Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Volumul
NOTE DE CURS
Tehnologia
1
Protezelor
DentareFixe
C O R P O R AT E G R A P H I C S A N D C O M M U N I C AT I O N S
Manuscris original
Cuprins
Introducere
CAPI TOLUL
CAPI TOLUL
ii
Capitolul
Protezele dentare
Protezele dentare sunt piese mecano-protetice care
restaureaza morfologia unui dinte sau a unei arcade
intrerupte de edentatie partial sau total, restabilind prin
aplicarea lor functionalitatea dintelui sau a arcadei respective,
a sistemului dento-maxilar.
Clasificare:
1. Dupa gradul de restaurare, de refacere morfologica:
Protezele chirurgicale
Protezele chirurgicale inlocuiesc partial sau total organe
afectate din zona maxilo-faciala (lobi, pavilion de ureche,
nasul in totalitate, proteze oculare ). Se fixeaza cu adezivi
speciali, pe baza de cianoacrilati de tesuturile restante si
corecteaza morfologia si functionalitatea zonei maxilo-faciale
lezate.
In chirurgia oro-maxilo-faciala (OMF) sunt specifice aparatele
tip obturatoare, care refac morfologia ososa a zonelor afectate
in special de formaiuni maligne, ele aplicandu-se dupa
rezectia acestora.
Aparatele ortodontice
Aparate ortodontice-au rol in corectarea anomaliilor de
pozitie, a incongruentelor, a inghesuirilor dentare.
Sunt:
1. Mobile;
2. Fixe.
Edentatia
Absenta unui dinte (sau a mai multora ) de pe arcada
=edentatie.
Clasificarea edentatiei :
partiala:
a) redusa (lipsa 1-4 dinti);
b) intinsa (pana la 1 dinte prezent pe
arcada)=edentatie
subtotala,
restaurata
protetic cu proteza partiala mobilizabila.
totala:
-absenta tuturor dintilor de pe o arcada
(edentatie unimaxilara);
-absenta tuturor dintilor de pe cele doua
arcade (edentatie bimaxilara).
Restaurarile protetice fixe: se aplica pe dintii stalpi
=infrastructura dentara prin:
frictiune + cimentare =varianta clasica cu cimenturi
conventionale (FOZ);
frictiune +adeziune =cu cimenturi moderne (rasinice,
ionomere=CIS sau cimenturi policarboxilate=PCZ).
Cauzele leziunilor dentare:
Caria dentara: simpla/complicata;
Abraziunea fiziologica (cu varsta) /patologica;
Fracturile dentare.
Tratamentul cariei simple si cariei complicate se
realizeaza prin restaurari morfologice directe
(obturatiile).
Abraziunea si fracturile dentare prin restaurari
morfologice indirecte.
Leziunile dentare:
cu lipsa de substanta (caria, abraziunea, fracturile,
displazia=leziunea preexistenta eruptiei; de obicei
in zona de colet).
fara lipsa de substanta = anomalii dentare:
5
Capitolul
termopolimerizare
si
Capitolul
INCRUSTATIILE METALICE
Definitie:
Incrustatiile sunt proteze fixe unidentare de mica
dimensiune (cea mai mica dimensiune) care restaureaza
partial morfologia coronara.
10
Caracteristici:
Piese protetice (proteze unidentare fixe) de mare
precizie ;
Se obtin prin parcurgerea stricta a etapelor clinicotehnice, din materiale specifice, scumpe, tip aur
(inlay gold, inaly gold SOFT), mase ceramice si
rasini compozite (cavitati clasa III-pe dintii frontali ,
cavitati clasa I dintii premolari, molari la
persoanele de sex feminin)
Se indica pentru inlocuirea obturatiilor din amalgam
(rezistenta mecanica mai mare), precizie in
restaurarea morfologiei (punct de contact)
Ca element de agregare pentru puntile de mica
amplitudine-necesita dotare si experienta clinica , o
echipa medic-tehnician de exceptie.
Indicatiile incrustatiilor:
Ca si celelalte tipuri de coroane, pentru restaurarea
morfologiei
coronare
distruse
sau
afectata,
modificata
datorita
proceselor
carioase,
traumatismelor, abraziunii inlocuind obturatiile ;
Pentru terapia de imobilizare a dintilor mobili din
afectiunile parodontale sub forma de inlay
intratisular dar in special inlay extratisular sau
pinlay
Ca element de agregare a puntilor speciale , a
puntilor mici (1, 2 elemente) , tip incrustatie in
incrustatie=agregare labila la un capat.
