Principalele etape de evolutie a P

Notiunea de P a fost introdusa de Dupree atunci cand a discutat de sindromul de debilitate

motrica

Teorii legate de P

Dezvoltarea motrica a copilului

Legatura dintre dezvoltarea motrica si cea intelectuala

Particularitati motrice pe grupe de varsta

Legatura dintre motricitate, intelect si afectivitate

Directiile de evolutie ale P

Conceptul de corp

d.p.d.v psihologic

d.p.d.v fiziologic

Conceptul de corp trebuie abordat in relatie cu : sinele, anturajul, mediul inconjurator

Obiectivele P

Obiective generale:

- cunoasterea elem. constitutive ale P

- cunoasterea instrumentelor prin care se actioneaza

- stapanirea comportamentelor de baza ale P

- identificarea precoce a retardurilor cu orientarea proceselor de educare

- diagnosticul rapid al tulburarilor de P si I ndrumarea proceselor de educare

Obiective particulare:

- dezvoltarea perceptiei si a reprezentarii corecte a miscarii

- prefectionarea abilitatii de miscare

- evolutia potentialului psihomotric (raportul varsta biologica si varsta cronologica)

- perfectionarea priceperilor si deprinderilor motrice ce vor rezulta in imbunatatirea calitatilor

V,F, R
Caracteristici generale ale proceselor de crestere si dezvoltare

Procesul de crestere este un proces calitativ:

- crestere in volum

- refacerea masei celulare uzate

Dezvoltarea este un proces calitativ: restructurarea, reorganizarea permanenta a continuturilor

Cele 2 procese sunt influentate de actiunea:

- factorilor inascuti (genetici)

- externi

3 controverse:

- relatia dintre factorii ereditari si cei de mediu

- modul in care se realiz cresterea: proces continuu sau in trepte, etape

Principiile generale ale procesului de crestere si dezvoltare

Tanasescu

M. Ifrim

3 perioade de crestere in greutate si lungime:

1-4 ani – prima implinire

5-7 ani – prima alungire

8-10 ani – a 2-a implinire

11-15 ani – a 2-a alungire

15-20 ani – a 3-a implinire si alungire

Legile dezvoltarii P si factorii care conditioneaza dezvoltarea

Diuarne 2 legi:

- diferentierea

- variabilitatea: evolutia inegala

Evolutia este legata de sis osteo-articular, existand 4 principii:

- osificarea si dezvoltarea difera de la un segment la altul (legea lui Olier = epifizele ce se osifica
cel mai tarziu sun cele situate langa genunchi)

- legea lui Godim

- legea lui Delpech (cartilajul articular…

- miscarea favorizeaza dezvoltarea sistemului osteo-articular, rezultand cresterea oaselor,

modelarea suprafetelor articulare

Etapele dezvol P

- inovatie: incercare si eroare, copilul trece intamplator mna prin fata ochilor

- integrare: gestul e invatat, miscarea devine precisa, adaptata scopului, se dezvolta legaturile
dintre campul motor si cel senzorial

- echilibru: miscare precisa, reprezinta elementul de baza pt o noua achizitie

- acumulari calitative ce conduc la salturi calitative

- restructurari succesive

- evolutie stadiala

Factorii care influenteaza P

1. Maturizarea nervoasa: miscari involuntare ce devin miscari voluntare (18-20ani) o data cu

mielinizare SN

2. Invatarea: programe de stimulare a copiilor; stimulare ce trebuie sa aiba un caracter de noutate

dozarea este f importanta; programul trebuie mereu imbogatit; Protage = program ce
prognozeaza….

