Asexualitatea (sau nonsexualitatea) este lipsa atraciei, interesului sau dorinei sexuale fa de

activitatea sexual. Ea poate fi considerat lips orientrii sexuale, sau una din cele patru variaii ale
acesteia, alturi de heterosexualitate, homosexualitate i bisexualitate. O carte care urmeaza sa fie
publicata in Marea Britanie estimeaza ca 1% din populatie nu simte niciun fel de atractie sexuala,
noteaza The Independent.
Asexualitatea este distinct de abstena de la activitatea sexual i de celibat, care sunt de obicei i n
general motivate de factori precum convingerile personale sau religioase ale individului; orientarea
sexual, spre deosebire de comportamentul sexual, este considerat a fi "de durat". Unele persoane
asexuale se angajezeaz n activiti sexuale n pofida c-i lipsete dorina pentru sex sau atracia
sexual, din cauza unor varii motive, cum ar fi dorina de a mulumi partenerilor romantici sau
dorina de a avea copii.
Acceptarea asexualitii ca orientare sexual i ca domeniu de cercetarea tiinific este relativ nou,
fiind un tot mai mare obiect de cercetare din ambele perspective: sociologic i psihologic. n timp
ce unii cercettori afirm c asexualitatea este o orientare sexual, ali cercettori nu sunt de acord.
Diferite comuniti asexuale au nceput s apar o dat cu dezvoltarea Internetului i a mediei de
socializare. Cea mai prolific i binecunoscut din aceste comuniti este Asexual Visibility and
Education Network (AVEN), care a fost fondat n anul 2001 de ctre David Jay.
Dei numrul studiilor avnd ca obiect al cercetrii aceast orientare este redus, toate au artat c
aceasta este cea mai puin comun orientare sexual.
Fiindc asexualitatea este foarte rar, i abia acum ncepe s fie cercetat, exist controverse n
cercuri psihologico-tiinifice dac aceasta este o orientare sexuala legitim. Unii spun c trebuie
categorizat ca o deficien sexual hipoactiv, sugernd c este creat de diveri factori legai de
mediu, incluznd abuz sexual n trecut, nepermiterea expresiei sexuale i probleme hormonale.
De cealalt parte, muli asexuali, i un numr tot mai mare de cercettori, susin c asexualitatea este
o orientare sexual legitim, la fel ca heterosexualitatea i homosexualitatea. Ei spun c aceasta nu
trebuie considerat o stare patologic deoarece nu creeaz probleme i nu necesit tratatament. Alii
fac referin la faptul c, n trecut, lucruri similare au fost spuse despre homosexualitate, dar acum
este vzut ca o orientare sexual legitim.
Un studiu fcut la berbeci a artat c aproximativ 2-3% din berbecii studiai nu au avut nici un
interes aparent n a avea sex cu ali indivizi, de orice sex. Alt studiu realizat pe cobai a aratt c pn
la 12% din masculi nu au avut interes sexual n femele, dei acest studiul nu a msurat atracia fa
de ali masculi, i din aceast cauz are aplicabilitate minim n subiectul asexualitii.
Un sondaj despre sexualitate din Regatul Unit a avut o ntrebare despre atragerea sexual, i 1% din
rspunztori au spus c "niciodat nu au fost atrai sexuali fa de o alt persoan" (Bogart, 2004).
Institutul Kinsey a fcut un alt studiu despre acest subiect, ajungnd la concluzia c "asexualii pot fi
caracterizai dup dorine sexuale minime i excitaie sexual minim, n loc de niveluri sczute de
activitate sexual i inhibiie sexual ridicat" (Prause, Nicole i Graham) Exist evidene puternic
circumstaniale c persoanele de mai jos au fost sau sunt asexuale. Trebuie menionat, totui, c
muli din aceast list au fost considerai bisexuali sau homosexuali, din cauz c nu au avut atracie
pentru persoanele de sexul opus (de fapt, ei nu aveau dorin sexual fa de nici un sex)
Personalitati remarcante asexuale:

J.M. Barrie
Luis Borges
Justin Carter
George Washington Carver
Frederic Chopin
Marlene Dietrich
Paul Erds
Glenn Gould
Immanuel Kant
H.P. Lovecraft
Morrissey
Ralph Nader
Isaac Newton
Maurice Ravel
John Ruskin
Antnio de Oliveira Salazar
George Bernard Shaw
Sofocle
Nikola Tesla

