Activitatea psihomotrica reprezinta activitatea de psihomotricitate efectuata cu

prescolarii , in cadrul careia se formeaza elementele si miscarile de baza ale motricitatii grosiere
si fine,urmarindu-se dezvoltarea corespunzatoare a componentelor psihomotricitatii copiilor,
intr-o maniera organizata, specifica educatiei psihomotrice, cu mijloace, formatii, materiale si
metode adecvate particularitatilor de varsta ale copiilor si mai ales nivelului lor de pregatire.

Principalele fenomene ce intra in sfera psihomotricitatii sunt:

• Coordonarile1 - statice, dinamice si perceptiv-motrice -care se manifesta la nivelul tuturor

efectorilor sistemului osteomus-cular.

• Schema corporala - sistemul central de comanda si control a motricitatii, structura

automatizata, dobandita prin activitatea motrica (experienta motrica), avand localizarea
corticala in homunculus motor. Dupa V. Horghidan 2000, schema corporala este o 'structura
dinamica, careia experienta ii imprima permanent trasaturi noi, in care se realizeaza
supliniri (in anumite limite diferitele segmente care o compun pot lua pe rand importanta
diferita, erijandu-se in 'figura', pentru ca apoi sa se topeasca in ansamblu,'

• Ideomotricitatea - este reflectarea constienta sau inconstienta a potentialului motric fixat

in schema corporala si care se manifesta concret in sistemul coordonarilor;

• inteligenta motrica Manifestarile de exceptie ale ideomotricitatii pot fi considerate ca

fiind semne de inteligenta motrica superioara - creativitate motrica.

• Lateralitatea- reflecta pe planul motricitatii asimetria functionala a emisferelor cerebrale;

Astfel, din punct de vedere al lateralitatii, subiectii se impart in stangaci si dreptaci si
ambidecstri.

• Rapiditatea miscarilor (inclusiv viteza de reactie) –

este influentata de particularitatile temperamentale, care sunt conditionate genetic (viteze
diferite de propagare a influxului
nervos si de traversare a sinapselor). Concepte psihologice de baza .pag. 74,75,76

Specialista domeniului Monica Stanescu in cartea „ Educatie-fizica pentru prescolari si

scolari mici „ prefigureaza o abordare noua fata de psihomotricitate, si implicit fata de instruirea
componentelor psihomotricitatii. „ lucrarea isi propune sa ofere un model practic de abordare a
componentelor psihomotricitatii in cadrul activitatii de educatie-fizica.”

Se propun unele programe de instruire pentru fiecare dintre componentele

psihomotricitatii atat in cadrul activitatilor psihomotrice cu prescolarii cat si anumite actiuni
motrice adecvate instruirii realizate in cadrul familial. In continuare sunt prezentate schematic
detaliile instruirii componentelor psihomotrice asa cum sunt ele tratate in cartea mai sus
amintita.
“In domeniul educatiei psihomotrice coordonatele care stau la baza alcatuirii programelor
de instruiresunt: (M Stanescu 2001 pag.91)

 Cunoasterea particularitatilor fiecarui copil, printr-o evaluare corespunzatoare, periodica

profesorul va fi capabil sa stabileasca cele mai adecvate continuturi si dozari ale
acestora.

 Concordanta continuturilor propuse pentru a fi realizate cu nevoile de dezvoltare ale

copiilor, ca individualitati; in acest sens se va porni de la principala activitate a copilului
la varstele mici- jocul ( propus de catre profesor sau chiar de catre copil).

 Urmarirea dezvoltarii globale a personalitatii copiilor; obiectivele oricarui program

trebuie sa evidentieze valentele acestuia pe toate planurile personalitatii, si nu sa se
limiteze la cel fizic si psihomotric;

 Aplicarea programului se va face in cadrul unor grupuri mici, activitatea cu intreg grupul
si chiar individuala , pentru a duce la bun sfarsit o astfel de interventie didactica, trebuie
sa se puna un accent deosebit pe constientizarea timpurie a copiilor asupra importantei
activitatii pe care o desfasoara.”

Componentele psihomotricitatii vizate de catre educatia psihomotrica sunt: schema

corporala, lateralitatea, structurarea spatiala, orientarea temporala.

Schema corporala presupune cunoasterea segmentelor corpului, precum si a anumitor

pozitii ale corpului si a posibilelor miscari ale corpului. De nivelul de dezvoltare al schemei
corporale depind celelalte componente ale psihomotricitatii, respectiv structurarea spatio-
temporala si coordonarea oculo-
segmentara.

Formarea si consolidarea schemei corporale va urmarii realizarea urmatoarelor etape:

Etapa I

 Constientizarea corporala

 Cunoasterea posibilitatilor de miscare ale corpului ( motricitatea globala) incepand cu

varsta de 2 ½ ani

 Dezvoltarea echilibrului static si dinamic

 Dezvoltarea motricitatii fine , incepand cu varsta de 3 ani

  Cunoasterea segmentelor corpului incepand cu varsta de 2 ½ ani in mediul familial,
de la 4 ani in cadrul activitatilor psihomotrice.

Dupa ce copilul isi cunoaste propriul corp si segmentele acestuia se trece la o etapa
superioara in dezvoltarea schemei corporale.Aceasta etapa presupune valorificarea modalitatilor
senzoriale in procesul de cunoastere a mediului.

Etapa a II a

 Orientarea spatio-corporala solicita :

Dezvoltarea modalitatilor senzoriale – pentru sensibilitate auditiva, pentru sensibilitate tactila,

pentru sensibilitatea proprioceptiva.

 Invatarea pozitiilor corpului si a segmentelor corpului

Etapa a IIIa

 Organizarea spatio-corporala, incepand cu varsta de 5 ani, in cadrul activitatilor care

vizeaza acest aspect al schemei corporale, se va urmari realizarea unor obiective cum ar
fi: perceperea corecta si reproducerea miscarilor, dezvoltarea coordonarii segmentare,
dezvoltarea echilibrului.

Influentarea lateralitatii, are ca principal obiectiv dezvoltarea ambidextriei, respectiv a

capacitatii de a utiliza cu aceiasi eficienta toate segmentele corpului. Aceasta componenta a
psihomotricitatii se va aborda incepand cu varsta de 4 ani, prin intermediul unor actiuni motrice
pentru membrele inferioare, pentru membrele superioare. In acelasi timp se va urmari si intarirea
partii dominante prin exercitii care sa solicite precizie, acuratete, prin solicitarea segmentului
indemanatic, in timp ce segmentul neandemanatic va contribui la eficienta actiunii motrice a
celui indemanatic.

Structurarea spatiala implica miscarea copilului in spatiul general, si in spatiul personal.

