Cristian $erban

PARINTELE
ARSENIEBOCA
lTl

-'l\t

tr/

Ialna Lasatorlel

- Sfdntainsolire intru purtarea crucii si vederea

luminii de pe Tabor Text indreptat de P.S.Daniil Stoenescu
Episcoploctiitor al romAnilor ortodocsidin Episcopia
Ortodoxd Romdni a Daciei Felix din VArgej(Serbia)

&

F
(v.

,<
l-'{

,,PdrinteleArsenieBoca esteunEoercst al neamului

romhnesc"
P.S.Daniil Stoenescul
PreasfinlitePiirinte, l-ati cunoscutpersonalpe
PdrinteleArsenieBoca,i-ati fost unul dintre cei mai de
ucenigi,ali scrisgi editatcelemaifrumoasecdrli in
2eamd
Ilydturlcu Sfinin Sa.in aceastiicalitate,ceneputeli spune
desprePdrintele?Rostifi-ne,adrugdm,un cuahnt'de
folos!
Md gAndearnca astdzi sd vd fntAmpin cu un
cuv6nt al PirinteluiArsenie Boca,din predicile Sfinfiei
Sale, pe care le-am publicat in cartea Cuainte'aii.
Pdrintele spunea:,,Omul igi are riddcinile in adAncul
cerului". Niciun teolog cregtinortodox nu a mai rostit
un asemeneacuvAnt,atAt de frumos, de antropologie
cregtind,cum a zis gi a scris Pdrintele Arsenie Boca.
MergAnd pe firuI teologiei patristice, in mod
deosebit a SfAntului Maxim Mdrturisitorul, pdrintele
spune ci: ,,ln fiecare om, Dumnezeu a sddit si a
rAnduit o intenlie divind". Dumnezeu este serisul,
rostul si menirea viefii noastre9i prin acordul dintre
vointa noastrd 9i harul lui Dumnezeu suntem datori
ca aceasti intenfie divind, gand divirU sdmAnld
dumnezeiascdsiditi tr addncul fieciruia dintre noi,
sd ajungd la desivdrgire, la implinire,la rodire pentru
viafd vegnicd.
PreaSfinlitePdrinte,in ultima oremeau apdrut tot
felul de cdrli desprePdrinteleArsenieBoca.Ce ne puteli
spunepeacestsubiect?

Pe l6ngd faphrl ci se scrie mult 9i foarte mult

despre Pdrintele Arsenie 9i apar cdr,tiin avalangd".in
cascadd,vreau sd vd spun ci nu tot ce se scrie despre
Pdrintele Arsenie bucurd pe Pdrintele, bucurd duhul
sdu. Sunt oameni care scriu cu competentn, dar 9i
oameni care scriu dintr-un arivism, ca sd spun aga.
Sunt cdteva cdr,ti care .u fi fost mai bine sd nu fi fost
scrise, iar unele sunt chiar de pus pe foc, vorbesc in
specialdespre cele din categoria,,convorbiri astrale".
PdrinteleArsenie mi-a spus la un moment dat: ,,Tu va
trebui sd md aperi de oameni!".Dar nu prea reugesc,
fiindcd apar 9i filme 9i cirji, unele bune, dar 9i unele cu
gregelimari. PdrinteleArsenie Bocaesteun Everestal
neamului romAnesc9i spre Everestprivegti cu drag cu
respect, cu simpatie, dar Everestul trebuie sd rimAni
Everest.Daci tu cobori acestvArf in musuroaielelumii
9i ale societdfi contemporane nu este bine. Trebuie
si contemplem Everestul de pe muguroiul nostru.
Sfatul meu estesi citifi cdr,tileautenticeale Pdrintelui
9i cele mai bune cirfi scrisedespre Pdrintele Arsenie
Boca.Trebuie sd ne ferim de devieri, de absolutisme,
de exa$erdri.Nu trebuie sd amestecdmapa de ploaie
cu agheasma.Pdrintele trebuie sd rdmdni in chivotul
neamului rom6nesc, ln icoani, pe Tabo4 la inilfimea
pe carel-a ridicat harul 9i darul lui Dumnezeu.
Ali fost ?n preajmaPdrintelui Arsenie Bocamai
mulli ani; ce spunea acestadespresoarta noastrd, a
romfrnilor,
desprearemuriledeacum?
Eu l-am auzit pe Pdrintele vorbind despre
unitatea Europei, spunAnd asa:,,PAni la urmd, vor fi
una". L-am auzit pe Pdrintele vorbind despre fara 9i
9

poporul nostru si a spuscd,,poporul nostru estecam

neascultdtorde Dumnezeu".Iat despretara noastri
a spus asa:,,DumnezeuiubegteRomAniasi vrea sd
o spelede pdcatemai intAi". Ne spuneapdrintele la
Prislop asa: ,,Lumea se clatind!". Iar noi, cregtinii,
ar trebui sd ne bucurdm cd lumea se clatind, pentru
cd sunt pe lume semneleapropierii celei de-a Doua

din limba greacdin romAnd si PdrinteleArsenie scria

de mdni. La MdndstireaSAmbdtain biblioteca de la
etaj,sunt cAtevacasetecu cAtevamii de pagini scrise
de mAna Pirintelui Arsenie Boca, dupd dictarea si
traducerea Pdrintelui Stdniloae. Despre Pdrintele
Stiniloae, PdrinteleArsenie Boca spunea asa:,,Prin
teologia asceticd9i misticd a Pdrintelui Stdniloae,
noi, romAnii, am dat tot ce am avut mai bun".
Afost PdrinteleArsenieBocalegionar?

picate ale omenirii, din care se coboard grindind

9i
catastrofe.fi ne spunea sd nu mai punem greseli si
pdcate,cd e destul cAtesunt in acestnor. Iar pdcatele
se stiu: avorturi, belli, injurdturi, desfrdndri, droguri
si alte blestemdtii de pe lumea aceasta.Tot Sfintia Sa
spuneaasa:,,Eu fac muncd de pompier, salvezce se
mai poate salva".
Plechnd de la unele controaerseapdrute pe
internet,amz,rea
sdintrebdm:Estesaunu o legdturdintre
PdrinteleArsenieBocasi PdrinteleDumitru Stdniloae?
Pdrintele Stdniloae a scris despre pdrintele
ArsenieBocain prefejelela primele patru volume ale
Filocalieifoarte frumos, numindu-l,,ctitor de frunte
al Filocaliei romAnesti". Pdrintele Arsenie Boca a
adusdin Greciadoudvolumemari, masive,cutextele
Filocalieiin limba greacd,a stdruit si l-a convins pe
Pdrintele Stdniloae sd le traducd 9i sd grdbeascd
traducerea. Parcd simtea Pdrintele regimul care
urma sd se instaureze.PdrinteleStdniloaetraducea

Pdrintelea fost contemporancu legionarii,dar

legionar 9i nici filolegionar.La SAmbita le
a
fost
nu
spuneatinerilor legionari:,,Nu putefi purta pistolul
intr-o mAndsi cruceain alta". O parte din legionarii
si partizanii din munji sunt eroi ai neamului...
Existdinsd in Ortodoxie o granild foarte sublire intre
erou si sfAnt...lntr-o disculie pe care am avut-o cu
Pdrintele atunci cAnd am avut un drum mai lung de
fdcut impreund, cu masina,a venit vorba de Horia,
Clogca9i Crigan.Pdrintelea spus simplu: ,,Sunteroi
ai neamului". Atdt a spus! Cine poate sd inleleagd
acestcuvAnt,sd-l infeleagd...
Doreamsd intrebdm,Prea Sfinlite Pdrinte, cum
trebuiesd reactiondm
fald de multitudineade mdrturii
apdruteacumdesprePdrinteleArsenieBoca?
Eu vreau sdprecizezcd,nuconsidercdgtiu sau
cd monopolizez tot ce se cunoagtedespre Pdrintele
ArsenieBoca.Eu l-am cunoscutintr-un fragment de
timp, ultimii zeceani ai Sfinliei Sale,am avut fericirea
11

sd fiu preot la Prislop, iar prin 1985,Pdrintele venea

la Prislop cAte doud sdptdmAni, discret. Securitatea
din Sinaia gtia cAnd pleacd din Sinaia si Securitatea
din Haleg (Deva)gtia cAndsosegtela Prislop.
Pdrintele mi-a zis un cuvAnt care pe mine m-a
ajutat foarte mult: ,,Dacd.tu nu veneai preot aici, eu
pe aici nu mai aveam ce cduta!". Mai inainte de a
muri, cu putin timp, Pdrintele Arsenie i-a spus Maicii
Zamfira ca la inmormAntare sd vorbeascdPdrintele
Savian Bunescu 9i eu. Atunci, la inmormAntare, am
spus cd de la Sf6ntul Apostol Andrei, cel intAi chemat
si vesteascd Evanghelia lui Hristos pe pdmAnt
romdnesc,nu cred ci a mai fost la noi o personalitate
de talia Pdrintelui Arsenie Boca. Acest cuvdnt si
aceasti idee le mentin ca episcop, pAnd la moarte.
Estegregitsd spunemcd PdrinteleArsenieBoca
esteun sfhntgrabnicajutdtor in problemedefamilie?
Nu este gregit, este corect! Eu cred cd este
grabnic ajutdtor in probleme de familie 9i in toate
problemele omului. Vi indemn sd vd rugafi, sd
spuneti asa: ,,Sfinte, PreacuvioasePdrinte Arsenie,
roagd-te lui Dumnezeu pentru mine, pdcdtosul
(pdcdtoasa)',inproblema pe careo ai.

bun?

Ce sdfacemnoi, romdnii, ca sd auemun trai mai

Se ne rugdm! Se ne rugdm 9i pentru

conducitorii fdrii...Credeli in Dumnezeri, rugafivi lui Dumnezeu, cititi CuvAntul lui Dumnezerr,
frecventati casa lui DumnezetJ, care este Biserica.
L2

Sd avefi duhovnic 9i si vd ferili de picat 9i de vicii

cum ar fi alcoolul sau tutunul! Trdifi cu tolii cAt mai
cregtinegte!
CecuuintealePdrinteluiArsenieBocaar trebuisd
mai refinem?
,,Dumnezeu locuiegte ilrtr-un suflet senin",
spunea Pdrintele Arsenie Boca. Sd relinefi cd orice
cregtin autentic supdri sau deranjeazd,penecrestini
saupe cei mai pulin cregtini.Sunt probleme 9i in casd,
9i in familie, 9i la serviciu. Mdcar sd relinem acest
cuvdnt:,,Omul igi are rdddcinilein addncul cerului".
P.S.Daniil Stoenescu,Hd,tdgel,L4 iulie 2012

Pirintele Pantelimon 9i obgteaMlnistirii

Simbita de Sus,in 1.953

de la

Pdrintele Pantelimory fost ucenic al Pdrintelui

Arsenie'Boca si fost preot duhovnic la Mindstirea
Ghighiu (Prahova) duce acum2, la cdsufa sa din
incinta Mindstirii Turnu (Prahova), o viali care
aminteste de Pdrinlii Patericului. La vdrsta de 87 de
ani, cu fala luminoasi, cu barba albd ingrijitd, slab
si cu un chip serafic, inarmat intotdeauna cu un
zAmbetbinevoito4, mai mereu cu epitrahilul de gA!
dar si cu mAinile bdtitorite de atAta muncd la stupi,
Pdrintele Pantelimon aratd exact cum ar trebui sd
arate un om care a cipitat invdldturi si putere de
a sluji Bisericii si neamului de la Pdrintele Arsenie
Boca. Pdrintele Pantelimon este o cronici vie, una

care mdrturiseste despre credinta care poate sd mute

munfii din loc, la propriu. Cuviosul Pdrinte a suferit
ani grei de inchisoare,bdtdi si umilinle, doar pentru
faptul cd nu a vrut sd se lepede de haina monahald
in anul 1959,dupd ce conducereade atunci a ldrii a
impus monahilor sd pdrdseascdmdndstirile, in urma
nefericituluiDecret410.
Umilinfele, incercdrile de tot felul, anii grei de
firchisoare,semiexilul in care trdiegteactualmentenu
i-au alteratin niciun fel Pdrintelui Pantelimoncredinla.
E ceva ce te fascineazdla Pdrintele,e ceva ce nu poli
explica in cuvinte. CAnd intri in chilia sa, simti cd nu
vrei sd mai iesi vreodatd. La intAlnirea cu Pdrintele
simfi prezentalui Dumnezerr,plutirea Duhului Sfant
9i chiar prezentaPdrinteluiArsenie Boca,carepriveste
din pozele de lAngdicoane,cu focul sdu duhovnicesc
din ochi, spre toli cei care vin cu diverse probleme la
Pdrintele.
Povestirile Pdrintelui Pantelimon sunt aur
curaf iegit din topitoare. Nu este vreme, poate ar
trebui ani de convorbiri, pentru a iegi la iveald multe
lucruri de folos credinciosilor din RomAnia si nu
numai3. Cel mai important lucru esteci ceeace spune
Pirintele Pantelimon- carela vArstasaare o luciditate
de invidiat - este adevdr incontestabil, este adevdr
mdntuitor. In chilia sa"cAnddeschidegura,nu vorbeste
niciodatd despre sine, desi i s-a cerut in repetate
rAnduri lucrul acesta.El il laudd pe Dumnezeu; din
doui in doud vorbe aminteste de Mdntuitorul si de
viata Sapilduitoare si evocdcu emotie,dar 9i cu vorbe
c6ntdriteindelung, pe Pdrintelesdu drag,pe pdrintele
ArsenieBoca.
Din modestie, Pdrintele Pantelimon nu evocd

anii de la SAmbdtade Sus, cAnd, mai intAi ca frate,

apoi ca monah, a pus cdrdmizi multe la ,,Lucrarea
de la Sembeta", pe care a elogiat-o cel mai mare
teolog al secolului al XX-lea Pdrintele Dumitru
Stdniloaea.Pdrintele Pantelimon a slujit acesteicauze
dumnezeiegti,acesteilucriri binecuvAntate9i aldturi
de Pdrintele Arsenie Boca, inainte de a fi mutat la
Prislop, dar mai ales la incepuful anilor ,50, cAnd
de fapt a primit gi tunderea fir monahism, odatd cu
PdrinteleTeofil PArAianu,in data de 15 august 1953.
Dupd mai multe insistenfe, am aflat cd
Pdrintele Pantelimon, aldturi de a19itruditori, a sdpat
patru metri in vadul unei ape, pentru a aduce curent
electricin mdndstire.Personala luat legdtura cu nigte
ingineri, a montat un dinam 9i a ficut trecereade la
ldmpile cugazcare erau folosite atunci cAnda venit in
mindstire, la iluminatul electric. Cercet6nd istoricul
Mdnistirii Brdncoveanu, de la SAmbita de Sus, cu
scopul de a da consistenldacesteicdrfi, am descoperit
cu multd bucurie cdtruda Pdrintelui Pantelimona fost
consemnatdde o personalitatea vremii, un apropiat al
Mitropblitului Nicolae Bdlan.Acesta face o descriere
cu valoare de document a mdnistirii, agactrm arita ea
la inceputul anilor,5O dar gi o scurti descrierea celor
pe carei-a intAlnit aici.
Din acest istoric: ,,Pentru a reda ckt mai
fidel atmosferaepocii, reproducemaici scrisoareaunei
personalitdlicarea aizitat mkndstireaincalitatedepelerin,
scrisoarepe care am descoperit-o
in arhiaa personalda
MitropolituluiNicolaeBdlandin Sibiu:Silmbdtade Sus
1953.V111.27
Astdzi,miercuri25.Vil1,am ajunsh Milndstirea
Sdmbdta
deSus.Dela Sibiuam cdldtoritintotsdrdgial.P.S.

Mitropolit, intr-un Packardelegant,carene-aadusintr-o

ordgijumdtate.Pedrum,am discutatluuuri interesante.
1.P.S.S.e un pooestitorminunat;aresi cesdpoaesteascd.
Viala sa s-a impletit cu cei 30 de ani de oiald politicd a
ldrii gi a Bisericii,a fost colaboratorloial al lui lonel
Brdtianu si prietenapropiatal lui Al. Constantinescu.
Lingd dhnsul,timpul s-a scurspe nesimfite.Ajuns in
vatraMdndstirii, ochiulnu stie undesdseopreascd;
e atht
de mdre!,degrandiostabloulcesedeschideochilor.Dacd
n-a, aaeaaffiteadefdcutacasd,nu m-asmai clinti deaici,
luni gi ani. La intrare,intklnegtio pdduretfrndrdde brad
gi fag, si in mijlocul ei, o Bisericuldmicd, ca o bijuterie
bizantind, impodobitdcu decoraliunice amintescde
ctitoriiledomnestidin aeaculXVil-Iea si cu o clopotnild
sprijinitdpezidurifrumostncheiate.
E Mdndstirea- aecheactitorie a lui Brincoaeanu
. Cfrndsetermindpddurea,sedeschide
o grddinddepomi
fructiferi, cu alei bine trasate,inzestratecu bdnciartistic
zgomotos
fdcute.Un pilrfriap
facehotarulei cu curtea.Aici,
intr-o parte, se ridicd o clddire preadzutdcu cerdacuri
undee locuintaI.P.S.S.gi gospoddria
sa personald.
Aici
sepregdtegte
si hranapentru cei20 decdlugdriceseraesc
Mkndstirea.ln cealaltdparte, e o altd clddire,mult mai
mtre, undee locuinlapersonaluluimonahal.Ca nicdieri
insd, acestpersonale format din oameniluminali, care
au ?nudlatseminarulsi Teologia
si caresunt selectionali
de l.P.S.In parteadin fund a curlii, ochiulse pierdein
contemplarea
munfilor,carearuncdtncascadd
unpdrducu
apelimpezi,carealimenteazd
doudlacurimari,careispitesc
pe aizitatori gi-i imbie sdfacd bnie,in zilele cdlduroase.
Aici seadundaizitatoricare,fugind dezgomotuloragului,
cautdlinigtegi odihndsi o gdsesc
din plin, M-nm asezat
pe o bancdfdcutd din pietremari gi agezate
cu mdiestrie.
r6

Am saauratun amurgdeseard,brizalinigtitoare,
ce coboripe aaleaapei ce aine de la poaleleNegoirtlui.
Aici sufletulsepierdein meditafii,carete apropietot mai
certorbesc
cdcisunt atAfuaargumente
mult deDumnezeu,
sufletului despremdrelia naturii gi care nu-9i gdsesc
Lui. Numai
decktin inlelepciunea
gi bundtatea
explicarea
aici un cuib
aseze
sd-si
El a putut inspirapeBrhncorteanu
deodihndgi tot numai El a indrumatpe LP.S.S'Nicolae
sd deaaiatd unui trecut affit de indepdrtatsi sd creeze
Ia poalelemunlilor o aiald affit defrumoasd.Camerain
careamfost asezate mobilatdcu gustsi aretot cee necesar
si sdscrie.
pentrucelceareasdciteascd
Nu lipsegtenici o bibliotecdbogatd,cu tot felul de
Aici am gdsit,lafrateleSerafim,licentiat
cdrti interesante.
tipdritd
derFruhchristlicher",
Beziehungen
in teologie,
,,Die
IaMilnchen.Obosit,am dormitcaun copil,dupdcemi s-a
Mi-au
seraito masdregald,cupdstrdai,cu oin, beregi cafea.
defilatgi tn ais toatefrumuselilecemi-audesfdtatpriairea
ces-autntipdrit
puternice
impresiile
si nu aoiuita niciodatd
asade adfrncin suflet.loi m-amsculattfrrziu.(...) Am
inceputsd cercetez
apoi,Biserica,curtea,
cu amdnuntime
grddina,gospoddria,
cdlugdrilor...
aiala
gi la urmd mi-am
datseama
o institulie
cdpe tot intinsul ldrii nu segdsegte
monahald,
Aici,seraiciul
undesdfieatAtuordinesiinfelegere.
bisericesc
e limitat la doudoredimineafa;intre 6-8 si seara
intre 6-8.Noapteae ldsatdcatoatdlumeasdseculce.Restul
timpuluie consacrat
phndincelemai
uneimunciorganizate
micidetalii.Aici, seimbindperfectmaxima:,,oraet labora"
- roagd-tesi munceste.Datoritd acesteiconceplii,ordinea
gi frumuseleardsarin fiecareco$: aici gdse1tigrddini de
pomiselecfionali,grddini deflori, alee,stupi de albinein
cd2ulelucratecu gustsi artd,bdncicldditedin lemngi din
ptatrd,asezntecu mdiestrie;canaluri de apd, ce curg pe
I7

de
studiate;giruri nesfarsite
un pat pietruit si cu cascade
malurileapei.Acestea
toateigigdsnc
sthnjinei,cestrdiuiesc
,o*.plrtart intr-o instalalie proprie de lumind electricd,
construitdde cdlugdrisi alimentatdde apd,undelratele
Pantelimonslucreazdcu schimbul9i dd lumind la toate
la toatealeileBisericiigi curlii ei. E o minunea
camerele,
ordinei!Dacdnumaiaffit ar faceun om in aiatalui, ar fi
'
destulcasdfie arednicderecunostinla
ldrii si a Bisericii"6
Noi marturii ale Plrintelui Pantelimon despre
Pirintele Arsenie Boca7
De ce uedeli cd in ultima aremeau apdrut o
demdrturii desprePdrinteleArsenieBoca,dar
sumedenie
legatede Sfinlia Sa?
au apdrutsi ceaacontroaerse
Tot ce se spune despre Pdrintele Arsenie
Boca trebuie sd fie nici un cuvdnt mai mult decAt
Evanghelia. Asta nu inlelege lumea! Cd Pdrintele a
vrut si lucreze numai dupd Evanghelie,recapitulAnd
in cei aproape 80 de ani cAt a trdit, lucrarea 9i wiala
Mdntuiiorului, dar nu prin cuvinte, ci prin fapte'
Pirintele voia sd pregdteasci tot neamul romdnesc
pentru mAntuire, pentru A Doua Venire, dar nu
humai neamul romAnesc.Pdrintele Arsenie este un
Pdrinte al tuturor oamenilor. El nu fdcea lucrare si
chemare la mAntuire pentru un om, el lucra pentru
tofi, pentru lumea intreagd. Dovadi cd mulli cregtini
din America i9i doresc 9i cautd cdrli cu Pdrintele
Arsenie. Pdrintele a fost precum Ioan Evanghelistul,
uitali-vd ce scrie acolo lJEvanghelie 9i veli infelege'
CAtprivegte controversele,ele au fost dintru inceput'
Pirintele ne sPuneaun cuvAnt,cAnderam la SAmbdta
18

gi apoi md punea sd merg printre ei, sd vdd ce spun

aceia. Si de la bisericd pAni la poartd, schimbau
cuvAntul, rdstdlmdceau.Pentru o pdrere gresitd, nu
se schimbdsfinteniaPdrintelui.
in mai multe rfrnduri ali afirmat cd Pdrintele
puneamai presusfamilia. La ce areasd se refereaceastd
afirmatie?
Ludm exemplul MAntuitorului, cdci El mai
intAi in familie Si-a ardtat dragosteasi puterea. La
nunta din Cana,pentru prima oard.,MAntuitorul fi-a
ardtat puterea.Era in familie 9i de aici I s-adus vestea,
de aici a plecat. Familia este totul, este capul terii.
Tot din familie a plecat 9i Pdrintele Arsenie. Acum,
de exemplu, sunt tot felul de discufii, cine conduce
famili4 bdrbatul sau femeia? Pdrintele i-ar fi trimis
pe toji sd citeasci la Facere,cum a asezatDumnezeu
familia in Rai. Pdrintele nu dddea rdspunsuri de la el,
ci numai dupd Scripturi. Sdstudiemun pic si si citim
cd Dumnezeu a fdcut o rAnduialdincd de cAndomul
era in Rai. Dupd cddere 9i dupd ce popoarele s-au
fdcut neascultdtoare,Dumnezev a trimis cAteun om
ales.Ioan Botezdtorul a fost lnaintemergdtorul. Aga a
fost pentru noi PdrinteleArsenie.El a venit sd facdpe
cei din familie sd ascultede Dumnezeu, dacdde algii
din vechime nu au ascultat. Dumnezeu s-a ardtat
romAnilo4cu Vladimirestiul, cu PetracheLupu8.Dar
trebuie sd intelegem cd Pdrintele Arsenie Boca a fost
pus cu o altd putere. El a fost trimis sd ridice omul
9i familia. Mai marii din Romdnia, conducdtorii nu
sunt capabili sd inteleagd o aga mare taind. Cum
nu intelegeaunici cei care au fost contemporani cu
19

MAntuitorul. Pdrintele a ribdat batjocurile, arestdrile,

exilul; s-a comportat intotdeauna ca un romAn
adevirat 9i mai alesca un cregtinadevdrat'
De cecredelicd a fost neaoieca Dumnezeusd ne
trimitd un om cu o asamareputereprofeticd'cu un ara
cuoilntdefoc?
Pdrintele, dupd cum spuneam, a fost trimis
pentru toatd lumea, dtir 9i pentru noi, romdnii'
Fdrit t"l" Arsenie a fost pregdtit incd din pAntecele

a lui antihrist. Dacd vreli sd aflali ce s-a intAmplat

exact, mai ales dupd 1948,cAnd a venit in RomAnia
plaga comunismului, cititi Psalmul48. Acolo scrie:
-aldturatu-s-a dobitoacelor celor fdrd de minte si s-a
asemdnat1or", scopul celor care au condus fiind sd
se imbogifeascd. Vedeli 9i dacd puteli sd inlelegeli
legdtura dintre Psalmul48 qi anul 1948!...Psalmul
arati ce s-a intAmplat la noi dupd acest an' cd
oamenii s-au lepidat unul de altul, s-au pArAtca sd
se imbogdfeascd,oamenii s-au omorat...E adevdrat,
Pdrintele a fost trimis si aibd grijn de rom6ni, dar
trebuie sd refinem cd, plecAnd de la noi, el are grijd
de Europa 9i de toatd lumea, nu numai de un suflet doud. Aitfei nu ar fi spus cAnd gtia cd trebuie sd plece
la Domnul:,,De acolode unde mi duc, am sd vd ajut
mai mult".

20

Credeli cd e bine cd au apdrut atdteacdrli si cd

,
lumeaareasdaflecilt mai multedesprePdrintele?in ordinea firii, trebuie ca omul sd fie declarat
intAi sfAnt 9i apoi sd se scrie si sd se publice toate.
Uite, de exemplu, cAndl-au canonizatpe SfAntulIoan
Iacob Hozevitule, atunci au apdrut multe scrieri cu
faptele lui, la noi, in Grecia,Cipru sau in fara Sfdntd.
Dacd se publicau toate in timpul vielii s-ar fi trezit
lumea, s-ar fi rdsculat. Asa si cu Pdrintele Arsenie
Boca,lumea vrea sd afle cdt niai multe despre Sfintia
Sa dar nu s-au spus si nu s-au scris toate. Mai sunt
c;re vor iesi la iveala...
Mai spunefi-neceoainlegdturdcu Pdrintele,ceua
in legdturdcu harul sdu minunat!
Euvdspuncdsuntmulte,multe.Darvor apirea
dupd ce va fi canonizat.O tAndrdcarese mdrturiseste
la mine a fost insofitd de un tAndr necredinciospa'na
la Prislop, cd era si el curios ce e pe acolo.Si fata s-a
intdlnit cu niste colegi, au cumpdrat cdrli despre
Pdrintele, le-au impdrlit intre ei, s-au inchinat aceia
la mormdnt si s-au rugat. Si dupd asta,i-a spus fata
prietenului cu carevenise:,,Hai sd te inchini si tu!,,.
La care t6ndrul a rdspuns nervos ci el nu e nebun
sd se inchine la cruci si la morminte. Si au plecat cu
magina.Au mers vreo trei ore si jumdtate si cum s-au
invArtit cum au fdcut, cd tot in curtea mdndstirii au
ajuns. Apoi fata, avdnd 9i ea carnet de gofeq,a luat
volanul. S-aumai invArtit incd o ord si jumdtategi tot
in curtea mdndstirii au ajuns. Atunci bdiatul acelas-a
dat jos din masind,,s-adus, s-ainchinat gi dupi aceea
21

au mers ca vantul pAndla Bucuregti.E intAmplare de

anul acesta,m-a sunat fata aproapede miezul nopfii,
ca sd-mi spund ce au Pefit.
Nu e nevoiesd caut prea mult ca sd vd vorbesc
de puterea fdrd de asemdnarea Pdrintelui Arsenie. Sd
vd mai spun o intAmplare de la Sdmbdtade Sus,cu o
femeie,cu o femeie gravidd. Ea a stat la slujbe 9i voia
sd vorbeascdcu Pdrintele,dupd ce slujba s-a incheiat.
Pdrintele a vdzut-o si a zofit-o: ,,Marie, pleacd acum
cd scapitrenul!". Femeihnu a voit sd plece,s-aindoit,
mai sd-i rdspundd Pdrintelui cd ea are trenuri destule.
Pdrintele i-a mai zis o datd: ,,Marie, du-te acasdcd
scapi trenul!". $i femeia a ascultat 9i imediat cum a
ajuns acasd,a ndscut.
Mai alespe internetau apdrutrecenttot felul de
mu$i care.
disculiipetemaPdrinteluiArsenie'Existdfoarte
pePdrinteleViseexprimdfrumosla adresaSfinliei
il iubiesc
Sale,dar gi cilliaacareil denigreazd.
Sd nu vd indoili cd Pdrintele va fi canonizat'
Pdrintele nu a cdutat niciodatd mdrire 9i tocmai din
asta putem sd inlelegem 9i de ce a fost 9i este sfAnt.
El a muncit mult, a muncit cu mAinile. Era simplu sd
acceptesd fie episcop, dar gtia ci munca cu mAinile
aduce mult, este binecuvAntatd de Dumnezeu. Au
fost oameni cares-au legat de Sfinlia Sade la inceput'
Unii, careerau invidiogi pe puterea9i harul Pdrintelui,
spuneau cd acestahipnotizeazd oamenii' Aduceii-vd
aminte cd 9i MAntuitorul a primit tot felul de acuze
false.Rdul gi-a bdgat coada 9i incd o sd-girnai bage'
Aud cdsunt articoledefdimdtoarela adresaPdrintelui,
nu ne vom mira dacdor sd apard9i cd\i impotriva sa'
22

OricAtes-ar spune desprePdrintele,oricdtes-ar

rdstdlmdci,noi trebuie si rimAnem cu asta:Nimeni nu
a fost ca Sfinfia Sa.Pdrintele a fdcut toate dupd pilda
vielii M6ntuitorului. Nimeni nu puteasdte cunoascdasa
cum te cunosteael. De te apropiai de Pdrintele,in tine
seincdlzeaceva.fi acum trimit fiii mei duhovnicegtila
mormAntul Pdrintelui,la Prislop si ii intreb:,,Cesimfli
voi acolo?".La careei rispund: ,,Simtcdnu mai sunt pe
pim6nt!". Pe cel careseintAlneacu Pdrinteleil pdsteao
bucurie, caresimteai cd te poatelnsoji toatd viafa.
Sunt mdrturiicu sutele,cdPdrinteleaoeaun cuodnt
cadefoc!
Nu vorbea Pdrintele multe, dar vorbea cu
firteles. Cand vorbea mai multe, c6nd predica la
SAmbdt4nu irtelegea toatd lumea. Dar se vede acum,
dupd mai bine de saizecide ani 9i poate fi verificat fir
scrierilesale,cum a intrat cu invdldturile salein familie,
in medicini, in monahism gi in Bisericanoastri. Toate
au decursasacum le-a spusPdrintele.N-am intAlnit pe
nimeni sd cunoasci atAt de bine 9i Vechiul Testament
9i Noul Testament dar 9i scrierile Sfinflor Pdrinfi.
L-a firtrebat cineva pe Pdrintele odatd, de ce picteazd
dripurile sfinfilor diferi! ci nu ar fi cumva canonic.Iar
Pdrintelea rdspunscd i-a pictat: ,,Asa cum i-am vdzut
acolounde sunt".
Cesfat o-a dat PdrinteleArseniechndali fost scos
din mdndstirecuforla, odatdcu nedreptulDecretdin 1gS9?
Eu nu am vrut sd md lepdd de haina monahald,
orice ar fi. Dar s-a vdzut 9i aici puterea gi harul
23

Pirintelui. El ne-a sfituit pe cei care mai doream

cilugdria aga,,Md, ce ne cere?Ne ceresd renunidm la
hainl". Chiar atunci trebuia sd ne judece 9i Pdrintele

cauzaavorhrrilor.Nicio tard nu are atdteaavorturi. El a

incercatsd pretrtAmpinenecazul9i greutdfile-Sufletele
copiilor avortafi lipd intr-una la Dumnezeu dupd
dreptate. fi ce citili dumneavoastrdla Apocalipsd,sd
gtifi cd seva intAmpla.Or sd vind pedepsemari, de vor
rdcni oamenii.
Esteo aindin ceicareil numescpePdrinteleArsenie
,,SfhntulArdealului".Nu estePdrinteleun sffrntal tuturor
romilnilor?

9i mergefiinainte!".
puterea
Dececredelicdne'aineayagreusdinlelegem
si harulPdrintelui?
Pentru cd putere a9a, de la DumnezerL ca a
Pdrintelui,nu s-amai vizut. Era un om la SAmbitacare
tot tiia lemne din pddure 9i nu Prea se Punea cineva
cu el, ci era handicapat mintal. fi a venit omul dsta
sd taie lemne din pidurea de la Sdmbdta cale era a

Nu trebuie neapdratsd gdsim aici o vind in cei

ceil numescaga.Pirintele de acoloa plecat 9i Ardealul
semdndregtecd are asaun om de seam5,un sfAnt.Este
adevdrat cd Pdrintele este un sfdnt al futuro4, dar nu e
o greseali sd-lnumim Sfand Ardealului. MAntuitorul,
de pildd, a plecatdin Nazaret.Poatecinevasd zicd cd e
gregiti expresia,,IisusNazarineanul"?
Ce spuneaPdrintele cknd la el aeneao femeie
credincioasd,
careeracdsdtoritd
cu un bdrbatnecredincios?