Lucuri nestiute despre asexualitate

1. Asexualitatea nu este o alegere. Celibatul este o alegere, asexualitatea este o orientare sexuala, la
fel ca homosexualitatea.
2. Definitia oficiala a asexualitatii se refera la "o persoana care nu experimenteaza atractia sexuala".
3. Asexualitatea nu implica neaparat masturbarea. Multi asexuali au apetit sexual, dar acest lucru nu
conduce la finalizare prin act sexual.
4. Asexualii nu sunt neaparat cei care nu experimenteaza atractiile, ci nu simt nevoia de a avea un
contact sexual.
5. Autorul unor teste de orientare sexuala a ales sa evalueze cu zero orientarea homosexuala si cu 6
cea heterosexuala. A fost introdusa si o categorie separata, evaluata cu X a celor care nu au ales nici
una dintre orientarile sexuale (asexual). 1.5% dintre barbati au ales varianta X.

6. Un studiu din 1994 a constatat ca 1.05% dintre respondenti nu au fost niciodata atrasi sexual de o
persoana.
7. Un studiu din 1982 care i-a avut ca si subiecti pe cititorii revistei Playboy, a conchis ca 2% dintre
respondenti sunt asexuali.
8. Femeile prefera asexualitatea intr-un procent mai mare decat barbatii.
9. In urma unor cercetari s-a demonstrat ca 33.57% dintre persoanele asexuale au probleme cu stima
de sine.
10. Potrivit asexyality.org, asexualii considera ca nu trebuie luate masuri rezolvarea problemei lor.
Asexuatii se simt confortabil fara sex!

Bogaert, un profesor asociat la Brock University din Canada, defineste asexualitatea ca o lipsa totala
de atractie sexuala. "Exista doua forme: persoanele care au o doza de atractie sexuala, dar nu
directionata spre altii, iar aceste persoane nu fac sex, ci se masturbeaza si persoanele care nu
manifesta niciun fel de dorinta sexuala". De asemenea el mentioneaza ca minoritatea asexuala este
prea putin studiata si exista riscul ca aceasta sa se simta exclusa din "cultura noastra foarte
sexualizata".
Prima conferinta non-academica despre asexualitate a avut loc la Southbank University, Londra,
luna trecuta. Michael Dore, organizator al conferintei Pride Mondial, a declarat: "Ne dorim ca
asexualitatea sa fie recunoscuta ca o orientare sexuala valabila, mai degraba decat o tulburare sau
ceva de care oamenii trebuie sa se ascunda".
Unii dintre asexuali se considera romantici: desi nu simt nevoia sa faca sex, ei se simt atrasi de alte
persoane pe plan pur emotional. Desigur, exista si tipul de asexuali aromantici, adica cei care nu se
simt deloc atrasi de alte persoane, nici macar emotional. Aventuri de o noapte sau relatii de durata,
casnicii, toate au in comun un lucru: relatiile sexuale. Indiferent ca se intampla prea repede sau il
lasi sa se perpeleasca bine pana accepti sa va petreceti o noapte de amor impreuna, intimitatea face
parte din vocabularul oricarei relatii. Sau cel putin asa s-a crezut pana de curand.
Asexualii, care au aparut incepand cu anul 2001, sunt considerati ca ar avea o orientare sexuala
destul de ciudata deoarece nu simt atractie si nici nu-si doresc o relatie intima cu nimeni. Studiile
arata ca acest comportament nu este izolat, ci are din ce in ce mai multi adepti.
Asexualitatea este descrisa de unii oameni de stiinta ca fiind o orientare, diferita de celibat, care se
dovedeste a fi o alegere. Altii, printre care si specialisti romani, spun insa ca este vorba despre o
tulburare. Instinctul de reproducere este un impuls natural, necesar organismului. Este o insusire
care corespunde trebuintelor biologice ale individului.
Asexualitatea este o tulburare a instinctului sexual, o tulburare cantitativa care conduce la scaderea,
pierderea sau absenta dorintei sexuale, spune psihoterapeutul Keren Rosner. In acest mod sunt
perceputi asexualii si de majoritatea sexualilor, care incearca sa-i indoape cu pastile pentru a le
rezolva problemele. De fapt, motivul pentru care acest curent se manifesta este acela ca din
creierul persoanelor respective lipsesc structuri neuronale responsabile de atractia intima. In
conditiile in care nu exista studii complexe privind asexualitatea, oamenii de stiinta au incercat sa
contureze cumva acest comportament. Astfel, ei au ajuns la concluzia ca in categoria celor lipsiti de