Spatiul general este acel spatiu in care copilul se misca tinand cont de cei din jurul sau, iar
spatiul personal presupune propriile miscari ale copilului asupra carora copilul isi concentreaza
atentia. Incepand cu varsta de 2 ani si jumatate copilul isi va cunoaste spatiul familial, camera
lui,jucariile, dormitorul, bucataria etc.

Includerea copilului in activitatile organizate din cadrul gradinitei il vor solicita

in cunoasterea notiunilor spatiale .In cadrul activitatilor psihomotrice prin utilizarea diferitelor
mijloace specifice cum ar fi parcursurile aplicative, sau alte exercitii fizice ca genuflexiunile sau
unele deplasari, copilul va cunoaste notiunile spatiale de sus, jos, sub, peste, pe, printre. De
asemenea structurarea spatiala se va dezvolta pe baza cunosterii orientarii spatiale. Accentul in
formarea acestora se va realiza prin insusirea notiunilor de rand,coloana, cerc, prin jocuri de
miscare “Mingea pe pod”, „Mingea pe sub pod,” etc.

Incepand cu varsta de 4 ani, se vor crea conditii de dezvoltare a memoriei spatiale. Prin
regasirea locului intr-un spatiu delimitat, memorare a reperelor intr-un spatiu precizat, exercitii
de plasare a obiectelor fata de un partener sau alt reper, inainte, inapoi, la dreapta, la
stanga,sus,jos. De mare importanta va fi si formarea aprecierii vitezei de deplasare a corpului sau
a obiectelor in spatiu. Se vor utiliza exercitii de mers, alergare, cu orpriri, porniri, cu diferite
viteze de deplasare, mai incet, mai repede, si mai repede, ne oprim, pornim, in diferite formatii in
coloana, pe perechi,etc.

Organizarea spatiala, va solicita copiilor, capacitatea de a combina diferitele notiuni

spatiale si de a le utiliza intr-o anumita situatie. De asemenea organizarea spatiala presupune si
formarea capacitatii de a actiona in grup.

Orientarea temporala Aceasta componenta psihomotrica urmareste realizarea urmatoarelor

obiective: dezvoltarea capacitatii de reproducere a unor ritmuri sau actiuni motrice, dezvoltarea
capacitatii de executare a actiunilor motrice acompaniate de diverse linii melodice.Vor fi
recomandate exercitii care sa presupuna asocierea informatiilor auditive cu cele de natura
kinestezica, mai ales in cadrul sarcinilor motrice in care executantii trebuie sa marcheze
accentele liniei melodice prin anumite actiuni motrice: sarituri, variante de pasi, opriri, intoarceri.

Exercitiile destinate dezvoltarii orientarii temporale trebuie desfasurate pe fond muzical, acesta
va sustine emotional activitatea, si va accentua expresivitatea miscarilor. Vor fi recomandate
teme muzicale precum „Ploaia,” „Ursul”, „Indienii”

Se poate concluziona ca, desi activitatea psihomotrica, este tot o activitate de educatie-fizica,
totusi prin faptul ca ea vizeaza in mod special dezvoltarea componentelor psihomotricitatii ca
obiectiv principal al sau, se poate delimita din acest punct de vedere, prin aceasta particularitate
de activitatea de educatie-fizica la care distingem clar obiectivele temelor respective.

Tabel nr.3 Evolutia componentelor motricitatii si psihomotricitatii la varsta prescolara

varsta Motricitatea generala Schema corporala Orientarea Perceptii

spatio-
temporala

3 ani Mers Indica elementele Capabil sa Capabil sa

echilibrat,mentinere componente ale execute compare lungimi
 echilibru pe un picior, capului si deplasari intre de distante
in sarituri de pe un segmentele corpului. doua repere parcurse ( lung,
picior pe altul,si peste impuse. scurt) sa sorteze
obstacole mici. Are forme si marimi
precizie in executarea identice.
unor aruncari cu o
mana si cu doua maini.

4 ani Mers, alergare, saritura Indica, urechea, Indica pozitii Sorteaza obiecte
clar delimitate. Prinde ochii,mana,piciorul sus-jos, fata- dupa culoare,
si paseaza mingea cu spate. compara obiecte
precizie de la 1, 1,5m cu greutati diferite.

5ani Dispune de o gama Se consolideaza Invata noi pozitii Percepe si distinge

mai larga de sarituri se achizitiile etapei spatiale: alaturi, pozitii spatiale,
dezvolta echilibrul. Se precedente. inainte-inapoi. culori si nuante.
amelioreaza precizia
executarii aruncarilor,
prinderilor.

6 ani Achizitiilor precedente Recunoaste dreapta- Utilizeaza si Se amelioreaza

li se adauga sariturile stanga aplica notiuni calitatea
pe verticala. Capabil sa spatiale si perceptiilor in
reproduca miscari temporale ( aici, toate registrele
simultan cu modelul. acolo, acum, senzoriale.
apoi)

7 ani Capabil sa execute Executa miscari Executa Se amelioreaza

structuri de miscari variate pe baza de independent capacitatea
care solicita un grad imitatie. miscari conform discriminatorie.
sporit de coordonare; reperelor
se dezvolta spatiale indicate.
motricitatea fina.

8 ani Se imbunatateste Creste fidelitatea Se orienteaza Creste acuitatea

viteza de executie si reproducerilor dupa repere vizuala.
precizia miscarilor. motrice. naturale (
rasarit-apus)
pg 63, M. Stanescu, “ Educatia fizica pentru prescolari si scolari mici – o abordare psihomotrica
„ (2002)

Model de program psihomotric realizat in cadrul activitatilor psihomotrice in gradinita

Pag. 106 carte scanata M Stanescu

Program de formare/consolidare a schemei corporale pentru prescolari

Obiective
Prin exercitiile pe care le include, programul urmareste:
♦ Cunoasterea posibilitatilor de miscare ale corpului si segmentelor, a
relatiilor care se stabilesc intre ele, precum si a modului de
manifestare a factorilor implicati in producerea eficienta a miscarii;
♦ Dezvoltarea capacitatii de comunicare cu spatiul personal si cu cel
general;

♦ Insusirea limbajului de specialitate;

♦ Dezvoltarea caracterului unitar, selectiv si activ al observatiei, in sarcini de perceptie

vizuala.

Planul calendaristic de aplicare a programului

Nr. Teme, obiective operationale Sisteme de actionare
lectiei/ sapt.