,,Lasi-mi Pdrinte,lasi-mi!".
Se cunoaste
faptul cd Pdrintele,doar priaind la o
afdcut aaortsaunu. Dececredelicd
femeie,gtiadacdaceasta
Pdrinteleafost un asamoreluptdtorimpotriaaaaorturilor?
Pdi,avortul e celmai marepdca! e pruncucidere.
Pdrintele gtia cd vor veni ani grei peste romAni, din
24

Pdrintele intotdeauna cdnd mustra, o ficea cu

bldndele,spreindreptareaomului. $i pentru necredinta
soplui gdseao vind 9i la sofie. Pdrintele le spunea
acelora:,,Md, dacdmd htrebai mai intdi, stiam ce sd-!i
spun!". A9a 9i cu oameniibolnavi, toji il cdutaudupd ce
cdpdtauboala,nu inainte, cd.ar fi gtiut Pdrintelece si le
spuni, sd preintAmpine...
Cum ii ajuta Pdrintelepe ceicaretrdiauin lipsuri,
in sdrdcie?
25

Pdrintele era darnic, ii ajuta intotdeauna Pe

sdraci. Mai mult de asta, le spunea ce rugdciuni sd
faci gi se trezeau aceia cu un ajutor neagteptat. Pe
de altd parte, Pdrintele le spunea si de ce au aceste
necazuri.Le zicea:,,Lipsurilesunt pdcatelevoastre.
Uite ai fdcut aga 9i aga..." . $i omul se ldmurea pe
dati ce se intAmpld cu el. Pe cei care pldngeau si se
viitau pentru acestelipsuri, Pdrintele ii indemna si
nu mai planga le spuneacd nu vor gdsi spor in nimic
din ce fac, de ce pldng,de aceeavor da inapoi. La
Pdrintele a venit odatd un om care a rimas fdrd cai
9i cirujn. Pdrintele i-a spus gi cine estehopl, 9i in ce
sat sd se ducd, gi la ce ord, pentru a-9i recupera cdrula
9i caii.

aceastdputere.O astfelde putere nu poli si o explici.

Nu pot vorbi de o anumitd invdldturd pg care o
pdstrez,fiindcd de la Pdrintele am invdjat multe, dar
pot vorbi de paceacare intra in mine, ori de cAteori
vorbeam cu Sfinfia Sa. Era o pace care md ridica de
pe pdmAnt. $i sd gtifi cd sunt incd multe lucruri care
nu se stiu despre Pdrintele, as vrea sd vd mai spury
ca sd le punem intr-o carte. Sunt lucruri despre care
nimeni nu stie.Si toate acesteanegtiutelin de lucrarea
pe care a fdcut-o Pdrintele Arsenie dupd Evanghelie,
dupd viala MAntuitorului Iisus Hristos.

a
EstePdrinteleArsenieBocao taind nedescifratd
Ortodoxierominesti,asacum il numestePreotulLucian
Petcu,parohla BisericaDrdgdnescu?
Putem spune cd este o taini nedescifratd,
fiindcd prin Pdrintele Arsenie a lucrat 9i a vorbit
Dumnezeu cu noi. De aici vine toati greutatea in a
inlelege cine a fost 9i este Pdrintele Arsenie 9i ce a
fdcut si face pentru noi.
in calitatedeucenical Pdrintelui,ceinadldturdali
pdstratasacasfkntodor?
Pdrintele ne invdla sd fim corecfi. Si sd ne
respectdmcuvAntul. Ce este da sd fie da. Ne invdla
cd daci nu scoatemun cuvdnt din suflet, el nu poate
intra in inima nimdnui. Pdrintele avea o putere cd
dacd numai se uita la tine, te pdtrundea 9i pe tine
27

Relafia duhovniceasci dintre Pirintele Dumitru

Stiniloae si Pirintele Arsenie Boca10
,,PdrinteleArsenieBocae unfenomenunic in istoria
- Pr. Dumitru Stdniloae
monahismului
romAnesc"
(1903-1993)11.
impreuni
Filocaliei

truditori in redactarea qi traducerea

Relafia dintre Pdrintele Stdniloae si Pirintele

Arsenie Bocaimplicd o delicatd abordar". ln decursul
primei sale studenlii (1929-1933), tAn5rul Ziart
Boca il va fi cunoscut bine pe Dumitru Stdniloae,
pe atunci .profesor suplinitor la catedra de istorie
[bisericeascd]a Lrstitutului Teologic din Sibiu"l2.
Dupd absolvirea Academiei de Arte Frumoase din
Bucuregti (1938)13,
ZianBoca intreprinde unicul sdu
pelerinaj la Athos (martie-mai 1939). De acolo se
va intoarce cu un,,caiet de texte ascetico-mistice"1a,
pe care Stdniloaeil va folosi la redactareaprimei
traduceri din Filocaliels.Acest lucru e recunoscut in
prefala volumului din 1947;,,... la unele scrieri am
folosit 9i copii de pe manuscriseromAnestimai vechi
de la Athos, adusede P.C.Sa [SerafimPopescu]9i de
PdrinteleArsenie"16.
Aportul Pdrintelui Arsenie la realizarea
Filocaliei nu se opreste aici. Prefala ediliei din
1947 menlioneazd:,,Un cald cuvAnt de multumire
trebuie sd aduc P.C. Pdrinte Ieromonach Arsenie,
de la Mdndstirea BrAncoveanu,bunul meu student
de odinioard,caremi-a rdmasmereuaproape.P.C. Sa a

considerabilca sd pot duce la capdt o muncd atAt de

procurat P.C. Sa am putut face fald unor greutdli

i" r" ridicau ca munlii in calea tipdririi acestui
volum. P.C.Sa poate fi numit pe drept cuvdnt ctitor
Dupd imboldul ce mi
defrunte al FilocalieiromAnestl.
l-a dat necontenit la traducerea acesteiopere, acum
susfine cu putere nesldbitd lucrarea de tipdrire'
Dacd Dumnezeu va ajuta sd apari intreaga operd
in romAnegte,acest act va rimAne legat intr;o mare
mdsurd de numele P.C.Sale9i de migcareareligioasd

Arsenie Boca impreuni cu miscarea religioasd din

jurul MAndstirii Br6ncoveanu sunt ctitorii -Filocaliei
romfrnesti"2o.
ln sfdrgi! prefafa volumului IV afirmi
cd ,,P.C.Pdr. IeromonachArsenie ... a continuat sd
dea acelasi sprijin hotirdtor [a tipirirea Filocaliei]
prin abonamentelefdcute"2l.
Dupi evenimentele din 1989, Pdrintele
Stdniloae gi-a dat acordul pentru retipirirea
volumelor I-IV din Filocalie, in acestscop intocmind
o noud prefal#. ln mod surprinzdto4, nicio
menliune la contribufia - atAt de apreciatd altddatd
- a Pdrintelui Arsenie, nu apare in text. Ne-am
putea intreba: Care sunt raliunile acestei omisiuni?
Cu noblefea 9i discrelia ce-l caradterizau,Pdrintele
Stdniloae nu s-a grdbit sd clarifice chestiunea: ,,Nu
vi mai pot spune nimic despre el", declara, intr-un
remarcabil interviu luat de Crina 9i Florian Palas,in
luna aprilie a anului L99323.
Cu cdteva fraze inainte,
asociasepersonalitatea Pdrintelui Arsenie cu cea a
lui Zelea Codreanu: ,,Arsenie Boca mi-a fost foarte
apropiat ca student la Sibiu. Veneala mine 9i stitea
luni de zile uneori. (...) Era o taind in el, era un om
care spunea cu hotdrAre, nu spunea cu ezitdri, cum
spun alti oameni 9i cum si eu imi dau seama cd nu
pot defini lucrurile. Dar nu gtiu de ce n-a mai venit
la mine"2a.
Pirintele Arsenie Bocain amintirile Lidiei Stiniloae

Pdrinte Ieromonah Arsenie a reinviat cu viala 9i cu

propovdduirea duhut Filocaliei in viala religioasd
u pbpotnlui nostru"7s.Sau: ,,PreacuviosulPdrinte

$i totugi! Rdsfoind amintirile Lidiei Ionescu

Stdniloae(prima edigie:Humanitas,2000)25,
ne putem
face o idee despre ,sdceala" survenitd intre profesor

30

31

9i fostul sdu student. Considerafiile fiicei marelui

teolog trebuie insd ,,flltrate" de subiectivismul
inerent oricdrei evocdri 9i confruntate - cAnd gansa
ne-o permite - cu alte referinfe documentare. Lidia
Stdniloaene-aldsat,indiscutabil,ceamai emolionanti
mdrturie despre omul Dumitru Stdniloae.Amintirile
te cucerescprin naturalele9i prin acelparfum al unei
lumi dispdruteparcdpentru totdeaunasub,,teroarea
istoriei". Din pdcate, nu lipsesc inexactitilile 9i
unele afirmafii discutabile, lucru observat de cdtre
comentatori25.Despre biografia Pdrintelui Arsenie,
autoarea afirmd, de pildd, cd ,,lZian Boca] fusese
student la picturd la Bucuregti,vreme de un an. Apoi
s-a hotdrAt pentru teologie"27.Ori, din documente
reiese cd Pdrintele studiase intAi teologia la Sibiu
(1929-1933),pentru ca apoi si frecventeze timp de
cinci ani (!) cursurile Academiei de Arte Frumoase
..
din Bucuregti,pe careo va absolvi(cubrio) in 1.93828.
Existd in lucrareaLidiei Stdniloaeo insinuare
la adresa Pirintelui Arsenie Boca, una care se leagi
de ,,slava degartd". Astfel, in formularea autoarei,
Pdrintele Arsenie ar fi cdzut pradd unor ,,atitudini
extravagante, cAtugi de pufin in spiritul dreptei
credinle"ze, care l-au condus la ,,spectaculozitdti
ieftine gi exaltdri discutabile"3O.Legdturile cu
Stdniloae au incetat (potrivit Lidiei Stdniloae) ca
urmtue a deciziei Pdrintelui Arsenie de a transforma
Mdndstirea Prislop intr-o mdnistire de maici3l (Se
pare cd Pr. Stdniloaeconsidera mai oportund o obgte
de cdlugdri). De atunci, afirmd autoarea, ,,Pdrintele
Arsenie n-a mai revenit niciodatd la noi"32.Fdrd a
minimaliza gravitatea acesteineinlelegeri, ni se pare
32

(totugi) greu de crezut ci ea ar fi putut submina o

prietenie atAt de frumoasd. Din nefericirq,.in lipsa
unei mdrturii concludente,taina acestei,,rupturi" va
rdmAnepentru totdeaunanedezlegatd...
Lidia Stdniloae: ,,Vreau sd accenfuez incd o
dat5, cu toati rdspunderea,ca una caream fost de fafd
la acesteimprejurdri, cd tata a linut mult la Pdrintele
Arsenie, atAtavreme cAtacestas-amentinut in limitele
indatoririlor de mai sus ["de via]i aspri, asceticd,
riguroasi> - L.S.l,incadrAndu-sestrict in conceptiilesi
prescripfiile Sfintilor Pdrinji gi ale ftaditiei monahale.
Si a agteptat de la el realizareaunei innoiri, a unei
invioriri a religiozitdlii populare, in acestcadru bine
conturat.Da4 de la un anumit momenl cAndPdrintele
Arsenie a adoptat alt mod de a vedealucrurile, relafiile
dintre ei s-au rdcit, tata nu i-a mai aprobat felul de
vlald, iar PdrinteleArsenien-a vrut sd acceptecritica si
observatiiletatei. Si sentimentelelui Stdniloaein urma
acestei indepdrtdri se pot descrie printr-un singur
cuvAnt: dezamdgire profundd"33.Din acest pasaj nu
rezultd carea fost motivul real al divergenfei dintre cei
doi. Acel ,,altmod de a vedealucrurile" e putin probabil
legat de transformarea Prislopului intr-o mdndstire
de maici, lucru care,in concepfialui Stdniloae(?), ar
fi condus la un stil de viatd ,,contrar prescriptiilor
Sfintilor Pdrinti". Dimpotrivd, dupd cum reiese
din HotdrArea Sinodului Mitropolitan (9 noiembrie
1998)prezidat de ipS Nicolae Corneanu,prin care se
desfiinta actul de inldturare a Pdrintelui Arsenie de
la MdndstireaPrislop,,...viaja insdgia mdndstirii[a
fostl tuibutardrAnduielilorpe care(...) obgteaincropitd
in 1949si transformatdin mdndstirede maici in luna

aprilie 1950,le-a respectatcu sfinfenie. (.") Obgtea

via]a
[irislopului] nu s-a instrdinat niciun moment de
BisericiiOrtodoxeRomAne"s.
Revenind la insinuarea de slavi desartd,e un
fapt cd PirinteleArsenie nu era nici pe departetArriruf
nelxperimentat pe care ni-l descriu memoriile Lidiei
Stdniioae,ci un om al cirui discernimAnt ajunsesela
maturitate. Ne-o dovedesc,printre altele,firsemndrile
Pdrintelui din acea perioadd: ,,Ispita sfinleniei e cea

cititorilor de scrierispirituale":r(!). (Cao circumstanid

atenuanti, amintim cd abia in anii din urmd au iegit
d,esub tipa1, in condilii grafice de exceplie, cele mai
reprezentltive texte ale Pdrintelui Arsenieao')
E adevdratcd popularitateade cares-abucurat
PdrinteleArseniela SAmbdta(9i apoi la Prislop) a fost
uriagd. Dar trebuie addugat cd Pdrintele nu a cdutat
u."ri ltr.*, ci ,,mullimile il imbulzeaL\ ca sd asculte
cuvAntullui Dumnezeu" (Luca5,L):,,Dupd cAtivaani

de la cdlugdrireamea si intrarea mea in preofie,mi s-a

intAmplat un lucru pe care nu l-am urmdrit: o mare
influenld in popo4 o faimi de predicator gi-de preot.
Datoritd cunogtinlelor ce le adunasem in vremea
studiilor gi pe care le aplicam unde se putea face
aceast4poporul sdreamarginile aprecieriijuste gi md
credeaexcepfionalde inzestrat.De nenumdrateori am
fitcercat,9i mai incerc, a le mai stinge capriciile unei
credinle necontrolate,cea de domeniul fanteziei - cd
aceastanu mAntuiegte- si abia am izbutit s5-i scadla o
iubire [pe] caremi-o pdstreazdfird sdmd mai intrebe"47.
Intr-o pagind autobiograficd, Pdrintele Arsenie i9i
reafirma,,hotdrdreade a stdvili din pastoratianoastrd,
tot inutilul magic dupd care umbld poporul"a. De
altfel, inclusiv Securitatealua la cunogtinjd,prin agenli
infiltrali, de faptul cd,,lumeai-a fdcut o iaGareclimi,
a exageratanumite lucruri gi din aceastdcauzda avut
de suferit"s.
Dosarul informativ al Pdrintelui Arsenie ne
permite sd completdm acest tablou. Astfel, afldm
cd, incepAnd din 1946, Pdrintele era ,,cunoscut de
domnul ministru Gheorghiu-Dej 9i [de] Teohari
Georgescu(...) care [voiau] sdJ promoveze intr-un
post de episcop"e (Singuraexplicafiepentru ,;atarea"
acesteioportunitdjr,nu poatefi decAt...fugude slavd
degartd!).Mai mult, conform mdrturiei IPSBartolomeu
Anania, dupd 1948,insusi Patriarhul Justinianpldnuia
sdl ridice pe PdrinteleArseniela rangul de arhiereu:
,,Stiu cu siguranld cd Patriarhul se gAndeasd-l cheme
la treapta arhieriei, da1,precum se cunoaste,Arsenie
a fost arestat,dus in lagdre de muncd forlatd si apoi,
practic, obligat sd rdmAnd inactiv"s. Mai stim, de
asemenea,cd in acea vreme, Pdrintele Arsenie se
35

afla in bune relalii cu Petru Groza6.Prin urmare/ nu

i-ar fi fost deloc greu sd profite de pe urma acestor
,,simpatii"!De cea preferatin locul puterii - arestdrile,
in locul confortului - urmdririle, in locul recunoagterii
- marginahzarea,
e la indemAnaoricui si rdspundd!..
Pentru a incheia acest capitol, menfiondm
cd Lidia Stiniloae avea sd recunoasci, peste ani, in
Pdrintele Arsenie - cu care se intAlnise intdmpldtor
pe stradd - ,,o persoand anonimd, un trecdtor pe
Acestanonimatasumat
strdzileBucuregtiului9i atAt"a7.
constituie,in opinia mea, Iatura cea mai fascinantda
biografiei Pdrintelui Ar senieBoca, Acceptareacondiliei
de ,,marginal", gi incd pAnd la moarte, nu putea
veni decAt dintr-o deplind congtiinli a lepdddrii de
sine: ,,Trebuie sd fim dezbrdcali de orice 9i numai
pe Dumnezeu sd-l avem ir suflet"s. In ce privegte
atitudinea fali de profesorul sdu de altddatd,ni separe
elocventd insemnarea Pdrintelui de pe spatele unei
cdrli de vizitd,,primiti cu ani tr urmd de la Stdniloae.
E vorba despre faimosul paragraf.13,7 din Epistola
cdtre Evrei: ,,Aducefi-vd aminte de mai marii vostri,
care v-au grdit voud cuvAntul lui Dumnezeu; ptiviJi
cu luare-aminte cum 9i-au fircheiat viala 9i le urmali
credinfa"ae.Este, poate, cel mai inspirat ,,epilog" la
o prietenie care 9i-a pus amprenta pe destinul a doi
oameniexcepfionali...
Lucrarea de la ,,SAmbita", evocatl de Pirintele
Dumitru Stiniloae
Misiunea propoviduirii, inceputi de Pdrintele
Arsenie la SAmbdtade Sus,in urmd cu mai bine de o

jumitate deveac,continudsdaducdroade,la mormdntul

de la MdndstireaPrislop al Sfinjiei Sale.pentru-aurmdri
efectele pe termen lung ale acestei propoviduiri,
trebuie insd sd inlelegem miza ei reali. Nimeni n-a
sesizatmai acut (9i mai just) acestlucru decAtpdrintele
Stdniloae:,,De mult ne simteam datori si scriem in
aceastd foaie despre lucrarea duhovniceascdce se
sdvdrsestezi de zi la Mindstirea Brdncoveanu,cu largi
9i addnci efectein viala poporului nostru. intr-o foaie
ca a noastrd,nu se dau numai indemnuri despreceea
ce ar trebui si se faci in scopul intdririi credintei,ci se
incresteazdfaptelecareilustreazdmodul in caretrebuie
sdselucrezeinzilele noastresi carepot influenfa astfel
asupra altor4 preofi si credinciogi.(...) Mdndstirea
de la SAmbita de Sus nu e loc pitoresc de excursii gi
de distraclii inrdmate in chenare arhaice, ci mediu d'e
zguduiri sufletegtifirnoitoare,de intAlniri serioaseale
sufletelor cu vocea lui Dumnezetr, carele obligd la o
viatd scoasd din mocirla inconqtienlei 9i plicerilor
ugoare.Pe pajigtile mdnistirii 9i frin i".dp"iif"
,"
"i, pe
afli zilnic 200-300de fiinle omenegtifirgenuncheate
s-ubstreaginileei ln rugiciune si scrutAndu-9itrecutul
de pdcatea cdror povard nu o mai pot suporta.(...)
Cine ii urmdregte dimineafa, in timpul predicilor
Pdrintelui Arsenie, trecdnd r6nd pe r6nd din stalea de
incdntare pentru frumusetile duhovnicegti care le sunt
dezvdluite,la hohotelede pl6ns pentru pdcateleloq,nu
mai poatefi in mod continuu omul carea fost. (...) in
ceconstdtaina acestorimpresionanteefecteale lucrdrii
Pdrintelui Arsenie si caresunt elementeleprogramului
siu de lucru? Fird indoiald cd mijlocul prin care
lucreazi Dumnezeu tr suflete este cuv6ntul pe care
il rostim in numele Lui. Dar cuvdntul are o efiiacitate
37

deplini numai c6nd are acoperireaaurului care este

viafa celui ce-l rostegte.Atunci e un cuvAnt ce se rupe
dintr-o fiinld care a devenit rug al credinlei 9i muti
focul la auzitori. Despreviala Pirintelui Arsenie nu e
neces.usd vorbim, cdci asprimeaei e cunoscutd9i nu
vrem sd-l supdrdmliudAndul. CuvAntul siu pomegte
din neclintirea de stAncda celui ce nu se tdrguiegte9i
nu se clatind ca trestia betutd de vdnt, ci e intreg a9a
cum ii estevorba: curat, opus oricdreipatimi 9i oricdrui
gand de mdndrie. P,rogramulPdrintelui Arsenie?Prin
ceeace a fdcut din sine gi prin ceeace propoviduieste,
esteo uie restaurarea celui mai autenticduh ortodox.La
noi credeaumulli cd tradilia rdsdritean5"cu duhul ei
de infrAnare,e prin definilie cevapasiv,lipsit de forii.
Cine vrea sd vadd gdlgAitul vieiii celei mai cuceritoare
9i forja ceamai coplegitoare,n-are decdt sd meargdla
Sdmbita de Sus.Predicade la Sdmbdtade Sus are ca
obiect principal combaterea pdcatului prin trezitea
gAndului la prezenja vie a lui Hristos. De aceea"
treapta in care culmineazdpregdtireapelerinului este
mdrturisirea. Te minuneazd acuta sensibilitate fald
de povara insuportabild a pdcatului ce se trezegtein
oamenila SAmbdta.PdrinteleArsenie aratdcdt de mult
se poate infldcdraprin trdire tot tezaurul dogmaticei9i
al disciplinei rdsdritene.Hristos lucreazd numai prin
SfinteleTaine9i in Bisericd.Fiecarecredinciose obligat
sd rdmAnd intre semenii sdi, rugAndu-se pentru ei,
crezAndpentru ei, fiind rdspunzdtor pentru ei. Orice
individualism saumAndriedomicd de afigaj,de nuanfd
sectard,este lovit in cap. Smerenia9i puritatea vielii
sunt condijiile sau mai bine zis condiiia neapdratda
mAntuirii. Ne esteimposibil sdreddm mdcarschematic
toate laturile propovdduirii de la SAmbdtade Sus.
38

linem doar sd mai accentudmimportanla nafionaldpe

careo are lucrareade acolo"s.
Cuvintele Pdrintelui Stdniloae,firci atAtde vii, ne
reveleazi dimensiunilerealeale propovdduirii cregtine
a Pdrintelui Arsenie Boca. Mesajul sdu citre neamul
rom6nescnu poate fi altul. Trezireacongtiinlelor spne
o viajd autenticinduhovniciti - misiuneadintotdeauna
a
profetului-e condifonatd de recunoasterea
si asumarea
acesteimogteniri spirituale coplegitoare.Zecile de mii
de pelerini careajungin fiecareanla Prislopcunoscdeja
acest lucru. Insd mostenirea Pdrintelui Arsenie Boca
trebuie injeleasdin contextul unei intregi generafii,al
cdreisimbol-testamente zugrdvit in absidaaltarului de
la Sf.Elefterie.Pirintele fustin P6rvu,unul dintre ultimii
supraviefuitori ai indrisorilor comuniste, ne avertiza
trist ,,Vai de neamul care nu igi cinstegtemartirii!"
Astfel, renastereanoastrd ." .r"i* e condifionati de
constientizareadeplind a jertfei,,generatieirdstignite".
Aceastdrecunoasteresi aceastdasumarepot gi trebuie
si inceapdcu PdrinteleArsenieBoca.
Alexandru Valentin CRACILIN

Consiileralii pe seama teologiei Pdintelui Profesor

Dumitru Stdniloae
Tbologul Q903-799J)gi n
Prcacuztiosului
PdrinteArsenieBoca AgL0- lgSg)
Iati cd de doud milenii incoace,adicd de la
intemeierea credintei crestine,suntem capabili sd ne
cinstim si si ne omagiem eroii istoriei sau martirii
credintei, precum 9i personalitdtile marcante,
39

universale 9i najionale, care au amPrentat istoria,

veacurile si locurile cu activitatea, cu viafa 9i cu
invdldturile ori scrierile lor mult folositoaret...Anul
- 2012,prdznuimimplinirea
a L09ani dela nasterea
acesta
aremelnicdsi, mai cu senmd,
in viala ceapdmilnteascd,
L9 ani de la nagtereain aiala ceaaeVnicda Impdrdliei
Cerurilora celui mai mareteologortodoxal secoluluial
XX - lea, marecunoscdtorgi mdrturisitor al inodldturii
a Ortodoxieiceamult
patristicegidogmatice
scripturistice,
Stdniloae,
Dumitru
Profesor
Pdrintele
sldaitoare
dupd ce gi-a purtat cu toatd demnitatea 9i increderea
in Dumnezeu cruceavielii si a suferinjei, de-a lungul
timpului sdu, pe acestpdmAnt!... De aceea,pentru
noi, din anul 1993, aceastdzi a nasterii sale celei
vegnice,ne va duce intotdeauna cu gAndul, mintea,
cugetul 9i simlirea la ,,Pdrintele Dumitru Teologul",
fdrd a sugera prin aceastain mod exPreso tentativd
de canonizare, cdciacestlucru se va decide in timp,
atunci cAnd se vor inmdnunchia toate criteriile
doveditoare ale sfinfeniei viefii lui. insd, apelatiaul
a fost
de ,,Teologul"i se potriaegteintru totul, deoarece
ci
Dumnezeu,
despre
omul care,nu numai cd a aorbit
mai alesa aorbit cu EI. Aceastainseamndcd a intrat in
comuniunecu El, trdind prin El gi cu El. pi cum niciun
canon nu stipuleazd.cilttimp trebuie sd treacdpentru
a canoniza pe cineva, ajungem la concluzia cd trdirea
Pdrintelui cu Domnul Iisus Hristos gi in Hristos s-a
consumat deja in aceastdistorie.
L02ani dela nasterea
Tot anul acesta,seimplinesc
Boca,una dintrecele
Arsenie
mdrturisitor
Prencuaiosului
aleOrtodoxieiRominegtLapropiat
maimari personalitdli
in specialin anii cfrnda
al PdrinteluiDumitru Stdniloae,
fost tradusdgi tipdritd Filocaliala noi; ctitor demfrndstiri,
40

pictoraI dumnezeiestilor
cuaintesi un teologcu un cuahnt
dens,mdntuitor,ca,,defoc". Desi au trecut 23.deani de
la trecerea sa la Domnul, Preacuviosul mdrfurisitor
Arsenie Boca nu a fost o clipd uitat de credinciogii
romAni 9i iatd cd rAuri de oameni curg citre Prislop,
acolo unde Pdrintele isi are mormAntul, dorind parcd
o intoarcere la matcd, la lzvod de viafi care este
Iisus Hristos, o intoarcere de la necredinfd la Via!5.
Pdrintele Arsenie Boca nu a dezvoltat o
pasiune deosebitd pentru scrisul fir sine, pentru a
elabora opere teologice de amploare, Sfinjia Sa a
dus o viald care sd-l fereascdde slava degartd,dupd
deviza ora et labora.Astfel ci intreaga sa lucrare in
Domnul poartd amprenta viefii si personalitijii sale,
care ani lungi s-a legat de cuvintele smerenie,discretie
si semianonimat
asumat.Sd mai addugdm cd teologia
Pdrintelui Arsenie Boca este mai pulin cunoscuti si
din cauza faptului cd lucrdrile sale autentice au fost
publicate relativ recen! dar 9i pentru cd existd inci o
sumedenie de manuscriseincd nepublicate.
Pe principiul ora et labora,Pdrintele se ruga
permanent cu o rugdciune de foc, dar gi lucra tot
timpul ,,cu mAinite", asacum mirturiseste ucenicul
sdu, Pantelimory ajuns acum la vArsta de 87 de ani.
Pdrintele a zidit, a sdpa! a sddit, a picta! a ridicat
ldcasuri bisericesti, dar in ceasurile de rdgaz nota in
caietelesalecuvinte sifraze insuflate de Duhul SfAnt,
carealcdtuiesco teologie din careputem intelege fdrd
doar si poate cd Dumnezeu, prin Pdrintele Arsenie, a
voit sd ne vorbeascdnou5, romdnilo4,sd ne comunice
ceva ce tine de intoarcereala credinJd,,de intoarcerea
la omul esenfial.
4T

Teologie cu ridiicini filocalice

Teologia Pdrintelui Dumitru Stiniloae este o
teologie filocalicd. Este frumoasd prin insdgi natura
ei, dar conduce 9i la o infrumusefare duhovniceascd
a celor ce se apleacdsd o studieze. Oricine citegteo
scriere a Pdrintelui poate sd-9i dea foarte repede
seamaci are de-a face cu altceva,cu ceva care nu se
mai gdsegteintr-o asemeneaconsistenld_
9i intensitate,
la alli teologi. Iar acest ceva este duhul Pdrinfilor
Filocalici in carePdrinteleStiniloae a scris 9i a trdit.
$i teologia Pirintelui Arsenie Boca este una
filocalici. in afari de faptul cd frumuselea scrisului
sduprovine din frumuseleavielii lui Hristos, Pdrintele
Arsenie Boca are o meticulozitate aparte in a alegeprin insuflare de la Duhul SfAnt- celemai frumoase9i
incbrcatede duh cuvinte, astfelca mesajulsdu filocalic
si pdtrundd in inimi 9i sd redestepte congtiinle.
PdrinteleArsenieBocaa fost9iunpictorinzestratcu un
har dumnezeiesc,astfelcd tot ce a scrisestefilocalic; ai
impresia parcurgdnd lucrdrile sale cd acestapicceazd
cuvinte, nu le scrie. Cdpdtdm astfel indrdzneala si-l
numim pe Pdrintele Arsenie Boca - avdnd exemplul
viu al picturii exceplionalede la BisericaDrdgdnescu
- ,,pictoral dumnezeiegtilor
cuainte".
intre misiunea propoviduitoare gi harul profetic
Pdrintele ProfesorDumitru Stiniloae - ,,celmni
aeneratde mu$i
influent teologal contemporaneitdfii.',,
ca un pirinte
astdzi
apare
ca un pdrintespiritual"
9i
spiritual ce ne aduce,prin opera sa, la comuniune si,
deci,la comunitate.Esteo realitateparadoxaldsdvezi
42

cum teologii protestanfi9iromano-catoliciimpdrtdgesc

aceleasiidei cu teologii ortodocsi, atunci cAnd este
vorba de teologia Pdrintelui Dumitru Stdniloae. gi
apare,in mod iirevitabil, urmitoarea intrebare: Care
este cauza acesteiapropieri? Cred cd este important
sd gdsim rdspunsul la aceastdintrebare,deoarecein el
se ascunde si misiunea ce ne revine nou5, teologilor
de astdzi. hisa acestrdspuns nu poate fi dat pdr,:tr-o
prelegere,un studiu sauo carte,ci trebuie urmiritprin
intreaga noastri activitate teologicd ulterioari. De
fapt ceeace cdutdm noi nu esteun simplu rdspuns,ci
reprezintd esenlagdndirii Pdrintelui Stdniloae,carene
adund spre a ne hrdni cu darurile teologiei sale.Chiar
Sfinlia Saspunea,caun testamentldsatteologilordeazi,cd
teologia
saisi aa?mplinirostulnumaiin mdsuraincareaa
pldmddisi cultioa,in minteacelorcareo studiazd,puterea
iubirii spredezaoltarea
ideilorla careel a ajuns.
Preacuviosul Pdrinte Arsenie Boca este unic
in istoria Ortodoxiei rom6nesti prin aceeacd a ndscut
un val uriag de simpatie 9i dragoste din partea
credinciosiloq,cu mult inainte de a fi canoniza! lucru
fdrd precedent (la o aga mare scari). ]inAnd cont cd
mii 9i mii de oameni se fac pelerini spre Prislop an
de an, intr-o proporjie din ce in ce mai mare, nu cred
cd exagerdm dacd vom afirma cd intr-un anumit
moment intreaga tard isi va indrepta pagii 9i atenlia
spre Pdrintele Arsenie Boca; vorbim de momenful
in care potrivit profejiei Sfinliei Sale: ,,Ia Tara foc
din Prislop". Remarcim cd prin harul sdu profetic,
Pirintele Arsenie Boca a stiut ce vremuri urmeazd
pentru romAni si pentru lume in general, astfel cd in
lucririle sale teologice,planul eshatologiceste foarte

bine dezvoltat,iar semnelevremurilor de pe urmd sunt

Pdrinteluipoatesd
cuatentiescrierile
distincte.Cinecitegte
dacdsuntemsaunu in aeaculceldin urmd.
deosebeascd
O teologie niscuti din iubire
Observdmcd dragostea9i iubirea ce au stat la
baza studiului Pirintelui Dumitru Stdniloae9i pe care
le-a inserat cu prisosinli in crealia sa, ne cheami sd
le cultivim in viafa noastrd 9i a semenilor nogtri, din
intreaga lume. Din aceastdperspectivS,putem sPune
cd opera Pdrintelui StdniloaeesteizvorAtoarede iubire
iubiri 2i comuniuni
9i comuniune,iar structurasupremei
Treimi, revdrsati
Sfintei
iubirea
Din
Treime.
esteSfknta
peste lume sub forma darurilor creatiei gi din iubirea
jertfelnicd a Mdntuitorului nostru Iisus Hristos, isi
extragesi i9i adund Pirintele Stdniloaeforla scrisului
siu. El nu face teologie dupd modelul matematic,tn
care rezultaful aparein urma unei analize,ci teologia
lui are la bazd,modelulAgapi. PdrinteleStdniloaenu
lui
cautdsd ajungdprin analizateologicdIa descoperirea
Dumnezeu,ci, dimpotriad,el doregtesd descrieexperienla
pentru ca gi allii sd
iubirii si comuniuniicu Dumnezeu,
pdtrunddpedrumulpecareel seafld.Credem ci intreaga
sa operd poate fi vdzut6,ca un rdspuns dat iubirii lui
Dumnezeu. El se strdduiegte9i chiar reugegtec4 prin
scrisullui, sdne aratecAtde mult ne iubegteDumnezeu
9i cAtde mult trebuiesd-l iubim 9i noi. De aceea,putem
spune ci teologia Pdrintelui Stiniloae se adreseazd'nu
numai minfii, ci 9i inimii 9i voinfei noastre.Aceastaface
sd ne ddm seamade ce atunci cAndcitim o pagind din
lucrdrile sale suntem transpugi intr-o stare de liniste,
meditatie si reculegere.
44