3. Experienta: exista 2 teorii

- prin experienta se dezvolta elemente ale motricitatii ce formeaza schema globala, dupa care
pozitionarea unui segment e bine delimitata

- invatarea unor scheme motorii noi pornind de la o serie de elemente de baza

Componente de baza ale P

Picq si Voyer structureaza P pe 3 directii:

1. Conduite motrice de baza

2. Neuromotricitate
3. Structuri perceptiv-motrice

Conduite motrice de baza

- sunt legate de reflexele neconditionate

- coordonarea oculo-motorie

- echilibrul static si dinamic

- coordonarea oculo-manuala duce la perfectionarea gestului, rezulta stimularea prehensiunii si

un gest adaptat scopului. Acest lucru implica: perfectionarea echilibrului static si dinamic;
dezvoltarea engramelor motorii (repetarea gestului); dizolvarea sincineziilor; adaptarea la effort;
perfectionarea coordonarii senzoro-motrice

Cronologie:

1 luna – prehensiune involuntara

2 luni – primele initiative de apucare

4-5 – prehensiune voluntara cubito-palmara

6 – priza digito-palmara

8 – priza radio-palmara

9-10 – radio-digitala (pensele)

Scrisul: presupune:

- maturizarea SN

- dezvoltarea activitatii fine a degetelor

- perfectionarea conduitelor perceptiv motrice

Echilibrul static si dinamic:

se edzvolta in primul an de viata; presupune 3 categorii de senzatii:

- verticalitate

- miscare rectilinie

- rotatie

Echilibrul static si controlul postural implica:

- contractia musculaturii de la nivelul trunchiului

- sistemul vestibular – echilibrul static

- sensibilitatea proprio-ceptiva

- sistemul extrapiramidal

- analizatorul vizual

- reconsiderarea pozitiei corpului in spatiu

- modificarea imaginii spatiului inconjurator

- schimbarea pozitiei spatelui

- variatile de presiune la nivel plantar

- aparitia unui nou centru de G (plasat in int poligonului de sustinere)

Dupa nastere copilul este in pozitie fetala (flexia musculturii sup si inf); la 2 luni se ajunge intr-o
pozitie intermediara (semiflexie); la 3 luni in pozitie definitiva

In primul an de viata se parcurg 4 etape:

- miscari involuntare globale

- maturizarea cefalo-caudala (5-6 luni) rezulta controlul posturii

- se dezvolta curbura dorsala => controlul posturii si motricitatii

- 8-9 luni copilul este capabilsa-si sustina greutatea corporala

Echilibrul dinamic (locomotia): realizarea mersului implica interventia caii piramidale,

extrapiramidale a sis vestibular, a sensibilitatii proprioceptive si a sis muscular. Mielinizarea sis
vestibular si a cerebelului se realiz pana la 2 ani.

Dezvoltarea coordonarii implica actiunea a 4 factori:

- caracteristica fizica a miscarii

- ritmul de executie, flexibilitatea si simetria

- caracteristica psihica, posibilitatea de anticipare a gestului

- factori generali in care intra si elem psihomotric

Se ajunge treptat la deprinderile motrice ce reprezinta reflexe conditionate complexe

perfectionate prin antrenament.
Conduite neuromotrice

1. Tonusul muscular: la nastere exista hipotonie a musculaturii capului si trunchiului si hiper

tonie a musculaturii membrelor. De asemenea hipertonie pe muschii flexori si hipotonie pe
extensori

Trei tipuri de tonus:

- de repaus

- de postura

- de actiune

Actele motrice care stau la baza dezvoltarii mentale implica parcurgerea a 4 etape:

a. stadiul impulsiv de la nastere pana la 2 luni

b. stadiul emotiv care apare la 2 luni

c. stadiul senzoro-motric: se dezvolta relatia cu anturajul

d. stadiul proiectiv: miscarea devine suportul reprezentarii

2. Senzatiile proprioceptive

Sensibilitatea profunda aduce informatii de la nivelul muschiilor, oaselor, tendoanelor, etc.

Simtul kinestezic ofera informatii legate de:

- pozitia segmentelor corporale

- mobilitatea lor

- rezistenta la miscare

Structuri perceptiv-motrice

Sunt structuri ce se perfectioneaza prin educatie fiind legate de dezvoltarea inteligentei, perceptia
propriului corp si orientarea spatio-temporala.