1 Constientizare corporala: elevii vor denumi si atinge Sl/2'30'

la comanda diferite segmente ale corpului
1- S2/2'30'
4 septembrie
2 Constientizare corporala: elevii vor executa si S3/2' S4/2'
denumi cel putin 3 miscari ale segmentelor corpului
7-
11 septembrie
3 Constientizare corporala: elevii vor executa si S3/2'30' S4/2'30'
denumi cel putin 5 miscari ale segmentelor corpului
7-
1 1 septembrie
4 Constientizare corporala: elevii vor S4/2' S5/1' C8/2'30'
executa deplasarea corpului din diferite
14- pozitii initiale
18 septembrie
5 Constientizare corporala: elevii vor denumi 3 pozitii Cl/2' C2/3'
fundamentale de executare a exercitiilor
14-
18 septembrie
1
Temele de activitate si continuturile propuse vor fi integrate in abordarea
celorlate componente ale procesului instructiv-educativ (calitati motrice, deprinderi si priceperi motrice
de baza si utilitar aplicative)
107
6 Constientizare corporala: elevii vor denumi 2 pozitii Cl/1'30' C2/2'30'
fundamentale de executare a exercitiilor
21-
25 septembrie
7 Constientizare cprporala: elevii vor recunoaste si C6/4x C7/r
denumi posibilitatile de miscare ale Corpului la nivelul
21- articulatiilor trenului supenor
25 septembrie
8 Constientizare corporala: elevii vor recunoaste si denumi C5/l'30' C6/4x
posib/'ftatile de miscare ale corpului la nivelul articulatiilor
trenului inferior
28 sept
1 oct
9 Constientizare corporala: elevii vor executa O succesiune C4/2'30' C5/1'3O'
de 2 miscari simetrice cu membrele superioare
28 sept. -
loct.
10 Constientizare corporala: elevii vor identifica C4/2'30' C5/1'
si exeputa 2 miscari simetrice cu membrele
5-
9 octombrie inferioare
11 Constientizare corporala: elevii vor identifica si C4/2'30' C5/r C6/2x
executa 2 miscari asimetrice cu membrele
5-
9 octombrie; superioare
12 Constientizare corporala: elevii vor identifica si executa 2 C5/r
miscari asimetrice cu membrele inferioare
12 - C6/2x
16 octombrie
13 Cunoasterea posibilitatilor de miscare: vor executa 2 C6/ 2x C7/1'
miscari diferite ca ritm, la alegere, si le vor denumi
12-
16 octombrie
14 Cunoasterea posibilitatilor de miscare: vor executa 3 C7/1'
miscari diferite ca ritm, Ia alegere si le vor denumi
19-23 C6/4x

octombrie
15 Cunoasterea posibilitatilor de miscare: elevii vor executa S6/1'3O' S10/30' C9/3'
miscari in acelasi ritm cu partenerul
19-
23 octombrie
16 Cunoasterea posibilitatilor de miscare: elevii vor executa S6/l'30' S10/30' C9/3'
miscari in acelasi ritm cu partenerul
2-6 noiembrie

17 Constientizarea formei corpului: elevii vor executa la S7AT30'

comanda miscari cu segmentele in directia si ritmul
2-6 propus S8/2'30'

noiembrie
18 Constientizarea formei corpului: elevii vor localiza 2 Sl/2'30' S4/2'30'
parti indicate ale corpului, lucrand in oglinda
9-
1 3 noiembrie
19 Constientizarea formei corpului: elevii vor localiza cu S3/1' S6/V30'
precizie 2 parti indicate ale corpului partenerului
9-13

noiembrie
20 Constientizare corporala: elevii vor executa si denumi SPl/2' SP2/2'
cel putin 3 miscari din diferite pozitii initiale
16-20

noiembrie
21 Organizare spatio-corporala: elevii vor fi capabili S7/l'30' S8/2'30'
sa realizeze trei forme indicate, cu ajutorul corpului si
16- segmentelor
20 noiembrie
22 Organizare spatio-corporala: elevii vor putea delimita SP5/1' SP9/4x
spatiul personal in raport de actiunile colegilor
23- S11/1’
2 7 noiembrie
23 Orientare spatio-corporala: elevii vor aprecia distanta fata SP9/6x
de un reper, cu un nr. indicat de pasi
23-27
noiembrie

24 Orientare spatio-corporala: elevii vor reproduce SP9/6x

2 forme astfel incat sa ocupe cat mai mult spatiu S9/6x
30nov.
4 dec. S10/1’
25 Orientare spatio-corporala: elevii vor reproduce S9/6x

30nov. 2 forme astfel incat sa ocupe cat mai putin spatiu

4 dec
26 Orientare spatio-corporala: elevii vor fi capabili sa SP6-4x
aprecieze distantele de parcurs folosind repere exterioare.
7-11 SP7-1’

decembrie SP9/4x
27 Orientare spatio-corporala: elevii vor fi capabili sa aprecieze SP6-4x
distantele de parcurs folosind repere exterioare.
7-11 SP7-1’

decembrie SP9/4x
28 Orientare spatio-corporala: elevii se vor deplasa printre SP6/4x
obstacole si le vor depasii fara a le atinge
14-18

decembrie
29 Orientare spatio-corporala: elevii vor identifica rapid SP11/ 3’
reperele indicate si se vor deplasa catre ele fara sa atinga
14-18 colegii

decembrie
 Continutul programului (anexa planului calendaristic)
Componenta Cod Descrierea exercitiului Dozare Formatii
programului de lucru
Constientizare SI Executarea la comanda a urmatoarelor l'-2'30'; Raspanditi
corporala actiuni: p: 10' in sala sau
1x pe terenul
a. atingerea piciorului drept cu mana de sport
stanga; 1x
b. atingerea piciorului stang cu mana
dreapta; 1x
c. atingerea umarului stang cu mana
dreapta si cu mana stanga alternativ
S2 Executarea la comanda a urmatoarelor l'-2'30', Coloana de
actiuni: p: 20' gimnastica
a. din stand, cu bratele inainte, ridicarea lx
piciorului drept la bratul stang;
b. din stand, ridicarea piciorului stang la lx
bratul drept,

S3 Executarea individuala de 2 - 4 x l'- Coloana

exercitii asemanatoare celor descrise 2 ' 3 0 ' p=10' (activa, mers) de gimnastic
anterior si adresarea de intrebari privind
actiunea executata.

