1,87
1,82
100,17
4,03
0,02
2,26
2,28
3,39
0,57
3,96
-1,67
2,35
0
2,35
0,31
2,04
13.11
1.71
51.65

100
2,83
-1,56
101,27
2,23
61,17
1,62
26,59
1,84
1,97
95,41
5,85
0,01
0,16
0,18
3,64
1,91
5,54
-5,37
0,49
0
0,49
0,39
0,1
79.82
1.02
44.12

100
2,45
7
109,46
2,62
72,54
0,91
24,72
1,74
3,12
105,66
3,8
0,02
0,14
0,16
2,37
0,51
2,88
-2,72
1,08
0
1,08
0,55
0,53
51.11
2.94
30.80

Valoarea medie
(%)
100
1,99
2,98
104,97
5,98
62,73
1,37
26,22
1,82
2,3
100,42
4,56
0,02
0,86
0,87
3,13
1
4,13
-3,25
1,31
0
1,31
0,42
0,89
48.01
1.89
42.19

11

Elementele contului de profit si pierdere le-am estimat pentru urmatorii trei

ani pornind de la urmatoarele ipoteze :
Cifra de afaceri creste intr-un ritm mediu anual de 5%.
Ponderea productiei stocate si imobilizate de 0.8% in CA
Alte venituri din exploatare au o pondere de 0.7% in CA
Chelt.cu materialele si serviciile scad de la 62% la 61% si 60.5%.
Chelt.cu impozitele si taxele se mentin la nivelul mediu al ultimilor 3 ani.
Chelt.cu personalul se mentin la 26% in CA
Chelt.cu amortizarea se mentin la nivelul anului 2004.
Alte chelt.din exploatare au o pondere de 2% in CA
Veniturile din dobanzi se obtin din aplicarea ratei medii a dobanzii la depozite de 2%
asupra disponibilitatilor din bilant, respectiv cash-flow-ul.
Alte venituri financiare sunt luate in considerare la nivelul mediu din ultimii 3 ani.
Chelt.cu dobanzile se obtin prin aplicarea ratei medii a dobanzii la la credite (31%) la
nivelul anului 2004.
Alte chelt.financiare sunt estimate la nivelul mediu de 1% in CA
Cota de impozit pe profit este estimata la 48% pentu 2005, 45% pentru 2004 si 40%
pentru 2003 (se iau in considerare si cheltuielile nedeductibile inregistrate in ultimii
ani).
Contul de profit si pierdere previzionat
Specificatie
Cifra de afaceri neta
Alte V din expl.
Productia stocata si imobilizata
Venituri din exploatare
Ch.pvd.marfurile
Ch.cu materialele si serviciile
Impozite si taxe
Ch.cu presonalul
Ajustarea valorii imobilizarilor
Alte ch.din expl.
Ch.din exploatare
Rezultatul din exploatare
V din dobanzi
Alte V financiare
V financiare
Ch.pvd.dobanzile
Alte ch.fin
Ch.financiare
Rezultat financiar
Rez curent
Rez.extraordinar
Profit brut
Imp.pe profit

2006
34096.1
238,67
272,77
34607,55
1022,88
21139,59
363,53
8864,99
564,01
681,92
32636,93
1970,62
6,82
41,6
48,42
774,44
340,96
1115,4
-1066,98
903,64
0
903,64
433,75

2007
35800.92
250,61
286,41
36337,93
1038,23
21838,56
363,53
9308,24
564,01
716,02
33828,59
2509,34
8,59
41,6
50,19
712,44
358,01
1070,45
-1020,26
1489,08
0
1489,08
670,09

2008
37590.96
263,14
300,73
38154,83
1052,55
22742,53
363,53
9773,65
564,01
751,82
35248,1
2906,73
10,53
41,6
52,12
650,44
375,91
1026,35
-974,23
1932,5
0
1932,5
773