Teologia Pirintelui Arsenie Boca este de

asemeneauna canes-andscutdin iubire si revarsdiubire
peste credinciosi, in suvoaie mAntuitoare. Capitolele
intregi dedicate iubirii din lucrdrile sale mdrturisesc
despre iubirea lui Dumnezeu Tatdl Creatorul, Carea
adustotul la aialdgia pusin crealiesdmbure
deiubiremereu
roditor,despre|ertfa plind de iubire a lui Hristos, Care
S-asuit peCruce,ardthndoamenilor
cumtrebuiesdurcdmla
Cer,despreiubirea de Legegi de cuvAntulEvangheliei,
care inseamndde fapt cunoasterea
gi adeadrul,despre
iubirea de Dumnezeu si de oameni, carepoatestrilbate
aeacurilegi sd-l rdpundpe ,,tatdl rdutdfii" ori de ckteori
acestauneltesteceaa,despreiubirea cu care Dumnezeu
ne-a dat poruncile, ajuthndu-neprin minunatasdld1luire
in oamenisd le respectdm,
despreiubirea ca de foc care
aprinde lumea, ca un phrjol careardeputerilerdului gi
strdluceste
cu luminddumnezeiascd
pesmeritiiurmdtoriai
Iui Hristos,despreiubirea cu CareDumnezeune-aiubit
Cel dintdi, caretrebuiesdfie gi modeluliubirii noastrede
Dumnezeusi de oameru,despre iubirea jertfelrucd.,care
inseamnd
sdurmdmexemplulMhfiuitorului gi caoamenisd
nefacem2i noijertfd sfilnfi tnaintealui Dumnezeu,despre
iubirea noastrd plind de credinjd gi nddejde,careeste
asemenea
uneicdrdrispreImpdrdfie.
Doui coordonate:hristocentrism si autenticitate
Mai trebuie retinut faptul cd opera Pdrintelui
Stdniloae se remarcd prin continutul sdu autentic.
in acest sens, teologiasa este una hristologicdsi
hristocentricd.
Ea pleacd de la Iisus Hristos, gi prin
intermediul lui Iisus Hristos, duce tot la Iisus Hristos
- Domnul gi MAntuitorul. De la HristosCel mdrturisit

lui lisusHristos.
Drept unnare, scrierile Pirintelui Dumitru
Stiniloae sunt impregnate de prezenla MAntuitorului
Iisus Hristos. Aici, Domnul Hristos este prezent in
mdrelia slavei Sale, flar 9i in smerenia Sa slujitoare.
Nu este un Hristos conceptualizat, ci Hristos Cel
Om, prin cue
unic 9i adevirat, Dumnezeul
De aceea,9i din
la
viafd.
la
moarte
de
suntem treculi
acest punct de vedere, oPera Pdrintelui Stdniloae
trebuie consideratd un punct de reper. Ea nu ne
lasd sd orbecdimin cdutareamhntuirii, ci ne reintoarce
Ia lisus Hristos - Ilnicul Rdscumpdrdtorsi Mhntuitor.
indllarea la Cer, agacum sPunePdrintele Dumitru in
omullti", nrt
lucrarea sa ,,list'tsHristossau Restaurarea
de
umanitatea
H_ristos
lui
reprezintd o indepdrtare a
istoricd. Prin Indllare Iisus Hristos nu pirdsegte
lumea, ci isi transpune umanitatea asumatdin planul
atotprezenlei duhovnicesti, pnevmatice, pentru ca
toli si ne putem uni cu El.
Teologia Pdrintelui Arsenie Boca este scrisd
de asemenea intr-un registru de o autenticitate
incontestabild. Cunoastereain profunzime a Sfintei
Scripturi 9i a Scrierilor Sfinlilor Pdrinli a contribuit
la un demers auctorial,in care PreacuviosulPdrinte
nu faceexcesde citate,ci dimpotrivd, vine cu un text
ofertant, ugor de citit, dar in acelasitimp extrem de
dens si plin de semnificajii. La fel cum il cheamdpe
46

Hristos in cunoscuta rugdciune alcdtuiti de Sfinlia

Sa: ,,Vino 9i Te sdligluiegte intru noi impleuni cu
Tatdl 9i cu Duhul",la fel - 9i de aici reieseintregul
fundament hristologic al scrierilor sale- el il cheamd
pe Hristos ca martor al cuvintelor pe careni le-a ldsat
mogtenire.
Antropologia
Pdrintelui Arsenie Boca
de asemenea este una de o autenticitate rard.
Preacuviosul Pdrinte cunosteafoarte bine constitulia
omului, fiindu-i familiare toate aspectelecare tin de
trup 9i suflet, de fiziologie 9i de spiritualitate. Prin
celescrise,prin testamentul sduliterat, Pdrintelearatd
cd poate fi un foarte bun medic de trupuri; principala
sa preocupare a fost insi sd vindece rini sufletegti,
astfel cd,Ortodoxiaa cAgtigatprin el un medicdesuflete
neintrecut. invdldturile despre om ale Pdrintelui
reprezintd o antropologie valabild 9i in zilele noastre,
sunt invdldturi despre omul vechi si nou, valabile
pentru ambii deopotrivd.
Pdrintele Arsenie Boca a putut intrezdri cu
duhul ce vremuri vor urma; a cunoscut de altfel
schimbarea omului in dire$ia rdcirii credinlei 9i
a instaldrii ,,urdciunii pustiiri" (Matei 24,15), care
provine din pustiirea firii omenesti. Preacuviosul
nu criticd oamenii pentru pdcatelelo4, doar incearcd
sd-i trezeascd,amintindu-le la fiecare pasaj scris de
Sfinjia Sa de MAntuitorul si lucrarea Sa minunatd, de
iubirea Sa negrditi pentru om. Iisus este Cel care a
reficut si reface firea omeneasci, oricAt de cdzutd ar
fi, este Cel care locuieste in fiecare om prin Sfintele
Taine, este Cel care ne indeamnd in a fi ,,om nou,
chip 9i asemdnarea lui Dumnezeu", este Cel care se
aratd omului la implinirea poruncii gi a Taineloq,este

Cel care,,Sesildsluiegtein om in adAnculunde nici

congtiinfanu ajunge"sl.
Scrieri teologice cu mare putere innoitoare
lncd un aspect foarte important in opera
Pdrintelui Stdniloae este puterea eliberatoaregi
contextul
innoitoarePecareo reprezintdoperaacestuia?n
actual. Aceastd operd inldturd toate atacurile pe
care impersonalis{nul, dualismul, existenfialismul,
gnosticiimul, evolufionismul, precum 9i celelalte
ionceplii ale modernitdlii le-atl adus impotriva
persoanei umane. Omul nu este ldsat si fie distrus
de aceste concepfii, ci este rePus in adevdrata sa
demnitate. PdrinteleStdniloaeaccentueazd
foarte mult
si pe ceade comuniuneinterpersonald,'
ideeadepersoand
SfAnta Treime este Comuniune de persoane: Tatdl,
Fiul 9i Sfdntul Duh, dar 9i omul este o persoand
creati dupd chipul lui Dumnezeu 9i care tinde la
asemdnareacu El. Ca persoand,omul este menit sd
intre in comunicaregi comuniunecu ceilali semenisi
cu Dumnezeu,
fapt ce ducela nastereaunei comunitdli
ziditoaregi sfinlitoare,adicdmhntuitoare.Astfel, eliberat
fiind de falsele concepiii antropologice,omului i se
prin Hristos9i in
innoirii gi desdaArgirii
oferdperspectiaa
ifristos. Sub aceastdformd, conceptia antropologicd
a Pirintelui Profesor Dumitru Stdniloae constituie
un izvor nesecatde idei carepot formula un rdspuns
consistent9i substanlial inaintat provocdrilor actuale'
Dragosteasa fald de Adevdrul - Iisus Hristos
l-a fdcut pe PdrinteleDumitru Stdniloaesd nu fie de
acord cu concepliile eronate ale vremii, ci sd se ridice
impotriva lor 9i sd le demagte.A9a se facecd el a avut
48

mult de suferit de pe urma regimului comunist. in

acestfel, se poatespunecd teologiasa estegijertfelnicd,
dar gi eshatologicd.De aici deducem cd, privind
eshatologic, teologul trebuie sd se jertfeascdmereu,
pentru a putea lucra la transfigurarealumii, asacum
a fdcut Pdrintele Profesor Dumitru Stdniloae.
Teologia Pdrintelui Arsenie Boca este de
asemeneainnoitoare 9i de o tulburdtoare actualitate,
estepartea tradiliei dinamicedin Sfinta noastrdBisericd.
Mesajul Pdrintelui este scris intr-un registru lexical
aparentmai sdracdecdtal multor teologi, dar aceasta
se explicd prin faptul cd Pdrintele este, la nivel de
limbaj, patristic prin excelentd, paterical, tributar
tradigiei apoftegmelor. O citire atentd a textului
arseniary o exegezd mai riguroasd ne indreaptd
insd spre o inlelegere mai adecvatd,care ar insemna
a?ezareafireascda lucrdrilor sale in rdndul scrierilor
teologilor contemporani. Duhul scrierilor Pirintelui
Arsenie este cu adevdrat paterical, lexicul este usor
arhaic, dar scrierea in sine cu mesajul ei cu tot,
se inscrie pe o linie neopatristicd gi innoitoare de
necontestat.Abord6nd problematici complexe legate
de antropologie,hristologie, eclesiologie,eshatologie,
Pdrintele Arsenie Boca scrie in stilul Pdrinjilor din
vechime,dar frumuseleatextului, confinutul 9i esenta
ne indreaptd cu gAndul spre un O. Clement, spre alli
teologi contemporani ca N. Berdiaev P. Evdokimov
sauAl. Schemamann.
Pdrintele Arsenie Boca a suferit inchisoare,
prigoniri,umilinfe gianimulli deexil,acestea
punAndu9i amprenta 9i asupra lucrdrilor sale, care desi sunt
strdbdtutede un fior de dragosteanimat permanent

de Iisus Hristos, au o noti de sobrietateaparte.Vorbim

de o abordare extrem de punctuali 9i meticuloasd,
impregnatd cu o usoardnuanld apocalipticd.Pe scurt,
teoiogia Pdrintelui este scrisd intr-un registru so!rutestamentar,ai impresia Permanentci mAine trebuie
sd te pregitegti ca om pentru altceva,nu pentru o-zi
obignuitd, ci pentru ziua Celei de-a Doua Veniri a lui
Iisus Hristos. De f.apt, ptegdtirea sufletului omului
pentru primirea Mirelui Hristos esteo temd centralda
ieologiei 9i gAndirii acestuimareindrumdtor de suflete
din secolultrecut.
Cuvinte cheie in teologia celor doi
Alte doud elemente ale gAndirii Pdrintelui
Dumitru Stdniloae, Pe care le considerdm foarte
importante, sunt darul gi dorul. Pdrintele se folosegte
foarte mult de acestedoud noliuni. El aratdcdintreaga
crealieesteun dar al lui Dumnezeu,ctt tot ceeace ea
cuprinde,iar hrilndul sdu,si omulesteun darcecuptinde
insd gi dorul dupd Dumnezeusi nemurire.Ca teologie
a darului 9i a dorului, opera Pdrintelui Dumitru
Stdniloae trebuie vdzutd. atdt ca o mulfumire, cu alte
cuainteca o euhnristie,pe careel personalo aducelui
cdtgi caun darpecareDumnezeuilface,prin
Dumnezeu,
Depinde de fiecarecum fl
noi,ortodocgii,lumiiintregi.
c-hiverniseste,cum il valorifici 9i onoreazdacestdar.
PirinteleArsenie Bocaa dezvoltat de asemenea
un intreg sistem teologic in jurul unor cuvinte cum ar
fi adhncqi foc. Din lucrdrile sale, refinem indemnul
pentru fiecare crestin de a ,,mAna mai in adAnc",
laica de a trdi 9i lucra dupd glasul Evangheliei 9i
50

imitAnd viala lui Hristos, plecdnd gi de la realitatea

cd,,rddicinile omului sunt fir addncul cerului"s2.Pe
de altd parte, ,,focul" la care face referire Pdrintele
este de mai multe feluri: estefoc de dragostepentru
Dumnezeugi oameni,,,pdr1olduhovnicesc", estefocul
incercdrilorsi ispitelor, care dupd ,,ldmurire", scoate
la iveald darurile Duhului SfAnt, estefocul aruncat
de lisus pe pdmilnt,care il face puternic pe crestin in
mijlocul tuturor tulburdrilor, estefocul careconducede
doudmii deani neamulcrestinesc
prin pustiaacestei
lumi,
estefocul carearde permanentla Prislop, deocamdatd
mocnit la mormAntul Sfinjiei Sale.
CAtevaconcluzii ziditoare
Toli discipolii care s-au apropiat de opera
Pdrintelui Profesor Dumitru Stdniloae, nu s-au
infruptat doar dintr-o comoardspirituald, ci au aflat pe
cel cea ddruit aceastdcomoard,ca pe un inadldtor gi un
pdrinte cdruia i s-au atasat cu credinld si cu dragoste.
Apoi vedem cum opera marelui teolog nu se incheie
c6nd inceteazd.sd mai scrie, datoritd plecdrii sale
din viata cea vremelnicd, eveniment petrecut cu
cincisprezeceani in urmi, ci se continud prin ucenicii
sdi. Prin urmare, Pdrintele Dumitru Stdniloaea reusit
sd adune sub aripa ocrotitoare a dragostei sale, cu
competentd gi cdldurd inegalabild, teologi nu numai
din ortodoxie, ci si din celelalte confesiuni crestine,
dobilndindcu tolii acelasiglassi deci,o cale unich spre
Dumnezeu,prin cultiaareagi aalorificareateologicda
opereisale,in careau aflat mierecuratd si sfhntd,si au
odzutstrdlucindautenticitatea
adeadruluim1ntuitor.
Recunoastemcu tofii adevdrul 9i realitatea cd
51

Pirintele Profesor Dumitru Stdniloae avea un chip

frumos 9i pagnic, asemeni crinului Bunei Vestiri. In
fala lui senind9idiafani intrezdreaicu ugufinld',,chipul
nemuritotal lui Dumnezeu- Iubire", iar din vorba lui
omului in uesnic
filocalicdsimleai savoarea,,persoanei
dialogcu Dumnezeu".Gestttrilelui calme 9i niciodatd
de prisos concordau cu gdndirea lui sistematicd,
Hpsita de orice ambiguitate. Scrisul sdu pdrea (9i
de fapt chiar este) un urcug nemijlocit cdtre inviere
9i prezenta, cu certitudine, trdirea sa in Dumnezeu
9i cu Dumnezeu. Din oriceexpresiea Pdrintelui, scrisd
ori aorbitd,sedistingeaprofilul teologuluigi afilozofului
cregtinortodoxdenetdgddulf.Afost teologul carea mers
la izvoarele ditdtoare de binecuvAntare 9i energie
necreatd, de unde s-a addpat 9i a devenit el insugi
izvorul, cdci viala lui s-a desfdgurat ca pe o scend
deschisd.TotceeaceeI a aaut cadar- talanlii gi talentul
oferit lui de Dumnezeu- le-a ardtat tuturor, fdcknd din
poate
unbun comun,al tuturor.Operasateologicd
acestea
fi cititd si estelaindemhnaoricui,insdnu 9i interpretarea
este
ei, fiindcd o experientdmisticd si duhoaniceascd
inleleagd
sd
gi
sd
pdtrundd
care
incearcd
celui
necesard
teologialui atkt deaariatdsi deprofundd.
'despre
Sfinlia Sa cd este ,,cel
S-a tot spus
mai mareteologortodoxal secoluluiXX". $i a9a este!
Pdrintele Dumitru Stdniloae este autorul unei
teologii mdrturisitoare si al unei teologii filocalice,
unice. Asemeni marelui SfAnt Apostol Pavel, avea
permanent congtiinta prezenlei proniatoare a lui
Dumnezeu. De aceea,nu a scris o teologie teoreticd,
scolasticd,ci o teologie triitd, experiati in propria-i
viafd. Lucrdrilesalesunt mai curdnd o conaorbirecu
CAndcitim
dechtoaorbiredespreDumnezeu.
Dumnezeu,

din dogmatica sa, parcd il simjim pe Dumnezen,

Care suferd datoritd neputinjei noastre de qiubi. A fi
cum el a fost, acelasipentru toti laolnltdgi totodatddiferit
pentrufiecarein parte,aceastdcalitate nu a aparlinut
decdt marilor Pdrinfi filocalici ce au realizatin chipul
lor asemdnareacu Dumnezeu.Pentru Pdrinteleprofesor
Dumitu Stdniloaefiecareom eraunicsiniciodati nu fdcea
o ierarhiea persoanelorcare-icatcaripragul. ir .*.tu
sa de lucru, asemeneaunei chilii de cilugd+ pdgeaicu
multd sfiala dar o paceifi inunda intreagafiinle imediat
ceintrai in spafiul acelasacru,venerabil,de imortalitate.
I" frtu lui luminatd, in ochii sdi mereu intredesdrigi, in
vorba lui dulcedar fermd,gdseaiimediat dripul marelui
teolog, ori a pdrintelui duhovnicescce exercita acea
paternitate duhovniceascd,asemeneamarilor Pdrinti
' ai
Bisericiidin trecut.
Avemprivilegiul cadecAflvaaniincoace,fir special
prin strddania PS Daniil Stoenescu,sd avem tiplrite
in Romdnia mai multe scrieri autentice ale Pdrintelui
Arsenie Boca. Putem remarca astfel, cd intAlnirea cu
opera Pdrintelui Arsenie Bocaesteuna transfiguratoare,
una care te poarti spre infinit, spre transcendent.Uiti
cu totul de materie9i de celealeiumii. Un lucru to#e
important esteacelaci teologiaPdrinteluiArsenieBoca
nu trdeamni omul doarin a-sidesdride,,baierele
mintii,,,
ci esteo teologiepracticS,adevdratmanualde viefuiresi
supravietuirelreiti*. Cel care citesteopera p#ittet,ii
Arsenie Bocaare parte automat de o schimbarein forul
interio4,de un seismal congtiintei,de revelatiaregisirii
lui Dumnezeu.
Pdrintele Arsenie Boca demonstrcazdci este
un foarte bun cunoscitor al textelor de antropologie
53

este
ortodoxd
patristice,dar si cdantropologia
a antropologiei
a
spiritu"ald
singuracarepoateasiguracresterea
9idesdailrVirea
omului,prin unireacuHristos.
PdrinteleArseniene-a ldsato teologiesolidd,de
mare autenticitategi de o profurzime greu de egalat'
Textelesale sunt teocentrice,hristologice,eclesiologice,
foarte
eshatologice, filocalice, mdrturisitoare 9i
sale
important- cu mareaplicabilitatepracticd.Reflec,tiile
propriu,
gdndire
personalenu sunt rod al unui sistemde
Pdrit t"le vorbegteir maxime 9i sentinle evanghelice,
fundamentulfiind eminamentehristologic.Problematica
abordatdde Pdrinteleesteo ilrtoarcerea omului la esenfd,
la omul vdzutpatristic,estede o fulburdtoareactualitate
gi permite 9i ad6ncireagdndirii cregtinein viito4, este
igadar o problematicdcare shdeazdtimpul 9i spafiul,
permanentlucrdtoare9i fecundd.
PlecAndde la aplicabilitateapracticda scrierilor
Pdrintelui in viafa de zi st zi a cregtinului,am putea
rosti: ,,iti mulgumim tie, PreacuvioasePdrinte Arsenie,
cd ai fdcut sd pldngd toate metaforele,comparafiile9i
teologhiselilepusevreodatdpe hArtie,fiindcd l-ai mutat,
SfintePdrinte,pe Dumnezeudin cdr,ti,la noi in case!"
in incheiere,vom sPunedoar cd PdrinteleProfesor
PdrinteArsenieBocaau
si Preacuuiosul
Dumitru Stdniloae
79 deani, insdtn tot acesttimp,
trdit 90 de ani, respectia
au
ei s-au uitat pe sinesi
fdcut totul pentrua$ii, pentru
Bisericapecflreau sluiit-0,pentrulara lor,pentruOrtodoxia
si uniausald.S-amaispussi decdtrea$ii, o spun
romhneascd
54

si eu, cd a-I numi pe PdrinteleProfesorDumitru Stdniloae

melt"sau,,Pdrintele
tdu" ori ,,Pdrintele+piritual
,,Pdrintele
al
unuigrupdeteologientuziasti"arfi ondeadratd
nedreptate.
El
estepentrutotdeaunn
nostru"- ,,Pdrintele
Bisericii
,,Pdrintele
Uniaersale".
De asemene4intr-un scurt cuvdnt de irvitifurd,
P.S.Daniil Stoenescuatrigea atenfia cd,PdrinteleArsenie
Bocaestemnimult decht,,SfhntulArdealului",fiindcda iubit
si a ?ndrumntuedinciosiidepe intregcuprinsulldrii, fiind
preocupatde mhntuireaintregului neamromhnesc.Astfel
cd 9i PdrinteleArsenie Bocanu estedoar,,Pdrintelul",
,,Pruncutullui Dumnezeu",,,Sfantulde le Prislop",ci un
Pdrinte sfdnt al intrcgii noastreOrtodoxii.
Mai remarcdmcdinrudireaspirituald,dialogurile
in duh dintre Pdrintele Dumitru Stdniloaesi Pdrintele
ArsenieBocanu pot fi fir vreun fel contestate.Teologia
celordoi esteinspiratdde acelagiDuh Sfdntgi aremarca
unei originalitdF incontestabile.Plecdnd de la aceste
coordonates-a fdcut in aceastdlucrare, in aceastdcarte,
si o aldturare a invdfdturilor celordoi cu privire la viata
de familie.
incheiem,niddjduind cdvom gti,pe mai departe,
sdne cinstiminaintasiiasacum secuvines,degiin aceste
vremuri, prepim mai mult pe alfii de oriunde si de
aiurea"cdci ni se par a fi mai exotici,mai spectaculosi,
mai senzationali!...
fi totugi,suntemconvinside faptul ci
ceestenobilrdmAne,
inr ceesteieftin,apune!...
Dumnezeusd-i iertegi sd-i oilihneascd!
Vegnicdsd lefie amintirea si pomenirea!Amin!
Drd. StelianGombos,Cristian$erban
55

Despresingurdtate,
comuniunesi cunoastere
Plrintele Dumitru Stiniloae:
,,RenuntAnd la comuniunea cu Dumnezeu
si cu semenii, omul a restrAns cunoagterea sa la
cunoasterealumii ca obiect"sa.
Pirintele Arsenie Boca:
,,Toatdcdrareade la porunci la cunoastere,de
la asceticdla misticd, nici un pasnu o facemsinguri"ss.

DEroros iN
rrr.INVATATURI
I

VIATADE FAMILIE
ALE PARINTILOR DUMITRU

Reflecfii pe seama acestor cuvinte in baza

inviflturilor patristice si neopatristice:

vl

BocA
ansENIE
srANrLoAE3t
,

Fdri cunoastere, omul nu este om 9i f.drd a

te insoli pe drumul cunoasterii cu celdlalt,nu ai nici
Cale, nici Adevdl nici Viald. Iisus Hristos este numit
si recunoscut ca fiind Cuv6nful, pentru cd El este
Lumina care lumineazd, toate treptele cunoasterii
accesibile omului. lnt6lnirea ,'rourtrd cu cuvdntul
estein general rampa spre cunoagtere.Dar intdlnirea
noastrd cu Cuv6ntul nu este doar cunoastere, ci
cunoastereadeplind a vietii, cunoastereaadevdrului
nealterat. Cunoastereamateriei, a obiectului, a celor
ce cad sub simturi nu reprezintd un drum spre
mAntuire.Esteastfelimperios necesardcunosterealui
Dumnezeu care presupune nu numai o familiaritate
cu cel de lAngdtine, urcugul spre un communioideal ce
inseamndo intAlnireintre un eu siuntu, capersoane,
ci 9i o doritd relationare cu Dumne zeu, Cire este si
El Persoand.Faptul cd Dumnezeu estePersoandeste

o garanlie ci aldturdnd un eu si un tu, modul de

organizare al viejii, al societdfii, al familiei, poate fi
trinitar.
Omul poartd in el libertatea ca dar divin,
aceastaimplicAnd 9i responsabilitateafald de Creator
9i celecreate,omul fiind cel carerecapituleazdintreaga
crealie9i estecongtiinlda ei, asadupi cum mdrturisesc
Sfinfii Pdrinfi. Libertatea 9i responsabilitateasunt
interdependente, precum la f.el, comuniunea 9i
cunoagtereasunt in legdturd 9i se condifioneazd
reciproc. SA mai rejinem cd cine poarti in sine
responsabilitateafafd de Dumnezeu, are 9i fald de
semeni automat o responsabilitate,fiindci omul este
creafiea lui Dumneze!. Nu poli iubi pe cineva,dacdnu
iubegti 9i lucrdrile 9i faptele sale,astfel ci in dragostea
de Dumnezeuestecuprinsdsi dragosteade aproapele.
ln;elegem din cuvintele ilustrului teolog
Dumitru Stdniloae,cd sunt oameni care deliberat fug
de comuniune.Conform judecdlii celor caresedezicde
comuniune,daci lumea e obiect,atunci 9i omul trebuie
gAndit material, agadar9i omul este obiect 9i astfel il
depirtim de constituliasateologicd,desprecarevorbea
PanayotisNellas. Dezbrdcdndconstitulia omului de
tot ce estespiritual in el, rezultatul esteapropiereade
animalul irational, de,,dobitoace",agacumspun Sfinlii
din vechime.
De asemenea,
omul caresedezicede comuniune
dobAndegteincapacitateade a inlelege rolul 9i scopul
creafiei lui Dumnezeu 9i se lovegtede neputinla de a
inlelegeiubirea lui Dumnezelr,,caddruitor continuu al
ei"s. Totodatd,el se afld in imposibilitateade a-9ilega
viafa de alt om, printr-un dialog care sd aibllabazd
iubirea.

A te lipsi de comuniunea cu Dumnezeu gi

semenii inseamnd 9i evitarea intdlnirii inci din
aceasti viald cu adevirul. N. Berdiaev obdervd cd:
,,Existdtrepte ale cunoagteriiadevdrului, caredepind
de gradele comunitdfii oamenilor 9i ale unitdfii lor cu
intregul univers"sT.
Aavea comuniunecu Dumnezeugicu celdlalt,
cu aproapele nostru inseamni deschiderea tufuror
usilor care se inchid in calea puterilor suflefului
omului, trecereapestebarierele impuse de ideologii,
filosofii, sistemesociale9i chiar de sistemereligioase.
SfAnta Taind a Cununiei - fiind aceea care
ne deschide inlelegerea multor taine care se afld
in Dumnezeu gi in iubirea Lui de oameni, dar 9i
comuniunea in iubire cu celdlalt, dupd modelul
Sfintei Treimi - este o pArghie teandricd care
astAmpdrd setea de cunoastere a omului, care este
nativd, parte din constitutia omului, vorbim de setea
de a te impdrtdgi din frumuselea gi marile taine care
existd in Dumnezeu. Ca si inlelegi mai bine taina in
care se afld Dumnezeu, trebuie tu insuli sd pdtrunzi
intr-o Taind.
La prefigurarea impdreliei ceregtipofi ajunge
ftr trei, vorbim de un eu si un tu - in SfAntaTaind a
Cununiei vorbim de legimdntul dintre so! 9i solie amAndoi intAlnindu-ne in iubire, pe tdrAmul iubirii
desdvArsiteal Celui de-al treilea, Care de fapt este
Primul. Dumnezeu, ca Fdcdtor a toate si Diruitorul
tuturor bundtdfilo4, intervine tainic in relafia de
iubire dintre doi oameni, oferindu-le posibilitatea de
a cunoastedesdvArgirea,implinirea vielii, calea spre
sfinlire, dragosteafdrd sfArgit.
Sd mai remarcdm cd cei care alcdtuiau prima

comunitate cregtine, in care toate bunurile erau de

obgte,senumeautfinli, de aici putem trage concluzia
cd starea de sfinjenie se atinge numai atunci cAnd
ai comuniune cu Biserica, cu sfinlii Bisericii 9i cu
semenii tdi. Comuniunea asadar trebuie sd aibd o
bazd hristologicd 9i un cadru ecleziologic.Doar in
Bisericd cunoagtem rostul comuniunii, rosful unei
vieti care mdrturisegtepe Hristos.
Sfinlii Pdrinli indeamnd omul sd iasd de
sub tentalia egoismului, acesta fiind primul pas
spre comuniune, spre iubirea deplind, spre o viald
spirituald intreagd. Omul este aproape intreg cAnd
are viatd de comuniune cu alt om si este om intreg
cAnd are comuniune si cu Dumnezeu si cu semenii
lui.
Ceinseamnd
,,la binesi la rdu"
Pirintele Dumitru Stiniloae:
,,Bineleesterdspunsul celuilalt la necesitatea
ta de iubire si rdspunsul tiu la necesitateaaceluia.
E un bine si fii cu altul gi la bine si Ia rdu. Binele nu
mai estebine cdnd il impui celuilalt, dar nu-l iubegti
pe acela, cAnd te lii departe de comuniunea cu el.
Celdlalt are lipsd propriu-zis de iubirea t4 gi tu de
iubirea lui. Binele constdin a iubi pe altul ca pe tine
insuli"s8.
Pirintele Arsenie Boca:
,,Omul nu se poate odihni in fericirea
contemplaliei pdnd nu a biruit in sine contradictiile,

tendintele rele, pAnd nu si-a unificat si consolidat

fiinfa ca si iubeascdnumai binele"se.
Reflectii:
Cine infdptuiegte binele infdptuiegte voia lui
Dumnezeu. Binele 9i Dumnezeu nu numai cd sunt
in relatie, ci la nivel etimologic putem vorbi chiar de
o surprinzdtoare contopire. Binele din Dumnezeu
este fiinfial, iar Dumnezeu reprezintd, Binele prin
definifie. Astfel cd, in mai multe limbi germanice
formele pentru Dumnezeu- engl. God, ger. Gott, sue.
Gud- sunt apropiate in mod izbitor de formele pentru
bine- engl. good,ger. gut, sue.god.
Mai mult de atAt, in Lexiconul grecesc al
Noului Testament binele apare sub formele kalos,
aghatossi chrestos,
acestdin urmd termen desemndnd
bundtatea,oirtutea, blkndelea,bunduoinfa,mdrinimia
gi, de ce nu, Persoana Mdntuitorului: Chrestos:
Hristos. Paul Evdokimov intdregte cele afirmate aici
cu cuvintele: ,,Binele nu este iubit decAt atunci cAnd
egtePersoandvie, Dumnezeu"50.Facereade bine este
agadar f.aptavie 9i mdntuitoare, care il mdrturiseste
pe Dumnezeu cel viu.
Este imposibil si te gAndegti la bine ca la
ceva abstract.Binele este incd motorul acesteilumi,
cdci nu trdim intr-o lume pdrdsitd de Dumnezetr,
degi mulli vdd semnele vremurilor de pe urmd.
Cand va predomina rdul, se va apropia si lumea de
sfArgitulsdu, de eshaton6l.
Cu o disculie insd despre
eshatologie,am iegi din cadrul acesteicirti, astfel
cd ne intoarcem la consideraliile despre bine si rdu,
observAnd cd in Vechiul Testamentexistd o corelatie

intre bine si termenul de comportament adecvat al

oameniloq,de respectarea Legii, de dreptate.Pede altd
parte, in Noul Testament,bineleaparemult mai des in
legdturd cu iubirea cregtind,in legdturd cu virtutea,
fericireagi frumosul.
Binele este de cele mai multe ori asociat cu
calitdlile morale ale partenerului de viafd, existdnd
o realitate, cd orice om doregte un celdlalfhdruit de
Dumnezeu, doregte pe cineva aldturi cu care sd se
insojeascdla drum,,spreun bine,dacdsepoateperpetuu.
El mai doregte la celdlalt multe dintre calitdfile pe
care el insugi crede cd nu le are. Neasemdnarea
dintre oameni ne conduce spre realitatea existentei
unor discordii, lipsa aceastade armonie insemnAnd
gi prezenla nesuferitd in viafa de cuplu a rdului, iar
de aici, se iveste necesitateaca cei care se iubesc si se
cisdtorescsdfie impreund ,,labine 9i la rdu".
,,La bine si Ia rdu" inseamndcd dupdo ziflr soare
se agternein mod firesc si intunericul. in cdsnicie,in
viata de familie, pot apdreasi sincope.De altfel, in mod
paradoxal, pot apereain cdminul conjugal momente
de bucurie in mijlocul unei perioade de tulburdri 9i
incerciri, cum tot din senin, pot apdreamomente de
intristare si necaz in mijlocul unei perioade aparent
linigtite.Acesteoscilalii9i sincopesunt apanajulrdului.
Rdul este insd, dupd cum afirmd majoritatea
teologiloq, doar absenla luminii, doar absenla
dragostei de DumnezerLa dragostei din noi 9i dintre
noi. Pentru rdul pe careil suferim in viaja de familie nu
este vinovat Dumnezeu.Absenla lui Dumnezeu din
viafa noastrdpermite grijiloa suferintelor,tulburdrilo4,
infidelitdlilo4, certurilol, temeriloq,neinfrAndrilor sdisi
facdloc in viata de familie.

Agadaq,in oriceacliunein careomul vrea sdfacd

un riu, dupd cum afirmd PdrinteleDumitruSliniloae,
lipsegte cu desivArgire dragostea.CAnd dragosteata
lipsegte, rdspunsul celuilalt la acliunile tale nu are
cum sd fie dragoste, chiar dacd, sd zicem, acestanu
rdspunde la rdu sau suportd rdul cu stoicism. Iubirea
lui Hristos a infrAnt riul gi chiar moartea.La conflictul
dintre Sfdntul Apostol Petru 9i soldalii romani, in
vremea arestdrii Sale in gridina Ghetsimani, Iisus ii
spune SfAntuluiPetru, Ucenicului Siu:,,lntoarce sabia
la locul ei, ci toli cei ce scot sabi4 de sabievor pieri"
(Matei 26,52).
Pomul cAnd este sddit, trebuie udat bine la
rddicind. Si punem agadarbinele la riddcina familiei
noastre, atunci cdnd aceastase afld la primii pagi 9i
vom scdpade mare parte din ceeaceinseamnd,,gregeli
de conviepire" si ,,ttecazuri", aga cum le numeste
PreacuviosulPdrinteArsenie Boca.
Cineconduce
cdsnicia,
sotulsausolia?
'

Plrintele Dumitru Stiniloae:

,,Dupd,invdfdturacregtin5"daci eu mi orientez
numai dupd ratiunea mea in a decide ce e bine pentru
celilalt 9i pentru mine, fac un uz orgolios 9i egoist de
rafiunea mea 9i ies din adevdr 9i din birte"62.
Pirintele Arsenie Boca:
,,CAnd nu vd infeleg sotii vostri, vorbili mai
pulin cu ei despre Dumnezeu, dar vorbili mai mult
cu Dumnezeu despresolii vostri"53.