S4 Din stand, elevii vor executa o serie de actiuni l'-2'30' Linie pe

motrice ca raspuns la intrebarile: cum ati un rand
arata daca ati fi mai grasi; ati fi mai slabi;
ati fi mai scunzi; ati fi mai inaltii

S5 Din stand, elevii vor incerca sa 20” – 1’ Raspanditi in

reproduca folosindu-se de intregul lor corp sala sau pe
forma unui mar (de exemplu). terenul de
sport

S6 Dintr-o pozitie initiala la alegere, 20'- l'30' Pe perechi Jocul se reia cu reproduc
un elev din pereche trebuie sa literelor din alfabet. Cast
reproduca o forma pe care colegul sau sa descopere cele mai mu
sa o

ghiceasca.
 S7 Dintr-o pozitie initiala la 20'- Linie pe Se vor evidentia formele
alegere, elevii vor reproduce cu un rand fi prezentate in fata clase
intregul corp sau cu anumite segmente l'30'
o anumita forma. Dupa cateva secunde
li se sugera sa asocieze formei
respective un nume.
S8 Dintr-o pozitie initiala la alegere, elevii 1’30'- Raspanditi
vor reproduce trei forme, de asemenea, in sala sau
la alegere. Fiecare forma va fi mentinuta 2'30' pe terenul
10'. La comanda profesorului elevii de sport
vor trebui sa treaca incet, cursiv, de la
o forma la alta.

S9 Din alergare usoara, la un semnal 5 -6x Coloana Semnalul poate fi dat cu a

constand din anuntarea unei forme, elevii cate unul forma reprodusa, Ia alege
se vor opri reproducand forma desemnata jocului de atentie este ace
drept consemn pozitia ini
se opresca elevii si

din care trebuie sa reprod

S10 Pe perechi, elevii vor avea de 30'- Pe perechi, Se va insista pe corectitu

reprodus diverse forme anuntate de profesor. 1’30' anunta castigatorul.
Fiecare executie va fi apreciata cu puncte de raspandite
la 1 la 5. in final se va desemna perechea pe tot
castigatoare. terenul

S11 Pe perechi, elevii vor avea de reprodus 1’-2’ Pe perechi,

diverse forme, la alegere. Jumatate
din numarul de perechi executa, raspandite pe tot
cealalta jumatate urmareste terenul
realizarea formelor. Cand toate perechile
au terminat, cupluri de doua perechi vor
avea de ghicit ce a reprodus
perechea adversa.
 S12 Utilizand ca pozitie initiala o forma 2-4x Raspanditi in sala
stabilita de profesor (cerc, de exemplu) la sau pe terenul de
semnal sonor, elevii trebuie sa se sport
transforme intr-o forma la alegere.

Constientizarea posibilitatilor de C1
miscare
Din deplasare, la comanda, oprire avand 1 '30 ' Coloana cate 1
ca suprafata de sprijin partea corpului
indicata de comanda (de ex. pe un 2'30'
picior; un picior - o mana; asezat, cu
sprijin inapoi pe palme; pe genunchi, cu
sprijin inainte pe palme etc.)

C2 Joc de atentie: 'Statuile' - 2'-4' Coloana cate 1

din alergare usoara, la semnal sonor,
elevii ~P pozitie oarecare.

C3 . V~ T
Coloana cate doi
Din alergare usoara, elevii vor atinge

la comanda partea corpului

partenerului indicata de profesor

C4 Din stand,la comanda,elevul va atinge I ’ - 2’ 30’’ Coloana de

o parte a corpului, cu diferite alte parti gimnastica cate 4
(cu mana dreapta piciorul stang, cu
mana stanga umarul drept, etc)

C5 Din stand in fata oglinzii, elevul va atinge cu o r-r30' Pe perechi

mana, partea corpului indicata de pereche sa. .
C6 a. Din stand, elevii executa cu bratele miscari 2- Linie pe un rand D
lente, in planul superior, 10', p: 5'; b. Din stand, 4x, p: e
elevii executa cu bratele miscari rapide, in planul 20' in
superior, 10'.. s
p
c
s
a

C7 Se reia exercitiul anterior, elevii isi aleg singuri 30 '- 1 ' Linie pe un rand
ritmul, planul, directia de

miscare a bratelor, precum si alternarea

acestora. Sunt intrebati prin sondaj asupra
caracteristicilor miscarilor pe care le executa

C8 1’- Coloana de
2’30’’
Pe perechi, elevii vor executa pe rand aceleasi gimnastica
miscari, cu segmentele sau cu intregul corp, ca si
partenerul (in oglinda).
t

d
C9 2' - 3' Pe perechi S
Pe perechi, elevii vor executa pe
rand aceleasi miscari, cu segmentele sau cu r
intregul corp, ca si partenerul (in oglinda).
s

r
 Sp1 Din stand, elevul este pus sa-si delimiteze, 1’ -2’ Raspanditi in sala
spatiul personal, folosindu-se de segmentele sau pe terenul
corporale si de miscarile acestora de sport

2.2. PARTICULARITATILE ACTIVITATII DE EDUCATIE-FIZICA

Activitatea de educatie fizica in gradinita constituie o etapa importanta in viata copilului.

Stilul de predare, de lucru al educatoarei va influenta elanul, dorinta copilului de participare,
implicare la activitatile programului zilnic. Activitatea de educatie fizica trebuie sa imbrace
forme specifice varstei prescolare, sa se raporteze la nivelul de intelegere, pregatire si varsta a
grupei de prescolari. Omiterea realizarii obiectivelor prevazute de programa scolara poate avea
consecinte nefavorabile asupra cresterii si dezvoltarii fizice, asupra starii de sanatate a copiilor
si a capacitatii lor de efort frustrandu-i de bucuriile si satisfactiile specifice activitatii de educatie
fizica.
Educatia fizica completeaza instruirea si educatia copiilor. Marele pedagog ceh, Jan
Amos Komensky spune: „ un spirit sanatos nu poate exista decat intr-un corp sanatos'

Educatia fizica la nivelul prescolar este prezenta prin intermediul activitatilor de educatie
-fizica , activitati al caror continut vizeaza practicarea exercitiilor fizice intr-un mod organizat,
sub conducerea si indrumarea educatoarei.

Continutul activitatiilor este programat, planificat de catre educatoare in functie de

programa activitatilor instructiv-educative in gradinita. Aceasta planificare cuprinde atat
succesiunea activitatilor de pe intregul an scolar, numarul de activitati destinat pe unitatile de
invatare,cat si fixarea temelor de activitate Cele doua niveluri de prescolaritate respectiv nivelul I
– 3-5 ani si nivelul II 5- 6/7 ani, presupun acelasi tip de organizare si planificare a activitatilor,
educatia fizica fiind prezenta pe tot parcursul gradinitei.

Pentru o planificare optima si eficienta a continuturilor activitatilor educatoarea trebuie

sa stabileasca nivelul initial de pregatire al grupei de prescolari, abilitatile si aptitudinile motrice
ale copiilor, inca de la inceputul procesului instructuv educativ si mai ales sa urmareasca
progresul grupei dar si progresul individual al fiecarui copil obtinut pe parcursul procesului
instructiv educativ.Educatoarea trebuie de asemenea sa cunoasca un numar diversificat de
mijloace specifice educatiei-fizice pentru copiii de acest nivel, pe care sa-l selectioneze, adapteze
si dozeze corespunzator particularitatilor de varsta si nivelului de pregatire al prescolarilor, dar si
in functie de obiectivele temelor de activitate.