12

Profit net

469,89

818,99

1159,5

ESTIMAREA BILANTULUI
Pentru previziunea situatiilor financiare prin metoda procent din vanzari am
exprimat bilantul in procent din cifra de afaceri si am determinat valoarea medie
pentru fiecare element in parte.
Bilantul exprimat in procente din cifra de afaceri
Specificatie
Active imobilizate
Stocuri
Clienti
Alte creante
Disponibilitati
Active circulante
Total activ
Credite pe t.scurt
Furnizori
Alte datorii pe
t.scurt
Datorii totale pe
t.scurt
ITML
Datorii totale
Capital propriu
Total pasiv

2003

2004

2005

Valoarea medie

Valoarea
medie
absoluta
10769,42
6414,96
4766,09
1105,67
273,16
12559,88
23329,3
2064,18
3699,77
5916,28

43.46%
22.68%
18.35%
2.2%
1.12%
44.35%
87.81%
6.55%
18.8%
17.56%

44.02%
19.6%
19.41%
4.34%
1.44%
44.79%
88.8%
8.24%
10.18%
23.41%

32.44%
26.94%
15.07%
5.15%
0.55%
47.71%
80.16%
7.69%
12.17%
23.13%

(%)
39.97%
23.07%
17.61%
3.9%
1.04%
45.62%
85.59%
7.5%
13.72%
21.37%

42.91%

41.83%

42.99%

42.58%

11680,23

0%
42.91%
44.9%
87.81%

0%
41.83%
46.97%
88.8%

0%
42.99%
37.17%
80.16%

0%
42.58%
43.01%
85.59%

0
11680,23
11649,07
23329,3

Elementele bilantului le-am estimat pentru urmatorii trei ani pornind de la

urmatoarele ipoteze :
Activele imobilizate raman la valoarea din anul 2005, considerand ca pentru cresterea
estimata a cifrei de afaceri de 5% anual nu sunt necesare investitii suplimentare in
urmatorii 3 ani,capacitatea de productie nefiind utilizata la maxim.
Stocurile le-am estimat la ponderea medie din ultimii ani in cifra de afaceri pentru
primul an de previziune(23%), scazand la 21.5% in 2006 si la 20% in 2007, tinzand
spre valoarea din 2004 cand stocurile au inregistrat o pondere mai redusa in cifra de
afaceri.
Creantele -clienti le-am estimat la ponderea medie din ultimii ani in cifra de afaceri
pentru primul an de previziune(17.61%), scazand la 17% in 2006 si 16.5% in 2007
pentru a se apropia la valoarea din 2004.
Alte creante le-am estimat la o pondere in cifra de afaceri de 3.9%
Disponibilitatile se estimeaza sa creasca ca pondere din cifra de afaceri de la 1% in
2006 la 1.2% in 2007 si 1.4% in 2008.
Datoriile fata de furnizori se mentin ca pondere in cifra de afaceri la 13.72%.
Alte datorii isi reduc ponderea de la 20.6% LA 19.5% SI 18%
Capitalurile proprii cresc cu partea din profitul net ce nu e distribuita sub forma de
dividende : 10% in 2006, 15% in 2007 si 20% in 2008.
Bilantul previzionat

13

Specificatie
Imobilizari necorporale
Imobilizari corporale
Imobilizari financiare
Active imobilizate
Stocuri
Clienti
Alte creante
Disponibilitati
Active circulante
Total activ
Credite pe t.scurt
Furnizori
Alte datorii pe t.scurt
Datorii totale pe t.scurt
ITML
Datorii totale
Capital propriu
Total pasiv

2006
188.03
10319.89
27.38
10535.31
7842.11
6000.92
1363.84
340.96
15547.82
26083.13
2498.19
4432.49
7036.12
13966.81
0
13966.81
12116.32
26083.13

2007
188.03
10319.89
27.38
10535.31
7697.20
6086.15
1432.04
429.61
15645
26180.3
2298.19
4654.12
6988.82
13941.14
0
13941.14
12239.17
26180.3

2008
188.03
10319.89
27.38
10535.31
7518.19
6202.51
1503.64
526.27
15750.61
26285.92
2098.19
4886.82
6829.83
13814.85
0
13814.85
12471.07
26285.92