Ca element proprotetic, pentru agregarea pintenilor
ocluzali, ai crosetelor turnate (PPS);
Aceste indicatii sunt limitate de caracteristicile
mentionate
anterior :
dificultati
clinice
in
prepararea cavitatilor ; dotare tehnologica si clinica
insuficienta-lipsa de experienta ; pretul uneori
prohibitiv pentru pacienti datorita materialelor
specifice.
Clasificarea
inscrustatiilor
intinderea leziunii:
11
dupa
topografie
si
1. Examenul clinic:
Se examineaza riguros tipul de leziuni odontale
(procese carioase), fracturi, abraziuni.
Tratamente odontale simple, complicate.
Se pune diagnosticul odontal : leziuni odontale
simple sau complicate tratate sau netratate +
solutia protetica (se stabileste indicatia de
tratament cu sau fara).
2. Pregatirea dintilor:
In tehnologia incrustatiilor (intratisulare, extratisulare)
dintii
sunt
pregatiti
pentru
onlayuri/inlayuri-cavitati
intracoronare cu forme geometrice retentive. Se frezeaza
fetele axiale ale dintilor ce vor fi acoperite cu acest tip de
incrustatie.Se frezeaza cu freze diamantate pentru onlayurile
pe dintii frontali : incisivul central, canin (3/4)-trei din fetele
axiale-2 proximale + fata orala, si (4/5) patru din cinci din
fetele coronare pentru dintii cuspidati (molari, premolari).
12
3. Amprentarea:
Amprentarea se realizeaza in cabinet dupa ce la nivelul
coroanelor s-au preparat incrustatiile.
A,prentarea reprezinta reproducerea cu mare fidelitate a
elementelor campului protetic; realizandu-se cu metode si
materiale speciale.
Metode de amprentare:
In tehnologia incrustatiilor se indica urmatoarele metode de
amprentare:
Metoda de amprentare clasica (cu tub metalic);
Metoda de amprentare cu materiale elastice.
1. Metoda clasica de amprentare:
Etape:
15
1. Amprenta
cu tub metalic (Cu, Al). Modern este
inlocuita de inele calcinabile (din poliester). Este o
amprenta unidentara (unitara).
Tubul metalic este o portamprenta unidentara
adaptata intim pe preparatie iar pentru inregistrare se
umple cu material de preparatie tip KERR, STENTS sau
elastomeri de sinteza (siliconici, polieterici). Rezulta
astfel o amprenta unidentara . In incrustatiile MOD se
justifica amprenta cu inel.
2. Supraamprentarea:
Inregistreaza celelalte elemente ale campului protetic
si anume dintii vecini +intreaga arcada.
Amprenta se ia pe arcada , este o amprenta de
situatie. Supraamprenta inregistreaza campul protetic.
Se efectueaza cu materiale rigide (GIPS)-azi abandonat.
Azi se realizeaza cu elastomeri de sinteza (siliconi
chitosi) frecvent utilizati.
3. Amprentarea dintilor antagonisti:
Se amprenteaza cu materiale elastice alginice (ELASTIC,
YPEEN, SEPTALGIN).
4. Inregistrarea relatiei de ocluzie se realizeaza cu:
folie de ceara;
elastomeri speciali :siliconi speciali sau polieteri;
pasta oxid de zinc (ZOE) aplicata pe suport textil.
Observatie clinica:
Nepregatirea amprentei
generand imprecizii.
primare
accentueaza
deformarile
4. Modelul de lucru:
Reprezinta reproducerea in marime naturala a
elementelor campului protetic. Se obtine dupa turnarea
amprentei.
Modelul de lucru se obtine prin turnarea in amprenta a
unor materiale speciale de modele.
Materialele de modele utilizate in tehnologia protezelor
fixe:
gipsuri dure /superdure ;
rasini compozite pe baza de rasini epoxidice
(EPOXIDIE)-materialelsuperioare
gipsurilor
superdure
deoarece
conserva
integritatea
18
Avantaje
Modele speciale:
1. Fara pinuri - tip ACCU-TRACK
Segmentele sectionate sunt mentinute prin retentie
intr-un conformator din material plastic. Fixarea se
realizeaza
cu
cimenturi
ionomere
(are
loc
o
cimentare/lipire).
Este un model curent utilizat in tehnologia
incrustatiilor ceramice dar si metalice.
2. Cu pinuri tip ZEISER I, II
19
5. MACHETA
Pentru inlay reprezinta etapa tehnologica ce consta in
modelarea in ceara sau materiale rasinice (rasini compozite
sau acrilice) cu volum si forma identice cu viitoarea
incrustatie.