Miscarile si exercitiile, jocurile de miscare organizate in cadrul activitatilor de educatie

fizica, realizeaza echilibrul intre solicitarile intelectuale pretinse copilului in cadrul
programului zilnic de activitati, si recreerea, recomfortarea necesara particularitatilor de varsta .
O importanta deosebita in desfasurarea acestor activitati o vor avea urmatoarele aspecte:
ritmul si armonia miscarilor,gratia, frumusetea corporala ambianta in care se va desfasura
activitatea, prin echipament, tinuta, prin continut, structura si succesiune a miscarilor, toate acestea
formand gustul pentru frumos si estetic al copiilor. Acompaniamentul muzical la randul sau va
imprima eleganta, ritm si expresivitate miscarilor si exercitiilor executate.
Programul de educatie fizica din gradinita urmareste cresterea si dezvoltarea fizica corecta
si armonioasa a copiilor, mentinerea optima a starii lor de sanatate, dezvoltarea motricitatii,
formarea si consolidarea deprinderilor motrice, precum si educarea calitatilor motrice de baza..

„Educatia fizica este o componenta a educatiei generale, alaturi de educatia intelectuala,

educatia morala,educatia estetica si educatia tehnico-profesionala. Intre toate aceste componente
exista interdependenta, relatii reciproce, ele formand un sistem.

Educatia fizica poate influenta foarte mult atat sfera intelectuala a personalitatii umane, dar
si celelalte sfere. Sensul principal al relatiei in cadrul sistemului componentelor educatiei generale
este de la educatia fizica catre celelalte si nu invers” (Educatie-fizica si sport” – Teorie si
didactica – FEST Bucuresti pag26)

2.3. TIPURILE ACTIVITATII DE EDUCATIE – FIZICA

Specialistul domeniului Gh Carstea prezinta tipurile de activitati de educatie fizica in functie de

componenta tematica astfel :

 lectii cu teme numai din deprinderi motrice

 lectii mixte cu teme atat din deprinderi cat si din calitati motrice

In functie de etapele invatarii deprinderilor motrice abordate tematic avem:

 lectii de invatare
 lectii de consolidare
 lectii de verificare
 lectii mixte – combinate de – invatare –consolidare, consolidare-verificare.

Dupa numarul de teme abordate avem:

 lectii cu o tema
 lectii cu doua teme
(Gh. Carstea “ Teoria si metodica educatiei fizice si sportului” , Edit AN-DA Bucuresti 2000,
pag 132 )

Un alt specialist al domeniului S.F. Todea considera ca , „ din marea varietate a tipurilor de lectii
de educatie fizica ce se pot organiza in functie de obiectivele urmarite, de locul si conditiile in
care se desfasoara, cel mai fecvent intalnite sunt:

 lectii de invatare prin care se insusesc si se formeaza deprinderi motrice „- (in cazul
nostru activitatile de educatie-fizica)
 „ lectii de consolidare (fixare) a deprinderilor motrice, de dezvoltare a calitatilor motrice
printr-o activitate de exersare a unor structuri stabile.
 lectii de verificare, pentru aprecierea gradului de stapanire a deprinderilor motrice, a
dezvoltarii calitatilor motrice, valorificarea acestora in cadrul unor activitati practice
concrete.
 lectii mixte sau combinate sunt cele mai frecvent folosite in predarea in scoala a
educatiei-fizice si vizeaza transmiterea de noi deprinderi motrice, dar si repetarea celor
transmise anterior.Deci intr-o lectie de aducatie fizica se poate realiza: invatarea si
consolidarea, invatarea si verificarea, consolidarea si verificarea. „

( S.F.Todea “ Metodica educatiei- fizice si sportive” Buc. 2006, pag. 147,148)

Un alt criteriu pe care specialisti ai domeniului il iau in calcul este in functie de tipul unitatii de
invatare abordate, astfel in lectiile pot fi:

 lectii care vizeaza deprinderilesi –sau priceperile motrice

 lectii care vizeaza calitatile motrice
 lectii in care este urmarita dezvoltarea fizica armonioasa, intalnite in special in
invatamantul prescolar .
 lectii care urmaresc formarea capacitatii de autoorganizare, autoconducere, autoapreciere,
in cazuri mai rar intalnite de sine statatoare.
 Lectii mixte al caror continut vizeaza combinatii ale situatiilor anterioare.

De asemenea nu este uitat nici criteriul – amplasarii lectiei in structura anului scolar, lectiile pot
fi :

 Lectii introductive,(organizatorice) care se desfasoara la inceputul anului scolar sau la

inceputul semestrului si care urmaresc specte informative cu privire la ceea ce urmeaza
sa cuprinda activitatile viitoare si eventual se pot realiza anumite probe motrice, teste de
evaluare a nivelului motricitatii sau a nivelului de insusire a deprinderilor motrice.

 Lectii curete desfasurate saptamanal

 Lectii bilant realizate la sfarsitul semestrului sau la sfarsitul anului scolar care permit
evaluarea rezultatelor obtinute la educatie-fizica.

In functie de locul si conditiile de desfasurare lectiile pot fi:

  Lectii desfasurate in aer liber,in conditii atmosferice favorabile,
 Lectii desfasurate in aer liber,in conditii atmosferice nefavorabile,
 Lectii desfasurate in interior, in conditiile unei dotari materiale optime,
 Lectii desfasurate in interior, in spatii improvizate.

Putem concluziona ca in gradinita putem intalni urmatoarele tipuri de activitati de educatie-

fizica

 Activitati de invatare atunci cand avem ca tema de activitate invatarea unei deprinderi
motrice, sau ambele teme de activitate de invatare a doua deprinderi motrice a caror
varianta au elemente de structura asemanatoare cum ar fi- mers cu genuchii sus sau „
mersul berzei” si alergare cu genunchii sus ; sau - invatarea unei deprinderi motrice si
educarea unei calitati motrice.
 Activitati de consolidare atunci cand avem ambele teme de consolidare a doua
deprinderi motrice, cu conditia ca cele doua deprinderi sa fie diferite, adica saritura –
saritura ca mingea – ceea ce va presupune desprinderea pe verticala si cea de a doua tema
aruncare – prindere a mingii realizata individual, tot pe verticala.; sau consolidarea unei
deprinderi motrice si educarea unei calitati motrice

Nu trebuie programate doua variante din aceiasi deprindere motrica ca teme in

aceiasi activitate.– Nu – saritura in lungime de pe loc si saritura in inaltime cu atingerea
unui obiect suspendat, ambele ca teme de consolidare in aceiasi activitate.