Potrivit Legii n contabilitate, profitul sau pierderea se stabilete lunar. n acest

sens, conturile de cheltuieli se nchid prin rezultatul exerciiului (contul profit i
pierdere). Rezultatul exerciiului, respectiv profitul sau pierderea, se determin ca
diferen ntre veniturile i chel Pentru calcularea costurilor de producie, cheltuielile
pot fi grupate n:cheltuieli directe (materii prime i materiale directe, remuneraii
directe, contribuia privind asigurrile sociale i protecia social i alte cheltuieli
directe); cheltuielile indirecte de producie (cheltuieli comune ale seciei); cheltuieli
de desfacere; cheltuieli generale de administraie.
Cheltuielile directe i cheltuielile indirecte de producie repartizate corect
asupra produselor fabricate, lucrri executate i servicii prestate, formeaz costul de
producie al acestora.
Cheltuielile generale de administraie i cheltuielile de desfacere sunt n general
excluse din costul de producie n afar de cazul cnd condiiile specifice de
exploatare justific luarea lor n consideraie. Dac la costul de producie se adaug
cheltuielile generale de administraie i cheltuielile de desfacere se obine costul
complet.
Cheltuielile financiare nu se includ n costul de producie, cu excepia
dobnzilor aferente mprumuturilor, la unitile cu ciclu lung de fabricaie, care pot fi
repartizate asupra costurilor de producie ale produselor respective. n costurile de
producie nu se includ cheltuieli excepionale i costul subactivitii.
n cazurile n care n contabilitatea de gestiune, respectiv, n costurile de
producie, s-au inclus alte elemente dect cele prezentate la nchiderea exerciiului
financiar, cu ocazia evalurii stocurilor i produciei n curs de execuie, acestea se vor
exclude din costul de producie, fiind considerate costuri incorporabile.
Cheltuielile indirecte de producie se repartizeaz asupra costurilor n raport de
costul de secie, salarii directe, consumurile de materiale directe, orele de funcionare
a utilajelor sau alte criterii care s asigure o repartizare raional a acestor cheltuieli
asupra produselor, lucrrilor executate sau serviciilor prestate.
Cheltuielile de desfacere se adaug la costul de producie al produselor pentru
care s-au efectuat, iar n cazul n care identificarea lor nu este posibil pe produs,
14

acestea pot fi repartizate asupra costului acestora, proporional cu greutatea, sau

volumul produselor livrate, sau n funcie de alte criterii.
n msura n care cheltuielile generale de administraie se includ n costul de
producie, repartizarea asupra costurilor produselor se face similar cu cheltuielile
indirecte de producie.
Cheltuielile pot fi grupate i n funcie de dependena lor fat de volumul de
producie n cheltuielile variabile i cheltuielile fixe (constante). Cheltuielile variabile
sunt acelea a cror mrime evolueaz proporional cu producia la care se refer, fiind
relativ fixe pe unitatea de produs, cum sunt materiile prime i materialele auxiliare
directe, remuneraiile directe, energia, combustibilul i alte cheltuieli directe.
Cheltuielile fixe sunt acelea care au nivel relativ constant, indiferent de oscilaiile
volumului produciei, cum sunt: cheltuielile generale ale ntreprinderii, o parte din
cheltuielile comune ale seciei etc.
Calculaia costurilor de producie poate fi efectuat dup urmtoarele metode:
metoda costurilor standard sau normale; metoda pe comenzi; metoda pe faze; metoda
global; metoda costurilor directe sau alte metode adaptate la unitatea patrimonial, n
funcie de organizarea proceselor de producie, specificul activitii i necesitile
proprii de informare.
Valorile contabile ale unei actiuni ale societatilor implicate in operatiunea de fuziune
din prezentul Raport de expertiza contabila corespunde cu vaiorile contabile ale unei
actiuni ale societatilor implicate in operatiunea de fuziune din proiectul de fuziune.