Reflecfii:
Termenul cdsdtorie,caredesemneaz6,la romAni
uniunea legald a bdrbatului cu femeia, uniune
bazatl, pe dragoste reciproci 9i pe ddruire, provine
din latinescul casa(casd).Subliniazd Marius Ghica
intr-un studiu publicat in ConaorbiriLiterare,cd acest
termen std in legdturd cu locul destinat tinerilor care
se hotdrdsc sd-gi uneascd destinele. Este evident
ci termenul cdsdtoriese leagd de ceea ce doregte
sd intemeieze noua familie, cu binecuvAntarea lui
Dumnezeu; casalor. De remarcat cd, din punct de
vedere crestin 9i biblic, termenul cdsdtoriedepdgegte
cadrul unui contract social incheiat intre un bdrbat 9i
o femeie, cdsdtoriafiind ,,o institulie divind, o Taind
Cdsdtoriaeste,dupd cum
rAnduitd de Dumneze1r"64.
ne spune Pdrintele Dumitru Stdniloae: ,,legdtura
naturald pe viajd intre un bdrbat 9i o femeie, care
se intemeiazd,pe faptul cd bdrbatul gi femeia numai
impreuni alcdtuiescumanitatea completd"5s.
Cum Biserica are un sens larg, generic,
desemnAnd comunitatea tuturor credinciogilor
botezafi,dar 9i un sensmai restrdns,caredesemneazd
ldcagulde cult, la fel 9i in cdsnicieavem casade locuit,
dar gi casd,cu sens mai larg, cu sensul de cdsnicie.
De fapt 9i in Scripturd se face o distinclie intre familie
gi casd,casafiind un termen care desemneazd,
familia
extinsd,subtribul in Vechiul Testamentqi bisericadin
care faci parte in Noul Testament.Aceastd casdcdsniciese dorestecAt mai trainicd 9i de aici vine si
urareatraditionald la romAni: Casddepiatrd!
Atunci cAnd omul atinge sfinfenia, putem
vorbi de unpunct culminant al intdlnirii, al apropierii

intre Dumnezeu si om. La fel, c6nd omul doregte

comuniunea in iubire, prin SfAntaTaind a Cis.dtoriei,
se atinge un punct culminant al intAlnirii dintre un
bdrbat 9i o femeie, un punct de intimitate maximd.
In studiul aparlinAnd lui Marius Ghica intitulat
,,Despre iubire", se aratd intr-un registru liric de
mare efect, cd: ,,Noua casd devine, pentru cei care
se cdsdtoresc,centrul lumii, licaqul sfintei lor iubiri,
leagdnul lor gi cel al copiilor pe care ii vor zdmisli ca
rod al iubirii lor". Pdrintele Dumitru Stdniloaeare de
asemeneao definifie a cisdtoriei datd intr-un registru
liric: ,,Cdsdtoria e in acelagitimp dragoste 9i ajutoa
bucurie de celdlalt gi rdbdare alrJi"6, una carene face
sd infelegem c.re este scopul cdsdtoriei si care este
locul soplui sau soliei ln aceastdunirebinecuvAntatd
si cu caracterde mare Taind.
Cregtinismul are misiunea sdrispundi si unor
ao-tzaJiifalse legate de misoginism, mai cu seamdcd
prin cregtinism s-a reabilitat locul femeii in societate.
Acuzajiile de misoginism puse pe seama Bisericii
sunt de fapt, doar subiect de roman antihristic, cum
ar.fi Codul lui Da Vinci. Femeiaa fost pusd la locul
ei, adicd reabilitatd, odatd cu aparifia cregtinismului,
prin atitudinea M6ntuitorului fald de femei, dar 9i
prin mdrturiile SfAntului Apostol Pavel, consemnate
in Epistolelepnuline. Sfantul Apostol Pavel a venit
chiar cu idei ce socau la vremea aceeapdgAndtate4
fiindci a indrdznit sd puni egalitate intre femeie 9i
bdrbat, pe principiile iubirii aproapelui. Din sclavd
9i obiect sexual, aga cum era consideratd intre
popoarele care se inchinau zeilor, femeia a devenit
egal5 cu bdrbatul, a cdpdtat un stafut bine demarcat
in societate,in familie 9i in cadrul Bisericii. Femeia,

in cregtinismul primaq, lua adeseori cuvAntul in

adundrile din Bisericd, a avut chiar grade clericale,
iar panoplia atAt de bogatd a sfintelo{, cuvioaselor
din secolul
9i mucenilelor cinstite de Biserici incd
i, reprezinti o dovadd in plus cd' acuzaiiile de
misoginism sunt doar vorbe in vdnt.
Astfel, se poate concluziona lesne cd Cel Care
conduce o cdsnicie trebuie sd fie Dumnezeu. Iar
dacd ne gAndim la o presupusd intAietate, trebuie
si ne amintim cd.,IisusHristos, intr-o disputd intre
Ucenicii Sdi cei dragi, fiii lui Zevedeu, a intervenit,
spunAnd: ,,Care intre voi va vrea sd fie mare, si fie
slujitorul vostru" (Matei 20,26\.Este o realitate cd in
Slujba Cununiei se face referire la faptul ci femeia
trebuie sd sesupund 9i sd ascultede bdrbat. TAlcuirile
patristice ne ldmuresc cd femeia trebuie iubitd cum a
iubit Hristos Biserica, astfel cd $i-a dat viala pentru
ea.
Bdrbatul este asadar cap femeii, tot astfel
precum HristosesteCapaI Bisericii.Supunereala care
se face referire este conlucrarea intru cele ce sunt
specificemAntuirii, nu un indemn la supunereaintru
pdcate.De fapt, multora ne scapi un amdnunt extrem
de important 9i anume cd acelagitext paulin care se
citegte la SfAntaCununie cuprinde si acest indemn:
,,Supuneli-vd unul altuia intru frica lui Hristos"
(Efeseni
5,21).
Foarte importantd pentru ce se intdmpld in
Biserica Rdsdriteand este mdrturia teologului Paul
Evdokimov: ,,ln Apus, vechea Liturghie romand
comportaituladlului - aelatio,caresublinia imaginea
paulind a semnului feminitdfii, al smereniei si al
supunerii. in Rdsdrit, femeile cisdtorite aveau in

foarte puternic, sofie gi egaldcu celdinfatasa,amdndoi

constifuind chipul unic al lui Dumnezeu',67.
Da95sofulnu estecapabil de suferinfd in locul
soliei 9i de sacrificiu in numele iubirii dintre soti,
atunci el nu are vreun drept in a aminti mdcar de
cuvintele Evangheliei care se citesc la Cununie sau
de cuvAntul supunere.
Egoismul, dupd cum afirmd pdrintele
Stdniloae,te scoatedin cercul trinitar al iubirii si te
faceslujitor al minciunii 9i al rdului. Tot de la iluJtrul
teolog afl5m si inlelesul cel adevdrat al termenului

Suferintelegi boala
Pirintele Dumitru Stiniloae:

Fiecare poate sd ilustreze prin cazuri asemdndtoare

puterea de innobilare pe careau exercitat-oasupra sa
suferintele gtele"58.

Pirintele Arsenie Boca:

9i nu-i cunosc pe sfinfi"5e.

Reflecfii:

dezbrdcalide haina deiformd. Suferinfa a venit ca o

consecinli fireascda iegirii cuplului primordial de sub
ascultare,de sub starea haricd, specific paradisiacd,
atunci cdnd,din mAndrie9i poftd,la indemnul garpelui,
Ad.am gi Eva au gustat din pomul cel din mijlocul
Raiului. Chiar dacd in Vechiul Testament existd un

primit osAndade a nagtefii in dureri mari - dureri pe

carele acuzdastdziorice femeie care nagte- 9i in cele
din urmd, Dumnezeu i s-a adresatlui Adam: ,,Pentru
ci ai ascultatvorba femeii tale 9i ai mdncat din pomul
din care!i-am poruncit: Sdnu mdninci,blestematva fi
pdmAntul pentru tine! Cu ostenealdsi te hrdnegti din
el in toatezilele vielii tale!" (Facere3,17-18).
Toate aceste versete biblice, care invocd
un anumit ,,blestem" adresat cuplului primordial

sunt intrerupte la un moment dat de o promisiune

mesianicd, una de o foarte mare importa4fe. Ceci
se spune asa:,,Dusminie voi pune intre tine si intre
femeie, intre sim6nla ta 9i sdmAnfaei; aceastaiji va
zdrobi capul, iar tu ii vei infepa cdlcAiul" (Facere
3,15).Avem fir versetul de aici, dupd cum spun Sfinlii
Pdrinfi, o Protoevanghelie,prima promisiune cdseaa
zdrobicapulgarpeluisi cd aomaneacu tolii un lzbdaitor.
Sfinfii Pdrinti au vdzut in acest loc din Evanghelie,
prima vestire a venirii MAntuitorului, Cel ceva zdrobi
capul ispititorului 9i Care va fi ,,sdmdnfda femeii,,,
niscdndu-se din Fecioard.
Aceasta inseamni cd Dumnezeu pedepseste,
dar nu ca cinevaplin de rdutate,ci ca un Tatdbun care
doregtesd-giaducd fiii si fiicele pe drumul cel bun. Si
ii reintroducem pe Adam 9i Eva din nou in Rai este
visul, ndzuinta si responsabilitateafuturor oamenilor.
PromilAnd zdrobirea capului garpelui, Dumnezeu
ne dd nddejdea ci vom putea face aceastasi foarte
interesantestecd aceastdrazd de soareestetrimisd de
Dumnezeu,,in mijlocul unei furfuni' (Iov 38,L,40,6).
.
Pdrintele Iustin Popovici afirmd cd niciun om
nu poate scipa de suferinfd, pentru simplul fapt ci
nu existdom fdrd de picat: ,,lugulviefii estechinuitor
si povara vietii este grea, deoareceo impovdreazd
lanturile de plumb ale pdcatului si morfii. C6nd insd
cu puterea Domnului cel inviat legiturile de plumb
ale pdcatului si morfii sunt inldturate din fiinla viejii
gi a existentei,atunci jugul vietii devine bun 9i povara
vsoard"To.
Cdnd cineva din familie suferi sau este
bolnav, trebuie sd urmdrim rolul pedagogical bolii
9i
modul in care de obicei omul se cuminteste, devine
69

mai atent la ce se intAmpli cu viala sa' De multe

ori el se inlelepiegte, devine mai cald, mai uman,
mai credincios.-Boaladevine astfel mai mult decdt
pedagogie,devine rampd spresfinienie.De asemenea'
nu treUuiesd punem suferinlele noastrepe seamalui
Dumnezeu, fiindcd devine astfel posibil sd rimdnem

si coroana de spini, pentru cd suferinla intregului

neam omenesc trebuia inldfuratd printr:o suferinli
mai mare si cu adevdrat mAnfuitoare.
Iisus S-a fdcut pentru noi jertfd, pentru cd l_a
durut durerea noastrd. Iisus S-a dat pe-Sine, pentru
cd S-a amirAt pentru amdrdciuneanoastrd. IiJus S_a

Pdrintele Dumitru Stdniloae,ca N. Berdiaev,

9i
nu p.u1e_suferinfaneapdrat pe seama pdcdtoseniei
omului. Berdiaev afirmd chiar cd: ,,nu existd nicio

un pdlinte pentru necazurile copilului sdu, pentru

ca Et suferd ca un Creator care i9i vede creatura in
suferinld. Ce 9i Dumnezeu suferd nu este o figurd
de stil, cel mai elocvent exemplu pentru preluarea
durerilor si a suferinjelor oamenilor este fertfa lui
Iisus Hristos pe Cruce. Poate cineva sd afirme cd a
suferit mai multe in viala sa decAta suferit Domnul
Iisus in vremea"SfintelorPatimi?
Iisus Hristos nu a pansat doar rini sufletegti,

lumii, purtAnd in spinare Povara Crucii. A suferit

biciuiri, hule, scuipdri, imbrdnceli, cdzdturi,umilinle

Sfintei Taine care a fost instituitd de Dumnezeu, dar

si ca pe o crucede purtat, reproducem aici o povestire
din tezaurul ortodox:

^Inq-onoapte,a vdzutin vis cdI_aluatunfuger,l_a dus

pe o cdmpie
mare,Si acoloa vdzutrdsdrina,ii"*'rpirrt*
7T

'!e
-i";;,A;*;ii,
crucide diferitefotme ;i mdrimi, le Ia mic! Ia lnari;.crq9i
gele'
zice
Ii
d"-ti"r, deIa iele utoarcIa cele
ingerul:
- Nege-! singur unadinae acestecraci!
ugoafi'
El, dupdce s-auitatla toate,a aleso crucemicd' foarte
- Pe astao weau! zice.
- Ei, ii rdspundearunciingeruJ,astaestechiar cntceata; crucea

i auii.se6fr cde ceamaiu;oarddinaetoatecarc

pt-tiii[i"
'sunt

ceriPiet
aici1ie aceastd

Hristos.
setea,oboseala,
Foamea,
frica demoarte
Pirintele Dumitru Stiniloae:

pdtimire in locul nostru in

9i cu Dumnezeu. Aceastd
este restaurarea unitdlii cu noi
iata
, lui Dumnezeu
piirr.r-unitatea Lui, spre buna pldcere aTatdltti"Ts'
Pirintele Atsenie Boca:
,,Iisus le spune cd alta-i mAncarea care-I
astAmpdrd Lui folmea: Bucuria misiunii reugite,
72

bucuria ascultdrii de Tatdl, a implinirii rostului cu

care venise tdvdlug peste prejudecdtile 9i gardurile
omenesti, acestea erau pentru Iisus o adevdratd
odihnd, carestingeacu adevdrattAnguireaneputintei,
numiti foame. Cand te saturi sufleteste, capdtd 9i
trupul puteri de supravietuire. Si aceastane invatd
Iisus"75.
Refleclii:
,,Nu numai cu pAine va trdi omul, ci cu tot
cuvAnful care iese din gura lui Dumnezeu" (Matei
4,4).Plecdnd de la acestcuvdnt al Sfintei Evanghelii,
putem inlelege cd nu ne poate opri nimeni sd fim
infometafi de cuvintele credinfei sau insetali de
dorinla de a bea din Izvorul de sfinlenie 9i virtuti,
Care este Iisus Hristos. Putem fi de asemenea
neobosifi in a pdstra Calea, neinfricali in a mdrturisi
dreapta credin!5, plini de nddejde 9i de iubire. AvAnd
acesteatoate, incercdrile vielii devin jug ,,ugo{' qi
cdpdtim puterea de a vedea dincolo de necesitatea
imediatd, dincolo de poftd 9i mAnie 9i mai cu seamd
devenim capabili, aga cum se exprimd Pdrintele
Dumitru Stdniloae,sd ddrAmdm zidurile egoismului.
lntre voia lui Dumnezeu si voia omului trebuie si se
creezeo simfonie, altfel foamea se transformd usor
in ldcomie, seteain neinfrAnare,obosealain akedia77,
iar frica de moarte in deznddejde.
ln mai multe graiuri, foame, din latinescul
fames,are ca sinonim cuvAntul poftd.Dupd cum spun
Pdrinfii din vechime, pofta este cea care netezeste
drumul spre patimi. Eva a poftit mai intdi fructul gi pe
urmd a gustat dinpomul caremarcacentrul Edenului.

de aproapelenealterati, trebuie sd gisim un aliat' Iar

feti doar 9i poate, Cel care a pdtimit in
Acesta
"it"
lisdndu-Se rdstignit pe lemnul Crucii'
locul omului,
Dacd Iisus a cdrat o datd povara intregii omeniri'

ugurAndu-oprin sacrificiul si moartea Sa, oare El nu

estecapabil si acum sd poarte durerile 9i neajunsurile
fiecdrui om frr parte pane h sfdrgitul veacurilor? ln
Domnul nostru Iisus Hristos gdsim astAmpirarea
foamei 9i setei,odihna ceaadeviratd 9i remediul ideal
impotriva fricii de moarte.
Pirintele Dumitru Stiniloae arati cd iubirea
lui Dumnezeu pentru oameni nu este una care se
sfArgegteodatd cu fertfa pe Cruce a M6ntuitorului,
ea este iubire p6nd la moarte, iubire fdri sfArgit.,ln
mdsura in careHristos ca Om fdceaefortul de a ribda
cele ale sldbiciunii omenegti din iubirea de oameni,
comunica 9i ca Dumnezeu firii Saleomenestiputerea
de a fi mediu al lucririi dumnezeiesti, prin care
invingea acele sufeinje', explici strdlucitul teolog.
Si dd exemplu acesta:cd Iisus Hristos avea putere sd
inmulgeascdpAinile ca Dumnezeu, dar ca Om a suferit
gi foamea. Iisus a fdcut vindecdri minunate, dar a
ardtat cd suferd si oboseala.Aceastainseamndde fapt
o garanfie cd Iisus Hristos este Cel care cunoagtecel
mai bine lipsurile 9i suferinjele noastre, ca Unul care
S-a.ficut p;rtag la ele, prin misiunea pe care a avut-o
de la Intrupare pAni la |ertfa pe Cruce.
In operele sale teologice, Pdrintele Arsenie
Bocavorbeste de foame gi de odihnd intr-un context
hristologic bazat peiubirea de oamenia M6ntuitorului,
ardtdnd cd, in mod firesc, cine are liniste 9i pace
interioari nu mai resimte lipsa hranei. Iisus Hristos
esteCel careexplicdnu prin vorbe, ci prin faptele Sale,
in ce constd hrana adevdratd si in ce ne putem gdsi
odihna. Bucuria ascultdrii de'D.rmnezeu-Tatil este
pentru Iisus Hristos, dar 9i pentru intreaga omenire,
adevdrata mAncare,una care depigegte ca notiune

74

75

De la Sfantul Maxim Mbrturisitorul firvilim cd,,in om'

totul reducAndu-sela lucrareasimfirii sau punAndu-se
in slujba ei, omul se unilateralizeazd',devenind ilrtreg
,rrr-ui simfire, pof,ti 9i mAnie sau numai patimd 9i
irationalitate"T8.

gi sd caute ceeace il hrinegte 9i il cheami la viaid cu

adevirat.

.prejudecdfle 9i gardurile omenegti", dgd cum le

numegtePreacuviosulPirinte. E de la sine firleles ci
sdrind pesteacesteprejudecili 9i garduri lumegti ori de
cdteori facemvoia lui Dumnezeu,reugim si ne nutrim
sufletegte.La fel, dorind sd ne sdturdm sufletegte,
uitdnd de foame si de cele lumegti, putem da puteri
nebinuite gi trupului.
Credinfa,intre libertategi plafonare
Pirintele Dumitru Stiniloae:
,,Dumnezeu este Izvorul puterii si al luminii,
care ne atrage mereu mai sus in cunoagtere, in
desdvArsireaviefii. El nu esteplafon care si opreascd
trillarea noastrd.El esteSupremuf dar supremul fdrd
de sf6rgit 9i inepuizabil in atracfia Pe car o exercitd
asupra ttoasttd"Te.
Pirintele Arsenie Boca:
,,Credinfae un risc al rafiunii; dar nicidecum o
anulare, ci dimpotrivi o iluminare a ei. E o absorbire
a suflefului intr-un dincolo al lumii acesteia,in modul
divin al existenfei.Congtient de aceastd'dezmdrginire,
fdrd sd fii mort deloc 9i in lume, experiezi, triiegti la
intensitili nebdnuitesentimentultibertelii spiritului"m.

sfintele slujbe, a te ruga, a sluii aproapelui, a f.ace

un bine, nu sunt obligalii, ci mai degrabi privilegii.
Acestea sunt semne ale omului infelep! ale -omului
care poate vedea dincolo de trup 9i de necesitlfile
imediate. Prin urmare, credinta nu sufocd viaga
de familie, aga cum se crede in unele cercuri,
ci, dimpotrivi, ii cheamd pe toli membri sdi la
cunoastere,libertate, pace 9i mulfumire.
Alexander Schmemmanafirmd acestea:,,Dacd,
am pdtrunde cu auzul duhovnicesg dacd am vedea
cu ochi duhovnicegti trdirea bisericeascda raiului,
dupi cum o mdrfuriseste CuvAnful lui Dumnezeu,

CredinlA din latinescul credentia, este

actul benevol prin care omul isi leagd viata sa de
Dumnezeu, in temeiul religiJi de iare aparfine.
Acest religare- legareade o putere mai mare, de care

Convietuirea oamenilor credinciogi in cadrul

familiei inseamnd libertate nu plafonare. A asculta
glasul Evangheliei, a line credin!+ a participa la

precum si statornicie imbinati cu libertate. Totodatd

credinta este si inuedinlare; asta insemnAnd cd toatd
viala omului esteldsatdin MAna ceapdrinteasci a lui
Dumnezeu.
De fapt, nu se poate da credinlei o definilie
completd 9i mulgumitoare,fiindcd ea este semn al
iubirii si de asemeneaiubirea nu poate fi prinsi intrun cadru rece,scur! scolastical unei definifii. Estede

76

77

Reflecfii:

preferat sd nu stim exact cum sd explicdm credin!+

dar sd o trdim intens 9i liber.
Plecdnd de la cuvintele de sorginte filocalicd
ale SfAntului Maxim Mdrturisitorul, inlelegem cd
dacd am fi in stare sd explicdm ce este credinla, at
insemna ci am fi in stare sd explicim si cum este
Dumnezeu. Ori Dumnezeu este in acelagi timp 9i
inlelesul 9i Neinlelesul. Sf6ntul Maxim Mdrturisitorul
explicd acestea:,,Dumnezeu estenumit Neinjelesul,
pentru cd e crezut numai cd existd, pe baza celor
care pot fi infelese. De aceea,nimic din cele ce pot
fi injelese nu se compard cu El, in niciun chip. $i de
aceea,nici credinja nu e chip sd o compari cu o trdire
sau cu alta. Credinla este o cunogtinld adevdratd,
intemeiatd pe principii ce nu pot fi demonstrate, ca
una ce este temelia lucrurilor mai presus de minte 9i
de rajiune"82.
Nu trebuie sd rdsfoim tomuri intregi, sd
cdutdm pe toate meridianele 9i in toate cdrlile lumii
pentru a afla ce dar mare este credinla 9i in ce fel ne
leagd aceastaprin iubire 9i nddejde de Dumnezeu.
E suficient, de exemplu, sd privim cu ochii sufletegti
la MAntuitorul 9i sd observdm cd a vindecat orbul
din Ierihon cu un simplu cuvdnts, spunAndu-i doar:
,,Credinta ta te-a mantuit!" (Luca 18,42).A seobserva
cd MAntuitorul, dupd vindecareaminunatd a acestui
fiindcd de acum egtisdndtos!".
orb, nu spune:,,D'tJ-te,
Domnul nostru ii dd acestui om vestea cea bund a
mdntuirii si veste mai bund decdt aceastanu putea
primi.
Credinla, dupd invdldtura Pdrintelui Dumitru
Stdniloae,nu estelimitare, plafonare, ci posibilitatea
omului de a se ridica prin puterile sufletului pdnd

la frumuselea dumnezeiascda sfinteniei. fi dacd in

unele momente ale vielii nu ne simlim capabili de o
astfel de infrumusetare a viejii noastre,nu trebuie sd
cidem in deznidejde. Dumnezert, fiind Izvor nesecat
de bucurie si Viajd, ne va trage El spre cunoastere
gi deslvArgirea vietii, prin inepuizabila lucrare 9i
atracfie npc?rEo exercitd continuu asupra noastrd".
Dupd ilustrul teolog: ,,Credinfa cregtecu vremea la
o evidentd atotluminoasd, dar cregte pe mdsurd ce
implinim poruncile gi dobAndim virtutile"e.
Prin credin!5, aducem lumind in viafa noastri
9i niciodatd aceastd iluminare nu va insemna
mdrginire, ci ,dezmdrginite", dupd cum ne spune
Preacuviosul Pdrinte Arsenie Boca. PlecAnd de la
acestrationament, putem spune ci de fapt credinta nu
inseamndo anulare a rafiunii omului, ci posibilitatea
de a-!i ldsa sufletul in Mdna lui Dumnezetr, pAni la
absorbire.Afi credinciosnu inseamndcd umbli ca un
mort prin lume, ci dimpotrivd umbli si te manifesti
ca cel mai viu, cel mai iubitoq, cel mai plin de nddejde
dintre oameni.
Rugdciunea
Pirintele Dumitru Stiniloae:
,,Rugdciunea este taina unirii omului cu
Dumnezeu. E o taind care se infdptuiegte de cAte
ori se roagd omul cu concentrare.C-elce ajunge la o
rugdciune neincetati trdiegteneincetat aceastdtaind.
Prin rugdciune strdbate omul, ca un scafandru, in
addncimile nesfArsite ale lui DumnezelJ., care ca
Persoandiubitoare rimAne totusi distinct de cel ce

se roage 9i il menline 9i pe acestadistinct. De aceea,

prin rugdciune ii vin omului puteri nenumdrate si
nesfArgite"s.

Rugiciunea este semnul omului credincios.

Cine se insolegte cu rugdciunea se insolegte crr
Dumnezeu, cu sfinjii Sei 9i cu toatd infelepciunea de
sub soare. Credinla este strdns legatd de rugdciune,
altfel suntem ca doi oameni care depun jurdmdnt in
fala Altarului la SfAntaTaind a Cununiei, dar apoi nu
vorbesc deloc intre ei - nici sotul, nici sofia - despre
cum trebuie linute acestefdgiduinfe.
Rugdciuneaeste cea care are putere si spargi
bariere, sd despice lumi 9i ceruri, sd strdpungd
adAncuri, dar gi-inalturi, sd ne aducd in proximitatea
unei minuni. Omul care nu se roagd e trup gi umbrd.
Omul care seroagd estesuflet ugor 9i trup cu aripi cu
care poate sd urce intr-o clipitd Pane la Cer.
Rugiciune, din latinescul rogare, este actul
liber 9i congtient prin care noi, oamenii, comunicdm
cu Dumnereu. ln rugdciune trebuie Puse ca
ingrediente credinla neclintitd, atenfia, concentratea,
sinceritatea, pocdin!+ lacrimile, fiindcd acesteane
asiguri saltul de la simpla vorbire cu Dumnezeu,la

convorbirea cu Dumnezeu.
Rugdciunea adevdratd este rampa spre o
transfigurareaomului, eaesteexpedigiadoritdpe careo
facemdincolo, accesAndtrdiri 9i puteri nebdnuite,este
vehiculul nostru transcendental.Acesteputeri ceresti
transcendente ne ajutd sd trecem peste necazurile
acesteiviefi 9i marcheazdpregdtirea noastrd pentru
viaJa vesnicd. Rugdciunea este agadar nu numai
ajutdtoare,ea estesi mAntuitoare. Rugdciunease face
de multe ori spre folosul individual, ea estemijlocul
de comunicare spirituald cu Dumnezeu, dar totodatd
ea este si legitura de credinld intre membri aceleasi
comunitdti. Rugdciunea leagd intre ei pe fralii din
aceeasi
, ^ credintd.
,
In mai multe graiuri ale pdmAntului,
rugdciune provine din lat. orationem,care se traduce
prin cuailntare,discurs.De aici se explicd multimea
icoanelor care poartd numele de Maica Domnului
Orantd. Starea Maicii Domnului este una de
rugdciune continuS, asa cd in icoane este imposibil
si o surprinzi intr-o altfel de ipostaz5, decAt cea de
Orantd.
Rugdciuneaesteceeaceputem numi o legiturd
strAnsdintre Dumnezeu gi om,bazati pe comuniune
si convorbire, una care se reflectd 9i in diverse forme
de relalii intre oameni (so!-sotie, prietenie, stdpAnservitoq, pdrinte-copil). Pentru armonie, liniste 9i
pace in cdminul conjugal este nevoie de comuniune
plind de dragoste, de convorbiri cu Dumnezeu si
intre parteneri, dialogul fiind obligatoriu pentru
o bund inlelegere a partenerului 9i a viejii general.
Convorbire inseamnd cunoastere, de aceea e
important sd ne rugdm, fiindcd doar a9a il putem

80

81

Pirintele Arsenie Boca:

,,Deci, daci la ceasul de rdzboi, mai binezis in clipa de luptd, lovim momeala cu numele lui
Dumnezeu, depanAnd rugdciunea, vom vedea lucru
minunat: pentru ostasluptAndu-se Impdratul"86.
Refleclii:

cunoagte pe Dumnezeu. Cine nu se roagd, dar se

declard credincios,fl transformd pe Dumnezeu intr-o
simpli
- notiune, in ceva abstract.
Dumnezeu estePersoani 9i se afld permanent
in cdutarea unei legdturi personale cu omul, lucru
dovedit prin rispunsul pe care El il dd rugdciunilor
noastre. Un Creator care i9i abandoneazdcreafia nu
poate fi numit creator in niciun chip. Existd astfel
b t"rpot tabilitate in viala omului de a nu uita de
Dumnezeu, dar putem vorbi in acelagitimp 9i de o
responsabilitatea Creatorului de a rdspunde la cereri
n1
9i muljumiri. Sunt 9i cazuri fir care !um1eze11
idspunde rugiciunilor. Majoritatea teologilor afirmi
cd ie intAmpld aceastaintrucdt rugiciunea nu a fost
fdcutd in numele lui Iisus Hristos sau nu concordd
ceeace cerem cu voia lui Dumnezeu.
Nu poate nimeni afirma ci duce o viald
duhovniceascd, dacd nu se roagd si nu postegte'
Rugdciunea,postul 9i milostenia incununeazd viala
omului 9i viala de familie; cu astfel de cununi nu
ne mai temem nici de cele ale vielii acesteia9i nici
de judecata lui Dumnezeu. Rugdciunea ugureazd
sufletul 9iproblemele omului de orice fel. Rugdciunea
este ,,puterea care migcd toate strddaniile omenegti,
.
ale intregii vieli duhovnic e9tt87"
pirugdciunea pe careo faceomulgi rdspunsul
pe care il dd Dumnezeu sunt semne ale dragostei,
de aceeaVladimir Lossky afirmi: ,,Roadarugiciunii
este dumnezeiascaiubire, care nu este nimic altceva
decAt harul dobAndit induntrul fiiniei sufletului"88.
Sfinlii Pdrinli ne indeamnd si coborAm mintea in
inimd atunci cAnd ne rugdm, asta pentru cd puterile
sufletului acolosdldgluiesc.
82

Rugdciunea din Gradina Ghetsimani a

MAntuitorului (Matei 26,96-46)este modelul de
rugdciune pentru crestini. Este vorba de un strigdt
prelung, de o iegire din Sine, de o smerire care
inseamni sudori ce se transformd in picdturi de
sdnge(Luca 22,M). Filiafia divind, eshatonul,modul
il poli cunoagtepe Dumnezetl dogma Sfintei
i:".:
Treimi, veridicitatea Sfintei Scripturi, necesitatea
Jertfei, rostul misiunii Sale pe pimdnt sunt ldmurite
9i mdrturisite in aceastdrugdciune a MAntuitorului,
cu valoare de Testament. Agu trebuie sd fie qi
rugdciunea noastrd, ca 9i cum'ar fi ultima inaintJa
trecerii dincolo. Fird aceastdcurgere a fiinlei noastre
spre Dumttezerr,fdrd aceastdtransfigurare, nu avem
rugdciune pe de-a-ntregul.
Dumnezeu si omul se intAlnesc tainic doar
prin intermediul acestei conaersatio, care este
rugdciunea. Acest rationament il desprindem din
teologia Pdrintelui Dumitru Stdniloae, care pune
accentul ,p t"ina unirii dintre Dumneze, ,i o-,
prin intermediul rugiciunii,,8e.lntotdeauna rruii .",ou
tainic in convorbirea cu Dumnezeu, pentru cd El este
Singurul care poate sd ne despice ,trfl"tule cu sabia
Duhului SfAnt,pentru a vedea ce se afld cu adevdrat
acolo-Rugdciuneamai estetainicd si pentru cd nu se
facefnld cdtrefald potrivit cuvdntultii ,,pe Dumnezeu
nimeni nu L-a vdzut vreo datd,,(Iloan4,12). ExersAnd
rugdciunea 9i lucrAnd la despdtimire, devine posibil
sd-L vezi pe Dumnezeu cu ochii duhovnicegtijdar in
ce mod omul I se adreseazd Lui 9i cum din negrdita
Sa dragoste El rdspunde rugaciu'nii, rdmAne o taind
negrditd.
Atat Pdrintele Dumitru Stdniloae, cAt
9i
83

Pirintele Arsenie Boca afi

atunci cdnd este corelatd ct
te lepezi de voia ta. Aceasl
aminte cd nu suntem cu a(
peste
fiinla noastrd, nici peste aproapele nostru' nici
pamant. Rugiciunea fdcuti a9a cum trebuie ne
la staria ideali de smerenie, stare nesuferitd
il;."
rdu'
intregii armate careslujegteintunericului 9i celui
ar fi
Pdrintele Arsenie Boci tp"t" cd',,Dacd'omul
tt*{
ar
.ir," t" crede,ar da ord'in icestei naturi 9i ea
ei'
sd-l asculte.Dar ea n-asculti decdt de Fdcdtorul
De aceeanoi, cunoscAndu-L pe El stipAnul el' 1o1
*ga- 9i, degi nevrednici,bumnezeu ne ascultd
""
rugdciunea"eo.