 Activitati de verificare, atunci cand se va verifica nivelul de insusire- stapanire a unor

deprinderi motrice consolidate anterior. Verificarea se poate face prin intermediul unui
parcurs aplicativ care sa contina deprinderile motrice supuse verificarii. Se va urmarii in
special corectitudinea realizarii deprinderilor motrice respective si nu viteza de executie a
acestora
 Activitati de tip mixt, atunci cand cele doua teme de activitate sunt combinate astfel:

a- invatarea unei deprinderi motrice si

consolidarea unei deprinderi motrice

b- consolidarea unei deprinderi motrice si

verificarea nivelului de stapanire-insusire a unor deprinderi motrice anterioare

sau a unei deprinderi motrice consolidate anterior cum ar fi – saritura in lungime de pe loc, sau
aruncarea la tinta.

 Activitati introductive mai ales in cazul copiilor noi in gradinita care se familiarizeaza
cu activitatile in general, trebuie sa li se explice printr-un limbaj specific adaptat rolul si
importanta si specificul activitatilor de educatie-fizica, a jocurilor si exercitiilor care
urmeaza sa se realizeze pe parcursul acestor activitati. Tot in cadrul acestor tipuri de
activitati se pot face testari somatice de evaluare a cresterii si dezvoltarii optime sau
testari motrice de evaluare fie a unor componente ale psihomotricitatii cum ar fi echilibru,
 schema corporala, lateralitate, sau a de evaluare a nivelului motricitatii sau de evaluare a
nivelului de insusire a deprinderilor motrice.
 Activitati bilant care se realizeaza in scopul evalurii nivelului de cunostinte practice
acumulate la sfarsitul unui semestru sau an scolar.
 Activitati desfasurate in aer liber, in conditii atmosferice favorabile. Ocazional.
 Activitati desfasurte in interior, in conditiile unei dotari materiale optime. In cazurile
idealede sala
 Activitati desfasurate in interior, in spatii improvizate. Ocazional .

2.4. STRUCTURA ACTIVITATII DE EDUCATIE – FIZICA

Structura activitatii de educatie fizica, presupune succesiunea in timp a 7 momente,in functie

de obiectivele urmarite, particularitatile sale sunt determinate de urmatorii factori:

 Prezenta a doua teme intr-o activitate astfel - o tema de invatare sau consolidare a unei
deprinderi motrice si o tema de educare a unei calitati motrice avand ca mijloc de
actionare un joc de miscare, sau cea de a doua tema poate sa fie de consolidare a unei
deprinderi motrice insusite anterior si sa se realizeze tot printr-un joc de miscare, sau
parcurs aplicativ sau stafeta.
 Necesitatea pregatirii organismului copiilor pentru efort, ceea ce presupune respectarea
primului moment a activitatii si a actiunilor specifice de realizare a acestuia, prin utilizarea
variantelor potrivite de mers, alergare precum si dozarea lor corespunzatoare si alternarea lor
cu exercitiile de respiratie.
 Actionarea asupra dezvoltarii fizice armonioase a organismului copiilor prin exercitiile
segmentare - analitice prezente in momentul al treilea al activittatii.
 Solicitarea permanenta a priceperilor si deprinderilor insusite, predate si formarea altora noi.
 Dezvoltarea calitatilor motrice de baza in cadrul momentului 4 sau 6.
 Revenirea obligatorie a organismului copiilor dupa efortul depus prin intermediul unui joc
de miscare linistitor sau a unor exercitii de respiratie executate din deplasare sau de pe loc.
 Analiza activitatii se va face atat global cat si individual prin stimularea cu aprecieri pozitive
a evolutiilor executiilor bune, dar si a celor mai putin bune .

Specialistii domeniului au promovat pe parcursul trecerii timpului mai multe modalitati de

structurare a activitatii de educatie fizica: pe parti, momente, etape, verigi,sau pe situatii de
instruire. Indiferent care ar fi denumirea componentelor din structura activitatii, prin
aceasta trebuie sa se creeze cadrul propice de rezolvare a unor cerinte de natura organizatorica,
fiziologica si metodica.
Principalele momente ale activitatii de educatie fizica sunt:

• 1. Organizarea grupei

• 2. Pregatirea organismului pentru efort

• 3. Influentarea selectiva a aparatului locomotor

• 4. Dezvoltarea calitatilor motrice viteza sau indemanarea

 5. Invatarea, consolidarea sau verificarea deprinderilor motrice

 6. Dezvoltarea calitatilor motrice forta sau indemanare

• 7. Revenirea organismului dupa efort

• 8. Analiza activitatii
Cu mentiunea ca momentele 4 respectiv 6 nu vor fi prezente impreuna in nici o activitate ci numai
separat, fie numai momentul 4, fie numai momentul 6, in functie de calitatea motrica ce apare ca
tema de activitate.
Aceste detalii demonstreaza faptul ca educatia-fizica exprimata prin prisma procesului de
predare-invatare nu este aceiasi la toate nivelurile de invatamant, fiecare nivel incepand cu cel
prescolar impune prin specificul sau si a particularitatilor de varsta ale subiectilor trasaturi,
elemente de instruire specifice nivelului respectiv. Astfel, nivelul educatiei timpurii a copiilor de
varsta de la 3 la 6/7 ani, contureaza urmatoarele elemente de specificitate ale educatiei fizice pe care
le regasim bine-nteles in cadrul activitatilor de educatie-fizica
 timpul de desfasurare a activitatii grupa mica 30 min, grupa preg. 40 min/ 45 min
 organizarea colectivului gr. mica ( linie, cerc, )
 mijloacele – jocul de miscare, exercitiile de dezvoltare fizica, stafeta, parcursul aplicativ
 materialele specifice
 terminologia adaptata
 ponderea momentelor de activitate si contopirea unora ( momentul 2 cu 3 nivel I)

 metodele

Obiectivele si continutul momentelor din structura activitatii de educatie-fizica

Momentul 1 - Organizarea colectivului

Obiective: - realizarea unui inceput organizat al activitatii

- informarea copiilor cu privire la continutul activitatii

- stimularea intersului si captarea atentiei

Continut: - verificarea echipamentului si a starii de sanatate

- anuntarea temelor activitatii

- mijloace specifice nivelului de captare a atentiei

Detalii: - Organizarea grupei de copii

Acest moment dureaza 1-2 minute, in functie de varsta copiilor, de spatiul in care se
desfasoara, de nivelul de pregatire si intelegere al copiilor. Prin acest moment se realizeza
urmatoarele sarcini:
 -inceperea organizata a activitatii;

- verificarea tinutei sia starii de sanatate a copiilor;

-comunicarea obiectivelor urmarite si motivarea copiilor;

-captarea atentiei si trezirea interesului pentru activitate;

- disciplinarea colectivului.

