Infractiuni contra Sigurantei Nationale

Lege nr. 535/2004 (art 32-35), privind prevenirea i combaterea terorismului

Art. 32. (1) Constituie acte de terorism urmtoarele infraciuni svrite n condiiile
prevederilor art.2:
a) infraciunile de omor, omor calificat i omor deosebit de grav, prevzute n art.174-176 din
Codul penal, vtmarea corporal i vtmarea corporal grav, prevzute n art.181 i art.182
din Codul penal, precum i lipsirea de libertate n mod ilegal, prevzut n art.189 din Codul
penal;
b) infraciunile prevzute n art.106-109 din Ordonana Guvernului nr.29/1997 privind Codul
aerian, republicat; 15 c) infraciunile de distrugere, prevzute n art.217 i art.218 din
Codul penal; d) infraciunile de nerespectare a regimului armelor i muniiilor, nerespectare a
regimului materialelor nucleare i a altor materii radioactive, precum i nerespectare a regimului
materiilor explozive, prevzute n art.279, art. 279 i art. 280 din Codul penal;
e) producerea, dobndirea, deinerea, transportul, furnizarea sau transferarea ctre alte persoane,
direct sau indirect, de arme chimice sau biologice, precum i cercetarea n domeniu sau
dezvoltarea de asemenea arme;
f) introducerea sau rspndirea n atmosfer, pe sol, n subsol sau n ap de produse, substane,
materiale, microorganisme sau toxine de natur s pun n pericol sntatea oamenilor sau a
animalelor ori mediul nconjurtor;
g) ameninarea cu svrirea faptelor prevzute la lit.a)-f).
(2) Actele de terorism, prevzute la alin.(1), se pedepsesc astfel:
a) n cazul infraciunilor prevzute la alin.(1) lit.a)-d) maximul pedepsei cu nchisoarea
prevzut de lege se majoreaz cu 5 ani, fr a putea depi maximul general al pedepsei
nchisorii i se aplic pedeapsa interzicerii unor drepturi;
b) n cazul infraciunii prevzute la alin.(1) lit.e)-f) pedeapsa este nchisoarea de la 15 la 20 ani i
interzicerea unor drepturi, iar n cazul infraciunii prevzute la alin.(1) lit.g) pedeapsa este
nchisoarea de la 3 la 10 ani i interzicerea unor drepturi.
(3) n cazul infraciunilor de distrugere prevzute la art.217 din Codul Penal, svrite n
condiiile alin. (1), nu se poate aplica pedeapsa amenzii.

(4) Tentativa se pedepsete.

(5) Se consider tentativ i producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor, precum i
luarea de msuri n vederea svririi infraciunilor prevzute la alin.(1).
Art. 33. (1) Sunt asimilate actelor de terorism urmtoarele fapte:
a) procurarea, deinerea, confecionarea, fabricarea sau furnizarea, ori, dup caz, producerea de
mijloace distructive, substane toxice, materiale, microorganisme sau alte substane ori mijloace
vtmtoare, de natur s pun n pericol sntatea oamenilor sau a animalelor ori mediul
nconjurtor, n scop terorist; 16
b) recrutarea, instruirea sau pregtirea entitilor teroriste n vederea folosirii armelor de foc,
muniiilor, explozivilor, armelor chimice, biologice, bacteriologice sau nucleare, precum i n
scopul facilitrii ori comiterii de acte de terorism;
c) nlesnirea intrrii/ieirii, n/din ar, gzduirea ori facilitarea accesului n zona obiectivelor
vizate a persoanei despre care se cunoate c a sprijinit/svrit sau urmeaz s
sprijine/svreasc un act terorist;
d) culegerea i deinerea n scopul transmiterii, ori punerea la dispoziie de date i informaii
despre obiective vizate de teroriti, fr drept;
e) promovarea unor idei, concepii sau atitudini n scopul susinerii cauzei i/sau activitii
entitii teroriste;
f) splarea de bani, bancruta frauduloas, actele de corupie, antajul, traficul de persoane,
traficul ilicit de droguri i precursori, contrabanda, traficul cu autoturisme furate, falsificarea de
moned sau de alte valori precum i orice alte infraciuni avnd ca finalitate realizarea unui profit
n folosul entitii teroriste;
g) orice alte fapte comise cu intenia de a sprijini, nlesnii,ascunde sau de a determina svrirea
actelor de terorism.
(2) Faptele prevzute la alin.(1) se pedepsesc astfel:
a) cu nchisoare de la 10 la 15 ani i interzicerea unor drepturi, cele prevzute la lit. a) i b);
b) cu nchisoare de la 5 la 10 ani i interzicerea unor drepturi cele prevzute la lit. c), d) i e);
c) cu nchisoare de la 1 la 5 ani i interzicerea unor drepturi, cele prevzute la lit. g).
(3) n cazul infraciunilor prevzute la alin.(1) lit.f), maximul pedepsei prevzute de legislaia
n vigoare se majoreaz cu 3 ani, fr a se putea depi maximul general al pedepsei nchisorii.
Art. 34. (1) Constituie acte de terorism i fapta persoanei, svrit n condiiile art. 2, de a:

a) pune stpnire pe o nav ori pe o platform fix sau de a exercita controlul asupra acestora
prin violen ori ameninare cu violen;
b) comite un act de violen mpotriva unei persoane aflate la bordul unei nave ori al unei
platforme fixe, dac aceste acte sunt de natur s compromit sigurana navei ori a platformei
fixe; 17
c) distruge o platform fix ori o nav sau de a cauza daune platformei fixe ori ncrcturii unei
nave, de natur s compromit sigurana platformei ori a navigaiei navei;
d) plasa sau face s se plaseze pe o nav ori pe o platform fix, prin orice mijloc, un dispozitiv
ori o substan apt s le distrug sau care s cauzeze platformei, navei ori ncrcturii sale daune
ce compromit sau sunt de natur a compromite sigurana platformei sau a navigaiei navei;
e) distruge sau avaria n mod grav o platform fix ori instalaii sau servicii de navigaie ori a le
produce grave perturbaii n funcionare, dac unul dintre aceste acte este de natur s
compromit sigurana platformei fixe sau a navigaiei unei nave;
f) comunica o informaie cunoscnd c este fals i, prin aceasta, compromite sigurana
navigaiei unei nave;
g) rni sau ucide orice persoan, cnd aceste fapte prezint o legtur de conexitate cu una dintre
infraciunile prevzute la lit. a)-f).
(2) Faptele prevzute la alin. (1) se pedepsesc astfel:
a) n cazul infraciunilor prevzute la lit. a)-e) i g), cu nchisoare de la 15 la 25 de ani i
interzicerea unor drepturi;
b) n cazul infraciunii prevzute la lit. f) cu nchisoare de la 10 la 20 de ani i interzicerea unor
drepturi.
(3) Tentativa se pedepsete.
(4) Se consider tentativ i producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor, precum i
luarea de msuri n vederea svririi infraciunilor prevzute la alin. (1).
Art. 35. (1) Fapta persoanei de a conduce o entitate terorist se pedepsete cu deteniunea pe
via sau cu deteniunea sever de la 15 la 25 de ani i interzicerea unor drepturi.
(2) Fapta de a se asocia sau de a iniia constituirea unei asocieri n scopul svririi de acte de
terorism ori aderarea sau sprijinirea, sub orice form, a unei astfel de asocieri, se pedepsete cu
nchisoare de la 10 la 15 ani, fr a se putea depi maximul pedepsei prevzute de lege pentru
infraciunea ce intr n scopul asocierii.
In raport cu scopurile pe care si le propun autorii actelor de terorism, precum si de