Reflecfii:
Frica de Dumnezeu trebuie sd fie una ca de
un Tatd iubitoq, frica aceastanu trebuie sd striveascd
fiinla omului. Aceasta trebuie doar sd-l ghideze pe

Augustin spune: ,,Bun este Acela Care m-a fdcut si

El insugi este bun,rl meu 9i Lui ii aduc laude pentru
toatebundtdtile"e3.
Cine se insofeste cu frica lui Dumnezeu, se
insofegte si cu inlelepciunea. Afldm acestea de la

FricadeDumnezeu
Plrintele Dumitru Stiniloae:
congtiinla
,,infticade Dumnezeu semanifestd
despre nimicirea cu care ne ameninld lumea;
.orrgtiir'rgucd lumea contravine destinului nostru
J" trdirea prin intimitatea proprie' ln
;;,;G"*,
frica de Dumnezeu ni se reveleazd constiinla unei
autoritdli constituite de o realitateasuperioard noud'
nu inferioard, cum e lumea"el'
Plrintele Arsenie Boca:
voud
,,De cei ce nu se tem de Dumnezeu' nici
sd nu vd fie teami. Toatd teama sd fie de pdcat, cdci
pe aceastaau avut-o 9i sfiniri"e2'

lipsit lor adevdrata intelepciune, care este frica lui

Durnnezeu, departe s-au ficut de Dumnezeu gi in
'
mocirla tuturoirelelor au ajuns"ea.
in sensul general, lumesc, frica are sens de
fobie, spaimd,groazd,dar in termeni teologici, frica
este semn al veneratiei noastre, pe care o indreptdm
ontologic 9i liber cdtre Dumnezeu.,sensul dominant
fiind respectul plin de adoratie fajd de Tatdl ceresc.
De remarcat ci temerea sau frica de Dumnezeu se
afld intre cele sapte mari daruri ale Duhului SfAnt,
asacum le descrieProorocul Isaia(11,2).
Frica se poate nagtesi atunci cdnd omul asisti
la o teofanie sau la o minune a lui Dumnezeu. De

tsotezitorul
Ioan Botezdtorul
Zahafia, tatdl SfAntului loan
exemplu, Zahafia,
s-a temut cAnd l-a vdzut pe lngerul Domnului, dar
mai apoi, cAnd a primit vestea cea buni ci i se va
nagte un fiu, a inleles ci aceastdaparijie minunati
este semnul dragostei fdrd margini a lui Dumnezeu.
CAndcontempl5m Cine esteDumnezeu 9i Care
sunt lucrdrile Lui, atunci frica de Dumnezeu aPare
de la sine, fiindcd este imposibil sd nu te cutremuri,
sd nu te infricogezi descoperind taine atAt de mari.
A avea fricd de Dumnezeu nu inseamnd a cddea in
deznddejde gi boli psihice, ci inseamnd a fi congtient
ci Dumnezeu cere de la noi ascultare de glasul
Evangheliei, supunere in numele dragostei, slujirea
Lui 9i a semenilor. Pe scurt, frica de Dumnezeu este
sd faci voia Domnului.
Mai esteun fel de fricd, o teamd care lucreazd
activ in indepdrtarea pdcatelor. Este vorba de frica
de judecatd. Mdntuitorul, in vremea misiunii Salepe
pdm6nt, S-alovit 9i de incdpdjAnare,de necredinle 9i
reavoinld, in mai multe cetdfi cuv6ntul Apostolilor
Sii nefiind primit. Iisus nu mustrd un om sau doi,
ci vorbeste despre soarta cetdjilor neprimitoare
la judecatd, spun6nd astfel: ,,$i in orice cetate veli
intra si nu vi vor primi, iegind in pielele ei, ziceli:$i
praful care s-a lipit de picioarele noastre din cetatea
noastrd vi-l scuturdm voud. Dar aceastasi gtili, cd
s-a apropiat impdrdlia lui Dumnezet. Zic voud: Cd
mai usor va fi Sodomei in ziua aceea,decAt cetdlii
aceleia.Vai !ie, Horazine! Vai !ie, Betsaido!Cici dacd
in Tir 9i in Sidon s-ar fi fdcut minunile care s-au fdcut
la voi, de mult s-ar fi pocdi! stdnd in sac9i in cenugd.
Dar Tirului 9i Sidonului mai ugor le va fi la judecatd,
decdtvoud" (Luca L0, L0-14).

spre indreptare, certareaLui fiind tot un act al iubirii

**
de pildd, un pdrinte isi mustri copilul).
9?"
CAt mai existd o sansdde ridicare pentru un om sau
pentru o cetate, orice mustrare este bund. Spune
Paul Evdokimov, intr-un cuvAnt de o frumusete rard:
,,Cu cAt infernul fir care se gisesc oamenii eJte mai
adAnc, cu atAt mai aprofundatd va fi asteptarealui
Hristos"e5.
Cand suntem ai lumii acesteia, avem o
permanentdsenzaliede,,micime,',de aceeapdrintele

culturale, istorice si uneori chiar religioase.Aceastd

,,micime" contravine destinului etern al omului, de

net superioarS,reprezentatdde Dumnezeu, una care

incdlzeste si intiregte congtiinfa. Lipsa acestei frici
esteracordareaomului la o realitatenet inferioard, cea
reprez,entatdde lume. una care pervertesteconstiinta
9i o cheamd incet, dar siguq, spre moarte. ,,Lumea
87

este fdcutd pentru a fi umanizatd, nu omul pentru

a fi asimilat lumii, naturii. Lumea e pentru om, nu
omul pentru lume", afirmd Pdrintele D. StdniloFrica
de Dumnezeu este pomenitd de Pdrintele Arsenie
Bocaintr-un context in care se amintestede cuvAntul
Apostolului, caresecitestela SfAntaTaind a Cununiei:
,,Femeiasd se teamdde bdrbat". Femeiatrebuie sd se
teamdde bdrbat,,cAndHristos estecapul bdrbatului,
dar cdnd capul lui este pdcatul 9i dumnezeul lui este
stomacul,nu are cdsfat de mAntuire sd ia de la ddnsul'
Fdrd Hristos este mort, iar sfatul morlilor duce la

tensiuneadupd mai bine. Prin ea,cdlcAndomul peste

sine insugi 9i judecdndu-se in numele pretenfiilor
absoluteale lui Dumnezeu,se ridicd tot mai sus"e.
Pirintele Arsenie Boca:
,,Deci cdtd vreme mai sunt oameni ce cautd
Pocdinta si SfAnta lmpdrtdsanie, Satana n-are
putere.'fl 6pregteDumnezeu. Da, cAnd oamenii se
vor intuneca la minte agade tare, incAt vor impiedica
Sf6nta Liturghie, cu toatd voia lor vrAnd necredinfd,
in zilele aceleava inceta 9i Jertfa ceade-a pururi gi va
incepeurAciuneapustiirii"loo.
Reflectii:

Toatdteama sd fie de pdcat, cdci pe aceastaau avut-o

si sfintii"es.Pdrintelele indeamnd pe femei si nu le fie
fricd de om, ci de Dumnezeu si sd se opund cu toatd
tdria pdcatului, chiar dacd asta ar insemna mucenicie
neintreruptd.
Pocdinla
Pirintele Dumitru Stiniloae:
,,Cdinjaesteceamai inaltd dintre virtufi, pentru
cd nu e ea insdgi o virtute infdptuitoare in rAnd cu
celelalte,ci pentru cd, rdmdndnd mereu nemultumitd
de ceea ce realizeazd.acelea,le impinge mereu mai
sus. Fdrd si fie o virtute infdptuitoare aparte, ea este
un motor al tuturor virtufilor. Daci nu ar fi cdinla'
nu ar fi tendinla de depdgire in om. Cdinfa este o
ardere necontenitdin lduntrul omului, care intreline

ln anul in care scriem aceastdcarte, avem tot

mai multe semnealesf6rgitului lumii in caretrdim, asa
cum ni le-au descrisSfinlii Pdrinti. Unul dintre semne
ar fi rdcirea credintei 9i, implicit, lipsa dragostei atAt
fafi de Dumnezeu, cAt gi fald de membrii familiei.
Asa se face, dupd cum constata Pr. Serafim Rose,cd
viala de familie a devenit din ce in ce mai agitatd.
In lipsa unor relalii normale in familii, ,,crima apare
in cele mai diverse locuri si ne indreptim spre o
societateplind de oameni insensibili9i reci"101.
Nu gtiu nici ingerii din cer cdnd va veni
sfArgitullumii, daromul trebuiesdfie pregdtit,familia
trebuie si fie pregdtiti. Dacd lumea se indreaptd din
cein ce mai repede spre naufragiu, ne gAndim cd este
nevoie si de o barcd de salvare a omului, a familiei,
iar aceastdbarcdestepocdinta.
Pocdinlaeste un termen complex de trdiri gi
89

sentimente, ea poate constitui de asemeneaun mod

de viafd, o componentd a viefii de familie. Poate fi
echivalentd cu a te cdi, a face penitenfd,A aaeapdreri
de rdu, dar 9i cu a te spoaedi(in cadrul Sfintei Taine a
Mirturisirii sau a Pocdinfei, cum mai este numitd).
Pentru cd acestcomplex de triiri presupune ca omul
si aibd obligatoriu credinfa, nddejdea 9i dragostea
putem spune cdpocdinla esteo virtute inglobAnd mai
multe virtuji, careaccelereazd,inmod vidit o acfiune
a lui Dumnezeu asupra fiinfei noastre; vorbim de
rdspunsul rapid al lui Dumnezeu la doleanfele,
cererile 9i rugdciunile noastre.
A se remarca fapful cd in Noul Testament,
termenul cheie pentru a desemna pocdinja este
metanoia.Ot metanoianu desemneazd,doar starea
de peniten!5, de pdrere de rdu pentru pdcatele
sdvArgite,ci este o stare mult doritd ce presupune
o schimbare de atitudine radicali, o reorientare a
viefii cdtre Dumnezeu, o schimbare a viziunii unui
om fald de el, de semeni si de naturd, o mult doritd
transfigurare. Metanoia este agadar un nou drum
fii care promitem sd-L iubim pe Dumnezeu gi sd il
iubim pe celdlalt, la fel cum ne iubim pe noi ingine.
Prin metanoiacdutdm o cale sd fim mai iubitori 9i
fafd de cele ce ne inconjoard,,f.ald,de toatd creatia lui
Dumnezeu. Interesant este cd,metanolapresupune
chiar 9i o transformare a aspectului fizic, prin
iluminarea venitd de la Hristos, ca o consecinld a
trdirii acesteistdri, prin transfigurare. Trupul omului
se ascute 9i chipul capitd o lumind perceptibild, dar
greu de descris, fiindcd este lumind din Lumind.
Metanoiainseamndo intoarcere a minlii noastrecdtre
Dumnezeu, o convertire la Mintea originard, dupd

cum spune Cuviosul Nichita Stithatul.

V. Lossky vede in metanoialiteralmente ,,o
,
slhimbale *g"t, prefacerea minfii, o a doua nagtere
{9
deruite de Dumnezeu dupd Botez, o posibilitate de
intoarcere la Tatdl, lepddarea neincetatd de sine, o
virtute care realizeazdschimbareafirii noastre,,r02.
ln mai multe limbi ale pdmAntului, termenul
de pocdinld(metanoia)nu este unul complef fiindcd
derivd in special din penitenfd, penitenta fiind o
componentd a pocdintei, vezi: eng. repentance,fr.
repentir,it. pentimento.Cuvdnbul romAnescpocdinld,
observaPdrinteleGaleriq estede origine slav! si pune
accenful pe pdrere de rdu, pe remuscare,pe regret,
pe durerea pentru gregeala9i picateie sdv6rgite.Cel
provenit din limba latini - penitenld - derivat din
paenitentia,,accenfueazd mai mult aspectul juridic,
congtiinja purtirii de vind, frica de pedeapsd.
Dacd virtulile ar putea fi comparate cu
treptele unei scdri care urcd la Ceq, pociinya ca."
adund_virtufile una cAte una, poate fi scara insiqi.
Evanghelia Domnului nostru Iiius Hristos pleaci 6e
la indemnul mAnfuitor:,,Pocdiji-vd,cdcis-a apropiat
impdrefia cerurilor". Misiunea lui Iisus pleaci agadar
de la acest: ,,Pocditlvi, cdci s-a apropiat impirefa
cerurilor"(Matei 4,17), care tnseamnd sd ne cdim de
pdcatepur gi simplu, agacum ne invatd Mdntuitorul,
f,n sensul pocdinfei gi al stdrii de metanoia de care
am vorbit mai sus. DeschidereaUqii pocdinleil03se
faceprin cdinfdgi lacrimi. Tertullian spunea:,,Cerbul
rdnit cunoagte iarba care poate sd-i vindece rana.
RAndunica cunoaste plant4 ca sd redea vederea
p-uilororbifi in cuib. Tu, picitosule, avAndcunostinta
cd numai prin taina pocdintei pofi sd te vindeci,'de ce
91

nu intrebuinlezi aceastdtaind?" .
Pociinfi nu firseamnda adera la o grupare de
aga-zigi,,poceitl", cdci cine se rupe de Biserici serupe
de Hristos, ci inseamni a alegepldnsul pentru pdcate,
implinirea porunciloq, lepddarea de ,,omul vechi".
Pocdinjd inseamni zdrobirea inimii, spovedania,
implinirea canonului,dezlegareapdcatului careseface
cu Darul SfAntuluiDuh, prin preotul duhovnicle .
Cont6nd pe ajutorul lui Dumnezeuin tot acest
procescaretnseamndschimbareaviejii noastre,putem
spune cd pocdinla unui om nu se faceexclusiv pentru
schimbareavielii lui; el poate schimba in bine viala
unei intregi familii. De remarcat cd pociinla unei
familii nu se face exclusiv in folosul acelei familii, ci
poate schimba in bine viafa unei intregi comunitdfi,
iar pocdinfaunei comunitdli (vezi pocdinla locuitorilor
cetdlii Ninivel0s)poate schimba in bine soarta lumii
intregi.
PdrinteleDumitru Stdniloaeafirmd cd pociinfa
este cadrul general in care se manifestd 9i coexistd
virtufile omului. Cdinla estemereunemultumiti de ce
realizeazdvirtufile, fiecarefir parte 9i le impinge tot mai
sus, ca motor al lor. Pocdinlaesteun cadru generalgi
virtujile lin de aspectulparticulal, irtregul ob;in6nduse prin unificarea generalului cu particularul. Ciinfa
ii aratd omului ce esteel de fapt 9i ii dezvdluie sensul
vielii lui, ardtAndu-i pe de altd parte cd in viata
duhovniceascdnu existd o limitd, cregtereapoate sd
fie continud, sfintenia fiind accesibildtuturor. Cdinla
se hrdneste din focul cel vesnic aprins al iubirii lui
Dumnezeupentru oameni,de aceeaPdrinteleStdniloae
vorbeste de o,,ardere necontenitdinlduntrul omului,
careintrefine tensiuneadupi mai bine".

lnvifdturile Pdrintelui Arsenie Boca despre

pociinjd ne conduc spre intrebarea: ,,Dac6 pentru
pociinfa unui singur om se face mare bucurie in ceq,
oarebucuria nu esteinfinit mai mare,cAndsepocdieste
o familie intreagi?". ln familia orientatd teocentric
se regdsescacestea:Pocdinfa - despre care Pdrintele
Arsenie Boca vorbegte intr-un context mai larg care
cuprinde 9i TainaSpovedaniei- 9i SfAntalmpdrtdsanie.
Dacd acestea nu se afld in centrul preocupdrilor
membrilor familiei, atunci nu putem vorbi cu adevdrat
de o viald de familie implinitd. Mai spunePreacuviosul
Pdrinteci atunci cdnd omul va uita de pociinld 9i c6nd
va impiedica sdvdrsireaSfintei Liturghii, atunci se va
agezape tron satanacare va avea putere multd. fertfa
v-a fircetasi seva instalain lume,,urAciuneapustiirii,,,
adicd un semn al sfdrsitului lumii.
Egoismul
Pirintele Dumitru Stlniloae:
. ,,Cdcipiedica ceamai mare 9i continud in calea
inaintdrii spre dragosteesteegoismul. Pdni nu omori
deplin egoismul, nu pofi avea dragoste adevdratd,

Plrintele Arsenie Boca:

, ,,Obisnuit, concepfia cregtind nu prea e dusd
nici chiar de credinciogi9i nici chiar de cei ceo cunosc
93

teologicdestul de bine, pAnd la finalitatea sa - mai

pdstrAnd 9i pentru egoismo bund Parte de ,,viatd".
Cu alte cuvinte sunt putine exemplarele omenegti
careisi ,,riscd"toatdaiatalor pentruDumnezeu,pentru
cauzalui Dumnezeuin lume.Aceastadovedegtenumai
sldbireaomului - prin boala egoismului - nicidecum
sldbireacregtinismuluiin sine,ca valoaresau lumind
avielii"1o7.
Reflecfii:,
Ca sd se bucure de toate darurile lui
Dumnezeu, familia nu pune un membru al ei in
centru, ci se organizeazd teocentric. in viafa de
familie nu trebuie fdcut loc egoismului unuia dintre
membri, fiindcd asta ar insemna ci se ir:rcurajeazi
iubirea de sine, o iubire in carenu incap nici semenii,
nici Dumnezeu. Egoismul pune unul dintre membri
familiei in centru, eliminAndu-L astfel din viala
ei pe Dumnezeu ca Ficdtor al nostru 9i Proniator.
Egoismul estedovada certd a existenleimAndriei in
om, egoismul estecu atAtmai rdu cu cAtesteapanajul
rdului, esteluciferic. CAnd Lucifer a fost preschimbat
din inger de lumini in inger al intunericului, dobordt
fiind de Dumnezeu din ce{,a tras dupd el a treia parte
din stele(Apocalipsel2,4).Zgomotul acesteigigantice
prefacericosmice,dar 9i intens spirituale, a fost atdt de
puternic, incdt ecoul - trebuie sd recunoagtem- semai
aude 9i astdzi.Ecoul acestui,,lipdt al mAndriei" poate
fi auzit si astdzi,lamii de ani distanfd;el poatefi acum
9i o goaptdabia perceptibild a necuratului, aproapecd
nu conteazd.Rezultatul este acelasi;omul egoist se
pune in centrul lumii, doregtesi conducdlumea, sd se
94

substituie lui Dumnezeu.

Egoismulestede fapt convingereapotrivit cdreia
comportamentul uman trebuie reglat in funcfie de
interesul propriu. ln viala de familie, interesulpropriu
nu este tofuna cu interesul familiei, astfel creAndu-se
premisa existenteiunor relafii de subordonare,cercul
familial estescoscu totul in afaranoliunii de dragoste.
Iubirea excesivi de sine indepirteazil cu mult semenii
gi reprezintd un refuz categoric in a primi darurile,
binecuvdntdrile9i iubirea lui Dumnezeu.
Se mai remarcd un lucru: egoismul sugrumd
fiinfa omului, o ingrddegte,o marginalizeazd..
Pdrintele
Alexander Schmemannafirmd pe bund dreptate cd
religia 9i ideologia pot crea sclavi, dar credinta nu dd
gregniciodatd,,ea estesinguraeliberatoare:,,Credinfa
vorbeste despre supunere insd numai in credintd
existd libertate; supunerea fald de Dumnezeu este
singura libertate in aceastdlume si singurul izvor de
libertate"1o8.
Sfinlii Apostoli L-au avut pe Iisus Hristos
printre ei si au avut Model de viald 9i purtare in
societate. Faptele gi lucrdrile Domnului fiind incd
proaspetein memoria loq,imediat dupd ]ertfa Lui pe
Cruce, au indemnat pe cei care au constifuit Biserica
primard sd facdparte din societateaideald, o societate
numitd a ,,sfintilot", in care toate bunurile erau la
comun. Este o imitare posibild a viefii de comuniune
din impdrdlia din cer si un semn clar cd acolo unde
estecredintd,egoismulnu mai incape, cele doud fiind
intr-un pronuntat antagonism. Altruismul este cu
adevdrat dumnezeiesc.Mdntuitorul a iegit din Sine,
S-adegertatprin chenozd(Filipeni 2,7), S-afdcut Om,
coborAndu-Seastfel pAni Ia cel mai pdcdtos dintre

sldbirea crestinismului, legitura se face mai degrabd

cu sldbirea omului. Este evident atunci cd egoismul
din om nu poate face din credinfa cea dreaptd" din
Ortodoxie, o lumind a viefii mai pufin vie"l@.
Cel dintAi" (I Ioan 4,10) 9i sd acliondm hristocentric
atAt in societate,cAt9i in viala de familie.
Nu intAmpldtor, Pdrintele Dumitru Stiniloae
vorbestede,,oceanulegoismulur";aicidorestesdarate
ci maiales furvremurile noastre,din ce in cemai mulli
oameni au meteahntude a gdndi totul antropocentric,
de a se considerape sine centrul lumii, de a fi egoigti'
Acestora nu numai cd nu le pasd de egoismul lol ci

adecvatintrebdrilor legate de om, de viaid, de scopul

crealieilui Dumnezeu,de scopulvielii omului. Egoistul
nu va cunoagteniciodatd cu adevdratnici lume4 nici
via|a,nici fericirea,iar cdilelui spreindumnezeiresunt
foarte inguste.
Pdrintele Arsenie Boca merge 9i mai departe
decAtPdrinteleStdniloae,el intrevede mai mult decAt
un ,,oceande egoism". Egoismul este prezent intr-o
dozd mai mare saumai micd in fiecaredintre noi, adicd
esteal miliardelor de oameni.Oricdt de credinciogine-

Gija cealumeascd
Pirintele Dumitru Stiniloae:
,,E o grijd care ne migcd in cercul inchis al
intereselornoastre.E grija cealumeascd"grija egoistd,
care este consideratdde cregtinismun pdcat,intrucAt
angajeazd.
toatd atenliu gi nu ne mai putem gAndi la
infinitul adevdratal transcendentului.Dar e 9i o grijd
de a scdpade egoism,o grije nu de menfinerein viala
aceastainchisi, prin moarte, ci a m6ntuirii pe planul
vesniciei.E o grijd in favoareaegoismului 9i o altd grijd
de a topi in noi egoismul"l1o.
Pirintele Arsenie Boca:
'

,,Ptecum cAnd merg la oaste, oamenii lumii

lasd toati grija de acasd, ca sd nu-i incdlceascdin
vremea ostdgiei,a9a9i nevoitorii mAntuirii lasi toatd
grija lumii, pentru impdratul cerurilor"lll.
Refleclii:

ne spune Preacuviosul Pdrinte. Aceste sldbiciuni,

aceste,,licdririale egoismului in om nu sunt totuna cu

Grija cea lumeascd, mai precis indepdrtarea

ei este avuti in vedere atunci cAnd in cadrul Sfintei
Lifurghii se cAntd Heruaicul, cAntareaingereasci de
slavd.Omul prins in celelumesti, in grijile mundane,
nu se poate ridica la starea care ii face pe ingeri sd

aducd permanent slavd lui Dumnezeu. E greu sd

fim asemeneaheruvimilor 9i sd cAntdm melodii in
perfectd armonie 9i intr-un registru cu mii de glasuri,
dacd am putea faceaceastaar insemna cd am eliminat
cu totul grija din viala noastri.
Grija lumeasci prinde omul in laj 9i greu se

de care amintea Sfand Maxim Mdrturisitorul, care

zadarnic se avdntd sPre ce!, fiindcd sfoara o line
legatd 9i se va intoarce pe pdmdnt. _
Dumnezeu este Cel care hrdnegte pisirile
cerului 9i toate viepitoarele, Cel care face sd rdsard
floarea in mijlocul stAncilor, iar de crinii cAmpului
tot El are grijd ca acestia sd creascd,,fetd' osteneald
9i fird a toarce"(Matei 6,28). Cine stie, recunoagte
9i mdrturisegte cd Dumnezelr are griji de toatd
fdptur4 nu simte nici lips4 nici grija 9i pentru toate
ii mulpmeste Lui, asemdnAndu-seLui.
Grija exageratdnu e un sentiment cregtin.Ea
poate chiar sd se transforme 9i in boald. Ea vine de
multe ori firdsd o invoci, fdrd.sd se faci anunfatd,
fdrd, zdbovire. Vine 9i se cuibdregte ca viermele in
mdr; mdrul fiind de data aceastainima noastrd.Cum
estecariul pentru lemn, asaestesi grija pentru suflet.
Ea macind fiinla omului 9i o pipernicegte,sldbind
puterile duhovnicegti ale omului.
Cuvdntul grijd estevenit in limba romAnd pe
familie
filierd slavond,dinbulgdresculgriza.ln aceeagi
lexicali gdsim cuvAntul griianie, care nu inseamni
Dacd am fi
altcevadecAtCuminecdturd,Impdrtdganie.

permanent cu gAndul la Sf6ntaimpdrtiganie, la cum

sd ne apropiem de Trupul si SAngeleDom4ului cu
vrednicie, atunci am putea spune cd in viafa noastrd
avem 9i o grijd sf6ntd, care estegrijania. Prin urmare,
grija de a nu pdcdtui si de a face voia Domnului
este grijd sfAntS,binecuvAntatd"pentru simplul fapt
cd se opune grijii celei lumegti. De aceea"Pdrintele
Stiniloae spune cd sunt doud tipuri de griji, una in
interiorul cdreiase dezvoltd egoismul si o alta carese
opune egoismului.
Dacd cineva din familia noastrd poartd dupd
sine, ca pe o povafi,, gtijacea lumeascd,acelatrebuie
sd gtie cd se afli la un pas mic de fricd patologicd,
de anxietate si depresie. Filosofii existentialigti au
tendinta de a minimaliza efectelegrijii sau anxietdjii
asuprapsihicului omului, spunAndcdesteun rdspuns
normal emotional la responsabilitatea covArsitoare
generatdde libertatea umand. Rdspunsul este doar

sau frica. Paul Evdokimov aratd cd,,Dumnezeu nu

esteun stdpAnde sclavi gi cd omul nu esteun sclav.

frdmAntare a fiintei, asemdndtoarecu mersul in gol

al unei mori - ucide rugdciunea,comunicareanoastrd
cu Puterile ceresti. Pe fondul ingrijordrii, gAnduri
strdine de rugdciune invadeazd mintea omului,
nedAnd vreo sansi simlirilor duhovnicesti sd se
99

cuibdreascdin suflet. Grija duce la deznddejde, iar

deznddejdeae primul pas spre o boald psihicd' A ne
goli mintea de celeale lumii esteun indemn dat noud
de MAntuitorul, atunci cAnd spune: ,,Nu vd ingrijili
de ziuade mdine, cdci ziua de mAine se va ingriji de

un prezent continuu.
Grija cealumeascdestecea care ne pdstreazd
in cele ale lumii care cade sub simpri, ea este cea
carene face sd nu vedem aceldincolo,atdt de familiar
omului care acceptdhristificarea vielii sale.Infinitul,
mirefia 9i dragostea lui Dumnezeu sunt nofiuni
strdine pentru cel luptat de grija cea lumeascd'
Transcendentulnu poate fi inleles sub niciun chip de
cel caretrdiegtesub imboldul grijii, carede obicei este
un tArAm al instinctivitdlii omului. Pe mulli oameni
ii ingrijoreazd.in special lipsa hranei sau a apei, a
banilor sau hainelor; lucruri de altfel necesare.Este
grija exagerati pentru trup, de aceeatrebuie sd ddm
curs indemnului Domnului Iisus Hristos, care poate
fi infeles a9a: ,,Nu vd ingrijorali peste mdsurd de
toate acestelucruri, de altfel necesare;acesteasd nu

felul". in primul rdnd, si ne ingrijim a-I pldcea lui

Dumnezeu.Ane ingriji sd plicem lui Dumnezeu este
grija binecuvdntatd.
r00

ln viala cregtinului existd un rizboi nevdzut

care nu poate fi ocolit. Astfel, trebuie sd fim pregetili
permanent de lupt5, si ne imbrdcdm cu toate armele
duhovnicesti, de care vorbeste pe larg Sfdntul
Apostol Pavel (Efeseni6, L0-1.8).Asta
ca si nu ceddm
ori si murim in luptd imediat ce s-a dat semnalul cd
aceastaa inceput. La luptd ldsdm cele ale caseispre
a ne concentrala cele ce sunt ale rdzboiului. Viata ne
invafe astfel. ln lupta 9i in vAltoareaviefii, trebuie sd
ldsdm grija deoparte si sd chemdmnddejdea,plind de
dragoste, care sdldgluiestein credinfd.
infrAnarea
Pirintele Dumitru Stlniloae:
,,lnfranarea,exercitati liber deomul credincios,
nu e infrdnare din urcusul spre Dumttezeu, ci din
depdrtarea de rele, avAnd rostul sd-l fereascdpe om
de scufundareatotald in lume'113.
.

Pirintele Arsenie Boca:

,,Prin infrdnare sdltdm sensul firii mai presus

de fitet,rr4.

Reflecfii:
Omul se poate ridica deasupra instincteloq,
exercitiul infrAndrii sau cumpitdrii fiind de fapt
o parte dintr-un proces important, care inseamnd
hristificarea lui. ln autobiografia sd, pirintele
Arsenie Boca mdrturisegte cd a reusit prin credinta
10r

in Dumnezeu sd se ridice cu aiutorul voinlei 9i

a controlului congtiinjei deasupra instinctelor si
simfiriloq, care vin in special din sfera biologicd.
Fiecareom are constitutiv aceastdforli de infrdnare,
una care il ridicd de altfel la demnitatea de a fi creat
dupd chipul 9i asemdnarealui Dumnezeu. Mulii nu
lucreazd insd cu voinja proprie 9i nici nu acfioneazi
conform congtiinfei 9i prin urrnare se depirteazd, de
Arhetip, de Modelul sau de natura lor. Ei ajung astfel
la opusul finfrAndrii,care inseamnd neinfrAnarea.Iar
de la neinfrdnare la desfrAnareeste un singur pas,
dupd cum ne spun dumnezeiegtii Pdrinfi. Evagrie
Monahul spune cd: ,,din mintea cea neinfrAnatd se
face inima insdgetatd cu sdgeatavrdjmasului, spre
fapta cea de desfrAu1ls".Desfr6narea, care poate
imbrdca o mullime de forme, nu intunecd numai
fiinla unui om, unui pdcitos, ea poate pune stigmat
asupra familiei, asupra intregii comunitdli, poate
DesfrAnarea
aduce pedepsepeste o cetateintreagd116.
rdu comun.
om,
este
un
nu esteun rdu al unui singur
Sd relinem cd nu orice tip de infrAnare estein
acord cu voia lui Dumnezeu, dacdaceastasefacedupd
voia omului, ea s-ar putea sd nu fie binecuvAntatd.
Mai mulli gAnditori din sfera cregtinismului sunt
de acord cd esteposibil sd faci o faptd buni cu scop
rdu, cum o faptd aparent rea poate sd aibd un scop
binecuvAntat. Nu orice infrAnare este bund, ci doar
aceeainchinatd lui Dumnezeu si implinitd cu frici
de Dumnezeu, credinld 9i infelepciune. Ea mai
trebuie sd fie conformd cu legeaiubirii dati noud de
Domnul Iisus Hristos, infrdnarea trebuie exersatd9i
aplicatd in viala noastrd in spiritul dreptdlii acestei
legi a iubirii. Infrdnarea pune cdrimizi la edificiul

desiv6rgirii noastre morale. Al. Schmemman ne

spune cI,,pdcatul este respingereaorientdlii divine
a viefii, el este, de la originile sale, deviafa iubirii
noastre de la lelul sdu final"rrT.in,telegem astfel cd
infrAnarea care deviazd de la coordonatele date de
legea iubirii se poate transforma ugor in pdcat sau
patimd.
Infrilrnre esteun cuv6nt carecu greu i9i gisegte
corespondent fir alte limbi ale pim6ntului, tocmai
pentru cd acesta sti in legdfurd cu un complex de
sentimente9i trdiri, ceinseamni de fapt despdtimirea
omului, iar patimile omului pot fi multiple. Aproape
cd nu gdsim corespondent pentru cuvAntul infrhnare
in alte limbi. El este tradus prin sinonime precum:
abstinentd,abyinere,
renuntare,temperanfd,cumpdtare.
Chiar gi in SfAnta Scripturi cuvAntul apare
foarte rar 9i intr-un context care nu are legdturd cu
sexualitatea, ci mai degrabd cu iegirea omului de
sub porunca lui Dumhezeu. Conceptul biblic de
infrdnarese leagd asadar in special de ascultare, de
Legeamorald a lui Dumnezeu.ln Vechiul Testament,
desfr6nare inseamnd cdlcarea porunciloq, aspectele
voluntare ale infrAndrii oferind oportunitatea
poporului lui Dumnezeu, poporului ales, sd-9i
demonstreze angajamentul in a respecta Legea.
Votul nazireilor, de pilda era unul care insemna
retinerea de la tdierea pdrului, de la a bea vin sau
bduturi tari. Nazireii fdgdduiau mai alessi trdiascdin
curdfie pentru Domnul. Noul Testament,chiar daci
vine cu Legea iubirii, nu desfiinJeazd,fdgdduinlele
ce lin de abginere,de retinere, de abstinentdlls.La
o interpretare biblicd atentd, se poate observa cd
infrdnarea trebuie sd fie o alegere care are ca temei

r02

103

dragostea de Dumnezeu 9i desdvdrgirea,mai pulin

indeplinirea mecanicd a unui indemn sau precept
evanghelic.
Cu cAt mai mult te scufunzi in cele ale acestei
lumi, cu atAt mai mult te depdrtezi de lelul cel mai
nobil al omului, care este urcugul cdtre Dumnezeu.
A9a mdrturisegte Pirintele Dumitru Stdniloae, care
mai afirmd cd in legiturd cu implinirea vielii omului,
cu dorinla de sfinlire nu existd de fapt infrdnare.
Nimeni nu-l poate impiedica Pe om sd creasci, sd
doreascddesdvdrgireaviefii lui, dupd modelul vielii
lui Iisus Hristos.
Referitor la linerea in frAu a patimilol, existd
o opinie falsd, conform cdreia infrAnarea este o
virtute practicatd in special in monahism 9i cd, in
familie aceastanu se justificd. Eminenful profesor
ldmuregte acest aspect spundnd: ,,Cregtinii i lule
nu pot practica o infrAnare radicali ca monahii, dar
pot practica 9i ei o anumitd cumpitare care sporind,
cu ,rremea, poate ajunge la infrAnarea monahali.
Dacd infrAnareaesteo virtute mai mult a monahilor,
rdbdareaestemai mult o virtute a mireniloq, degi nici
unii, nici allii nu trebuie si uite cu totul de virtutea
celorlalli"lle.
Remarcdm 9i prin cuvintele ,,Prin infrdnare
sdltdm sensul firii mai Presus de fire", cd teologia
Pdrintelui Arsenie Boca in legdturd cu omul se
inscrie pe linia asceticd 9i misticd deschisd de Sf.
Maxim Mdrturisitorul 9i explicati, chiar completatd
pe alocuri, de cel mai mare teolog al Rdsdritului din
secolul al XX-lea, Profesorul Dumitru Stiniloae.
Sfdntul Maxim Mdrturisitorul spune: ,,Cel ce i9i
trdiegteviaja in Hristos s-a ridicat deasupra dreptdfii
104

legii 9i a firii"; un cuvAntdin caretrfelegem foarte ugor

cAt de apropiate sunt gAndirea 9i teologia PdUnlilor
Dumitru Stdniloae si Arsenie Boca, de gAndirea gi
teologia maximianal hdemnul este sd ne ridicdm
deasupra firii, adicd deasupra lumii materiale, cdtre
cele inteligibile, citre cele de deasupra firii vdzute.
SfAntul Maxim explicd faptul ci existd doud firi, cea
sensibild si cea intetigiUile. lar ,,firea inteligibild a
celor netrupegti ne aratd teologia atotinjeleapti"tzo.
In legdturd cu aspectele vielii conjugale,
care in mod evident din cauza instinctelot, a firii
omului de dupd cddere 9i simprilor, implicd 9i o
laturd ce line de sexualitate, Pdrintele Arsenie Boca
a dat sfaturi de o competenld care il pune pe picior
de egalitate cu cei mai strdlucili teologi ortodocgi
din toate timpurile: ,,Scrierile Pdrintelui Arsenie
cu privire la viafa conjugald pot fi puse aldturi de
scrierile celor mai mari Pdrinli ai Bisericii. Cred cd
nu mai gdsim nicdieri in literatura patristicd sfaturi
atdt de clare 9i de competente,in legdturd cu viala de
familie, nagtereapruncilor 9i educalia copiilor ca in
scrierile Pdrintelui Arsenie. $i aceastapentru cd ele
sunt fundamentate nu numai biblic 9i patristic, ci gi
pe vastelesalecunogtinfede medicini"l2l.
Rostulpostului
Pirintele Dumitru Sttrniloae:
,,Nepdtimirea poate ajunge la indllimi
amefitoare.Prinbiruinfd asuprapatimilol, ca migcdri
exageratesi contrare firii ale afectelor,se poate indlla
cineva chiar si deasupra afectelor 9i trebuinlelor
105