Materiale de macheta
uzuale:
Ceara
Rasinile acrilice simple
Materiale de macheta ideale:
Rasinile compozite
Metode de obtinere a machetei:
Metoda directa:
Macheta inlay este modelata de medic in
cabinet direct , in cavitatea preparata. Clasic
modelajul se realiza din ceara; metoda dificila
rezervata specialistilor cu manualitatea. Genera
imprecizii datorita contractiei necontrolate ale
cerurilor in cursul manevrarii.
Se indica mai mult rasini compozite (procedeul
modern).
20
6.
TIPARUL
Observatie
5.
Detensionarea:
Detensionarea consta in racirea lenta pe capacul
conformatorului dupa fixarea machetei pe acesta.
6.
Macheta canalului de evacuare a gazelor
din tipar:
Se realizeaza din ceara trefilata cu diametrul de 1
mm sau fir de nylon. Ceara sau nylonul se aplica in
portiunile exterioare ale machetei si se lipesc pe
versantele conului.
7.
Degresarea:
Macheta fixata pe conul capacului e degresata cu
solventi organici tip :acetona, cloroform, toluen, alcool.
Se face acest lucru pentru a indeparta urmele de
grasime rezultate din contactele digitale din timpul
modelajului.
Ambalarea :
Este o subetapa tehnica necesara obtinerii tiparului ce
consta in aplicarea materialului refractar pe macheta
pregatita pentru ambalare.
Materiale si aparate:
Materiale de ambalare - mase de ambalat:
pe baza de sulfati (Kerr, Cristobalite)
pe baza de fosfati : Thermovest,(Kerr),Auroplus
(Bego).
Instrumentar:
Dozatoare;
Bol de cauciuc;
Spatule ;
Vacuum malaxor ;
Masa vibratoare;
Conformator cilindric(metalic, material plastic) si
capac
prevazut
cu
orificii
concentrice
de
dimensiunio diferite in care se aplica conformatoare
cilindrice. Capacul are un con in orificiul caruia se
24
Metode de ambalare:
intr-un timp cu 1 material;
in 2 timpi : in timpul 1 se obtine un nucleu prin
aplicarea cu pensula+ vibrare manuala a masei de
ambalt, grosime de 5 mm.Priza nucleului :5
minute.Izolare in apa.In timpul 2 se aplica masa de
ambalat in conformator pana la umplere.Este
25
7.
Topirea i turnarea
28
semiautomate
sau
centrifuge
semiautomate :ROTOJET,
DENTAL
FARM,
SCHLODER (Krupp) ; forta centrifuga este mult mai
mare si implicit forta de impingere a aliajului in
tipar ;
centrifuge electronice complet automate tip: TIM
500 DENTAL FARM ;BEGO-NAUTILUS;CASTOMAT
(Krupp); forta centrifuga suficient de mare pentru
introducerea aliajului in tipar
In practica curenta, topirea aliajelor se realizeaza cu
flacara oxigaz iar turnarea acestora cu cu centrifuge simple
(Rotax mecanic) ce exista in laboratoarele modest dotate sau
centrifuge semiautomate mai bine dotate. In acest procedeu,
insa, aliajul poate fi contaminat in etapele de topire iar forta
de catapultare este variabila, deseori insuficienta.
Datorita posibilitatii de contaminare a tunaturii, metoda
se contraindica in turnarea aliajelor nobile, deoarece protectia
chimica a aliajului topit cu borax s-a dovedit a fi insuficienta.
De aceea, metoda e turnare indicata pentru aliajelo nobile
este cea care utilizeaza aparate de turnat automate de tip
Castomat.
La aparatele de turnare programabile, aliajul este topit in
creuzete ceramice care sunt plasate in contact cu palnia
tiparului unde prin centrifugare va patrunde prin catapultare
aliajul fluid in tipar.
In tehnologia protezelor de mare precizie procedeul de
topire cel mai indicat este cel cu curenti de joasa, medie sau
inalta frecventa, acestea fiind surse rapide de topire,
necontaminante, cu actiune indirecta.
Aliajul in stare fluida este protejat de un flux de gaz nobil
(argon, kripton).
Gazul nobil (tip argon) nu se combina cu aliajul, formeaza o
perdea de protectie antioxidanta, rezultand turnaturi de
calitate.
Procedeul de topire-turnare cel mai indicat in tehnologia
incrustatiilor este metoda Haereus-Kulzer (curenti de joasa
frecventa, in creuzete speciale din grafit sectionate vertical
care dupa fluidificarea aliajului se deschid si aliajul cade in
palnia tiparului de unde este aspirat in interior prin presiunea
negativa creata anterior).
Aparatul de turnat Haereus Kulzer cu curenti de joasa
frecventa faciliteaza introducerea aliajului in tipar prin
30
8. Dezambalarea i prelucrarea
Subetape:
racire tipar si tratare termica a turnaturii;
dezambalare propriu-zisa;
sablarea;
dezoxidarea;
prelucrare si lustruire.