obiectul sau urmarile unor asemenea acte, terorismul poate sa constituie o infractiune de
drept comun cand prin aceasta se urmareste realizarea unui avantaj material ori cu titlu
personal, cum ar fi executarea de fonduri sau razbunarea, dar poate lua si forma unei
crime politice, cand urmareste sa complice sau sa determine ruperea relatiilor dintre state,
sa inlature anumiti lideri politici, inclusiv sefi de state, deveniti indezirabili unor cercuri
politice, sa influenteze prin intimidare politica generala a unor state sau pozitia pe care
acestea urmeaza sa o adopte in solutionarea unor probleme concrete, sa impuna o doctrina
politica ori o anumita forma de organizare a statului, in aceasta ultima categorie
incadrandu-se si terorismul de stat, constand in acte de violenta si agresiune exercitata de
un guvern sau de o forta politica conducatoare intr-un stat impotriva membrilor propriei
societati, dar si, in anumite cazuri, impotriva miscarilor de eliberare nationala a unor
popoare subjugate.
Referitor la articolul 32, alin, a- infractiunea de omor calificat.
Desi infractiunea de omor prezinta ntotdeauna aceleasi caracteristici actiunea de a ucide cu
intentie o fiinta omeneasca, actiune ce are ca rezultat moartea victimei n realizarea concreta
poate prezenta diverse particularitati dupa cum n jurul faptei tipice (omorul simplu) se grupeaza,
se alatura diferite elemente care, fara a schimba substanta faptei , i dau acesteia o coloratura
diferita sporindu-i gradul de pericol social.Omorul calificat reprezinta fapta persoanei care
savrseste un omor n anumite mprejurari, anume prevazute de lege . Omorul calificat,
infractiune prevazuta n art. 179 C. pen. , reprezinta o modalitate agravata a infractiunii de omor.
Aceasta fapta prezinta un grad de pericol social mai ridicat fata de infractiunea de omor simplu,
ceea ce explica incriminarea sa, prin dispozitii separate si sanctiunea mai severa .
Conform art.33 alin,f- Spalarea banilor proveniti din activitati ilegale afecteaza in mod direct
liberul acces la investitii, afecteaza piata muncii legale, desfacerea, consumul dar si productia
propriu-zisa. Problema spalarii banilor a fost abordata,in mod organizat,in continutul Conventiei
Natiunilor Unite impotriva traficului ilicit de stupefiante si substante psihotrope,care a fost
adoptata la data de 20 decembrie 1988, la Viena,in contextul sensibilizarii comunitatii
internationale pentru combaterea traficului de droguri . Partile semnatare acestei conventii,fiind
constiente ca traficul ilicit reprezinta o sursa de castiguri financiare considerabile,care permit
organizatiilor criminale transnationale sa penetreze si sa corupa structurile de stat,activitatile
comerciale si financiare legitime,cat si societatea la toate nivelurile sale,au adoptat primele
masuri de impiedicare a actiunilor de reciclare a fondurilor provenite din comertul cu droguri. in
foarte scurt timp,sursele de bani murdari,la fel si posibilitatile de reciclare a acestora,s-au extins
si astfel importante venituri provenind in principal din activitati componente ale economiei
subterane sunt infiltrate prin diverse metode in economia reala.

Spalarea banilor este un proces complicat care parcurge mai multe etape si implica multe

persoane si institutii. Reciclarea fondurilor este un proces complex prin care veniturile provenite
dintr-o activitate infractionala sunt transportate, transferate, transformate sau amestecate cu
fonduri legitime, in scopul de a ascunde provenienta sau dreptul de proprietate asupra profiturilor
respective . Necesitatea de a recicla banii decurge din dorinta de a ascunde o activitate
infractionala. Este cea mai periculoasa componenta a economiei subterane si cuprinde:
activitatile de productie,distributie si consum de droguri, traficul de arme, traficul de materiale
nucleare,furtul de automobile, prostitutia, traficul de carne vie, coruptia, santajul, falsificarea de
monede sau alte valori,contrabanda,etc. Faptele in sine presupun o incadrare strict juridica,dar
analizandu-se la nivel de fenomen, se constata ca pericolul social recunoscut de societate este
dublat de un pericol economic, la fel de grav, chiar daca este mai putin evident si studiat1.