Omul are, potrivit invdliturilor patristice,

trei principale calitdli care provin din constitufia sa
teologicd,din demnitateasade a fi chip al Cuvdntului.
Omul este creator (demiourgos),stdpAn (kyriarchos)
Omul este creator cAnd are
9i liber (eleutheros)12a.
sinergie, adici impreund lucrare cu Dumnezeu, este
stdpdncAnd conduce intreaga creatie spre Creatorul
ei, inchinAnd-o Lui, este liber cAnd din dragoste 9i

dupd voia proprie slujegte lui Dumnezeu. Omul

este coroand a creatiei lui Dumnezeu 9i asta se vede
9i cAnd postegte, postul conducAnd la virtufi care
intdresc calitigile sale de creato4,stdpAn 9i slujitor
plin de iubire. Unele animale au daruri cu totul
speciale, care intrec cu mult abilitdtile omului. Dar
oricdt de uimitoare ar fi aceste daruri, care sunt
evident tot de la Dumnezeu, animalele nu au aceasti
posibilitate, de a-9i modela virtutea" de a se desdvdrgi
pane h sfinfenie. Pe scurt, fiindcd animalele au in
ele cele proprii naturii irationale, ele nu pot posti cu
adevdratl2s.
Din toatd creafia de ziua a cincea si a gasea,
omului exclusiv i-a fost dat postul, ca un dar al lui
Dumnezeu, nu ca o povard, tocmai pentru cd postirea
aratd cd el are capacitateaincontestabili de a-gi struni
pofta trupului, de a se ridica deasupra pldcerilor
efemere,patimilo4 ispiteloq,gusturilor 9i mirosurilor
pldcute. Darul acesta inseamnd a face pace intre
trup 9i suflet, intre pdmAnt 9i Cer. Ldcomia, curvia,
nefirfrAnarea fac din tot ce ne inconjoard obiect 9i
din. oameni biete trupuri. Postul ne ajutd si gisim
in noi 9i in celdlalt mai mult decAt trupul, sd gdsim
frumusetea si harul cu care ne-a inzestrat Dumnezeu
pe to!i, atunci cdnd Acesta a pus in om,,suflare de
viajd" din suflarea Sa (Facere2,7).
Postul nu este poruncd a preotului, a9a cum
se spune popular si cum afirmd necredinciogii, ci
este inci o dovadd cd Dumnezeu, dorind sd fim cu
adevdrat oameni, dupd chip 9i dupi asemdnare,rte-a
dat 9i darurile 9i harurile care ne poartd spre aceastd
lumind a asemdndrii. Postul nu este poruncd din
Decalog,dar esteprima porunci datd oamenilor prin

106

107

nahrrale,mecar in mod intermitent, anticipAnd starea

de dupd lnviere, cAnd trupul nu va mai avea nevoie
de nimic, c6nd vom trii numai bucurii spirifuale ca
minfi pure, cAnd nu va mai fi intristare 9i durere. E
viala sfinliloa care se pot tipsi multd vreme driar 9i
de hrana strict trebuincioasd 9i Pe care nu-i vatdmi
nici mugcitura vipeteir"ln.
Pirintele Arsenie Boca:
,,lntAi e sufletul 9i Dumnezeu 9i apoi trupul.
Cand poarti omul grijd de suflet, iese din pofta
trupeascd, o stinge chiag, ca sd poatd primi SfAnta
lmpdrtdganie - m6ncareasufletului 9i de care trebuie
sd se apropie tot cregtinul, mdcar de patru ori pe
an. Postul e rAnduit tocmai spre stingerea poftelor
trupului. CAtd vreme omul nu iese din poftd, nu
se poate apropia de Dumnezeu. Copiii chemaii in
sdrbdtori si posturi, tofi poarti in ei pdcatul pirintesc.
Aga cum pirinlii n-au linut seamdde ziuaDomnului,
aganici copiii nu vor line seamade voia Domnului 9i
de sfatul pirinfilor"rts.
Reflecfii:

acel,,Sdnu mdnilncidin...", esteporunci ecleziald'De

la indtfimea acesteigriji a lui Dumnezeu manifestate
taye deAdam 9i Eva, trebuie sd infelegem postul ca
fiind dar divin, privilegiu, mijloc sPre a infia lumina
care iradiazd' din Hristos.
Cine citegte cu atenfie Scriptura poate sd
descopere9i si in;ele agdcd,,lmpdrdfialui Dumnezeu
n,-t este mdncare 9i bluturi, ci pace 9i bucurie in
"l'4,L7').Postul inlesnegte
Duhul SfAnt" (Romani
accesulla noi 9i noi virtufi in om, exersarealor fiind
urcug duhovnicesc spre Dumnezeu 9i spre sfinlirea
viejii sale.
Sd relinem insd cd postul care nu este legat
cu cumpdtarea 9i ascultarea de duhovnig postul
care intrece mdsura, acela nu mai este post. Al '
Schmemmanspune acestea:,,Este mai bine 9i mai
sigur sd incepem de la un minimum - doar cu pulin
peste posibilitdlile noastre firegti - 9i sd cregtem
efortul nostru pulin cdte pufin, decAt sd incercdm
sd sdrim foarte sus la inceput 9i si ne rupem cAteva
oasecAndrevenim pe pdmAnt.Pe scurt: de la un post
simbolic 9i nominal - postul ca obligalie 9i obicei trebuie sd ne reintoarcem la adeviratul post. Sd fii
limitat 9i smerit, dar consecvelt 9i serios.Si cAntdrim
onest capacitateanoastrd duhovniceascd si fizicd 9i
si acliondm ca atare - amintindu-ne, totusi, cd nu
existd post fdrd stArnirea acestei capacitdli, fdtd' a
introduce in viala noastrd o dovadd dumnezeiascd,
cum cd cele ce sunt cu neputinld la oameni sunt cu
putinjd la Dumnezenr26.
Post (postire)provine din slavonesculpostu,
postiti 9i in limbajul uneori sec al diciionarelor
inseamnd a rdbda de foame,a nu mhnca.Interesant

este cd postitor, in sl. postiniku, este un cuvAnt

care inseamnd 9i pustnic. $i prin aceasti legdturd
lexicalS, nu numai prin realitatea omului cbnstituit
teologic, posful inseamnd ascezd.,
o viald privatd de
pldcerile care desfatd trupul, precum si asemdnarea
postitorului cu pustnicii cei vestili care au pldcut lui
Dumnezeu.
Modelul ideal al postitorului il gdsim la
Cel care a purtat chipul Chipului lui Dumnezeu.
Dumnezeul adevdrat Iisus Hristos a putut inmulli
mAncarea:pegtii si pAinile - dar, ce minune! - Omul
adevdrat Iisus Hristos a mdncat aldturi de Ucenici,
dar a 9i fldmAnzit (Matei 21,,1,8).
Mai esteevident cd
dacd MAntuitorul S-a intrupat pentru noi oamenii si
pentru a noastrd mdnfuire, atunci postul pe care l-a
linut in vremea misiunii salegi in pustiul Carantaniei
a fost unul de folos intregii umanitdfi. Hristos nu
avea nevoie sd se sfinteascdpentru cd Sf6nt a venit
pe pdmdnt, agacd toati ascezaSa a fost spre folosul
lumii, spre indreptarea ei, spre mAntuirea ei. Postul
este agadar o urmare a modelului nostru Iisus
Hpistos,,,Care,fdrd a avea nevoie sd SeinfrAneze de
la pdcate- El fiind fird pdcat - a postit totugi si Si-a
chinuit trupul, de voie127"
.
Potrivit Pdrintelui Dumitru Stdniloae, postul
contribuie la restabilirea firii din starea ei de boali
la care au coborAt-opatimile, apoi la ridicarea ei mai
presusde fire. Iatd cum aceastdexpresie,,,mai presus
de fire", de provenientd maximiani, poate fi intAlnitd
9i la Pdrintele Dumitru Steniloae,dar si la Pdrintele
Arsenie Boca,ca semn al unei teologii pur filocalice.
Omul care ignori postul este omul care nu vrea sd
aduci lumind, frumusete si adevdr in viafa lui. Postul
109

imbracd omul prin sublierea poftelor cu lumina lui

Hristos. Postul face oamenii mai frumogi, fiindcd cel
ce pune lacdt patimilor are posibilitatea sd iubeascd
mai sincer 9i mai mult. Cunoagtereaadevdrului care
se leagd de revelalia divind nu ii este accesibildcelui
ce intunecd fiinla sa cu pdcate, astfel postul este si
adevdrul, cale spre cunoagterealui Dumnezeu si a
tainelor acesteilumi. Cel care nu postegtese opune
curgerii firegti a intregii crealii spte Ziua Domnului,
slujind astfelstipdnitorilor intunericului acestuiveac.
Referitorla post - vdzut fir specialca o ferire de
pdcate,nu de bucate- PdrinteleArsenie Bocarostegte
in adevdrgreu de contrazis.in familiile carenu-9iIi. i^
frAu patimile, seivescmereuproblemesi mai rdu aceste
patimi setransmit ereditar9i urmagilor.De obicei,cAnd
un copil suferd intr-o familie, pdriniii simt nevoia sd
adresezelui Dumnezeu o intrebare (poate legitimd):
,,De ce suferdcopilul meu?". Rdspunsulinsd nu seafli
la Dumnezeu,ci chiar tr addncul fiinlei pdrintelui care
a acceptatc6ndvapdcatul 9i acolo unde el nu privegte
decdtrareori sau afunci cdnd se ivesteun necaz.Cum
frumos spunea PdrinteleArsenie: ,,Omul se roagd de
Dumnezeu sdJ scape de necazuri si Dumnezeu se
roagdde om sd-gischimbepurtdrile. Socotiliacum,care
de cine sd ascultemai intAi?"128
Mai remarcdmfaptul cd PdrinteleArsenie Boca
are o intreagdteologie dezvoltatdin jurul acesteiteme
,,a ad6ncului". Sfintia Sa spune:,,Cdin toatd strddania
noastri bun6, sd mindm mai adknc.Necazul, piedicile
sau incercdrilesunt puse ca sd le trecem,iar nu ca sd
ne oprim sau sd ne itrtoarcempdgubagi.incercirile de
tot felul sunt binecuvAntatede Dumnezeu si trimise
oamenilol, cu rostul ca din prilejul lor sd ne intAlnim
110

cu El, cici de la El primim puterea neobignuiti, care

firtoarcenecazulin bucurie". ln acestecuvinte gdsim gi
rdspunsurila intrebirile legatede incercdrile,ispitele9i
necazurileprin caretrecefamilia in carenu sepostegte.
Postinseamnda te dezbdrade patimi gi a pune in locul
lor dragosteade Dumnezeu.
in cdsnicie
existdsubordonare?
Pirintele Dumitru Stiniloae:
,,lmi esti necesrmie, nu pentru ca sd te fac
subordonatul 9i slujitorul meu, nu pentru cd as simti
necesitateaunui astfelde subordonat9i slujitorul meu,
ci pentru a-mi fii tu mie centrul meu de preocuparesi
de slujire. imi egti necesarca subiect autonom, nu ca
un obiect subordonat.lmi egti necesarpentru a inlocui
grija de mine cu grija de tine, pentru a te pune in locul
eului meu.AtAt de intim imi devii, atdt de una cu mine,
atAt de mult te atrag in centrul existenlei mele, incAt
imi substitui eul meu. Tu lii locul eului meu, lii in mine
locul persoaneiprime"l2e.
Pirintele Arsenie Boca:
,,in opera recreatiunii omului in Hristos, cele
doud pdrfi trebuiesdsesimtd cdsunt chematela cinstea
de colaboratoriai lui Dumnezeu (I Corinteni 3,9), care
urmdresteprintr-in9ii o intenfie divinS,imbricatd in pui
de om. O cdsdtoriecu o asasocotealdo binecuvinteazd
Dumnezeu cAndridicd nunta de la instinct la rostul ei
spiritual, la cinsteade Taind.E singura garanlie a unei
cdsdtoriidurabile si pldcute lui Dumneze1r."73D.

Refleclii:
,,supunereafemeii" la carefacereferire SfAntul
Apostol Pavel, expresie care se poate face auzitd si
atunci cAnd se sdvArgegteSfAnta Taind a Cununiei,
este de fapt supunerea fald de poruncile Domnului,
nu fald de poftelebdrbatului. Supunereaaceastaeste
ascultarein credinld, conlucrarein infdptuirea binelui,
este intdrire a cdminului coniugal pe temeiul vielilor
sfinfilor care au fost cdsdtorili, este sfAnta smerenie
de care vorbegte Sfdntul Isaac Sirul ca fiind cea care
pdgegteinainteahadui.
Legdm asadar termenul supunere mai ales
de ascultarc, obedienld,in niciun caz de subordonare,
subjugare,inrobire. Femeia mai pulin credincioasd
trebuiesdinvetesi sdascultedebdrbatulbinecredincios,
dupd cum si bdrbatul mai pufin credincios trebuie sd
invele sd ascultede femeiabinecredincioasd.Cdnd nu
inlelegem caresunt termenii ascultirii sau supunerii
cu care suntem datori in special fald de Dumnezeu,
atunci trebuie sd mergem spre exemplul suprem al
lui Iisus Hristos. Este exemplul suprem, fiindcd in
ascultare fali de Tatdl ceresc,S-a dat pe Sine lumii,
intr-un sacrificiu unic, plin de iubire 9i irepetabil,
pentru ispdgirea pdcatului intregii lumi. Pentru ca
omul sd aibd o adevdrati sfinlenie interioard, trebuie
sd acceptein ascultarede Dumnezeusi toate acfiunile
exterioarelui, de aici vine nevoia de ascultare.
Sd mai rejinem cd Duhul Sfdnt este oferit
tuturor celor carecred in Iisus 9i igi inchind viala Lui.
Lucrarea 9i prezenla Duhului SfAnt, in tofi oamenii
dreptcredinciosi, rugdciunea pe care Acesta o face in
noi cu suspinelesalenegrdite,sunt puncte importante
T12

de sprijin pentru oamenii care cautd adevirata

existentdgi o viald spiritualddeplind.Oameniipottrdi
fdcAndvoia lui Dumnezeu, iar in ascultaredbplini
fatd de El, acegtiaconstientizeazdelementul deiform
din constitulia lor. Ascultareaesteprin urmare virtute
aleasi care ii cheamdpe toli oamenii la comuniunea
incd din aceastdviat6,cu sfinjii. Ascultarea este cea
,,care elibereazdlibertatea si condamni la moarte
idolatria de sine", spune intr-un cuvAnt al sdu Olivier
Clement.
PdrinteleDumitru Stdniloaeare pe tema iubirii
dintre soti, a coordondrii si conlucrdrii dintre cei doi,
cuvinte care pot constitui fondul unor binecuvAntate
fdgdduinje care se pot face in fala SfAntului Altar al
bisericiloq, chiar in momentul in care se sdvArseste
SfAnta Taind a Cununiei. Cuvinte mai clare 9i mai
frumoase desprecum trebuie sd fie relafia dintre sofi,
nu credem cd existd in literafura universald: ,,Dacd
tu mi te ddruiesti liber si fdrd a inceta sd fii suverary
nesubordonat mie ca obiect, iar eu md ddruiesc
lie la fel, inseamnd cd nici eu, nici tu nu devenim
proprietatea exclusivd a unuia, ci eu sunt al tdu fdrd a
inceta sd fiu si al meu, 9i tu egti al meu fdrd a-!i pierde
libertatea,fdrd a incetasd fii 9i al tdu/'131.
Atunci cdnd te supui altcuiva din dragoste,
cAndasculgide altcineva in numele iubirii, nu trebuie
si te transformi in obiec! pentru cd egti si tu chip 9i
asemdnaredupi Dumnezeu. Ascultarea ta respectd
libertatea cu care te-a inzestrat Dumnezert, respectd
dreptatea, adevdrul, iubirea adevdratd si se inspird
din viata SfAntda MAntuitorului, din,,activitatea sa
iubitoare de oameni si din minunile Salemai presus
de fire,'132.
113

Fructul iubirii dintre soli este copilul, care

nu reprezintd altceva decAt o ,,intentie divind", aga
cum spune PdrinteleArsenie Boca.Solii nu sunt doar
colaboratorlin ceeace intreprind in cdsdtorie,ei sunt
si parteneridedialogcu Dumnezeucelpersonal,ei sunt
colaboratorii lui Dumnezeu Pepimdnt, infdptuitori ai
scopului pentru care Dumnezeu a instituit cdsdtoria.
Pentru cd este o Taind a Bisericii, cdsdtoriatrebuie
pdstratdtot timpul la indliimea acestuirafl$rne sPune
Pdrintele.Prin toate TaineleBisericii sunt,,asumate
de Bisericd9i sfinlite toate funcliile vielii omului"l33,
aga cd.,a trdi in ,,rostul spiritual al Nunlii" este un
lucru la indemAna tuturor oamenilor cdsdtorili dupd
rdnduiala ecleziald.Ascultarea de Dumnezeu face
cdsniciadurabild 9i pldcutd lui Dumnezeu.
Dragostea(lubirea)
Pirintele Dumitru Stiniloae:
,,Dragostea adevdratd fald de semen/
dragosteacare nu cade niciodatd, nu se poate nagte
fdrd rugdciune si fdrd,ascezdpurificatoare de patimi.
Iubirea esteun uriag plus de cunoagtere,producAnd
in acelasitimp"un urias plus de viald in cel iubit 9i in
cel ce iubegte,dezvoltAnd la maximum fiinla lui 9i a
mea"7M.

Pirintele Arsenie Boca:

,,Iubirea n-are marginile omului, nici spafiul,
nici timpul; nu piere niciodatd, e puternicd, inc6t
strdbate dincolo de mormdnt 9i ajunge pe cel iubi!
LL4

primul rAnd n-am fi agade mdrginifi intr-o multime

de privinte"135.
Refleclii:
Ca sd putem inlelege cd iubirea este mai
mult decAteros(gr. eros),trebuie sd mergem spre o
traducere mai nimeritd a cuvAntului, spre grecescul
agapi.Agapi este nu numai dragostea care cuprinde
in ea pe Dumnezeu si pe semeni, este o continud
prdznuire, este starea din ziua a opta, cAnd vom
trdi dupd chipul innoit al lumii, cAnd vom umple cu
aceastdstare pdmAntul si cerul nou. Erosulinseamnd
mai mult dorinfS, este iubirea care provine din
instincte, este ceea ce am cdpdtat odatd cu hainele
de piele (Facere3,21.)pe care le-au imbrdcat Adam si
Eva dupd cddere. Erosul line de uman, agapi (agapb)
fine de ceeace este dumnezeiescin iubirea noastrd.
Agapi este iubirea care izvordste din Dumnezeu
9i se revarsd in om, pentru ca omul sd hrdneascd
din aceastdrevdrsare alt om, in temeiul iubirii fdrd
margini pe care a primit-o de la Tatdl ceresc.
Erosul detine si el un rol major in viafa de
familie, in viafa omului, de aceeael nu trebuie ignorat
sau blamat excesiv.Pur 9i simplu erosul trebuie

infeles si convertit in sens cregtin. Paul Evdokimov

explicd acestea:,,Dacd ar exista numai agape,s-ar
suprima orice rdspuns la dragoste prin dragoste,
orice intAlnire intre doui persoane. Pentru Sfinfii
Pdrinti, agapesi erossunt doud expresii corelative ale
iubirii divine. Erosexprimd aspectulirational, extatic
al iubirii agape.Pentru SfAntulMaxim Mdrturisitorul,
Hristos esteerosul restignit"135.
Iubireaesteceacareanimdcelemaiimportante
fapte din viata omului. De exemplu, in numele
iubirii se incheie cdsdtoriaintre femeie 9i bdrbat sau
se procreeazd,.Iubkea
estecu atAtmai mare cu cdt ea
este vehiculul care ne transportd spre Cer, este cea
care ne propulseazd,real, nu imagina{, spre fericire,
pregdtind terenul pentru viata si fericirea vesnicd.
Sd mai remarcdm cd, etimologic, iubire (dragoste)
este legat si de slavonescul dragostu,care inseamni
minune.Iubirea este cu adevdrat minunea care dd
sensvietii omului; iubirea estecea care naste iubiri;
iubirea esteminunea prin carerupi pdrli din sufletul
si viala ta, ca sd-i viezi pe alfii; iubirea esteminunea
de a fi si a rdmAnepermanent ?nceleale dragostei,de
aici vine si termenulindrdgostit.
Iubirea este ndzuinta omului spre tot ce este
bun si frumos sau vrednic de dorit. Aceastdndzuintd
este sdditd de insusi Dumnezeu in firea omului, in
ziua a gaseaa creatiei,iubirea esteasadarontologicd.
Iubirea pleacd intotdeauna de la Dumnezeu spre
om, asa cum razele de soare incdlzesc pdmdntul.
BucurAndu-se de aceste raze, pdmAntul rodeste si
astfel se intoarce iubirea omului cdtre Dumnezeu.
Sd nu uitdm cd soarelelumineazd si pestepiatrd sau
locuri aride 9i aici trebuie si inlelegemcd Dumnezeu

iubegte toli oamenii fdri deosebire.Aici gdsim de

fapt modelul si indemnul in a-i iubi noi pe semeni,
9i
cu o iubire careo imitd pe ceadumnezeiascd.-SfAntul
Igantie Briancianinov indeamnd asa: ,,Iubite frate!
Cautd sd sporegti in tine iubirea duhovniceascd
de aproapele: intrAnd in ea, vei intra in iubirea de
lumngzeq_pe portile lnvierii, pe porlile impiraliei
Cerurilor"137.
Iubirea imbogdleste 9i innobileazd, deschide
omului drumul citre infierea harului divin si
{iregje cd aceastdinfiere este posibili si in viaga de
familie. SfAntul Ioan Gurd de Aur ara[d cd,,iubirea
dumnezeiascdslujitoare a Domnului gi a Duhului
SfAnt,pe cele risipite le adund, iar pe ceie instrdinate
Iubirea fald de Dumnezeu este
9i le face prietene"l38.
cea care ne face sd pdzim poruncile, este cea care,
asa cum aratd SfAntul Maxim Mdrturisitorul, ne dd
injelesul lucrurilor si ne deschidemintea spre o viald
de contemplare.
Intre Dumnezeu si om, existd ceva comun,
o punte nevdzutd care face posibild apropierea de
Dumnezeu. Omul poartd demnitatea de a fi creat
in dsemdnareacu Dumnezeu si,,dupi chip,,. El e o
fiintd spirituald, orientatd in chip natural si existential
spreDumnezeu.Prin urmare 9i iubirea esteorientatd
natural 9i existential spre Dumnezeu. Iubind pe
Dumnezeu, iubesti liber si firesc toate cele create
9i
de El si pe oameni,,,pe aproapele',,pe soyulsau pe
sotia ta. Cine nu-si iubesteaproapeleestecdlcdto,de
poruncd 9i nu-L iubegtecu adevdratpe Dumnezeu.
Referitor la dragosteacu care suntem datori
fald de aproapele,Pdrintele Dumitru Stdniloaespune
asa:,,4-i ardta cuiva direct iubirea ta e o bucurie
L17

pentru acela.Dar a-i comunica si participareaaltuia

ia iubirea sa e o bucurie 9i mai mare pentru acela"r3e.
Dragosteacdtreaproapeleesteagadaro comunicarea
iubirii pe careo ardfi cuiva, prin darul de la Dumnezeu.
Dragosteanu esteo chestiunecareprivegte exclusiv
doud persoane, este intercomunicare a darului 9i
harului lui Dumnezeu careinsufld dragostea.Iubirea
intreagd este atunci cAnd nu numai persoanele se
ddruiesc 9i se acceptdreciproc,ci 9i atunci cAnd se
suslin 9i se afirmd reciproc si personal, se pun in
valoareprin ddruire si Primire.
Iisus Hristos a adus intre oameni, a adus
din Cer pe pdmAnt, nu numai ideea de iubire a
aproapelui nostru; Domnul nostru a venit cu pilda
dumnezeiascda unei vieli de iubire, bundtate, iertare
9i curdfie sufleteascS,la care fiecare om trebuie sa
ndzuiascd,spre desdvdrgireasa. Putem sd Punem
un semn de egalitate intre iubire si aiald, mai ales
gAndind la faptul ci Iisus Hristos S-a jertfit pe
SfAntaCruce din marea Sa iubire de oameni. fi prin
aceastddovadd de dragoste,El ne-a adus la Viald. In
mareaSadragostepentru om, Iisus Hristos ni-L face
accesibilpe Dumnezeu, descoperindu-neinsugiri ale
fiinlei divine.Iisus Hristos estetaina carecircumscrie
toate veacurile, dar gi ,,Cel care a dezvdluit, dacd
e ingdduit sd spunem aga, insugi adAncul cel mai
dinlduntru al bundtdlii pdrintegti 9i a ardtat in Sine
sfArgitul pentru care au primit fdpturile inceputul
existenjei"l4. Agadar modelul iubirii de Dumnezeu
gi de aproapele este Iisus Hristos, cdci Domnul
nostru iubind cu iubirea ceadeplind,,Qi-aluatmoarte
pe Cruce de bundvoie pentru toti oameni.
Stdniloae este un
Pdrintele Dumitru

veritabil teologal iubirii, aga cum a fost 9i Sfdntul

Maxim Mdrturisitorul. Spre deosebire de teologia
maximiand, la Pdrintele Stdniloaegdsim si rin lirism
aparte, un demers auctorial intru totul original, din
care intelegem ci dragostea trebuie mai degrabd
trditd decAt gdnditd. Iubirea fald, de Dumnezeu
9i aproapele este la Pdrintele Stdniloae bucurie
extaticd,rod al convorbirii cu DumnezelJ,incursiune
in transcendent: ,,Dacd. ne cuprinde cAteodatd o
asemeneabucurie faldde semenfdrd sd ne fi pregdtit
printr-o iubire specialdfald de el, aceastase datoreste
faptului cd sufletul nostru s-a pregdtit in general
prin iubire, prin rugdciunea ca drum iubitor spre
Dumnezeu 9i prin consecintace a urmat de aici, de
a iubi orice om. Da1, in orice caz, clipa de bucurie
extatici trditd de un om, neurmAnd unei pregdtiri
speciale de ldrgire a inimii prin pdrdsirea tuturor
imaginilot conceptelor si intereselor limitate, nu
poate dura decdt cu mult mai putin decdt betialal
dragosteide DumnezetJ"rQ.
PdrinteleArsenie Boca leagd iubirea de actul
creafiei; din dragoste, Dumnezeu a creat lumea
vdzutd,si nevdzutd, iar aceastdiubire dumnezeiascd
,,strdbate" timpul, spajiul 9i toatd fdptura care 1l
cunoaste si recunoaste pe Dumnezeu ca Tatd 9i
Proniator. Legdfura dintre doi oameni, cdsdtoria
rezistd gi devine de nezdruncinat dacd se hrdneste
din aceastd dragoste inepuizabild; iubirea avAnd
puterea de a depdgi limitele spatiului cunoscut si
ale timpului concret. Pdrintele Arsenie mai scoate
in evidentd puterea purificatoare 9i unificatoare
a iubirii care vine odatd cu Hristos coborAnd in
mijlocul nostru, chiar si pentru iubirea a doi-trei

118

119

A ddrui, a te ddrui, line de sacrificiu si este

interesant de observat cd sacrificiu are rdddcina in
latinescul sacrum, ddruirea consemnAnd un act de
sfinlire a viejii omului. A dirui este asadar un semn
al sfinleniei spre caretrebuie sd tindd omul prin insdgi
natura lui. Sacrificiul pe care un om il face pentru

celdlalt reprezintd o actiune de intoarcere la esenfa

omului, o imitare a JertfeiMAntuitorului nostru.
Ddruirea este semn al neiubirii de sine,
este modul prin care, constienli fiind de darurile
nenumdrate si negrdite pe care le-am primit de la
Dumnezeu, impdrlim si celorlalti din inzestrdrile
noastre.Ddruirea esteun act ce line de milostivire si
pietate,iar sdracilorli se oferd posibilitateade a face
daruri sufletesti, care adeseori sunt mai apreciate.
Nu ddruim ca sd primim ceva inapoi, nici nu ne
rdscumpdrdm pdcatele dacd vom duce la Altarul
bisericilor toatd avereanoastrd.Ddruirea trebuie sd
vind din suflet, ca act natural, nu fortat si trebuie sd
incdlzeascdinima celui care primeste, pAnd acolo
incAtsdnu uite sdmultumeascdlui Dumnezeupentru
aceastdbinefacere.
in vechime, evreii au fost instruili sd-9i ducd
zeciuialala,,casavisteriei",careera templul, - centrul
lor religios - de fapt centrul vielii intregului neam.
Israeluleraun popor teocratsizeciuiala
o considerauca
pe o poruncd.Observdmcd,dacdin Vechiul Testament
se.poatevorbi de o obligativitate in a da din avutul tdu,
din rodul pimAntului tdu, in Noul Testamentlucrurile
se schimbd considerabil. Darurile trebuie fdcute in
ascuns/potrivit invdfdturilor pe care le dd Domnul,
ele poarti amprenta sufletului celui careddruieste,iar
motivul pentru carefaci daruri seschimbd,acestafiind
legat de dragoste,nu de poruncd.Viala spirituald,asa
cum ne-a fost noud predatd de Iisus Hristos,,nu e o
viald de legi 9i dispozifii, ci o viald de impdrtdgire,
de iubire, de dragoste, de amestec si contopire cu
Dumnezeu"l6. Cu frumusetea suflefului nu te lauzi
pe ulige lipilnd, ci in taind intru Domnul lucrAnd.

L20

L2T

oameni care il cheamd:,,Llnireaputerilor sufletului

pe pdmdntul inimii, insemneazdiubirea, cdci numai
ea uneste cele invrdjbite. Iar iubirea cerAndceva de
la Dumnezeu,Tatdlrdspundecelor doi sau trei de pe
pdmAnt, ddruindu-le iubirea Sa din ceruri, care este
Fiul Sdu,9i a9ane afldm avAndpe Dumnezeu, catele
esteiubire, in mijlocul nostru"1a3.
Ddruirea
Pirintele Dumitru Stiniloae:
,,Omul nu se extinde doar luAnd, ci si d6nd.
Cu cdt dd mai mult, cu atAt se deschide mai mult
pentru a primi, si cu atdt i sedeschid mai mult ceilalti,
pentru a-i da din parteaIo{'7e.
Pirintele Arsenie Boca:
,,Cruceade intdrire (jertfd),prin carene ddruim
aproapelui, prin care trdim 9i chiar murim pentru
aproapele.Aceastae cruceacregtinului.Numai cine
iubegtepe aproapeleeste cregtin adevdrat (Ioan 1,3,
351"t+s.
Refleclii:

lntr-un frumos cuvAntcareline de antropologia

crestind,V. Lossky explicd:,,Numai lepddAndu-sede
propriul sdu confinut, numai ddruindu-l in chip liber,
numai incetAnd sd existe pentru sine se exprimi din
plin persoana in aceeasifire a tuturor. LepddAnduse de binele sdu individual, ea sporestela nesfArgit
si se imbogdlegtecu tot ce aparfine tuturor. Persoana
devine icoanadesdvdrgitda luiDumrlezerl, dobAndind
asemdnareacareestedesdvArsireafirii comunetuturor
Omul este chip al lui Dumnezeu, iar
oamenilor//147.
Dumnezeu S-a ddruit mai intAi oameniloq,inlelegem
astfel gi in ce mdsurdtrebuie sd ddruim, sd ne ddruim.
CAnd omul tine ce are numai pentru el, atunci
se face neascultdtoq,mAndru, lacom, luciferic. Pe
c6nd ddruirea inseamnd extinderea de care vorbegte
Pr. Dumitru Stdniloae, o extindere spre a inlelege
lumea si scopul ei, spre a inlelege rosful comuniunii
cu Dumnezeu si cu semenii. De fapt, comunitatea se
intdregte prin darurile pe care oamenii 9i le fac unii
altora. Fie cd sunt materiale sau spirituale, darurile
intdresc comunitatea 9i vorbesc despre frumusejea
unei comunitdli. Comunitateaseindreaptd nu numai
spre o viald spirituald cregtindideald, ci spre o ,,viaj6.
a Duhului"1a8.
PdrinteleArsenie Bocavede darul ca jertf5, ca
pe o crucede purtat de cdtrefiecarecregtin.Cel Care a
aprins in noi mai intAi dorinja de ddruire 9i jertfd este
MAntuitorul Iisus Hristos. Primirea ]ertfei pe Cruce,
ca expresiea dragosteidesdvArgitea lui Iisus fafi de
Dumnezeu - Tatdl si oameni, esteun act de ascultare
9i de ddruire supremd. MAntuitorul S-a dat pe Sine
morfii, ca sd ne ddruiascdnoud viald 9i de aici trebuie
sd inlelegem puterea sfintitoare a darului care este
L22

fdcut duph cuvAntul lui Dumnezes. Dacd darul nu

esteimbinat cu iubirea de aproapele,el devine un act
mecanic,unul care aratd cd cel ce ddruieste riu crede
intr-un Dumnezeu viu si iubitof, ci mai degrabd in
Dumnezeu ca idee, ca notiune abstractd.Iubirea este
cea care insufld pe cei care ddruiesc, dupd cum este
si motor al credinlei. Interesanteste ci si la Pdrintele
StdniloaeintAlnimideeade uucein cdsnicie:,,Nasterea
9i cregtereade prunci, slujirea Bisericii si a societdtii,
ca infrAnare a egoismului in doi, inseamnd o cruce.
De aceease cAntdla Sluiba Cununiei un imn inchinat
mucenicilorlae.
Desprepldceresifericire
Pirintele Dumitru Stiniloae:
,,Numai persou:lapoate iradia viata si deci
poate da altuia fericirea.Numai persoanapoate primi
altd persoandca viajd inepuizabild si neconfundatdcu
sine. Nu din lucruri 9i din valori spirituale abstracte
trdite in izolare se hrdnesteviata plenard sau fericirea
omului, ci din alti persoand.Dar numai intr-o supremd
Persoandpoate iradia toatd viatasau fericirea fiinjelor
umane, care au fost createca persoanepentru a putea
fi in continuare cu Dumnezeu cel personal gi intre
ele"150.