Formatiile de adunare cele mai potrivite sunt: pe unul sau doua linii langa dulapioare, perete, in
careu, semicerc, cerc.In acest moment se pot executa intoarceri la inceput prin pasire, apoi prin
saritura.
Se invata pozitia de drepti, utilizand o terminologie adaptata,- vom sta drepti ca soldatii. Se pot
realiza miscari sau jocuri de atentie.

Momentul 2 - Pregatirea organismului pentru efort

Obiective: - angrenarea gradata a principalelor aparate functionale in efort si atingerea unui nivel
optim in vederea abordarii temelor activitatii

- formarea, educarea perceptiilor spatio-temporale

Continut: - exercitii de deplasare specifice nivelului de varsta

- variante de mers si alergare, pasi de dans

Detalii: Pregatirea organismului pentru efort

Acest moment dureaza 2-3 mimute si variaza in functie de grupa, spatiul de desfasurare si temele
activitatii. In acest moment se urmareste:

- angrenarea treptata in efort a marilor functii ale organismului;

- realizarea unei stari optime de incalzire a intregului organism;

- educarea perceptiilor spatiale de orientare in spatiu si timp

Acest moment este prezent in toate activitatile, exercitiile utilizate trebuie sa fie cunoscute de
copii sau treptat se vor introduce miscari si elemente noi accesibile.
Formatiile de lucru: pe unul sau doua randuri, pe unul sau doua coloane copiii se vor deplasa
circular.
In acest moment se actioneaza cu urmatoarele mijloace de actionare:
 - mers si alergare in diferite variante cu gradarea corespunzatoare a efortului,
- sarituri combinate cu exercitii pentru brate, picioare si trunchi,
- jocuri de atentie, jocuri muzicale, mers cu cantec.
Educatoarea va stimula permanent interesul copiilor pentru efectuarea corecta a
exercitiilor, evidentiind copiii care au executat corect.

Momentul 3– Influentarea selectiva a aparatului locomotor

Obiective:- formarea unei tinute corporale corecte

- actionarea asupra tonifierii musculare

- formarea schemei corporale

- dezvoltarea optima a tuturor segmentelor corporale

- educarea mobilitatii articulare si a elesticitatii musculare

- formarea actului respirator

Continut: - exercitii analitice potrivite nivelului de varsta ale colectivului care sa realizeze
incalzirea segmentara a corpului

- exercitii analitice abordate in ordinea schemei corporale care influenteaza modelarea

corporala si incalzirea optima a organismului

- complexe de dezvoltare fizica cu grupe de exercitii din asezat, culcat, cu elemente din
gimnastica, cu partener, cu obiecte portative.

- Exercitii pentru educarea actului respirator.

Detalii: Influentarea selectiva a aparatului locomotor

Durata acestui moment variaza in functie de nivelul grupei, pentru grupele de nivel I dureaza
2-3 minute, pentru grupele de nivel II 3-4 minute. Influentarea selectiva este prezenta in fiecare,
activitate, vizand in principal dezvoltarea armonioas[ a segmentelor corpului, a
tonicitatii, mobilitatii si supletei intregului organism.

Acest moment se poate realiza in orice conditii de dotare materiala, dispunand de un

numar infinit de exercitii ce pot fi utilizate, in acest moment se urmareste: influentarea, in
mod selectiv, segmentar, analitic a aparatului locomotor;

- educarea atitudinii corporale corecte, prevenirea instalarii unor vicii atitudinale, de

regula scolioze, cifoze, lordoze, picior plat;

- educarea ritmului de executie a miscarilor exercitiilor;

 - educarea tonicitatii si elasticitatii musculare;

- educarea mobilitatii articulare, si formarea corecta a ritmului respirator.

Formatii de lucru: pe unul sau doua linii cu fata spre educatoare, pe doua linii de o parte si alta a
salii, in cerc, semicerc, coloane de gimnastica.
In toate situatiile, formatiile de lucru trebuie sa asigure executantilor posibilitatea efectuarii
miscarilor in toate planurile fara a se incomoda reciproc inclusiv atunci cand folosesc
obiecte portative.
Exersarea se va face frontal cu pauza intre exercitii sau fara pauza atunci cand exercitiile sunt
cunoscute.
La grupele de nivel I se executa 3-5exercitii, la grupele de nivel II 5-7 exercitii si grupa
pregatitoare chiar 8 exercitii. Aceste exercitii se succed tinand cont de schema corporala, adica incepand
cu exercitii segmentare de la cap spre picioare.
Exercitiile analitice sunt simple localizate, apoi gradat se vor combina..Exercitiile pot fi
executate separat pe grupe de exercitii sau sub forma de complex, libere, pe perechi, sau cu obiect
portativ,la comanda sau pe fond muzical.
Efectuarea exercitiilor pe fond muzical va creste starea emotionala si va asigura un cadru
propice unor executii corecte si placute. Pentru obtinerea eficientei exercitiilor este necesar sa se
faca o dozare corecta a numarului de repetari, a ritmului de executie si a alternarii grupelor
musculare.
In alcatuirea complexelor de exercitii trebuie sa respectam principiul alternarii, de-a angaja in
activitate toate grupele musculare si segmentele corporale intr-o succesiune care sa respecte –
schema corporala - alternand contractia cu intinderea, flexia cu extensia.
Varietatea se va obtine prin schimbarea periodica a continutului complexelor de exercitii,
modificarea formelor de exersare si a formatiilor de lucru, alternarea exercitiilor individuale cu
cele in perechi sau cu obiecte.

Momentul 4 – Dezvoltarea calitatii motrice indemanare sau viteza

Obiective: -dezvoltarea calitatii motrice indemanare cu accent pe componente: orientare in

spatiu. precizie a miscarilor, coordonare a miscarilor, etc.

- dezvoltarea calitatii motrice viteza – viteza de reactie la diferiti stimuli auditivi, vizuali, .

- formarea deprinderilor de comunicare de colaborare, conlucrare intre coechipieri.

Continut:- jocuri de miscare selectionate si eventual adaptate la nivelul grupei ,si care sa vizeze
una dintre componentele indemanarii

- jocuri de miscare cu participarea intregului colectiv, fara impartirea copiilor pe echipe, jocuri
cu impartirea colectivului in echipe, jocuri cu minge, jocuri care necesita deplasarea copiilor
pe perechi, in coloana, in sir, jocuri care presupun dispersia copiilor si regruparea acestora, in
locuri marcate.
- Stafete, parcursuri aplicative, combinatii de elemente si exercitii,si cresterea gradului de
complexitate.