O caracteristica de asemenea importanta, a activitatii criminale este caracterul organizat

transfrontalier , putandu-se astfel concluziona ca principalele legaturi in plan international ale
economiei subterane sunt cele generate de criminalitatea organizata. Scopul tuturor acestor
actiuni este, in mod evident, obtinerea unor venituri importante si plasarea lor in economia
oficiala. Motivele care stau la baza criminalitatii organizate pot fi uneori de natura politica,
religioasa, dar, chiar si in aceste cazuri, este vorba de o interfata, crima organizata avand in mod
evident tendinte de suprapunere cu economia subterana dandu-i acesteia un caracter organizat,
preluand disponibilitatile financiare si oportunitatile create de alte activitati componente.
Pericolul generat de aceasta situatie este unul major, chiar daca datorita unor interese imediate se
incearca minimalizarea sa. Patrunderea masiva a banilor negri in circuitele financiare oficiale
poate permite reprezentantilor criminalitatii organizate accesul la deciziile importante ce vizeaza
functionarea economiei mondiale. Consecintele patrunderii capitalului obtinut din activitati
criminale in economia reala sunt similare efectelor devastatoare ale poluarii pentru natura si pot
avea efect ireversibil. in cadrul activitatilor infractionale, numerarul este principalul mijloc de
schimb. Strategiile de spalare a banilor includ tranzactii care, prin volum, sunt foarte profitabile
si atractive pentru institutiile financiare legale. Spalarea banilor orienteaza banii dintr-o
economie ilegala si ii plaseaza in investitii binevenite in economia legala. Cele doua elemente
majore ale procesului de reciclare de fonduri sunt: ascunderea veniturilor ilicite si convertirea lor
in bani, in scopul de a le ascunde provenienta.
Exemple:1)Vanzarea actiunilor unei persoane la pret foarte ridicat (de cateva zeci de ori) in raport
cu pretul pietei, unei persoane juridice la care asociat unic sau majoritar este chiar persoana
fizica vanzatoare. 2)Utilizarea unor facturi de export subevaluate pentru a repatria o parte din
pret, diferenta depunandu-se in conturi offshore, sau supraevaluate pentru a se putea introduce in
1 Coroborand dispozitiile art.23 din Legea nr.656/2002 precum si ale art.268 din noul Cod
Penal cu cele ale art. 6-7 din Conventia Natiunilor Unite

tara bani iliciti din strainatate;3)Metoda prin care se plaseaza fonduri ilicite este efectuarea
schimbului valutar fara intocmire de documente ori violarea memoriei computerului pentru a nu
se mai putea reconstitui sirul de tranzactii incheiate ; ambele parti au castiguri ilicite: reciclatorul
scapa de o suma mare de lei si primeste o cantitate mai mica de bancnote straine, iar casa de
schimb comite evaziune fiscala prin nedeclararea veniturilor din operatiunile efectuate.
In cadrul aceluiasi aliniat, intilnim Traficul de persoane art. 33 alin. f - Srcia i inechitatea
sunt cauzele de baz ale traficului. Discriminarea de gen n cadrul familiei i al comunitii,
precum i tolerana fa de violena ndreptat mpotriva femeilor i a copiilor, au i ele un rol
important. Lipsa legislaiei corespunztoare i a voinei politice de a aborda aceast problem,
politicile de imigrare restrictive, globalizarea industriei sexuale i implicarea reelelor
transnaionale de crim organizat sunt alte cauze ale acestei probleme.
Traficul de persoane a devenit o afacere global care genereaz profituri imense pentru traficani.
Noi rute pentru trafic sunt stabilite n mod regulat, iar piaa documentelor false de cltorie, a
transportului clandestin i a trecerii graniei n mod fraudulos devine tot mai bine organizat.
Estimrile privind femeile i copiii traficai n fiecare an pe piaa sexual (adesea prin for sau
rpire) i pe piaa muncii forate variaz considerabil, ntre 700.000 i 4 milioane. Vnzarea
tinerelor pentru sclavie sexual, o nclcare grav a drepturilor lor i o ameninare pentru
sntatea lor, a crescut considerabil n ultimii 10 ani. Srcia extrem, statutul inferior al
femeilor i al fetelor, controalele vamale ndoielnice i implicarea celor care ar trebui s aplice
legea n activitile de trafic, toate acestea contribuie la rspndirea fenomenului.
Trasaturile Infractiunii Traficului de persoane:
a)Recrutarea,transportul,transferul,adapostirea sau primirea de persoane,prin amenintare sau prin
recurgere la forta ori la alte forme de constrangere,prin rapire,frauda,inselaciune ,abuz de
autoritate sau de o situatie de vulnerabilitate ori prin acceptarea de plati ori avantaje pentru a
obtine consimtamantul unei persoane avand autoritate asupra alteia in scopul
exploatarii.Exploatarea contine ,cel putin,exploatarea prin prostituarea unei alte persoane sau alte
forme de exploatare sexuala ,munca sau serviciile fortate ,sclavia sau practicile analoage
sclaviei,folosirea sau prelevarea de organe.
b) Consimtamantul unei victime atraficului de persoane pentru exploatare intentionata ,in sensul
mentionat in paragraful de mai sus este irelevant ,daca au fost folosite oricare dintre procedeele
aratate mai sus.
c) Recrutarea ,transportarea ,transferul,adapostirea sau primirea unui copil in scopul exploatarii
vor fi considerate trafic de persoane,chiar daca acestea nu implica nici unul dintre procedeele
prevazute de paragraful a).
Destabilizarea investitiei economice interioare. Aceasta amenintare ar putea aparea prin

