Mantuirea

Mantuirea este actul prin care Dumnezeu, prin intruparea, rastignirea si invierea si inaltarea
Fiului Sau, Iisus Hristos, restabileste omul in starea de comuniune personala cu El, dandu-i acestuia
premisele unei vieti noi.
Conceptia ortodox a mntuirii
Mntuirea implic taine care sunt mai presus de o ntelegere simplist. Pentru a o ntelege, noi
oamenii folosim o serie de metafore, care uneori sunt mai elocvente dect expunerile sistematice.
nsusi Hristos a folosit astfel de metafore n pilda fiului risipitor sau n pilda celor zece fecioare. Aceste
metafore ne ajut s ne formm anumite modele mintale, fr ca nici unul dintre ele s epuizeze o
realitate divin.
Conceptia ortodox a mntuirii este n mod esential ontologic (ontos fiint, existent). Conflictul nu
este att ntre vinovtie si justificare, ct ntre moarte si viat. n conceptia juridic, Dumnezeu apare
ca un Suveran care se supr pentru c niste fiinte create de El I-au clcat legea. n conceptia
ontologic, Dumnezeu este sursa vietii si prsirea Lui nseamn n mod implicit moartea, vzut nu
ca o pedeaps, ci ca o lips a vietii.
De ce avem nevoie de mntuire?

Mantuirea este actul prin care Dumnezeu, prin intruparea, rastignirea si invierea si inaltarea
Fiului Sau, Iisus Hristos, restabileste omul in starea de comuniune personala cu El, dandu-i acestuia
premisele unei vieti noi.
Conceptia ortodox a mntuirii
Mntuirea implic taine care sunt mai presus de o ntelegere simplist. Pentru a o ntelege, noi
oamenii folosim o serie de metafore, care uneori sunt mai elocvente dect expunerile sistematice.
nsusi Hristos a folosit astfel de metafore n pilda fiului risipitor sau n pilda celor zece fecioare. Aceste
metafore ne ajut s ne formm anumite modele mintale, fr ca nici unul dintre ele s epuizeze o
realitate divin.
Conceptia ortodox a mntuirii este n mod esential ontologic (ontos fiint, existent). Conflictul nu
este att ntre vinovtie si justificare, ct ntre moarte si viat. n conceptia juridic, Dumnezeu apare
ca un Suveran care se supr pentru c niste fiinte create de El I-au clcat legea. n conceptia
ontologic, Dumnezeu este sursa vietii si prsirea Lui nseamn n mod implicit moartea, vzut nu
ca o pedeaps, ci ca o lips a vietii.
De ce avem nevoie de mntuire?
Mntuirea implic n ea idea de a fi salvati de la ceva. Care este nenorocirea, npasta de care trebuie
s fim salvati? Protestantii si catolicii rspund: suntem salvati de pedeapsa lui Dumenzeu. Ortodocsii
rspund: suntem salvati de la moarte, de la tirania pasiunilor pctoase, de la pierderea tintei noastre
de a ne asemna cu Dumnezeu.
Baza acestei conceptii ortodoxe apare clar in primele capitole ale Genezei. ntr-adevr, Dumnezeu le
spune primilor oameni, Dac veti mnca din pomul acesta veti muri! Conceptia juridic
interpreteaz n mod fortat aceast declaratie a lui Dumnezeu, ca si cum Dumnezeu ar fi spus, Dac
veti mnca, v voi ucide! Dar Dumnezeul iubitor de oameni nu spune asa ceva. El afirm doar un