Pirintele Arsenie Boca:

,,Cdsdtoria-i pentru mAntuire si prunci, nu
pentru pldceri si desfrAnare"rsl.

Reflecfii:
Comuniunea este izvor de viafd, iar fericirea
cregtinului - mai ales in viala de familie - este o
experienld care nu line de autonomie, ci tine de
comuniunea plini de iubire cu Dumnezeu si cu
semenii. Pldcereacrestinului este sd facd voia lui
Dumnezeu, misiune care devine 9i mai grea cAnd
se intAlnesc doi oameni, doud persoane, doud
eu-ri inzestrate fiecare cu voinld libera raliune,
personalitate9i liber arbitru. Cregtinismulesterealist,
ne spune Pdrintele D. Stdniloae:,,Nu se avdntd in
promisiuni de fericire neumbritd de greutdfi, cdci
via\ae imbinatd din amAndoudlaturile. Dar fericirea
are totugi cAgtigulfinal. Cine agteaptdnumai fericire
de la cdsdtorie,numai pldceri, nu o va suporta lung
timP"rsz.
Bundstare 9i fericire, binecuvdntare de la
Dumnezeu gi prunci ascultdtori nu poli avea fdrd
luptd. Ne spune P. Evdokimov cd ,,vdzut de sus, un
sfAntestelesut in intregime din lumind, dar vdzut de
jos el nu inceteazl,vreodatd si lupte/1s3.Pe de altd
parte, Al Schemamannafirmd despre fericirea celor
care petrec cu Dumnezeu incd din aceastd vrall'
acestea:,,Nuestevorba despreo fericire superficiald
si zgomotoasd,ce vine si trece de doudzeci de ori
intr-o zi si careeste aga de fragild 9i trecitoare; este
o fericire adAncdcare nu vine dintr-o pricind unicd
si personald,ci din aceeacd sufletul nostru - citAnd
cuvintelelui Dostoievski- a atins,,altdlume". Si ceea
ce acestaa atins este pldsmuit din lumind, pace si
bucurie, dintr-o incredinjareinexprimabildly".
Fericire,din latinesculfelicitaseste un cuvAnt

caredesemneazlmai mult o stare,insd din punct de

vedereteologic,fericireaestemai mult decdto stare,
eareprezintd viata insdgi.ii numim Preaferieiti,pe mai
marii Bisericii fiindcd ei pregustd fericirea perpetud
de care se bucurd sfinlii din Biserica triumfdtoare.
Fericirea e viata insdsi, nu o sumd a pldcerilor.
Oamenii tind sd alerge dupd un tip de fericire, care
este dat de pldceri, de odihna de confort, de bani
sau implinirea unor instincte. Gisim aici o ,,fericire"
efemeri; fericireasedizolvd,seconsumdinimplinirea
unei simple si banale pliceri. Sd primim Fericirile
aga cum ni le-a predat MAntuitorul in Predicade pe
Munte. Aceastareprezinti singura cale de la efemer
la fericireastatornicd.Spreaceastdfericire trebuie sd
seindrepte omul incd din primele zlle aLevielii lui. O
viald inchinatdDomnului esteo viati fericitd,o viatd
inchinatd omului (lumii) esteo viali neimplinitd.
Realizareaplenard a omului nu segdsegtenici
in lucruri gi nici in valori spirituale, dacd nu existd
comuniune cu o persoand cdtre care sd indrepli
iubirea ta, cdtre care sd iradiezi viafd. in familie,
fericireata trebuie sd devind un,,al nostru", reiesind
clar cd un membru al familiei nu poate fi ferici! daci
celdlaltestenefericit.Esteceeace infelegemstudiind
cuvintelePdrinteluiD. Stdniloae,carene atrageatentia
cd in acest,,al nostru" trebuie sd il avem in primul
rAnd pe Dumnezeu personal ca sursd a fericirii, ca
liant intre fericireamea 9i a ta. in comuniune,deci 9i
in cdsdtorie,fiecare,,isi dd seamacd fericirea sa nu
depinde numai de el. De aceea,trebuie sd existe o
realitatepersonal5capabild de atAtaiubire, de atAta
ddruire, incdt sd dea fericirea deplind si vesnicd
tuturor. Fdrd Dumnezeu cel personal, omul nu poate
r25

gdsi fericireadeplind dupd careinseteazd"Tss.

Din scrierilePdrinteluiArsenieBocaintelegem
cd pldcerea in niciurl caz nu este un drum spre
fericire. Cdsdtoriaeste vdzutd ca o cruce, dar nu ca
un jug. Cruceapoate fi 9i luminoasd,si semn al unei
vieli implinite; suferinta, nepdtimirea, colaborarea
cu Dumnezeu fiind elemente care imping omul
spre fericirea mult doritd, adici spre mAntuire.
Aceastatrebuie sd fie fericireacrestinului:sd trdiascd
cu celdlalt in armonie 9i iubire, ascultAnd glasul
Evangheliei,totodatd pregdtind, asacum se cuvine,
cu fricd gi cu cutremut, dar gi cu nddejde9i dragoste,
clipa intAlnirii cu Hristos in Lumina ceaneinseratd.

in sensul ingdduirii care a dat-o Moise, cu carte de

despdrjire.Dar Iisus,careerala zidireaomului, le-aspus
rostul de la inceputulzidirii, in carenu mergedespdrfire,
fiindcd amAndoi alcdtuiesc o singuri fdpturd. Iisus
reintdregtecisdtoria la rostul ei de la inceputul zidirii.
Iisus nu putea pogori raf,unile crealiei din motiaelelui
Moise. De aceeaIisus a ridicat cdsdtoriala rangul de
Taind.Deci cdsdtoriadacdar fi trditd de soli la valoarea
9i cuviinla ei de Taind,ar dasi roadevrednicede Tainele
lui Dumnezes. Dumnezeua ridicat omul la cinsteade
colaborator
al Sduin lume (I Corinteni 3,9; ll Corinteni
6,L,4).Cdsdtoriasusfinutdla rangul la carea instituit-o
in progresiegeometricd
Dumnezeuar trebui sd,realizeze
posibilitateaacesteicolabordri"lsT.

Cdsdtoria est e indisolubil d

Reflecfii:
Pirintele Dumitru Stiniloae:

,,Chiar 9i dupd Legea Vedriului Testament

cdsdtoriae de nedezlegat.$tiind aceastafariseii s-au
apropiat de Iisus, ispitindu-L: Secuaineoareca bdrbatul
sd-silasefemeia? Iisus ii provoacdla Lege. Ei rdspund

Cdsdtoria este indisolubild nu pentru cd

reprezintd un contract social, ci pentru cd cei doi
- sojul
9i sojia s-au fdgdduit unul altuia in fala
Domnului. Legdtura dintre so! gi sotie, fdgdduinja,
estefdcutd dupd aseminarealegdturii dintre Hristos
si Bisericd.O fdgiduintd incilcatd estepdcatimpotriva
CuvAntului - Hristos, impotriva lui Dumnezeu care
a instituit aceastdTaind incd din Rai. Iisus Hristos
este Cel care a ridicat Cisdtoria la rangul de Taind,
odatd cu nunta din Cana, dar gi Cel care aduce harul
divin peste cei ce pdsescin fala Altarului. Harul
acestaeste harul divin lucrdto4,care ii ajutd pe cei
doi sd convietuiascdin pace,sd fie mereu uniji prin
moral.
dragostegi si se desdvArseascd
Pr. Prof. Dr. Ioan Zdgrean atrage atenfia in
legdturd cu Cdsdtoria:,,Tocmaifiindcd prin aceastd

L26

L27

,,Pentru a fi o unire desiv6rgit4 cdsitoria

De aceeaeatrebuiesdfie
comportdo iubire desdv6rgitd.
indisolubild.Astfel cdsdtoriaaveadela inceputatributele
unitdlii 9i indisolubitdjii. Bdrbatulavea,in mod deplin,
in unirea desdvArgitdcu o femeie, tot ce-l completa
esenflal;9i femeiala fel. Unirea deplind intre un bdrbat
si o femeie,corespunzAndunei iubiri desdvArsite,este
netrecdtoare"Ts6.
Plrintele Arsenie Boca:

Taind cei doi soti trebuie si constituie o unitate

in doi, legdtura lor fiind indisolubild, cei ce voiesc
sd se cdsdtoreascdtrebuie sd se gdndeascd foarte
serios la importanja actului spre care se indreaptd,
de aceeaei trebuie sa aibd toatd grija la alegerea
tovardsului de viafd, hotdrAndu-sela aceastanumai
dupd cunoastereacalitililor spirituale 9i morale ale
acestuia9i dupd o maturi chibzuinfd.Viitorii sofi nu
trebuie sd se amdgeascd,lisAndu-se atragi unul spre
celalalt numai de porniri senzuale,ori de interese
momentane carear putea fi satisfdcuteprin cdsdtorie,
cea
ci sd caute unul la celalaltftumuseteasufleteascd
care constd in insugiri sufletegti 9i calitdli
netrecdtoare
morale alese, cdci numai pe asemeneatemelii o
cdsnicieva fi durabile/'.158
RidicAndNunta la demnitateade Taind,Iisus
Hristos i-a da un caracter unic, sacru 9i etem, de
aceeacdsdtoriaesteindisolubild. Legdmdntul iubirii
dintre cei doi nu are valoare temporari, fdgdduinla
inseamnd un drum impreund spre sfinfire, care ii
recomanddpe cei doi ca cetdfeniai Cerului, camembri
ai impdrnjiei de Sus.Cdsdtoriamai estede nedezlegat
9i pentru cd cei doi se unesc nu numai intre ei, ci 9i
cu Hristos prin Euharistie.Dacd cineva rupe aceastd
alianld, pdcdtuiegteprin lipsa de fidelitate nu numai
fa!5 de sollsolie, ci 9i fald de Dumnezeu.IisusHristos
a interzis divorful (Luca 16,18),deoareceimpinge la
adulter, iar SfAntul Apostolul Pavel vorbegtedespre
cinstea cdsdtoriei,despre cinstea acesteiSfinte Taine
(Evrei 73, 4). Si mai relinem cd: ,,Divorful este in
contradictie cu indisolubitatea cisitoriei. Bisericanu
permite recisdtorirea.Totusi, ea a admis divorlul ca o
concesie.Tot prin iconomie, Bisericapoate sd accepte,

prin pocdinle gi mdrturisirea pdcatelor, a doua 9i a

treia cdsdtorie,dar niciodatd a patra. Recisdtorireaare
totdeaunaun caracterpenitenfial (dupn Sfaid Vasile
cel Mare, canonul 5, cei recdsdtoriti nu sunt exclusi
de la Cuminecaturd,dar trebuie sd se ablina in semn
de pocdin!5,doi ani). Bisericarecomandi vdduvelor
sd rdmAni necdsdtorite,cdci moartea nu rupe unirea
dintre soti//lse.
in legiturd cu indisolubitatea cdsdtoriei,
remarcdm faptul cd Pdrintele Dumitru Stdniloae
ageazd,
dogmatic episodul biblic in care MAntuitorul
estechestionatpe seatnapricinii pentru careo femeie
ar putea fi pdrdsitd:,,Iisus considerdca adulter pe cel
ce-9ilasdfemeiasa9i ia pe alta saupe cel ceo ia pe cea
pdrdsiti, deoarecesocotegteci legdtura cdsdtorieinu
s-a desfiinfat intre cel ce 9i-a ldsat sofia sa,prin faptul
ci a pirdsit-o. Aceastao spune Hristos 9i direct si mai
inainte, rdspunzAnd la intrebarea dacd este permis
cuiva si-si lase femeia sa, pentru orice pricinS, in
afaraaduiterului. ln acestrespuns,El afirmd unitatea
celor cdsitorifi, bazat pe faptul cd Dumnezeu a ficut
p.eom ca bdrbat si ca femeie 9i deci cel ce se unegte
cu o femeie se completeazd in mod total cu ea inc6t
alcdtuiesco unitate"15o.
PdrinteleArsenie Bocavine cu o exegezd,lafel
de reugitd a acestuiepisod biblic, in care MAntuitorul
este chestionat de farisei, addugdnd faptul cd
SfAnta Taind a Cununiei ne ridicd pdnd la rangul
de ,,colaboratori in lume" ai lui Dumnezeu. Aici se
reitereazd,ideea ci Dumnezeu este Cel care intdregte
alianla 9i figdduinta dintre so!i. El este ddruitorul
Binelui, el revarsd peste cuplul abia format darul de
a avea copii, binecuvAntdnd nastereade fii si fiice.
L29

Dumnezeu este Cel care se milostivegte asupra caset

carese umple de copii frumogi 9i de cele care sunt de
trebuinfd. tot El, Care di hrand tuturor pdsdrilor 9i
hrdnegte,
facefloarea si rdsari in mijlocul stAncilor151,
cregte9i pdzegtedeopotrivd pe toli membri familiei'
Dumnezeu are un rol major in bunul mers al oricdrei
cdsnicii 9i de aici putem inlelege mai bine de ce
cdsdtoriaesteindisolubild.

Copilul este o minune palpabild, este fructul

de aur al iubirii dintre soii, este oglinda vie in
care omul igi vede frumuselea lui creatoare, este

trimisul lui Dumnezeu pe pimAnt, pentru a aduce

binecuvAntare familiei din care face parte. Pe bund
dreptate,Pdrintele Stiniloae vorbestede un egoism al
iubirii h doi afunci cAnd cei carese cdsdtorescrefuzd,
zdmislirea de copii. Este de fapt refuzul de a trdi
dupd modelul iubirii dintre Dumnezeu - Tatdl, Iisus
- Fiul Duhul SfAnt - MAngAietorul. Dragostea din
9i
sdnul familiei imitd cu adevdrat modelul dragostei
din sdnul Sfintei Treimi abia cdnd apare copilul;
aparifia lui fiind mai mult decdt binecuvAntare,
fiind implinire a viejii de familie gi conlucrare cu
Dumnezeu. De multe ori uitim cd cei mici nu sunt
doar copiii familiei, ci sunt gi copiii lui Dumnezeu.
Copiii aduc soarele acolo unde e no{, ploaia acolo
unde e secetd, zAmbet acolo unde apare necaz,
bogdfieacolo unde sunt lipsuri.
Paul Evdokimov limureste in cuvinte
memorabile ce inseamnd a avea un copil, ce
firseamni maternitatea: ,,Maternitatea este o formd
particulard a chenozei feminine. Mama se ddruiegte
copilului sdu, moare parlial pentru el, urm6nd iubirii
lui Dumnezeu care se smereste9i pogoard, repetdnd
intr-un fel cuvAntul SfAntului Ioan Botezdtorul: Acela
trebuiesd ueascdiar eu sd md micsorezle.Sacrificiul
mamei indurd sabia de care vorbeste Simeon. ln
aceastdjertfire, fiecare mamd se apleacd asupra lui
Hristos rdstignit"l6s.
In mai multe graiuri ale pdmAntului, copil este
sinonim cufiu, fiicd si aici putem sd facem o legdturi
intre copiii nostri gi Copilul Iisus, FiuI lui Dumnezeu.
Acesta,CopilulIisus, FiuI lui Dumnezeusi-a ardtat de
mic dragostea pentru Dumnezeu si oameni, trdind
sub acoperigulSfintei Familii 9i indicAndu-nein mod

130

131

Copiii
Plrintele Dumitru Stiniloae:
,,Copiii sporesc in mod esenfial comuniunea
dintre soli, prin responsabilitateacomund, in care ei
se .rnesc, deci addncescesenla cdsdtoriei, care fdri
copii se sdrdcestede substanla spirituald interioard'
Solii devin in acest caz, de cele mai multe ori, o
unitate egoistdin doi'152.
Plrintele Arsenie Boca:
,,Nunta estemai mult decAtaceasta,estechip
al unirii sufletului cu Dumnezeu. De aceea,numai
cdnd cei doi soli sunt unili cu sufletul in Dumnezeu,
ddinuieste9i unirea ceatrupeascd9i aduceroade
dupd Dumnezeu: copii curali 9i trigdtori spre E1"163'
Reflecfii:

clar cum se trdiegte dupd Legea lui Dumnezeu 9i

ascultAndde glasul Lui. Dumnezeuapus bazeleunei
prime familii, iar Iisus Hristos a ridicat Cdsdtoria
la rangul de Taini, astfel funclia familiei s-a extins,
aceastdceluld a societdtiia cipdtat o misiune nobild.
Cdsdtoria a devenit astfel o sfAntd insolire intru
purtarea crucii pe drumul cdtre lumina de pe Tabor.
Odatd ce funcfiile familiei au fost extinse
de insugi Dumnezeu, nu mai punem accenful in
mod deosebit pe perpetuarea speciei, pe nasterea
de prunci (cdci acestrol ar fi putut veni de la sine,
din constitutia omului), ci pe menlinerea in cadrul
familiei a unei atmosfere de credinld, inlelegere si
cdldurd, care sd ne apropie de frumuselea relaliei
dintre Adam si Eva,de dinainte de cddere.AscultAnd
de Dumnezeu, familiile au tot ce le trebuie pentru a
asigura9i perpetuarea,dar mai alespentru a menline
o atmosferdde cdldurd 9i de stabilitate emolionald
necesardpentru desivArsireatufuror membrilor ei.
Armonia aceasta,ruptd din armonia divind, este
necesardpentru a da stabilitatenu numai familiei, ci
intregii societdti.
Pdrintele Dumitru Stdniloae vede in copii,
fructe ale iubirii dintre soli 9i sojie, continuatori ai
iubirii deDumnezeusi semeni;vorbim de o iubire care
nu trebuie sd moard niciodatd.Copiii intdresccasele
si pun substanld spirituald acolo unde ea lipseste,
ne spune ilustrul teolog. Este o realitate cd cei mici,
copiii, ne apropie de Dumnezeu chiar 9i atunci cAnd
nu vrem noi. Fiindcd in ei vezi frumuseleanealteratd
a chipului lui Dumnezelr,copiii mdrturisescpe Tatdl
lor cerescprin sinceritate,curdtie si nerdutate,prin
iubire necondigionatd.

prin voia oarbd a instinctelo4,ca sd vind cu perdeaua

r32

133

unic in literatura religioasd din toate timpurile.

Vom infelege, citind cele scrisede pdrintele pe tema
ereditdgii,de ce actualmente in familii sunt din ce in
ce mai mulfi copii sufefinzi. pdrintele indicd faptul
cd cel mic, copilul este ,,o persoandin care trdiesc
mai multe generafii si un numdr mare de insi//l5d.
Citind cu atenlie toate acestea,vom intelege exact
de ce Biserica, observAnd degeneririle ce-trebuie

vorbea cu infeleptii Templului si intru ale Salevenea

sd le plineascdsi in zona aceastainferioard a lumii

groasAa pdcatului pe ochii mintii, ci ochii Lui aveau

167
nealteratd strdvedereaabsolutd a lurrr7l" O familie sdndtoasd
Pirintele Dumitru Stiniloae:
,,O familie sdndtoasd e celula sdndtoasd a
edificiului Bisericii si a societdiiT"rca.
Pirintele Arsenie Boca:
,,De multe ori haosul il anunld prima celuld a
mediului: familia necregtind"l5e.
Reflecfii:
Familia estevdzutd 9i recunoscutd ca celuld vie
a societdjii, chiar si de oamenii necredinciogi. O celuld
nesdndtoasd din organismul unui om poate afecta
intregul organism;la fel, o familie nesdndtoasdpoate

organism viu,
9i functionarea ideald a acestui
reprezentat de familie.
Se pare cd nicdieri nu putem gdsi constituitd
o societate mai puternicd decAt in grupurile primare
ale evreilor; familia se aduna sub bayit, termen care
desemna cuvAntul casd sau beta ab, termen care
desemneazd,familia extinsd, care std sub puterea
L34

tatdlui. Familia este ,,centrul vietii" membrilor lo4,

nucleul a ceea ce constituie in societatea israelitd
subtribul. Organizarea tribald a vietii de familie la
evrei a permis ca legdmAntul dintre Dumnezeu si
poporul Sdu sd fie 9i un legdmdnt al Sdu cu fiecare
familie in parte. ln vechile familii ale lui Israel se
punea accentul pe conducereaafacerilor familiei, pe
sprijinul pdrintilor la bdtrAnele si pe transmiterea
numelui
familiei sau subtribului. Conducerea
familiilor era datd in vechime persoanei de sex
masculin cu vArsta cea mai inaintatd. Remarcdm
insd cd soliile aveau un rol important in familie, o
putere mai mare decAt cea cu care de obicei sunt
creditate.A9a se face ci din Vechiul Testamentafldm
despre femei care au avut puterea prin credinfa lor
sd schimbe soarta unui intreg popot precum Sara,
Debora sau Suzana.
Funcfiile familiei extinse au fost incd din
vechime acelea de a asigura perpetuarea ei, prin
nastereade prunci, dar si de a mentine o atmosferd
de cdldurd 9i stabilitate emotionald pentru cresterea
copiilor. In consecinfd,in legislalia rnozaicdexistd o
seriede dispozijii menite sd asigureaceastdarmonie
9i sdelimine rivalitdtile carear pune in pericol familia
si ar putea duce la destrdmareaei. Un exemplu in
acestsens poate fi vdzut in porunca: ,,Cinstegtepe
tatdl tdu si pe mamata, ca sd-ti fie bine si sd trdiesti
ani multi pe pimAntul pe care Domnul Dumnezeul
tdu !i-l va da tie" (Iesire 20,L2),dar 9i in pedeapsa
cu moartea prescrisdpentru oricine nu ascultd de
pdrinlii sii sau ii vatdmd (Iesire2L,'1,5,
Deuteronom
21,18-2t).
in Noul Testament,termenii care desemneazd
135

familia sunt patria, reprezentAndun grup similar cu

subtribul, pe care il intAlnim la israeli;i si oikos,cate
Ne aducem
desemneazdtermenul de casd,gospoddrie.
Ierusalim
din
ai
Bisericii
membri
aminte cd primii
se intAlneau in case particulare. Putem lega astfel
termenul defamilieextinsd,de caselede rugdciunein
care se pr acticafringerea pfrinii.
Se remarcdm faptul cd Noul Testament
absoarbe invildtura despre familie a Vechiului
Testament,dar scrierile (referirile) despre familie ca
unitate sociologicd sunt mai rare, asta si pentru cd
structura social5nu mai este a unui singur PoPor.
Noul Testament nu neagi valoarea legdturilor
puternice inteme, dintr-o familie de evrei tradigionald
(Luca 1,17),insi Domnul Iisus permite ca astfel de
legdturi sd poatd sd fie rupte atunci cAnd cineva
doregtesd-Lurmeze (Matei 10,35-36).Mai remarcim
cd Noul TestamentPune accentpe legdturile strAnse
dintre so! 9i solie, prin urmare, Pe unitatea familiei,
o unitate care are in centru iubirea, nu neapdrat
dispoziJiasau porunca.
Unele femei din societatea cregtind primard
(Priscila, Lidia) sunt puse inaintea solilor datoritd
faptelor lot, dar asta nu inseamnd cd au fost puse
de Apostolii Domnului sd inlocuiascd soiii, pe capii
familiei. fi ca sd injelegem incd o datd care este
rolul capului familiei, mergem tot spre cuvdntul
Evangheliei. Soful trebuie sdfie iubitor, iar iubirea lui
trebuie sd fie jertfelnicd(Efeseni5,25, Coloseni3,19)Solul trebuie sd fie preocupat de ingrijirea sofiei 9i
copiilor (Efeseni6,4,Coloseni3,27).Cel mai importat
lucru in legiturd cu familia, agacum este vdzutd in
Noul Testamenteste acela cd se accentueazdnatura

familiald a lmpdrdliei lui Dumnezeu. De aici poate

furfelegemmai bine termenul de,,biserici familiald"
folosit de teologul ortodox Paul Evdokimov in
scrierilesale.
Paul Evdokimov, pornind de la acestconcept,
de bisericdfamiliald, afirmd cd Biserica este pentru
fiecare cregtin familia extinsd. Teologul rus spune:
,,Iubindu-se unul pe celdlalt, sojii il iubesc pe
Dumnezeu. Fiecare moment al vielii lor izbucneste
intr-o doxologie impdriteascd, slujirea lor in cAntare
liturgicd neincetatd.SfAntul Ioan Gurd de Aur aduce
aceastd minunatd concluzie: Cdsdtoriaeste icoand
tainicda Bisericii"17r.
Teologia Pdrintelui Stdniloaepe tema familiei
este in ton cu cea noutestamentard9i cu cea a lui P.
Evdokimov, in sensul in care ilustrul teolog leagd
familia crestind de impdrdlia lui Dumnezeu. Chiar
slujba de unire a unui bdrbat si a unei femei in SfAnta
Taind a Cununiei cuprinde aceastdpromisiune cd cei
doi vor deveni dupd sdvdrsireatainei, noi membri ai
impirdfiei lui Dumnezeu. Pdrintele Stdniloaespune
astfel: ,,Sunt aceleasiimne care se cAntdsi la Botez gi
Ia Hirotonie pentru aceleagimotive: pentru nasterea
de noi -"rr,bri ai impdrd, ei lui Dumnezeu, pentru
cresterealor viitoare, care nu e lipsitd de eforfurile
infr6ndrii, ale ribdbrii 9i ale stridaniilor"lT2.
Pdrintele Arsenie Boca vede familia ca
celuli nu numai a societdtii, ci a mediului intreg.
Dezechilibrul acesteicelule poate aduce dezechilibrul
intregului mediu si de aici se instaleazd haosul,
adicd stdpAnirea celui rdu. Scopul cdsdtoriei este,
dupd cum explicd Pdrintele in repetate rAnduri,
prosldvirea lui Dumnezeu. Pdrintele Arsenie Boca

dd sfaturi membrilor familie legate de despitimirq,

care amintesc de irdemnurilor sfinplor din,,secolul
de aur al crestindtdtii". PdrinteleArsenie Bocascriefir
duh patristic, dar firdemnurile sale evanghelicesunt
valabile pentru vremurile noastre.
Potrivit inviliturilor Preacuviosului Pdrinte,
dacd bdrbatul este capul familiei, atunci el estecapul
careestepus spre conducereairfeleaptd a familiei. El
trebuiesdfie asemenilui Hristos,,,bdrbatuldesivArsit".
fi bdrbatul 9i femeia sunt creali de Dumnezeu dupd
chipul si asemdnarealui Dumnezeu.Unirea dintre cei
doi este unabazatd pe iubire reciprocd, ei fiind egal
indreptdlifi la mdntuire ca ,,impreund mogtenitori
ai harului viefii" (I Petru 3,7). Plecdnd de la aceastd
demnitate 9i egalitate, Pdrintele Arsenie Boca ne
spune: ,,In definitiv aceasta9i estefinalitatea omului:
cresterea sa tn dimensiunile spirituale conferite
de jertfa injeleasd - deci acceptatd- ale bdrbatului
desivdrgit Iisus Hristos. Deci desdvdrsirea este
finalitatea noastrd - cu.porunci - dacd este cine si
priceapd si sd se angajeze"r73.
Agadar iubirea care ii face pe doi oameni sd
trdiascd impreund, care ii indeamnd pe cei doi sd se
cdsdtoreascd,se fircununeazd cu iubirea agapi,astfel
,,f.ar'jlia care se creeazd,nu este o realitate simplu
biologicd, o institufie sociald, o unire existenflald
psihologicd sau eroticd ci, infinit mai mult, o celuld a
Bisericii, adicd mddulare cu adevdrat gi realmentevii
9i sfinte ale Preasf6ntuluiTrup al lui Hristos"l7a.

138

ry.VERSURIINCHINATE
PARINTELUI
ARSENIEBOCA

Rugi citre Pirintele Arsenie Boca

Omagiu Pirintelui drag

Md lasd, Pdrinte, acuma/ sd pun

Genunchii mei reci lAngd-al tiu SfAntmormdnt!
Duc patimi in trup, ispite in gdnd;
Ingiduie-mi, Sfinte, durerea s-o spun!

Noi, cei ce l-am cunoscut,

$i Pdrinte drag l-am avut,
Simfim astdziadAncddurere,
Dar 9i mare mdngAiere.
Cdci noi gtim cd si acum,
Nu va inceta nici cum,
Viu sd fie-n amintiri,
Chipul sfintei lui iubiri.
fi cu toli ndddjduim,
Cu Pdrintele sd fim,
De vom implini curat
Sfaturile ce ne-a dat.
Iar acum la despdltire,
Cu smerenie9i iubire,
De la cel plecat inzare,
Cerembinecuv6ntare...
Cu nemdrginitd recunogtinfd,

Dd-mi lacrimi sd-mi plAng pdcatelegrele

Cdci tare-am mAhnit pe Tatdl Ceresc
Cu vorbe, cu fapte, cu patimi ce cresc
ln sufletu-mi trist 9i plin cu durere.
Md iartd, Pdrinte, cdci mult am gregit!
Mi-e inima greaca o stAnci de munte
$i cum pot eu, Sfinte, s-o fac si asculte
CuvAntul Iubirii de tine rostit?
Spdla-voi altarul credinlei din suflet
De patimi, de griji, de nevoi, de-ntristdri,
Sdpiard degrabd-ndoieli, intrebdri
$i-n loc sd agternrugdciuni ca-ntr-un cAntec.
O rugd fierbinte spre cer sd se-nalfe,
Pdrinte, Tu poart-o spre Tatdl Ceresc;
Cdci fdrd de-al tdu ajutor ingeresc
Mi-e teamd ca fumul jertfelnic se-ntoarce.

Teodosia- Zorica Lalcu,

impreund cu toli credinciogii,
copii ai Pdrintelui.
Bragov,
3-4.XII.1989

Md-ndrumd, Pdrinte, pe caleaceadreaptd!