interes se diferentiaza mai multe tipologii. Astfel, asexualii aromantici nu simt niciun fel de atractie
romantica, ceea ce face ca in multe cazuri sa nu-si doreasca sa fie atinsi si cu atat mai putin au
nevoie de intimitate fizica.
Asexualii romantici nu simt nici ei vreun fel de atractie sexuala, dar sunt dornici sa traiasca
experiente romantice. Asadar, ei se vor uita la diferite persoane chiar daca nu se simt atrasi din punct
de vedere intim, dar este posibil sa-si doreasca sa fie mai aproape de ele, sa afle mai multe detalii, sa
comunice.
Unii psihologi nu sunt de acord cu faptul ca asexualii pot fi implicati cu adevarat intr-o relatie
serioasa. Implicarea in relatii serioase de cuplu este aparenta, in fapt, sunt relatii disfunctionale,
bazate pe criterii materiale, de siguranta, de dependenta sau alte beneficii. Numai in cazul in care,
prin minune, s-ar intalni doi parteneri asexuali putem vorbi de o relatie echitabila, adauga Rosner.
Numarul femeilor asexuale este mult mai mare decat al barbatilor. Potrivit studiilor, 19% din femeile
singure, care nu au fost niciodata casatorite, sunt incadrate in aceasta categorie. Asexualitatea este
mult mai raspandita decat lesbianismul, situatie inversa fata de ceea ce se intampla la barbati, unde
din randul celor care nu simt nicio atractie sexuala fata de sexul opus 80% sunt homosexuali si 20%
asexuali, adica doar 1% din totalul barbatilor fiind asexuali.
Specialistii au explicat si ca posibilele cauze ale asexualitatii sunt predispozitia genetica,
dezechilibrul hormonal sau experientele suferite in copilarie, iar accentuarea comportamentului are
loc si pentru ca asexualii nu au incredere in propria persoana. Studiile arata ca 33,57% din ei au
aceasta problema.
Nu multe persoane sunt capabile sa se autodiagnosticheze si cu atat mai putin vor merge la un medic
specialist pentru a depista daca lipsa atractiei sexuale este o orientare sau o deficienta. In consecinta,
cei mai multi adepti se vor ascunde sub scutul relatiilor serioase, astfel putand sa-si pastreze cumva
anonimatul. Femeile asexuale (spre deosebire de barbatii asexuali) pot participa la actul sexual fara
a trai implicare, dorinta, dar fiind neparticipative, ele vor inhiba in timp partenerul, avertizeaza
psihologul Keren Rosner.

Immanuel Kant (n. 22 aprilie 1724, Knigsberg/Prusia Oriental - d. 12 februarie 1804,

Knigsberg), a fost un filozof german, unul din cei mai mari gnditori din perioada iluminismului n
Germania. Kant este socotit unul din cei mai mari filozofi din istoria culturii apusene. Prin
fundamentarea idealismului critic, a exercitat o enorm influen asupra dezvoltrii filozofiei n
timpurile moderne. n special Fichte, Schelling i Hegel i-au dezvoltat sistemele filozofice pornind
de la motenirea lui Kant. Cei mai muli scriitori i artiti din vremea lui au fost influenai de ideile