Schema corporala = imaginea pe care persoana o are despre corpul sau, este o schema ce asigura
aprecierea relatiilor care exista intre segmentele corporale si intre corp si mediu.

Arcan introduce 2 elemente:

- Imaginea de sine = reprezentarea mentala a propriului corp

- Perceptia de sine = implica cunoasterea corpului in relatia cu mediul

Schema corporala

In primii 3 ani de viata se parcurg 3 mari etape:

a. eu si turul proprietatii (spatiul) 0-9 luni

b.eu si altii (9 luni – 2 ani)

c. eu impreuna cu altii (2-3 ani)

Dezvoltarea schemei corporale parcurge 4 etape:

1. de descoperire a propriului corp (de la 2 ani)

2. etapa cunoasterii partilor corporale (3-4 ani)

3. de orientare spatio-corporala (dupa 4 ani)

4. organizarea spatio-corporala

Lateralitatea

Perfectionarea dominantei laterale se realizeaza pana la 6-7 ani. Copilul mic foloseste ambele
maini in manevrarea obiectelor. Astfel pana la 2-3 ani manevreaza cu dreapta, 3-4 ani cu stanga,
4-5 ani stabilizare. La 6-7 ani se stabileste, se defineste lateralitatea

50% dreptaci

10% stangaci

40% ambidestrie

Clasificarea lateralitatii:

1. Dupa intensitate:

- puternic conturata

- slab conturata

2. Dupa omogenitate

- omogena

- neomogena

- contrariata

3. Dupa natura
- normala

- patologica

Dezvoltarea lateralitatii parcurge 3 etape

a. descoperirea partii dominante (la 4 ani)

b. organizarea gesturilor in functie de propria lateralitate (dupa 5 ani)

c. recunoastere a partii drepte si stangi a corpului (pe proriul corp si pe altii) 6-7 ani

Organizarea spatio temporara

Organizarea spatiala implica structurarea mediului in raport cu propria persoana, implica

cunoasterea schemei corporale si notiunilor de dr-stg

Exista 4 tipuri de distanta:

- distanta intima

- distanta personala

- distanta oficiala

- distanta publica

Prescolarul intelege din ce in ce mai bine relatiile spatiale, parcurgand 3 etape:

a. se plaseaza in functie de obiecte

b. aranjeaza obiectele in spatiu

c. isi organizeaza cum doreste el spatiul care il are la dispozitie

Structura spatiala se definitiveaza pana la 8 ani, parcurgandu-se in linii mari 4 etape:

1. cunoasterea notiunilor spatiale (posibilitatea de se deplasa, de a explora locuinta) – pana la 4

ani

2. de orientare spatiala (obiectele sunt orientate dupa un criteriu / se dezvolta memoria spatiala)
4-5 ani

3. o etapa dinamica in care orientarile spatiale sunt combinate (dupa 5 ani)

4. intelegerea complexa a relatiilor spatiale (dupa 8 ani)

Orientarea temporala

Implica posibilitatea copilului de a actiona in functie de:

- succesiunea evenimentelor

- durata lor

- reluarea ciclica

- ireversibilitatea

Copilul se familiarizeaza cu notiunile de inainte, in timpul sau dupa. Prin joc se obisnuieste cu
ritmul (regulat, neregulat) , cadenta rapida sau lenta

Tulburari de P

Sunt cunoscute sub numele de tulburari instrumentale, ceea ce consfinteste legatura dintre psihic
ca centru de comanda si fizic ca element de executie

A. Pentru conduitele motrice de baza

1. coordonarea oculo-motorie – patologia: se manifesta prin neindemanare; o alta problema:

nepotrivirea dintre actiunile clonice si tonice (invatarea greoaie a scrisului)

2. echilibrul static si dinamic: probleme la nivelul sprijinului podal si la nivelul controlului

tonico-postural (datorita leziunilor la nivel vestibular, cerebelos, caii sensibilitatii profunde)

3. coordonarea dinamica generala: probleme apar in situatia afectarii sensibilitatii profunde sau
superficiale, sau la nivel cerebelos, vestibular. Gesturile sunt dizarmonice:

- discrometria: intarzierea declansarii miscarii insotita de oprirea tardiva

- dismetria: exces de miscari, amplitudine prea mare

- asinergia: lipsa coordonarii componentelor musculare implicate intr-o miscare ampla

- adiadopocinezia: dificultati de executie a gesturilor rapide, alternante si in sens contrar

- dispraxia: perturbarea preciziei actelor motrice

B. Pentru conduitele neuromotrice

1. probleme de tonus muscular: hipertonie, spasticitate, rigiditate

2. rigiditate musculara

3. hipotonie
4. distonie musculara: implica miscari tonice care afecteaza corpul in totalitate

5. paratonii: imposibilitatea relaxari voluntare a unui muschi (sunt de 2 feluri: de fond si de

actiune)

6. sincinezii:

- globale: caracterizeaza partea paralizata

- de coordonare: apar la niv unui gr muculare cu ocazia miscarilor altor gr musculare

- imitatii:

C. Pentru conduitele perceptiv-motrice

1. schema corporala: tulburari somatognozice (apar in leziuni cerebeloase) – se manifesta prin

iluzii kinestezice; agnozia digitala; dificultati de orientare spatiala; disgrafie; discalculie; dislexie

2. lateralitatea:lateralitatea contrariata – apare frecvent in leziunile cerebrale sau infirmitatea

I.M.C

Patologia motrica centrala

Sunt identificate 3 mari aspecte reprezentate de:

1. Infirmitatea motrica centrala

2. Tulburari de invatare a functiei motrice

3. Tulburari motorii de comportament

1. Infirmitatea motrica centrala:

a. tulburari motorii: sunt impartite in 3 categorii:

- spasticitate

- dischinezie

- ataxie

b. tulburari asociate:

- retardul mental

- surditate si hipoacuzie

- epilepsia
- tulburari psihologice

c. tulburari instrumentale

- tulburarea de utilizare corporala

- tulburarea de organizare functionala

2. Tulburari te invatare a functiei motrice

a. retardul simplu al dezvoltarii motrice

b. debilitatea motrica

c. apraxia (regresie a performantelor deja obtinute) si dispraxia (probleme de invatare a unui

anumit gest)

d. tulburari de scris:

- disgrafia

- disortografia

3. Tulburari motorii de comportament: sunt tulburari care apar datorita problemelor de

personalitate, afecticve, intarziere in maturizarea cronologica

a. ticuri

b. sindrom hipekinetic

Principiile reeducarii in P

1. principiul antrenarii precoce

2. principiul activarii sau cresterii gradate

3. principiul cooperarii

4. principiul normalitatii functionale

5. principiul diversitatii sistemului de mijloace

6. principiul planificarii

Evaluarea in procesul de educare si reeducare P

a. Functia de constatare:

- constatare preliminara
- constatare curenta

- constatari etapizate

b. Functia de diagnosticare

c. functia de informare

d. Functia de prognozare

e. Functia de decizie

f. Functia pedagogica

g. Functiile limbajului

Periodizarea activitatii de reeducare psiho-motrica

Exista 3 perioade de lucru:

1. Perioada introductiva

a. etapa primei infatisari

b. etapa testarii capacitatilor psiho-motrice

c. etapa proiectului reeducativ

2. Perioada fundamentala

a. adaptarea la cerinte

b. integrarea interdictiilor

c. educarea combativitatii

3. Perioada finala

a. sinteza activitatii

b. detasarea si separarea

Clasificarea jocurilor

a. jocuri senzoro-motorii de dezvoltare a inteligentei, a relatiiilor sociale si a spiritului de

intrecere

b. jocuri care stimuleaza inteligenta

c. jocuri de natura cognitiva:

- spontane

- dirijate

d. jocuri sociale

e. jocuri asociative

f. jocuri cooperative

g. jocuri competitive

h. jocuri sportive

i. jocuri cu actiuni reale

j jocuri cu actiuni imaginare