Cdci viala mea-i scurtd 9i Tatdl va vrea
Ca-n ziua dreptdlii sd-i pot 9i eu da
Mdcar lacrima de pe-obraz ne-ntinatd.
(Lucian Popescu)
140

741

NOTE BIBLIOGRAFICE
1 PSDaniil Stoenescu,Episcoplocfiitor al romdnilor ortodocgi
din Episcopia Ortodoxd Romdnd a Daciei Felix din VArgef (Serbia)
a avut bundtatea ca, ln luna iulie 2012,sd primeascd nu departe de
locuinla sa din satul Heldgel la micd distanfd de Prislop, un grup de
pelerini ortodocgi, intr-o poiand minunatd de pe malul pdrdului care
strdbate localitatea 9i sd le dea un scurt cuvAnt de lnvdfdturd, prin
care sd evoce uriaga personalitate a Pdrintelui Arsenie Boca.Afldndumd in r6ndul celor o sutd de pelerini, cu incuviinlarea PS Daniil,
am inregistrat acest dialog, spre a folosi 9i acelora care nu au avut
privilegiul sdl intAlneascl sau sd-l cunoascdpe Prea Sfinfitul sau nu
au putut ajunge vreodhtd la Prislop, loc care mirturisegte de la sine
despre Pdrintele, supranumit ,,SfAntulArdealului". Se va observa ci
vorbele Prea Sfin$tului Daniil sunt dense,pline de substanjdsi vin de
la un inalt slujitor al Domnului, in a cdrui inimd arde cu flicdri aproape
vizibile dragostea pentru Hristos 9i pentru Pdrintele Arsenie Boca,
dragostea de mAntuire pentru tot neamul si pentru !ard, dragostea
pentru pdstrareacredinjei ortodoxe bimilenare si, nu in ultimul rAnd,
dragosteapentru noi toS credinciogii ortodocgi (n.ed.)
2 Vorbim desprevara anului 2012(n.ed.)
3 Pdrintele Pantelimon are 9i fii duhovnicegti care trtriesc in
strdindtate,in SUA in principal (n.ed.)
4 Vezi tot in aceastdcarte articolul,,Relafiaduhoaniceascd
dintre
PdrinteleDumitru Stdniloaesi PdrinteleArsenieBoca".
5 Se remarcd faptul cd, in aceastd scrisoare, Pdrintele
Pantelimon este numit ,,fratele Pantelimon", de unde s-ar putea
vorbi de o anumitd inadvertenld. Din declarafa Pdrintelui Pantelimon
Munteanu 9i din alte documente, reiese cd acesta a fost tuns fir
monahism la SAmbdtade Sus, pe 15 august 1953, in aceeagizi cu
Pdrintele Teofil PArAianu.Scrisoarea din 27 august 1953, publicatd
in istoricul Mdndstirii BrAncoveanu, atestd prezenla ,,fratelui
Pantelimon"; realitatea, insd, este ce acesta depdgise stadiul de
,,fraIe", fiind numit cdlugdr cu doar cdteva zile inainte. Referitor la
autenticitatea documentului, Pdrintele Pantelimon este cu sigurantd
cel la care se face referire in aceasti scrisoare - document, pentru
cd a confirmat intr-un interviu recent tot ce a insemnat procesul de
electrificarea Mdndstirii BrAncoveanuin anii '50, tot ce a insemnatacea
,,minune a ordinei", la care se face referire in scrisoare.Mai addugdm
cd numele de botez al Pdrintelui Pantelimon esteConstantin.Daci acea
personalitate,apropiat al Mitropolifului Nicolae Bilan, l-ar fi cunoscut
in calitate de frate, ar fi trebuit si pomeneascdde,,fratele Constantin".
Dar pentru cd Pdrintele Pantelimon primise cdlugdria cu doar cdteva
zile in urmd, cdpdtase9i numele_decdlugdrie,,Pantelimon".Sd mai
742

remarcdmci Pirintele Pantelimon nu vrea str-9ifacd un titlul de glorie

din faptul ci a contribuit decisiv la aducereailuminatului electric la
Mdnistirea Br6ncoveanu,mai alespentm cd,duptr ce a fost implicat in
acestproiect - minune a tehnicii in aceavreme, au incepu! citdm aici
pe Pirintele: ,,anumite invidii din partea unora din mediul eclezialsi
presiuni; apoi am fost luat la ochi de Securitate,carem-a urmdrit pAntr
in1989'(n.ed.).
5 Istoricul poate fi citit la adresa: hnp: / /n,ww.
manastireabrancorreanu.ro
1istoric.plrp
7 Interviu realizat cu Pdrintele Pantelimon Munteanu pe L4
august 2012,la MdndstireaTumu Prahova (n.ed.)
8 Este vorba de teofaniile care se leagtr de numele Maicii
Veronica de la Vladimiregti (vorbim de a9a numiful ,,Fenomenul
Vladimiregti") 9i de PehacheLupu (,,FenomenulMaglavit).
9 Chiar inainte de a fi procedat la canonizare, adici la trecerea
lui in rAndul sfinfloa chipul siu a fost zugrdvit in icoane, precum 9i in
catedralaSfAntuluiGheorghedin Hama, in Siria;un cdlugdr- imnograf
din cadrul Patriarhiei ecumenicei-a alcdtuit o slujbd, iar credinciogii
careajungeauin fata moagtelorsale,il cinsteauca pe un adevdratsfdnt.
Sursa:http: / / ro.orthodoxwiki.org / Ioan_Iacob_Hozevitul
10 Fragment din articolul ,,PdrinteleArsenieBocagi locul sdu
in spiritualitatearomhneascll.
O smeritlireconsiilerure",
preluat cu acordul
autorului de la futtp-l/algXit!.drJli_alentincraciun.rr:er_dgesffpm/
LL Cuvinte refnute de Pr. Petru Boldoq, apud *"* Pdrintele
ArsenieBoca.Mareindrumdtordesufletedin secolulXX. O sintezda gindirii
PfuinteluiArseniein 800decapete,Edifira Teognost Cluj-Napoc4 200|
p.22.
12 Arhim. Ioanichie BALAN (editor), Omagiu memoriei
PdrinteluiDumitru Stdniloae,
Editura Mitropoliei Moldovei si Bucovinei,
raii,1994,p. 148.
13 Pentru o idee generaldasupra activitdpi Pdrintelui Arsenie
in Bucuregti vezi articolul ,,Priaireaztegniciei.
Pictura PdrinteluiArsenie
Boca",in revista Lumeacredinfer)septembrie2007,pp.9-13gi disponibil
on line pe blogul http;l-lalexandrs_v,al-entin"e,radu-n-_!tr:0_{dp.fftj:i:i."qe-ml
14Arhim. Teofil Pirdian, apud.*** PdrinteleArsenieBocd. . ., op.
cit., p. t99. PS Daniil STOENESCU,editorul unor texte inedite ale
Pdrintelui Arsenie, descrie acest manuscis: ,,Filocalinde la sf,hntul
Munte, [a fostl scrisd... dupd originalul stareplui Antipa Dinescu, de
la schitul romAnescProdromul. ... AvAnd aproximativ dimensiunile
viitoarei edilii a Filocaliei romAnesti,tipdrite in traducereapdrintelui
Stdniloae,Filoulia de la sfhntul Munte a Pdrintelui Arsenie . . . numird
382 de pagini impodobite de scrisul cura! mirunt 9i inconfundabil
al sfingiei Sale. ... Manuscrisul poartd, la inceput 9i la sfdrsi! doud
peceti in limba greacd ale conducerii sfdntului Munte, fdrd de care,

143

acestmanuscris n-ar fi putut ajunge ln !ard, Precum 9i trei gtampile ale

sfintei Mdndstiri de la Sdmbdtade Sus", invoL PdrinteleArsenie:"OmuI
p' 88'
deaur>,Sinaia,2008,
imbficatinhainddeinr gi "Ingerulcu cddelnild
15 Cf. *** PdrinteleArsenieBoca...,op. cit., p. 16.
16 ,,Filocaliasau culegeredin s*ierile sfnlilor Pdrinli cati aratd
cum se poate omul curdfi, lumina gi desdadrgi",volumul I edifa If
tradusd din grecegtede Prot. stavr.Dr. Dumitru STANILOAE, Profesor
la Academia teologicd,,Andreiani", Sibiu, 1947,prefala, Xl.
lT lbidem,XI-XIL
18 ,,Filocaliasau culegeredin scrierilesfinlilor Pdtinli cari atatd
cum se poate omul curdli, lumina si desdodrsl",volumul II, Maxim
Mdrturisitorul: Cuodntascetic,CapetedespreDragoste,Capeteteologice,
intrebdri, nedumeririgi rdspunsuri,ThlcuireIa Tatdl nostru; traducere,
introducere si note de Pr. prof. Dumitru STANILOAE, profesor la
Academia teologicd,,Andreiand", Tipografia Arhidiecezand,Sibiu,
apud APOLOGETICU\4,edifie electronicd,2005,(format PDF) p.
1.947,
6, linkr,'lr'r't'.ailg{:ljile,cflml-$.p.i1ge2-l
cqr$ accesatla 29 septembrie2010.
19 ,,Filocaliasau culegeredin suierile sfinlilor Pdrinli cari
aratd cum se poate omul curdfi, lumina 9i desdadrgi",volumul IIL
Maxim Mdrturisitorul, Rdspunsuri cdtre Talasie,Edijia I, Tipografia
Arhidiecezand,Sibiu, 1948,dedicafie apud CdrareaImpdrdfiei,Editura
Sfintei Episcopii Ortodoxe Romdne a Aradului, 2003, ed. a IV-a,
ingrijitd de Monahia Zamfira Constantinescu9i de Pr. Simon Todoran,
o. 335.
20Apudibidem.
21,,,Filocaliasau culegeredin s*ierile sfinlilor Pdrinli cari aratd
cum se poate omul curdfi, lumina gi desfudrVi",volumul IV, tradusd
din grecegtede Prot. stavr. Dr. Dumitru STANILOAE, profesor la
Facultateade Teologiedin Bucuregti,Tipografia Arhidiecezand,Sibiu,
1948,prefald,p. VII.
22 Yezi Prefalatraducdtoruluila edilia a II-a a primelor patru
volume din Filocalie,Editura Harisma, Bucuresti, 1994, reprodusd
de APOLOGETICUM, Filocalia,volumul III, edijie electronicd,2005,
(formatPDF).op.3-5.link lt'ri rn."an*elfite.cornlspare2lr:arti
la
accesat
29 septembrie2010.
23 Interviu apdrut (fragmentar) in Reaista Veghea,
^edltatd.
de Asociafia Cristiana, anul I, nr. I-IL Brasov, 2008, p. 3. In mod
surprinzdto4, lipsesc referirile la Pr. Arsenie Boca, existente doar on
Iine oe blosul revistei lrih-::irvlad-mihni.bhrE*p1;t1...rtr',;2U10,'{.i31
inLqr:duril*:::eghpe:tqt*jnedtielJ:a-L accesatla 28 septembrie2010.
24lbidem.
25 ,,Luminafaptei din lumina cuaAntului":impreundcu tatdl
meu, Dumitru Stdniloae,edifia a doua, revdzutd, Editura Humanitas,
Bucuresti, 2005,M3 p.

r44

26
Yezi de ex. Cristian VASILE, Biserica Ortodoxd
Romdni..., op. cit., p. 1,2:,,Eviden! uneori memorialistica recurge la
exagerdri sau afirmatii discutabile 9i nici lucrarea doamnei Lidia
Ionescu Stdniloae nu este scutiti de acest <<pdcat>>,'.
De asemenea,
articolul lui GeorgeENACHE, ,,Arestareasi condamnareapdrintelui
Dumitru Stdniloae", in vol. Ortodoxie si putere politicd in Romilnia
contemporand,
Editura Nemir4 Col. Biblioteca de Istorie, Bucureqti,
2005,p.5, n. 1.:,,Frumusetea,fo$a cdrfi dar si limitele ei, provin
din faptul cd Lidia Ionescu Stdniloae recurge exclusiv la amintirile
personale, construind un Dumitru Stdniloaeasa cum l-a cunoscut si
perceput famili4 de care teologul a fost extrem de legat. Mai putin
confurate sunt unele aspecteale activitdfii sale, la care familia nu a
avut accessau a fost mai pufin interesatd,9i unde documentele sunt
celechematesd implineascdtabloul".
27 Ct. Lidia lonescuSTANILO AE,Luminafaptei.. ., op.cit.,p. 141.
28 ln articolulPriofuea
ae1niciei...,
pp. g-lg, sunt informaFi cu
privire la activitatea lui Zian Boca la Academia de Arte Frumoasedin
Bucuresti.
29 L\dia Stdniloae,op. cit., p. 234.
30lbidem.
3l lbidem,p.233.
32lbidem.
33lbidem.
34 Apud Cdrareaimpdrdtiei,op. cit.,p.347.
35 Apud *** PdrinteleArsenieBoca...,op. cit.,p. 114.
36Apud ibidem,
p.155.
37Apud ibidem,p.1l5.
38Apud ibidem,p.11,4.
39 Cf. Lidia STANILOAE,op.cit.,p.45.
'
40 Cf . ,,Cdrareaimpdrdfiei", op. cit; ,,CuainteVii", Deva, 200G
(predici scriseintre 1946-1950),354p.; ,,Manuscriseineditealepdrintelui
Arsenie"editate de PSDaniil STOENESCU,sub titlul: pdrinteleArsenie:
"Omul imbrdcatin haindile inr..., op. cit., 508 p. Vezi de asemenea,
albumul editat 9i comentat de PS Daniil STOENESCU:,,Bisericaile la
- CapelnSixtinda Ortodoxieiromdneqti',Deva, 2005,212p.
Drdgdnescu
,
41 Declaratie datd de Pdrintele Arsenie Boca la 14 iunie
1948, Dosar informativ 263711, pp. 308-313,apud yasile MANEA
(editor),PdrinteleArsenieBoca...,op. cit.,p.72.
42 Apud VasileMANEA (editor) op. cit.,p. 7.
43 6 februarie 7965, Notd informativd a sursei ,,Floricd,',
despre viafa cdlugdreascda Pdrintelui Arsenie Boca, ACNSAS, fond
Informativ dosar 2637lt, f. '1,43-144,
apud GeorgeENACHE, Adrian
NicolaePETCU,PdrinteleArsenieBocainatenlia...,op. cit., p. 108.
44 Apud Adrian Nicolae PETCU, pdrintele Arsenie Bocain

145

fiind cunoscut faptul cd in 14 septembrie 1949, la Prislop, de Ziua

indlldrii Sfintei Cruci, Vlddica Andrei l-a hirotesit pe Pdrintele starej
Arsenie, protosinghel. PSDaniil Stoenescuadaugd cd la scoatereadin
monahism a Pdrintelui Arsenie Boca,in mai 1959,i s-a cerut si crucea
de protosinghel si ldsAnd-ope SfAntaMasd a fost luatd 9i dusd la Arad
de ie care veniserd cu actul de alungare a Sfinfei sale din mdndstire
(n.ed.)
54 Dumitru Stdniloae, Trdirea lui Dumnezeu in Ortodoxei,
Editura Dacia Cluj-Napoca, 2000,p.39.
55 Apud Ioan Gdnscd,PdrinteleArsenieBoca.Mare inilrumdtor
desufletedin sicolul XX, Editura Teognos! Cluj-Napoc4 2002,p ' 139'
56 Dumitru Steniloae,oP.cit.,P.38.
57 Nikolai Berdiaev impdrdlia lui Dumnezeu 9i impdrdlia
cezarului,Editura Humanitas, Bucuregti,2001"p'9.
58 Dumitru Stdniloae,op.cit.,pp.47-42.
Bou.Mnreindrumitor. ' ', p'87'
Atsenie
Pdrintele
59Apud IoanG dnscd,
unitii coniugalein
Sfinlenia
iubirii.
Taina
60 Paul Evdokimov
lumina tradiliei ortodoxe,Editura Christiana Bucuregti,1994,p. L8.
61 Eshatologia este invdldtura despre realitdlile ultime ale
mAntuirii, adicd despreinstaurareaimpirdfei lui Dumnezeu sau viala

veacului ce va sd vind, ca lncoronare a operei rdscumpdrdtoarea lui

Hristos-lmpdratul, care se manifestd la sfdrsitul istoriei, plin de slavd,
sd judece viii si morfii (Efeseni1,20-23; I Tesaloniceni_S,
1-11)
62 Dumitru Stdniloae,op.cit.,p.43.
53 Apud Ioan Gdnscd,O sintezda gLndirii Pdrintelui Arsenie
in 800 de capete,sursa: htfp,//***.scribd.com/doc169973327 I
ArsenieBoca
54 Pr. Dr. Ioan Mircea, Diclionar aI Noului Testament,
E.I.M.B.O.&Bucuregtr,t995,p.86
65 Pr. Prof. Dumitru Stdniloae TeologiaDogmaticdOrtodoxd,
vol. III, E.I.B.M.B.O.R.,
Bucuresti,2003,p. 186.
65 lbidem,p.189.
67 Paul Evdokimov op.cit.,p.133.
58 Dumitru Stdniloae,Trdirealui Dumnezeu..., p. 54.
69 PdrinteleArsenie Boca,Cuointeaii, ed.ciL.,p 15.
70 Arhimandritul Iustin Popovici, Omul si Dumnezeul- Om,
Editura Deisis, 51biu,1997,p. 45.
7! La vederea suferintei ce s-a niscut ln urma morfii
prietenului Sdu Lazdq,Iisus a ldcrimat (Ioan 11,35)
72 Profe!1alui Isaia despre Mdntuitorul Iisus aratd cd acesta
S-aadus ca un Miel spre junghiere (Isaia53,7)
73 Pr.Dn Ioan Mircea,op.cit.,p.501.
74 N. Berdiaev,op.cit.,p.29.
75 Dumitru Steniloae,op.cit,p.70.
76 PdrinteleArsenieBoca,op.cit.,p.3'J,5.
77 Termencaredesemneazdlenevireaspirituald (n.ed.)
78 SfAntul Maxim Mdrturisitorul, FilocaliaSfintelorNeaoinle
aledesdadrsiril,
vol. If Ed. Humanitas, Bucuresti,2005, p. 111.
79
Dumitru
Stdniloae,op.cit.,p.M.
'
80 PdrinteleArsenie Boca,Cd)areaImpdrdliei,ed.cit.,p.147.
81 Al.Schmemann,Euharistia.TainaImpdrdfiei,Ed. Anastasia,
Bucuresti, 1993,p. 779.
82 Sf. Maxim Mdrturisitorul, op.cit.,p.120.
83 Vedeli, fratii mei, credinfa statomicd si fdrd de indoiald?
Acest fericit orb care cu ochii trupului nu vedea, dar cu mintea si cu
inima lui credea cd Hristos poate sd-i vindece lumina ochilo{, nu lua
aminte la cei careil certau si ii ziceau sd tacd.El credeacu toatd inima,
cd negregitMAnfuitorul il va vindeca si ii va lumina ochii. De aceeacu
toatd oprirea de restul mulfimii, el mai tare striga;,,Fiule al lui David,
miluieste-md!" El auzise de la mulf oameni despre minunile ce le
fdcea MAntuitorul in toatd Palestina; auzisecd Iisus este din neamul
lui David si de aceea"nestiind mai mult, striga fdrd de indoiald la
Iisus. Pentru credinla lui statornicd,orbul a fost auzit de Preainduratul
nostru Mdntuitof, Care i-a zis: Credinta ta te-a mAntuit! $i indatd a

146

r47

perceplin. . ., in v ol. Athioele.. ., op. cit.,p. 223.

45 Apud ""* PdrinteleArsenieBoca.. ., op' cit', p' 30'
46 Cf.Cdtareaimpdrdfiei,op' cit. p.332'
47 Lidia STANILOAE , oP.cit', P. 234.
48 ACNSAS,fond Informativ dosar 2770,f'9-9v, apudGeorge
ENACHE, Adrian Nicolae PETCU, Pfuintele Arsenie Bocain atenlu
polilieipoliticedinRomdnia,Editura Partene{,Col. Bisericaortodoxd ln
2009' p l'l'0DosareleSecuritdpi (4), Galali,
'STOENESCU,
Pdrintele Arsenie: ,,Omul
49 Cf. iS paniit
imbrdcatin haini dein" . . ., op. cit.,p. 488.
50 ,,Lucrarea de ia Mdndstirea BrAncoveartt;",in Telegraful
*** Pdrintele Arsenie
Romhn, 8 august 1943, Slbi:u, Pp- 1-2, apud

vdzut (PredicdIa Duminicaa 31 - a dupd Rusaliia PdrinteluiIIie Cleopa).

84 Dumitru Stdniloae,op.cit.p.115.
85lbidem,p.111.
86 PdrinteleArsenieBoca,op.cit.,p.177.
87 Vladimir Lossky, Teologiamisticd a Bisericii de Rdsdrit,
Editura Bonifaciu, L998,p. 137.
88lbidem.
89 Dumitru Stdniloae,op.cit.,p.110.
90 PdrinteleArsenie Boca,Cuvinte vii.., p. 108.
91 Dumitru Steniloae,op.cit., p.118.
92 Pdrintele Arsenie Boca, Ridicareacdsdtorieila ind$imeade
Taind,EdrturaAgaton, Fdgdrag,2002,p 23
Editura Humanttas,1998,p.23
93 FericitulAugustin, Confesiuni,
94 Apud Arhimandrit Cleopa IIie Ne oolbertePdrintele
Cleopa,vol. 1, MtrndstireaSihdstria,1995,p. 3
95 Paul Evdokimov lubireanebuni a lui Dumnezeu,Editura
Anastasia,1993,p.35.
Dogmaticd...,p. 1'4'
96 Pr. Prof. Dumitru Stdniloae,Teologin
97 PdrinteleArsenieBoca,op.cit.,p.23.
98 lbidem
99 ldem, Trdirealui Dumnezeu.. ., p. 125.
100PdrinteleArsenie Boca,Cdrarealmpdrdfiei...,p.124.
sfhrgituluilumii, Ed. Egumenila,
101Pr. Serafim Rose,Semnele
Galafi, 2004,p.111
102Vladimir Lossky,op.cit.,p. 78.
103Hristos esteUga (loan 10,9)
104 Protos. Nicodim Mdndiid, CaleaPocdinfet,Ed' Agapis,
Bucuregti,t999,p.47.
105 120.000de oameni au postit in cetatea numitd Ninive,
astfelcd Dumnezeus-amilostivit 9i nu a mai pedepsitlocuitorii ei:,,$i
a petruns Iona in cetate,zicAnd: Patruzeci de zile mai sun! si Ninive
va fi distrusd!Atunci Ninivitenii au crezut in Dumnezeu/ au linut post
(Iona
9i s-au imbrdcat cu sac,de Ia cei mai mari 9i pdnd Ia cei mai mici
3,4-5).
105Dumitru Stdniloae,op.cit, p.127.
107PtrrinteleArsenie Boca,op.cit.,p-149.
108 A. Schmemann., Biografiaunui destin misionnt.lurnalul
Editura Reintregirea,Alba Iulia, 2004,
PdrinteluiAlexanderSchmemann,
p.205.
109Pirintele ArsenieBoca,op.cit.,p.149.
110Dumitru Stdniloae,op.cit., p. 128.
111PdrinteleArsenieBoca,op.cit.,p. I97.
112Paul Evdokimov Tainniubirii...,p. 41..
113Dumitru Stdniloae,op.cit.,p.131,.

114PdrinteleArsenieBoca,op.cit.,p.261.
175ln Proloage,sursa: http: / / www.ortodoxism.ro /
proloagele/ noiembrie/ Proloage04Nov.shtrnl
115 Referire la pedepsirea de ctrtre Dumnezeu a cettrfilor
Sodomasi Gomora(n.ed.)
117A1.SchememanryPosfzIcelmare,Ed.tJniversEnciclopedic,
Bucuresti, 1995,p.70.
118VeziLuca 1,15
119Dumitru Steniloaq op.cit., p.133.
120SfAntulMaxim Mdrturisitorul,op.cit.,p.167.
121IPSSerafim Joantd apud ***Pdrintele Ar senieBoca.Mdr tur ia
PdrinteluiPantelimon,Editura Cristimpuri, 2010,p. 8.
122Dumitru Stdniloae,op.cit.,p.I38.
123PdrinteleArsenieBoca,Ridicarea....,
p.25.
L24Clasificareficutd de PanayotisNellas.
125 Este adevdrat cd unele animale au aparenta unui posf
pinguinul imperial se poate abf,ne de la mdncare o perioadd lungi
de timp, le fel unele insecte si pdsdri. Posful dat omului are si un
sens spiritual in sensul acelei maxime rostite odinioari de Sf. Antim
Ivireanul ,,Nu e postul de bucate,cum e postul de picate,, (n.ed.)
126 Al. Schememann,op.cit.,p. 1lZ.
I27 Pr.Ioan Mircea, op.cit.,p. 412.
128PdrinteleArsenie Boca,Cdrarealmpdrdliei,p.90.
L29Dumitru Steniloae,op.cit.,p.140.
130Apud Ioan Gdnsci,PdrinteleArsenieBoca....,p. GS.
131Dumitru Stiniloae,op.ci! p.140.
132PannayotisNellas,Omul - animalindumnezeit,
Ed. Deisis,
Sibiu,2003,p. 131
.
133lbidem,p.l2l.
134Dumitru Stdniloae,op. cit, p. 176.
135PdrinteleArsenieBoca,op.cit.,p.314.
136P.Evdokimov,Tainaiubirii...,p.71..
I37 Ignatie Briancianinov, Despreiubireade aproapele,sursa..
http: / / logos.md I 2008I 09I 17I despre-iubirea-de-aproapele
/
138 Sf. Ioan Guri de Aur, Sf. Ioan Guri de Aur, predici la
sdrbdtoriimpdrdtegtisi Cuointede lauddla Sfinli, trad. pr. prof. Dumitru
Fecioru, EIBMBO& Bucuregti,p. 129.
139Pr. Prof.Dumitru Stdniloae,Teologia
dogmaticd...,p.57.
140SfAntulMaxim Mdrturisitorul, op. cit, p .287.
141Aici cuvdnful befie nu are sensulclasic al cuvAntului.
Pirintele Stdniloaeexplicd ci vorbim de,,sentimentul de plenitudine,
de debordare,pe careil trdim la capdtul rugdciunii curate" (Dumitru
Steniloae,Trdirea...,p.748)
l42Ibidem, p 149.

148

149

143PdrinteleArsenieBoca,op'cit.,p'L59'
144Dumitru Stdniloae,op.cit,p.l45'
145 Pdrintele Arsenie Boca, O sintezi a gAndirii Pdrintelui
in 800 de capete, httP: http://www.scribd'coml doc|59973327I
ArsenieBoca
146P.Nellas,oP.cit.,P'133147V. Lossky,op.cit.,P- 49.
L48 Expresie folositd adesea de P' Nellas: ,,OricAt de
dezvoltatd ar fi, lumea sufleteascda omului, atunci cand functioneazd
autonom, nu poate sd ajungd la realitatealui Dumnezeu 9i sd trdiascd
viala
' Duhulul"(op.cit.,P. 133).
dogmaticd"',p'202'
1.49Pr. Prof. Dumitru Stdniloae,Teologia
p.189.
150ldem, T(irealui Dumnezeu,
151 Apud Ioan Gdnscd, Pdrintele Arsenie Boca' Mare
p.65.
indrumdtor...,
dogmaticd'", p' 210'
152Pr.Prof. Dumitru Stdniloae,Teologin
153 Paul Evdokimov Virstele aielii spirituale,Ed' Christiana,
Bucuregti, 1993,p. 213.
154A. SchmemanryPostulcelmate...'p- 213'
155Dumitru StdniloaeTrdirealui Dumnezeu..',p'189'
L56Idem, TeologiaDogmaticd,p' 214.
157PdrinteleArsenie Boca,Cuainteoii, p.115'
158 Arhid. Prof. Dr. Ioan Zdgteatv Morala qertind' MarunI
Bucuresti, 1985,PP. 183-185'
pentru seminariileteologice,
nr' 34l1997,pag'22-23"
159Pr.Prof.Ion Bri4,,Studiiteologice",
150Pr. Prof. Dumitru Steniloae,op.cit.,p.211.
Yezi,,RugdciuneaPdrinfilor Pentru fiii lor"'
L5'1,
162Pr. Prof. Dumitru Stiniloae, op.cit.,p - 201.
163 PdrinteleArsenie Boca,Riilicarca. . ., P. 25.
164Ioan 3,30
165Paul Evdokimov Tainalubirii...lP.10S.
166PdrinteleArsenie Boca,CdrarcaImpdrdfiei,p'224.
167lbidem,p.L48.
gia Dogmaticd.", p' 195
158Pr. Prof. Dumitru Steniloae,Teolo
p.260.
op.cit.,
Boca,
Arsenie
159Pirintele
170 Cf. Luca 5,4
171 P aul Evdokimov, oP.cit',P. 105.
172Pr. Prof. Dumitru Stdniloae, oP.cit.,p.209'
173 Pdrintele Arsenie Boca, Cdrareaimpdrdfiei, p. 147'
lT4Pannayotis Nellas, op.cit.,p. 119.

BIBLIOGRAFIE
IZVOARE
Biblia sau SfAntaScripturS,Tipdritd cu binecuvAntareaPrea
Fericitului Pirinte Tebctist,EEMBOR, Bucuregti,1991.

*** FilocaliaSfintelorNeaoin[eale desdadrgirii,

vol.II, Ed.
Humanitag Bucuregti,2005.
Fericitul AUGUSTIN, Confesiuni,Editura Humanitas, 1998
SfAntul IOAN Gurd de Aur, Predicila sdrbdtoriimpdrdtegti
gi Cuaintedelauddla Sfinli, trad. Pr. Prof. Dumitru Fecioru,
EIBMBO& Bucuregti,2003
Sfand IGNATIE Briancianinov,FdrhmiturileOspd[ului,ed.
Episcopiei,Alba Iulia, 1996.
Qfantulls{eC Sirul , Cuainte cdtresinguratici,EdituraDeisis,
Sibiu, 2003

LUCRARI DE SPECIALITATE

BALAN, Arhim. Ioanichie(editor), OmagiumemorieiPdrintelui

Dumitru Stdniloae,
Editura Mitropoliei Moldovei gi Bucovinei,
[aqi,1994.
BERDIAEf/,Nikolai,fmpdrdlialui Dumnezeu
gi impdrdliacezarului,
Editura Humanitas,Bucuregti,2001.
BOCA, IeromonahArsenie,Cdrareaimpdrdliei,Editura Sfintei
EpiscopiiOrtodoxeRomdnea Aradului, ed. a IV-a ineriiitd de
Monaliia ZamhraConstantinescugi de Pr. Simon fod6rdn, ZOOa
BOCA, PdrinteleArsenie,Cuainteaii, Deva, 2006.
BOCA, PdrinteleArsenie,Ridicarea
cdsdtoriei
laindllimeadeTaind,
Editura Agaton, Figirag, 2002.

150

151

Editura
a lui Dumnezeu,
EVDOKIMOV Paul,lubireanebund
Anastasia,1993.

STANILOAE, Dumitru, Trdirealui Dumnezeuin Ortodoxie.Editura

Daci4 Cluj-Napoca,2000.

EVDOKIMOV,Paul,Tainaiubirii.Sfinleniaunirii coniugalein
Editura Christiana,Bucuregti,1994.
luminatradilieiortodoxe,

- tapelaSixtind
STOENESCU,PSDaniil, ,,Bisericadela Drdgdnescu
a Ortodoxiei
romfrnegti",
Dev4 2005.

EVDOKIMOV,Paul, Vdrsteleaielii spiritunle,Ed. Christiana

Bucuregti,1993.

STOENFSCU,PSDaniil, PdrinteleArsenie:,,Omulimbrdcatin haind

dein gi lngerulcu cddelni[ddenur,Sinaia,2008.

GANSCA, Pr. Ioan, PdrinteleArsenieBoca.Mareindrumdtorde

a ghndiriiPdrinteluiArseniein 800
sufletedin secolulXX. O sintezd
di capete,Editura Teognost,Cluj-Napoca,2002.

ZAGREAN,4rhid.Prof. Dr. loaryMoralacregtind.

Manualpentru
seminariileteologice,
Bucuregti,1985.

misticda BisericiideRdsdrit,Editura
LOSSKYVladimit, Tgologia
Bonifaciu,1998
VAXOIIA, Protos.Nicodim, CaleaPocdinfei,Ed. Agapis,
Bucuregti,1999
E.I.M.B.O.&
MIRCEA,Pr.Dr. IoNr, Diclionaral NouluiTestament,
Bucuregti,1995.
Ed. Deisis,
NELLAS, Pannayotis,Omul - animalindumnezelf,
Sibiu,2003.

STUDII9I ARTICOLE
, nr.
PRIA,_!1Prof. Iory DespreSfinteleTaine,in ,,Studiiteologice"
3-411997.
ENACHE, Ceorge,Arestarea
gi condamnarea
pdrintelui
DumitruStdniloae,
gi putere'politicd
in vol. Ortodoxie
in Romfinia
contemporand,
Editura Nemira, Col.-Biblioteiade Istorie,
Bucuregti,2005.

POPOVICI,Arhimandritul Iustiru OmuIgi Dumnezeul- Om,

Editura Deisis,Sibiu,1997.

ENACHE, GeorgeENACHE, Adrian NicolaePETCU,Pdrintele

ArsenieBocain atenliapolilieipoliticedin Romdnia,Editura
Parteneq,Col. BisericaOrtodoxd in DosareleSecuritdfii(4),Galati,
2009.

ROSE,Pr. Serafim,Semnelesfdrgituluilumii, Ed. Egumenila,

Galati, 2004.

STANILOAE,Dumitru, ,,Lucrareade la Mdndstirea

BrAncoveanu"
Romkn,8august1943,Sibiu.
, inTelegraful

unuidestinmisionar.lurnalul
SCHMEMANN,A. , Biografia
Editura Reintregirea,Alba lulia,
PdrinteluiAlexanderSchrhemann,
2004.
SCHMEMANN, Al., Euharistia.Tainaimpdrdfiei,Ed.Anastasia,
Bucuregti,1993.
SCHMEMANN, Al., Postulcelmare,Ed.Univers Enciclopedic,
Bucuregti,1995.
":
STANILOAE.Lidia. ..Luminafapteidin luminacuadntului
edilia a dou4 revdzutd,
impreundcu tatdlmeu,Dumitr'uStdnilooe,
Editura Humanitas,Bucuregti,2005.
DogmaticdOrtodoxd,vol.
STANILOAE,Pr. Prof. Dumitru, Teologia
Bucuregti,2003
III, E.I.B.M.B.O.R.,
152

153

Mdndstirea
816ncoveanu
de la 56mbdtade Sus,in anii,50

Mindstirea
Prislop

,,F6ntinacea
de [a
frumoasS"
56mbita

Picturade [a Drdgdnescu

757

CUPRINS:
r .M ARTUR r r ...............

..,..:.:................7

. . ...8
ArsenieBocaesteun Eaerest
al neamuluiromhnesc"
,,Pdrintele
Pdrintele Pantelimon gi obgteaMdndstirii de la Sdmbdtade Sus,
in 1953.......
.......................13
Noi marturii ale Pdrintelui Pantelimon desprePdrinteleArsenie
Boca...........
.......................18
II. PARINTELE DUMITRU STANILOAE SI PARINTELE
ARSENIE
.....................2S
Relatia duhovniceascd dintre Pdrintele Dumitru Stdniloae gi
Pdrintele
ArsenieBoca..........
...........29
Consideragii pe seama teologiei Pdrintelui Profesor Dumitru
Stdniloae - Teologul (1903-1993)gi a Preacuviosului Pdrinte
ArsenieBoca(1910- 1989).......
........39
II[. INVATATURI DE Folos iN VIATA DE FAMILIE ALE
PARTNTTLORDUMTTRU
STANILOAE $IARSENIEBOCA....56
Despresingurdtate,
comuniunegi cunoagtere..
.. . ... ........
.........57
Ce firseamni,,labine gi la rdu"....
.........................60
Cine conducecdsnicia,sogulsau solia?...........
.......63
giboala......
Suferintele
........................67
Foame4setea,oboseala,
frica de moarte...
............72
Credinta,
intrelibertategipIafonare..............
...........................76
Rugdciunea
.......................79
Fricade Dumnezeu........
.....................84
Pocdinta.....
.....................88
Egoismul...
......................93
..........................97
9rija cealumeascd....
Infr6narea..
....................101
Rostulpostului.....
........105
In cdsnicieexistdsubordonare?.......
.......................111
(Iubirea).....
Dragostea
......................114
Ddruirea....
....................120
Desprepldceregi fericire....
.............123
Cdsdtoriaesteindisolubild................
...................126
Copiii........
...................130
O familiesdndtoasd...
.........................134
IV.VERSURIINCTTINANE
PARINTELUIARSENIEBOCA...139
RugdcdtrePdrinteleArsenieBoca..........
............140
OmagiuPdrinteluidrag..........
.......141
Notebibliogra-fice.........

................1,42
159