sale n domeniul esteticii, operele lui Goethe, Schiller sau Kleist neputnd fi nelese fr referina la
concepiile filozofice ale lui Kant. Familie i mediu[modificare | modificare surs]
Immanuel Kant se nate la 22 aprilie 1724 la Knigsberg, n Prusia oriental, unul dintre cei cinci
copii, care vor atinge maturitatea, din cei nou nscui ai prinilor si; avea o sor mai mare, dou
surori mai mici i un frate mezin, Johann-Henrich. Oraul su natal era prosper, avea o universitate
i era deschis comerului maritim i deci inuturilor cu limbi i obiceiuri diferite. Kant va spune
despre Knigsberg c este un ora "adaptat dezvoltrii cunoaterii oamenilor i a lumii, i n care,
fr a cltori, aceast cunoatere poate fi nsuit". Kant va iei rareori din oraul su. Kant provine
din mediul social srac. Tatl su era meter elar. Mama sa i-a dat o educaie riguroas, pioas i
deschis cunoaterii.
nva s scrie i s citeasc n Hospitalschule, o suburbie a oraului. Contrar celor invocate de Kant,
strmoii si nu erau originari din Scoia, strbunicul su, Richard Kant, fiind de fapt de origine
baltic, nscut la Prkuls, ora situat astzi n Lituania. Fiul lui Richard se stabilise ca meter elar
n Mamel, unde l nva meseria pe fiul su, Johann-Georg, care se va instala la Knigsberg. Cele
dou fiice ale lui Richard Kant se vor cstori cu scoieni i aceasta e probabil originea credinei lui
ntr-o ascenden scoian. Mama lui Immanuel Kant, Anna-Regina, nscut Reuter, originar din
Nrnberg, era la rndul ei fiica unui elar. Graie sprijinului unui pastor, prieten al familiei, Albert
Schultz, Kant poate intra la colegiul Frederic (Fridericianum). Elev strlucit, i nsuete o bun
cunoatere a autorilor latini. nvmntul la colegiu este preponderent religios, n spirit pietist;
regulile erau stricte i nu existau vacane. Fiecare gest al existenei era impregnat de acest spirit,
lucru redat de Kant n Religia n limitele raiunii simple (1793). Fiecare elev trebuia s se trezeasc
la 6 dimineaa, iar cursurile ncepeau la 7. Miercurea i smbta se fceau cursuri facultative de
matematici, francez i polonez. Studiul limbilor elin i ebraic era obligatoriu, alctuind baza
nvmntului teologic. n schimb, nu se predau tiinele naturii i istoria. Profesorul su,
Heydenreich, i va deschide gustul pentru literatura latin clasic.

Tineree
n toamna anului 1740, n vrst de 17 ani, intr la Universitatea din Knigsberg la Facultatea de
Teologie, la care urmeaz i cursuri de filozofie, fizic, matematic. Mentorul su a fost Martin
Knutzen care l-a ndrumat spre studiul filosofiei lui Wolff i al fizicii lui Newton. Kant se orienteaz
spre seciunea clasic, Lateinschule. Disciplinele principale erau latina (pn la 20 de ore
sptmnal) i teologia (n sens de studiu al catehismului); se familiarizeaz cu filozofia lui Leibniz.
De aici dragostea lui Kant pentru poezia latin i aversiunea fa de formalismul cultului religios.
Kant va lucra trei ani la Reflecii asupra unei veritabile evaluri a forelor vii, lucrare care va fi
imprimat n 1746 dar a crei versiune definitiv dateaz din 1749. n 1747 prsete universitatea
nainte de a obine toate gradele, din pricina morii tatlui su. Devine astfel preceptor n familii
nobile i burgheze din mprejurimile Knigsbergului. n perioada 1747-1750 lucreaz n satul
Judtschen, foarte aproape de Gumbinnen, unde se ocup de educaia fiului pastorului Andersch. n
1750, n timpul verii, merge n cealalt extremitate a provinciei, la Osterode, unde i gsete un post
de preceptor n familia unui proprietar de pmnturi, Major von Hlsen, care i ncredineaz
educaia a trei tineri. Apoi devine preceptor la contele de Keyserling, pe lng contesa de
Keyserling, care va schia i primul portret cunoscut al lui Kant. ntors la Knigsberg, scrie
Cosmogonie, sau eseu asupra deduciei originii Universului, a formrii corpurilor cereti i a