lucru evident, anume c dac omul ntoarce spatele sursei vietii, atunci implicit se ndreapt ctre
moarte. Moartea este o consecint natural a pcatului, nu un decret de pedeaps de la Dumnezeu.
Apostolul Pavel ne nvat c plata pcatului este moartea. Legtura dintre pcat si moarte este
direct, nu consecinta unui decret al unui Dumnezeu care Se supr si Se simte jignit.
Pcatul afecteaz natura uman, o corupe si o murdreste. Ca urmare omul si rateaz scopul pentru
care a fost creat, acela de a se uni cu Dumnezeu si de a avea chipul si asemnarea lui Dumnezeu.
Apostolul Pavel scrie, Toti au pctuit si sunt lipsiti de slava lui Dumnezeu. Observati c el nu scrie,
Toti au pctuit si acum Dumnezeu i va ucide. Cuvintele lui Pavel ne arat care este de fapt
problema noastr: pcatul ne-a afectat fiinta, natura si ne-a schimbat din purttori ai vietii si slavei
divine n purttori ai mortii.
Prin urmare starea de care trebuie s fim mntuiti este nu este n primul rnd mnia unui Dumnezeu
suprat ci ntunecarea si murdria naturii noastre lipsit de sursa vietii si ptruns de moarte. Am
pierdut prin pcat asemnarea cu Dumnezeu si suntem incapabili s mai avem legtur cu El, sursa
vietii. Problema tine nu de socoteala pcatelor, ci de starea fiintei noastre. Suntem nu respinsi de
Dumnezeu, ci incapabili de a ne mai apropia de El din cauza strii noastre corupte. De aceea, n
Ortodoxie, mntuirea nu are un aspect juridic, ci unul terapeutic. Suntem cu totii bolnavi de pcat si de
moarte si avem nevoie de vindecare.
Dar aceast vindecare de pcat si de moarte nu poate avea loc prin eforturile omului. Orice efort
individual de schimbare a naturii noastre este sortit esecului. Toate faptele noastre bune nu au
capacitatea de a ne mntui. Un om poate fi perfect din punct de vedere moral, se poate abtine de la
orice pcat, dar desprtit de Dumnezeu rmne pierdut. Numai initiativa si interventia lui Dumnezeu
poate schimba omul si l poate reaseza pe drumul care duce la unirea cu Dumnezeu. Dar aceasta
cere cooperarea omului, nu doar ca o declaratie de credint, nu doar ca o semntur care s-l treac
de partea cealalt, ci ca o strduint continu de a fi transformat pin puterea Duhul.n acelasi timp,
Ortodoxia respinge idea c faptele bune ne-ar crea merite prin care s fim mntuiti. Conceptul de
merit are o baz juridic, legal, pe care am vzut c Ortodoxia o respinge. Orice idee c omul si-ar
putea reduce vina prin meritele faptelor bune este strin de gndirea ortodox. Si totusi faptele sunt
importante, dar nu pentru meritele lor, ci pentru puterea pe care o au de a ne transforma. Efortul
credinciosului de a face fapte bune duce n el nsusi la ndumnezeirea omului, la mprtsirea naturii
divine. Faptele sunt importante n mntuirea noastr nu prin meritele pe care le-ar cstiga pentru noi,
ci prin transformarea interioar pe care o produc n noi.
Sf. Serafim din Sarov d o explicatie foarte frumoas a importantei faptelor. El spune, folosind un
limbaj metaforic, c prin faptele noastre bune noi cumprm Duh Sfnt. Asemenea unui negustor
care vinde lucrurile de care nu are nevoie si cumpr altele mai de pret, tot asa si noi ne golim de noi
nsine, ne debarasm de egoismul nostru si primim mai deplin Duhul Sfnt n viata noastr. Golirea
noastr de natura pctoas prin practicarea faptelor bune are ca urmare umplerea de natura divin.
Faptele noastre bune nu au ca scop acumularea de merite, ci transformarea fiintei noastre si implicit
progresul pe cale mntuirii. Nu este vorba de o stare juridic, ci de una ontologic, care tine de fiinta si
natura noastr.
lui Sfnt.
n conceptia ortodox,omul se uneste cu Hristos printr-o credint care lucreaz, si aceast unire
aduce n fiinta omului ndrepttire si sfintire. Asa cum declar Apostolul Petru, scpnd de stricciunea
poftei din lume, ne facem prtasi firii dumnezeiesti. Tainele Bisericii si participarea activ la viata
Trupului lui Hristos contribuie tocmai la aceast unire mistic ntre credinciosi si Hristos.
Botezul este identificarea nu doar simbolic, ci mistic si real cu moartea si nvierea lui Hristos,
iar euharistia este identificarea - nu doar simbolic, ci mistic si real - cu trupul lui Hristos. Tainele ne
afecteaz nu doar mintea, ci ntreaga noastr natur, care se ptrunde de natura dumnezeiasc.

Este posibil ca cineva s fie mntuit n afara Bisericii Ortodoxe?

Da, este posibil. Este ca si cum cineva ar ntreba, Poate fi cineva vindecat fr doctor? Da, este
posibil, dar este mai dificil si mai riscant. Sf. Ignatiu, un discipol direct al Apostolului Ioan, a scris c
trupul si sngele lui Hristos pe care l lum n euharistie este medicamentul nemuririi. Poate unii
care cred doar n simboluri dar nu n realitti se pot vindeca si fr acest medicament. ntre
neoprotestanti exist multi credinciosi sinceri, care l iubesc cu adevrat pe Hristos. Multi dintre
acestia nu au cunoscut niciodat Ortodoxia sau au auzit doar lucruri false despre ea, si Dumnezeu i
va judeca dup ce au cunoscut, nu dup ce nu au cunoscut. Noi nu suntem judectori ai inimii
oamenilor, pe.Biserica Ortodox, vzut nu doar ca o institutie uman, ci ca o manifestare a Trupului
lui Hristos, ca Biseric apostolic si soborniceasc (complet, ntreag), posed cadrul cel mai potrivit
pentru mntuire, prin tainele, traditiile si nvtturile ei. Toate aspectele vietii Bisericii contribuie si sunt
instrumente ale acestei mntuiri: tainele, nchinarea, viata de ascez, rugciunea, faptele bune.
Mntuirea nu este un act, ci un proces care se continu n tot cursul vietii credinciosului. Mntuirea nu
are un aspect legal, ci unul terapeutic.