Meditaia Gorunul are ca tem conceptul de fortuna labilis, iar ideea este a

deplinei identiti dintre poet, popor i patrie, prezent la toi marii poei
de specific naional: Vasi Alecsandri, Mihail Eminescu, George Cobuc,
Octavian Goga, pe care Lucian Blaga i continu.
Poezia este construit pe analogia om-pom, ca iRevedere a lui Mihail
Eminescu. Omul este un pom care se cunoate dup roadele sale. Mihail
Eminescu se simea identic cu teiul i salcmul, al cror rod este mierea i
parfumul, aa cum sunt poezia i universul create de el. Lucian Blaga se
simte ca un gorun, ca un stejar aezat la margine de codru, adic
reprezentnd neamul codrul, tria cu care a nfruntat secolele de
slbatic oprimare, sub vicleana asuprire a imperiilor turc, austro-ungar,
rus. n acelai timp, gorunul este, n tradiia popular, o creaie
complementar nucului, creat de Frtat, i reprezint Binele, cunoaterea
apolinic, paradisiaca, aa cum o numete Lucian Blaga. n termenii lui,
gorunul este cunoaterea luciferic discriminativ, este trupul, moartea,
devenirea, efemerul, teluricul, eu-l su biologic. Poezia lui Lucian Blaga
contextualizeaz subtil aceast gndire mitic autohton, aa cum o
prezint Romulus Vulcnescu n Mitologia romn. n acelai timp, avem o
subtil contextualizare simbolic prin simbolurile: inim, turn clopot,
frunza, sicriul, aripi, snge, care stau la baza unor sintagme poetice
ca: pieptul unui turn, ca o inim un clopot, stropi de linite, m
dezmierzi cu frunza-i jucu, cum frunza ta mi-o picur n suflet,
crete-n trupul tu sicriul, concentrate n jurul conceptului de fortuna
labilis, ca sens fundamental al simboluluifrunza Motivul comuniunii
dintre om i natur este mereu prezent prin analogii ca:trunchiul
tu sicriul meu, frunz suflet, o simt cum frunza ta mi-o
picur n suflet. Lumea linitii se face simit: o simt pesemne de acum
nct stropi de linite mi curg prin vine, nu de snge. Conceptul
de panta rhei capt sensul unei curgeri expresioniste spre interior.
Moartea este un proces, care ncepe de la momentul naterii. Trecerea,
Marea Trecere este doar finalul acestui proces de devenire: cu fiecare clip
care trece.
Sentimentul de tristee, care nsoete aceast meditaie pe motive
clasice panta rhei, fortuna labilis, d poeziei un caracter de elegie,
comparabil cu cel din poezia lui Mihail Eminescu Mai am un singur
dor, construit tot pe mitul Marea Trecere. Este o tristee nuanat de
cauzalitate transcendent, care-i d un anume fior metafizic. De aceea se

discut n legtur cu poezia lui Lucian Blaga ca emannd o tristee

metafizic.