cauzelor micrii pornind de la legile micrii universale a materiei i ale lui Newton. n 1754,
Putem ti dac Terra mbtrnete din punct de vedere fizic? i, n 1755, Istoria universal i teoria
cerului sau eseu asupra concepiei i originii mecanice a ansamblului Universului dup principiile
lui Newton. Lucrarea din urm a aprut anonim n primvara lui 1755 i coninea o dedicaie pentru
regele Frederic II, dar editorul d faliment i lucrarea nu apare la data prevzut. Pentru echitatea sa,
marea tiin i schimburile agreabile de idei, Kant ctig stima concetenilor si, a Universitii, a
auditorilor i a fotilor si elevi. Reputaia sa e att de mare, nct se va constitui ctre 1790 o
adevrat industrie a copitilor pentru a satisface, contra cost, numeroasele cereri de a deine
cursurile sale procurate prin intermediul copiilor realizate de studeni.
Viaa lui Kant se confund cu viaa profesional i cu doctrina sa. Nu a fost cstorit i nu a prsit
niciodat graniele rii. Traiul su este unul tihnit, sntos i regulat: trezit la 5, i ncepe ziua
fumndu-i pipa i lund ceaiul; lucreaz apoi pn la 7, ora primului curs. La ntoarcere, lucreaz
pn la orele 13. E timpul prnzului, singurul su moment de repaus din zi. Nu mnnc niciodat
singur. Invitaii si, n numr de trei pn la nou, pentru ca ansamblul convivilor s nu fie inferior
numrului Graiilor nici superior celui al Muzelor, nu sunt prevenii dect n dimineaa respectiv,
pentru a nu trebui s renune la o alt invitaie: nu vin astfel dect aceia care sunt liberi. Este foarte
ngrijit asupra aparenelor persoanei sale, motiv pentru care va inventa pentru folosul propriu o
centur mecanic (cf. portretul ironic al lui Thomas de Quincey, Ultimele zile ale lui Immanuel
Kant). Conviv apreciat, amator de vinuri bune, Kant nu ncurajeaz niciodat discuiile privitoare la
opera sa. Prnzul se prelungete dup orele dup-amiezii, moment n care Kant se va duce s-i fac
plimbarea zilnic (totdeauna la aceeai or, cu excepia, se pare, a zilei n care avea s soseasc
curierul anunnd Revoluia Francez; dup unii, excepiile care i-au tulburat faimoasa plimbare
ritual au fost dou: publicarea Contractului social al lui Rousseau, n 1762, pe care-l citete complet
absorbit i pierde irul timpului, i anunul victoriei franceze de la Valmy, n 1792). ntors acas,
Kant lucreaz pn la orele 22.
n 1797, slbit de vrst, renun la nvmnt i i petrece ultimii ani din via ntr-o retragere
studioas dar solitar. Moare la 12 februarie 1804, dup o lung perioad de slbiciune fizic i
intelectual, n vrst de 79 de ani. Ultimele sale cuvinte au fost "Es ist gut" ("[Totul] e bine").
Oameni venii din ntreaga regiune au dorit s participe la funeralii. Chipul nu i era alterat, dar
corpul aprea a fi diminuat dincolo de orice descriere. Depuse n cripta Profesorilor, rmiele sale
pmnteti nu vor rmne mult vreme acolo. nc din 1809, pn la cript s-a format o alee care
purta numele grecesc Stoa Kantiana. La 21 noiembrie 1880, rmiele pmnteti sunt transferate
ntr-o capel gotic din preajma catedralei din Knigsberg (astzi, Kaliningrad), iar mormntul su,
ornat cu un bust sculptat de Schadow i o copie a colii de la Atena a lui Rafael, poart
inscripionat fraza celebr din Critica raiunii practice: "Dou lucruri umplu sufletul de o admiraie
i o veneraie mereu crescnd i nou, n msura n care reflecia i le ntiprete i se ataeaz de
ele: cerul nstelat deasupra mea i legea moral din mine".
Nikola Tesla
Certificatul de botez al lui Nikola Tesla atest c dat a naterii 28 iunie 1856. Tatl sau a fost
Milutin Tesla, preot ortodox srb (de origine istroromn) i mama, Duka Mandici.
Nikola Tesla a fost al patrulea fiu dintr-o familie cu cinci copii, avnd un frate mai mare, Dane, care
a murit ntr-un accident de echitaie cnd Nikola avea 9 ani i trei surori(Milka, Angelina i Marica).