cumularea unuia sau mai multor dintre celelalte riscuri strategice .De exemplu,acolo unde
prezenta infractiunii de trafic organizat a condus la activitati endemice de spalare de bani si la
coruptie in sectorul public,astfel incat scade increderea in structura economica de baza,acest
lucru ar avea un impact negativ asupra strategiilor investitionale ale companiilor din toata lumea.
Art. 33 alin. e-referitor la sustinerea unui grup terorist -n general orice grup terorist a primit sau
va primi n timpul existenei sale susinere de la un stat interesat.nc din timpul rzboiului
rece au existat grupuri teroriste care nu aveau baz de susinere proprie, fiind de fapt grupuri
teroriste organizate i dependente de un stat sau de un grup de state.
n general grupurile teroriste cu susinere extern sunt compuse din pn la 20 de membri care
sunt cu toii implicai direct n planificarea i executarea actelor teroriste (atribuiile de suport,
comand i logistic fiind asigurate de unul sau mai multe servicii secrete de stat).
Exemple de terorism cu susinere extern au fost gruparea terorist condus de Carlos acalul
(Carlos Ilici Ramirez - vezi Ion Mihai Pacepa) care a fost sprijinit i de statul comunist romn),
gruparea terorist palestinian Septembrie cel Negru, creat iniial contra Iordaniei, cu baze i
susinere n Siria i Liban - gruparea Abu-Nidal din aceast organizaie a organizat atacul terorist
contra sportivilor israelieni la Olimpiada de var de la Mnchen, muniiile i armamentul fiind
transportate n bagajul unor diplomai bulgari.
Tot in articlolul 33, alin. f intilnim traficul de droguri in folosul unei entitati teroriste: Primele
incercari de abordare unitara la nivel international a domeniului traficului i consumului de
droguri - atat in ceea ce privete tenninologia, ct i politica fa de aceste fenomene - dateaza de
la inceputul secolului al XX-lea. Astfel, Conferinta de la Shanghai, din 1909, care a reunit
treisprezece delegatii ale unor tari implicate activ in comertul cu opiu (SUA, China, Marea
Britanie, Franta, Gennania, Italia, Olanda, Portugalia, Austro-Ungaria, Rusia, Japonia, Siam i
Persia) i a vizat stabilirea unor criterii privind aceasta activitate. Ulterior, in cadrul Conferintei
de la Haga din 1912, au fost stabilite noi reguli privind comertul cu opiu, morfina, cocaina i
codeina, fiind acreditata i acceptata ideea necesitatii unui control al utilizarii acestor sub stante
in scop medical.
La initiativa Societatii Natiunilor (predecesoarea Organizatiei Natiunilor Unite), in anul 1925,
are loc Conferinta de la Geneva, in cadrul careia se stabilesc noi reguli privind comeul i
utilizarea opiului i a substantelor anterior amintite (printre care, pentru prima data, au fost
incluse cannabisul i heroina) i se pun bazele unui "Comitet central permanent" ce urma sa se
ocupe cu supravegherea punerii in practica a noilor reguli stabilite.
n prezent, traficul de droguri este o activitate criminala foarte lucrativa, cu caracter
supranational, care actioneaza n conformitate cu legile economiei de piata, avnd drept scop
imediat alimentarea centrelor de consum si, ca finalitate, obtinerea unor enorme beneficii, ceea
ce presupune,n mod justificat, interesul statului de a-si orienta, n mod ct mai eficient, propria
politica n lupta antidrog, pentru apararea sanatatii propriilor cetateni si salvarea valorilor socio-