Concluzii

15

Contine cate un paragraf din capitolul I si capitolul II.Constatrile acestei expertize

sunt bazate pe date, documente i fapte reale i verificabile, iar concluziile sunt trase
cu bun-credin, ntr-un mod imparial, obiectiv, profesional, echilibrat i constructiv,
n acord cu poziia Experilor fa de reprezentanii Beneficiarului, cu natura relaiei
contractuale dintre pri i cu toate normele legale, etice i profesionale aplicabile.
n ceea ce privete activitatea administratorului DAH, prin raportare la sarcinile,
atribuiunile i responsabilitile sale legale (a se vedea n acest sens Anexa nr. 2 la
prezentul Raport), apreciem c acesta i le-a ndeplinit n mic msur, provocnd
astfel mari pagube, grave tensiuni i confuzii, precum i serioase perturbri ale
activitii firmei, dup cum se va arta mai departe.
Referitor la sarcinile, atribuiunile i responsabilitile sale legale principale, apreciem
c administratorul le-a neglijat i le-a ndeplinit n mod defectuos, prin:
Ne-inerea registrelor firmei (al asociailor, registrele contabile registrul unic de
control, registrul inventar, etc.);
Ne-convocarea AGA ordinar n vederea analizrii i aprobrii bilanului anual i a
contului de profit i pierdere pentru exerciiile financiare 2005 i 2006;
Ne-ntocmirea raportului anual de gestiune i n consecin ne-supunerea acestuia
aprobrii AGA ordinare n vederea obinerii descrcrii de gestiune;
Ne-semnarea bilanurilor i celorlalte documente ale raportrilor financiare periodice
i depunerea lor la organele fiscale numai pe semntura contabilului;
Ne-obinerea aprobrii AGA ordinare pentru calculul i repartizarea profitului net,
inclusiv a dividendelor cuvenite asociailor;
Ne-organizarea evidenei tehnico-operative i contabile privind micarea
autovehiculelor firmei, consumul de combustibil i justificarea acestuia, prin foi de
parcurs, norme de consum, nscrierea datelor firmei i autovehicului pe bonurile de
combustibil, etc.;
Ne-inerea evidenei i gestionarea necorespunztoare a documentelor tipizate cu
regim special (carnete facturier, chitaniere, fie de inventar, ordine de plat - OP,
etc.); de exemplu, unele ordine de plat nu sunt numerotate, exist un OP nr.
2/8.01.2006, un OP nr. 1/17.01.2006, un OP nr. 2/4.08.2006, un OP nr. 1/29.12.2006,
dou OP nr. 10 (unul emis pe 25.01.2006 iar cellalt pe 12.02.2006), iar ntre ele
numeroase alte OP-uri numerotate pn la nr. 65 70 pe an rugm consultai n
acest sens Anexa nr. 4;
Admiterea i/sau introducerea n evidene a numeroase documente justificative n
copie xerox (facturi, chitane) sau a unor chitane fr facturi;
Efectuarea de cheltuieli n favoarea altui agent economic (de exemplu, pentru
Fundaia Naional de ncurajare a Dezvoltrii Intensive Bucureti: chirie,
ntreinere, cheltuieli telefon i Internet, etc.);
Delegarea de factori a unor atribuiuni ale administratorului altor persoane (RFN),
fr aprobarea AGA, ceea ce a condus la tensiuni n cadrul firmei, perturbri grave ale
activitii, efectuarea unor cheltuieli n interes personal, etc.;
Dispunerea unor operaiuni financiare (cheltuieli/pli, inclusiv prin cardul bancar al
firmei) fr aprobarea AGA i efectuarea unor cheltuieli voluptorii (inoportune,
neeconomicoase, nenecesare, nelegale, etc. n general n interes personal) n sume
mari;Potrivit Legii n contabilitate, profitul sau pierderea se stabilete lunar. n acest
sens, conturile de cheltuieli se nchid prin rezultatul exerciiului (contul profit i
pierdere). Rezultatul exerciiului, respectiv profitul sau pierderea, se determin ca
diferen ntre veniturile i cheltuielile exerciiului, indiferent de data ncasrii sau
plii lor.
Pentru calcularea costurilor de producie, cheltuielile pot fi grupate n:cheltuieli
directe (materii prime i materiale directe, remuneraii directe, contribuia privind
asigurrile sociale i protecia social i alte cheltuieli directe); cheltuielile indirecte
de producie (cheltuieli comune ale seciei); cheltuieli de desfacere; cheltuieli generale
de administraie.