Familia lui s-a mutat la Gospi n 1862. Tesla a urmat cursurile colii Gymnasium Karlovac n
Karlovac, unde a terminat n doar trei ani ciclul de nvmnt de patru ani.
Ulterior a nceput studiile de inginerie electric la Universtatea din Graz n 1875, n timpul creia a
experimentat unele utiliti ale curentului alternativ. Unele surse afirm c a fost liceniat al
Universitii din Graz, cu toate acestea, universitatea afirm c nu a obinut nicio diploma i c nu a
trecut mai departe de al doilea semestru al anului trei, n timpul cruia a renunat la cursuri. n
decembrie 1878 a plecat din Graz i a ntrerupt legturile cu familia. Apropiaii credeau c se
necase n Rul Mur. S-a ndreptat ctreMaribor,(astzi n Slovenia), unde a obinut prim s slujba
c subinginer, post pe care l-a ocupat timp de un an. n timpul acestei perioade a suferit o criza
nervoas. Tesla a fost apoi convins de ctre tatl sau s se nscrie la cursurile Universitii Carolina
n Praga, la care a asistat n vara anului 1880. Aici a fost influenat de ctre Ernst Mach. Cu toate
acestea, dup moartea tatlui sau a abandonat universitatea, terminnd doar un curs.
Tesla i petrecea mult timp citind crti, pe care le memora n ntregime, avnd memorie fotografic.
Tesla a relatat n autobiografia sa c n numeroase ocazii a experimentat momente detaliate de
inspiraie. n timpul copilriei a avut mai multe episoade de boal. Avea o afeciune foarte ciudat,
care se manifest prin apariia unor fascicule de lumina orbitoare n fata ochilor, adesea nsoite de
halucinaii. Aceste halucinaii erau asociate unui cuvnt sau idee care l urmrea. Uneori, aceste
halucinaii i ddeau soluia la problemele care l preocupau.
Putea vizualiza n form real orice obiect al crui nume l auzea. n prezent, afeciunea numit
sinestezie prezint simptome similare. Tesla putea vizualiza o invenie cu o precizie incredibil,
incluznd toate dimensiunile, nainte de a ncepe s o construiasc, tehnic pe care azi o cunoatem
c gndire vizual. Nu obinuia s deseneze schie ale inveniilor, concepea totul din minte. De
asemenea, avea premoniii ale evenimentelor care aveau s se ntmple, premoniii care au nceput
nc din timpul copilriei. In copilarie, Tesla a avut un frate mai mare, inzestrat cu aptitudini
paranormale, care a murit prematur. Parintii celor doi baieti au suferit enorm in urma evenimentului,
amintirea realizarilor exceptionale ale fratelui lui Nikola facand ca eforturile fiului ramas sa para
neinsemnate. Acest lucru i-a ingreunat simtitor baiatului "misiunea" de a-si impresiona parintii. Tatal
lui Tesla, Milutin, insista sa il faca pe, de acum, unicul sau fiu, preot, spre nefericirea baiatului care
visa sa devina inginer. Milutin nu era un individ perimat, dimpotriva chiar, era un erudit si un
membru marcant al comunitatii, insa genele miraculoase de care Nikola avea sa dea putin mai tarziu
dovada, par sa-i fi fost transmise pe linie materna. Provenind dintr-o familie de oameni sclipitori,
mama sa Gica demonstra adesea un talent deosebit in improvizarea unor agregate necesare in
gospodarie. Cu toate acestea, antrenamentele mentale la care micul Nikola a fost supus de tatal sau,
i-au propulsat simtitor geniul pe care avea sa-l demonstreze ulterior intregii lumi.

Inca de mic, Tesla a suferit din cauza unei afectiuni unice, care consta in aparitia unor imagini
insotite de puternice strafulgerari luminoase. Era o reactie pe care medicii nu au reusit sa o explice si
care izbucnea atunci cand baiatului ii era adresat un anumit cuvant sau cand ochii lui intalneau o
anumita imagine. De asemenea, imprevizibilele strafulgerari luminoase se manifestau si atunci cand
Nikola se afla in situatii periculoase, stresante, sau cand era foarte vesel. Uneori, devenea capabil sa
vada tot aerul din jurul sau umplut cu "limbi de flacari vii", manifestari subtile ale omniprezentei
energiei eterice, a caror intensitate a crescut odata cu inaintarea in varsta si a atins punctul maxim la
varsta de 25 de ani.