- Evaluarea dezvoltarii calitatilor motrice

Detalii:- Dezvoltarea calitatii motrice indemanare sau viteza

Acest moment este prezent in structura activitati atunci cand una dintre temele activitatii
este dezvoltarea indemanarii sau dezvoltarea vitezei. Durata momentului este de 5-7 minute, el
variaza in functie de complexitatea mijloacelor utilizate, in functie de rapiditatea organizarii
colectivului si de ritmul de executie, de participare, de implicare a copiilor. Tocmai de aceea,
educatoarea trebuie sa imprime un ritm optim de derulare a jocurilor respective, sau a stafetelor,
fara „ timpi morti”, prin multe aprecieri si incurajari verbale oportune, care sa mentina un ritm
optim de derulare a mijloacelor.

Mijloacele cele mai potrivite de actionare vor fi jocurile de miscare, stafetele,

parcursurile aplicative.

Momentul 5 – Invatarea si/sau consolidarea deprinderilor motrice

Obiective: - invatarea si /sau consolidarea deprinderilor motrice de baza

- invatarea si /sau consolidarea deprinderilor motrice aplicative

- invatarea si /sau consolidarea deprinderilor motrice specifice dansului

- invatarea si /sau consolidarea deprinderilor motrice specifice gimnasticii de baza

- invatarea si /sau consolidarea deprinderilor motrice specifice minibaschetului si minifotbalului

- formarea capacitatii de autoorganizare, autoconducere, autoevaluare.

- formarea

Continut: jocuri de miscare, parcursuri aplicative, stafete, elemente statice si dinamice din
gimnastica de baza, dansuri cu tema, dansuri., jocuri pregatitoare pentru initiere in mimibaschet
si minifotbal

Detalii:- – Invatarea si/sau consolidarea deprinderilor motrice

Durata acestui moment este de 7-15 minute. In acest moment se urmareste:

- formarea unei reprezentari corecte a deprinderii suspuse invatarii

- insusirea elementelor componente ale mecanismului de baza a deprinderii respective.
Se va urmari selectionarea si adaptarea potrivita a mijloacelor de actionare- joc de miscare, parcurs
aplicativ, stafeta., precum si o dozare corespunzatoare particularitatilor de varsta ale copiilor.

Obiectivele acestui moment urmaresc realizarea continutului unitatii de invatare

planificata pentru o activitate si pentru intreg ciclul tematic constituit cu aceeasi categoric
de continut.

Educatoarea trebuie sa conduca activitatea copiilor spre insusirea corecta a actiunilor

motrice respective, in etape bine gradate, ele vor fi repetate pana la insusirea corecta. Acest aspect
nu se va realiza intr-o singura activitate, necesitand un sistem de activitati.

Demonstratia si explicatia actiunilor motrice ce urmeaza sa fie insusite trebuie sa creeze

copiilor o reprezentare cat mai clara asupra componentelor deprinderilor motrice, si sa imprime
un ritm de executie potrivit cu etapa de insusire a deprinderii respective. Ritmul de executie al
deprinderilor motrice trebuie sa fie la inceput moderat, aproape de ritmul de executie specific
acestora. Intre repetari se va realiza pauza necesara reluarii executiei miscarilor repective.

In acest moment se executa: deprinderi motrice de baza, aplicativ utilitare, exercitii pregatitoare
si fundamentale executate fragmentar sau global.
Formatiile de lucru trebuie sa permita actionarea frontala, a tuturor prescolarilor sau actionarea pe
rand cu intoarcere la sirul de unde s-a pornit, intoarcere care se va realiza in mers si va asigura
revenirea organismului dupa efort.

Asupra executiei fiecarui copil educatoarea va face corectarile si precizarile necesare, in

timpul derularii miscarilor deprinderii respective si dupa finalizarea lor. Educatoarea va stimula prin
aprecieri pozitive si incurajari permanente executiile prescolarilor.

Momentul 6 – Dezvoltarea calitatii motrice rezistenta sau forta

Obiective:- dezvoltarea calitatii motrice rezistenta generala a organismului sau

- dezvoltarea calitatii motrice forta

Continut:.

Detalii:- Dezvoltarea calitatii motrice rezistenta sau forta

Acest moment este prezent in structura activitati atunci cand una dintre temele activitatii
este dezvoltarea rezistentei sau dezvoltarea fortei. Durata momentului este de 5-7 minute, el
variaza in functie de mijloacelor utilizate, in functie de rapiditatea organizarii colectivului si de
ritmul de executie, de participare, de implicare a copiilor. Educatoarea trebuie sa selectioneze si
sa adapteze corespunzator mijloacele potrivite. Se vor utiliza jocuri de miscare care presupun
alergare, sau diferite exercitii sau jocuri de miscare, stafete care presupun tractinunea corpului pe
suprafete alunecoase, sarituri, sau transportul unor greutati mici, parcursuri aplicative .

Momentul 7 – Revenirea organismului dupa efort

Obiective: - scaderea indicilor marilor functiuni ale organismului la valori cat mai apropiate de
valorile initiale din momentul inceperii activitatii.

Continut:- jocuri de miscare care sa aiba drept scop revenirea organismului dupa efort

- deplasari in alergare sau mers combinate cu exercitii de respiratii, categorii de exercitii

pentru revenirea organismului dupa efort.

Detalii: – Revenirea organismului dupa efort

Acest moment dureaza 2 minute si urmareste revenirea pulsului si a frecventei

respiratorii a copiilor la valori apropiate valorilor de repaus. Acest obiectiv se va realiza prin
intermediul unui joc de miscare linistitor sau a unor exercitii de bansare si relaxare sau de intindere
a musculaturii segmentelor corpului care au fost mai solicitate pe parcursul activitatii.

O categorie importanta de exercitii care sunt f. eficiente pentru realizarea acestui moment sunt
exercitiile de respiratie care pot fi executate din mers sau din stand si care pentru nivelul I utilizeaza
o terminologie adaptata, - „ mirosim florile, suflam lumanarile”, etc.

Momentul 8 – Analiza activitatii

Obiective:- aprecierea nivelului de executie si participare a copiilor pe parcursul activitatii

- stimularea activitatii independente

Continut: aprecieri pozitive, laudative la adresa copiilor care au avut cele mai bune prestatii pe
parcursul activitatii.

- aprecieri pozitive, stimulative asupra intregii grupei.

Detalii: – Analiza activitatii

Durata acestui moment este de 1 minut, timp in care se urmareste:

- evaluarea activitatii colectivului;

- orientarea activitatii independente;

- pregatirea activitatii viitoare.

In finalul activitatii educatoarea, va face unele aprecieri asupra activitatii

desfasurate, subliniind aspectele pozitive si apreciind comportamentul bun al
prescolarilor in cauza.
loading...