16

Cheltuielile directe i cheltuielile indirecte de producie repartizate corect asupra

produselor fabricate, lucrri executate i servicii prestate, formeaz costul de
producie al acestora.Cheltuielile generale de administraie i cheltuielile de desfacere
sunt n general excluse din costul de producie n afar de cazul cnd condiiile
specifice de exploatare justific luarea lor n consideraie. Dac la costul de producie
se adaug cheltuielile generale de administraie i cheltuielile de desfacere se obine
costul complet. Cheltuielile financiare nu se includ n costul de producie, cu excepia
dobnzilor aferente mprumuturilor, la unitile cu ciclu lung de fabricaie, care pot fi
repartizate asupra costurilor de producie ale produselor respective. n costurile de
producie nu se includ cheltuieli excepionale i costul subactivitii.
n cazurile n care n contabilitatea de gestiune, respectiv, n costurile de producie, sau inclus alte elemente dect cele prezentate la nchiderea exerciiului financiar, cu
ocazia evalurii stocurilor i produciei n curs de execuie, acestea se vor exclude din
costul de producie, fiind considerate costuri incorporabile.
Cheltuielile indirecte de producie se repartizeaz asupra costurilor n raport de costul
de secie, salarii directe, consumurile de materiale directe, orele de funcionare a
utilajelor sau alte criterii care s asigure o repartizare raional a acestor cheltuieli
asupra produselor, lucrrilor executate sau serviciilor prestate.
Cheltuielile de desfacere se adaug la costul de producie al produselor pentru care sau efectuat, iar n cazul n care identificarea lor nu este posibil pe produs, acestea pot
fi repartizate asupra costului acestora, proporional cu greutatea, sau volumul
produselor livrate, sau n funcie de alte criterii.n msura n care cheltuielile generale
de administraie se includ n costul de producie, repartizarea asupra costurilor
produselor se face similar cu cheltuielile indirecte de producie.Cheltuielile pot fi
grupate i n funcie de dependena lor fat de volumul de producie n cheltuielile
variabile i cheltuielile fixe (constante). Cheltuielile variabile sunt acelea a cror
mrime evolueaz proporional cu producia la care se refer, fiind relativ fixe pe
unitatea de produs, cum sunt materiile prime i materialele auxiliare directe,
remuneraiile directe, energia, combustibilul i alte cheltuieli directe. Cheltuielile fixe
sunt acelea care au nivel relativ constant, indiferent de oscilaiile volumului
produciei, cum sunt: cheltuielile generale ale ntreprinderii, o parte din cheltuielile
comune ale seciei etc.

BIBLIOGRAFIE:

17

1.Ionescu Luminia, Controlul financiar-fiscal i expertiza contabil, fundamente

teoretice i practice, Editura Cartea Universitar, Bucureti, 2008
2.Ionescu Luminia, Expertul contabil i dezvoltarea ntreprinderilor mici i mijlocii,
Revista Contabilitatea, expertiza i auditul afacerilor nr. 1 / ianuarie, 2010- Editura
CECCAR pag. 8 12, (4 pg)- 2010 - ISSN 1454-9263;
3. Luminia Ionescu, O necesar delimitare ntre expertiza contabil, audit i control
de gestiune, Adevrul economic nr. 34/1997
4. ***OG nr. 65/1994 privind organizarea activitii de expertiz contabil i a
contabililor autorizai, republicat MO nr. 13 din 8 ianuarie 2008
5. CECCAR- Norma profesional nr. 35 Expertizele contabile, Editura CECCAR,
Bucureti, 2009
6. ***OG nr. 2/2000 privind organizarea activitii de expertiz tehnic judiciar i
extrajudiciar, publicat MO nr. 26 din 25 ianuarie 2000
8. ***Legea nr. 39/2009 pentru modificarea i completarea Ordonanei Guvernului nr.
2/2000 privind organizarea activitii de expertiz tehnic judiciar i extrajudiciar,
Monitorul Oficial al Romniei Partea I, nr. 182 din 24 martie 2009
8.Boulescu, Mircea, Marcel Ghi. Expertiza contabil. Editura Didactic i
Pedagogic, Bucureti, 2001.

18