morale.
Un exemplu elocvent, din acest punct de vedere, l constituie escaladarea problematicii n
Romnia ncepnd cu anul 1990, cnd traficul ilicit si abuzul de droguri au surclasat toate
pronosticurile specialistilor, astfel ca dintr-o tara de tranzit a devenit una consumatoare de
droguri.

Conventia europeana pentru reprimarea terorismului - Strasbourg 27 ianuarie 1977

Statele membre ale Consiliului Europei prezente la aceasta conventie cu scopul de a realiza o
uniune mai strinsa intre membrii sai, constiente de nelinistea crescanda cauzata de nemultumirea
actelor de terorism, dorind sa ia masuri eficace pentru ca autorii unor astfel de acte sa nu scape
de urmarire se de pedeapsa, convinse ca extradarea este un mijloc deosibit de eficace pentru a se
ajunge la acest rezultat.
Adoptarea Conveitiei europene privind suprimarea terorismului nu reprezenta nicidecum,
sfirsitul unui proces ci, daca dorim neaparat sa vorbim despre un capat al acestui proces , am
putea spune, mai degraba, ca acest moment a reprezentat capatul de la inceputul al luptei
impotriva terorismului la nivel european. Din 1977 europenii au dispus de un instrument juridic
cu caracter obligatoriu, utilizabil in lupta impotriva terorismului si care venea sa completeze
cadrul legal, creat la nivel mondial cu sprijinul Oraganizatiei Uniunei Unite.
Ramaneau inca multe probleme legate de combaterea terorismului nerezolvate sau altele care
necesitau o rezolvare in vederea unei abordari mai eficiente. Prin urmare preocuparile legate de
terorism la nivelul Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei au continuat sa existe. La 2 ani
de la adoptarea Conventiei, Adunarea Parlamentara emitea o noua Recomandare- Recomandarea
853 privind terorismul in Europa. Se reafirma astfel ca terorismul ramine o amenintare la adresa
tuturor statelor europene si nu exista nici o justificare pentru comiterea de violente motivate
politic.
Punind accent din nou, pe incercarea de a preveni actiunile teroriste, Recomandarea sublinia ca
este datoria guvernelor statelor sa elimine toate aceste conditii generatoare ale diferitor forme de
violenta si sa contribuie la intarirea structurilor democratice.
Se propune si directile de actiune pentru a contrubui la la pprevenirea atentatelor teroriste:
stingerea de informatii, intarirea so coordonarea fortelor de politie, protectia persoanelor si
instalatilor si adaptarea legislatiei penale.
Cel mai interessat punct, poate si pentru ca este cu totul nou, este acela referitor la autoimpunerea de catre mass-media a unor restrictii atunci cin relateaza despre incidente teroriste.
Prin aceasta se urmarea evitarea publicitatii pentru activitatile teroriste, acordindu-se astfel
involuntar sprijin teroristilor, fara ca acest lucru sa aduca atingere dreptului publicului larg de a

fi corect informat.
Un alt aspect pe care il atinge Recomandarea 852, deosebit de important si extrem de actual, este
acela al respectarii dreptulurilor omului si liberatatilor fundamentale chiar si in conditiile luptei
impotriva terorismului. Se subliniaza anti- teroriste, desi vitale pentru prezervarea institutilor
democratice, trebuie sa fie, in acelasi timp, compatibile cu acestea.
Recomandarile de catre Comitetul de Ministri , cuprinse in ultimul paragraf, sunt in mare masura
recomandari punctuale, invitand statele membre ale Consiliului sa isi coordoneze pozitile in ceea
ce priveste anumite Conventii( conventia de la Tokyo, Conventia de la Haga, proiectul de
conventie referitoare la luarea de ostatici, Conventia de la montreal sau Conventia privind
pirateria aeriana, in cazul dat ne referim la articolul 34 din Lege nr. 535/2004 , Conventia
privind relatile deplomatice din 1961) si sa ia masuri pentru prevenirea prezentei pe teritoriul lor
a unor persoane care au legaturi cu grupuri teroriste. Nu in ultimul rind se recomanda acelor
guverne care nu au semnat inca conventia europeana pentru suprimarea terorismului sa faca acest
lucru si se propune crearea unei zine juridice comune tuturor statelor membre, ca si inatarirea
cooperarii intre politile statelor in ceea ce priveste schimbul de informatii, dar mai ales cu privire
la miscarile frontaliere ale persoanelor ce apartin unor grupuri teroriste. De asemenea, se
propune organizarea periodica a unor intilniri ale ministrilor de interne, urmarind acelasi scop al
intarireicooperarii si coordonarii politicilor de combatere a terorismului2.
Activitatile Consiuliului Europei in domeniul combaterii terorismului.
Prezentarea preocuparilor pentru combaterea terorismului la nivelul Consiliului Europei numai
din prisma acestor 3 organisme(Adunarea Parlamentara, Comitetul Ministrilor si Grupul
Multidisciplinar de actiune impotriva Terorismului) nu ar oferi insa o imagine completa a acetsei
activitati. Terorismul, ca problema in asteptarea unei solutii, a fost abordat si in cadrul
numeroaselor conferinte organizate pe aceasta tema.
In primul rind ne putem referi la Conferinta misnistrilor de justitie ai statelor membre a
Consiliului Europei, oraganizata la Moscova, intre 4 si 5 octombrie 2001. Ministri prezenti la
Conferinta au adoptat Rezolutia nr. 1 privind combaterea terorismului international. Rezolutia
recomandata statelor membre sa devina parti ale conventilor adoptate sub egida ONU, sa
participe activ la elaborarea unui proiect de conventie generala privin terorrismul international si
sa devina parto ale Statului Curtii Penale Internationale. de asemenea, Rezolutia includea o serie
de recomandari adresate Comitetului de Ministri, aestea referindu-se, in general, la adoptarea de
amsuri normative pentru acordarea sprijinului necesar statelor in combaterea terorismului.
Concluzii: Consiliul Europei a beneficiat de un atu important in adoptarea unei pozitii, la nivel
2 Recomadarea Comitetului de Ministri R(82) priviind cooperarea in judecarea si pedepsirea
actelor de terorism, adoptata la 15 ianuarie 1982, in Y. Alexander

de organizatie, fata de fenomenul terorismului si, totodata, in dezvoltarea unui raspuns in privinta
acestuia. Lipsit fiind de mijloace de actiune in plan international, pentru combaterea efectiva a
terorismului, Consiliul Europei si-a dezvoltat latura preventiva a luptei impotriva terorismului.
Mai mult, prin unele documente avind caracter obligatoriu pentru statele membre, ca urmare a
ratificarii lor ( exemplu gratia Conventia pentru reprimarea terorismului). consiliul Europei a
putu actiona si in panul pedepsi rii terorismului, dezvoltind astfel o actiune completa de
combatere a aceste grave amenintari la adresa securitatii internationale.

Bibliografie:
1) Cristian Jura - ''Terorismul International'', Editura All Beck, Bucuresti 2004
2) Prof. Univ. Victor Duculescu- ''Protectia Juridica a Drepturilor Omului'', Edituta Lumina Lex,
Bucuresti 1994
3)Conventia Europeana pentru reprimarea Terorismului din 27 ianuarie 1997