Racirea tiparului si tratarea termica a turnaturii
Tiparul este lasat timp de 5 minute pentru a se raci si
ajunge la aproximativ 800C dupa care este introdus brusc in
apa rece. Prin acest procedeu are loc calirea, recoacerea
31
prin
9.
Fixarea incrustatiei
Defecte de turnare
Pot fi observate macroscopic sau microscopic prin studii
metalografice.
Clasificarea defectelor de turnare:
negative
totale;
partiale (microcavitati, pori);
pozitive
sferice - perlate;
aciforme - lamelare;
volumetrice
supradimensionarea;
33
subdimensionarea.
Defecte de turnare negative:
Defecte de turnare totale
Se caracterizeaza prin absenta piesei protetice in tipar
dupa topirea-turnarea aliajului ( expresia curenta : nu a iesit
la turnat )
Cauze:
Incalzirea insuficienta a aliajului in creuzet sau in
palnia tiparului si necurgerea lui pe canalul
principal (ramane material in palnie, vascos) ;
Aliajul este topit : se scurge din palnia tiparului sau
creuzet dar se declanseaza tardiv centrifugarea
(cand aliajul e aproape solidificat-absenta turnaturii
in tipar).
Defecte de turnare partiale - porozitatile:
Sunt cele mai frecvente defecte de turnare intalnite in
tehnologia protezelor fixe.
Cauze:
Cantitatea de aliaj insuficienta ;
Interval de topire neadecvat clasei de aliaj din care
se toarna incrustatia ;
Prezenta
unor
subdimensionari
pe
traiectul
metalului=gatuiri, obstacole care uneori pot antrena
fragmente de masa de ambalat in aliajul fluid ;
Absenta canalelor de evacuare a gazului din tipar ;
Forta
centrifuga
ca
durata
si
intensitatea
insuficienta.
Defecte de turnare partiale microcavitatile:
Sunt observate macroscopic. Curent sunt situate la baza
tijei canalului principal de curgere. Cand sunt situate
superficial pe con spre tija se elimina prin prelucrare.
Porozitatile situate la nivelul suprafetei ocluzale sau a
peretilor axiali necesita returnarea uneori a protezei fixe
(turnatura e declarata rebut).
Cauze:
Sunt dependente de etapele de pregatire a machetei
pentru ambalare si topire turnare.
34
Capitolul
37
INCRUSTATIILE NEMETALICE
-se utilizeaza materiale fizionomice, de tipul R.A.S. , R.D.C.,
mase ceramice.
R.A. S. abandonate, datorita dezavantajelor ;
R.D.C.-in special pentru zona frontala;
Masele ceramice-le preceda tehnologic pe cele metalice,
carora le sunt superioare.
componenta
Etapele clinico-tehnice
1) Prepararea cavitatilor:
pereti usor divergenti (10-20);
se bizoteaza fin marginal;
formele de caseta cu unghiuri rotunjite;
limitele cavitatii ocluzale nu se vor plasa in zonele
de contact ocluziv ;
adancimea cavitatii =minim 1,5mm ;
proximal, marginile se extind vestibulo-oral, pentru
imbinarea adeziva eficienta.
2) Amprentarea:
cu materiale elastomerice ;
bifazica sau monofazica;
cu siliconi de poliaditie sau polieteri.
3) Modelul se toarna din gipsuri extradure (arcada) si dure
(soclul);
4) Modelarea este directa, cu rasina compozita, care se
aplica pas cu pas in cavitate ce a fost conditionata in
prealabil cu lac separator :
se aplica stratul bazal +masa cervicala , grosimea
~1mm ;
in cuptor se fotopolimerizeaza pentru 3 minute ;
se aplica straturi succesive de dentina ( culoarea
dominanta a inlay-ului) ;
fotopolimerizare 3 minute pentru fiecare strat ;
in final se aplica un strat de transparent total, care
permite vizualizarea integrala a culorii inlay-ului ;
se adauga un alt strat transparent usor opac, mai
intens in zonele proximale (pentru culoarea
estetica) ;
stratul final este smalt ;
dupa fotopolimerizarea finala se aplica pe model si
se lustruieste
5) Examenul intaoral: presiuni moderate, se constata
eventualele retusuri marginale ; se conditioneaza
39
Incrustatia ceramica
Tehnologic a precedat inlayul metalic. Initial se obtinea
prin arderea sticlei pe folii de platina (secolul XIX :1837).
Incrustatia ceramica cunoste o larga aplicabilitate dupa
elaborarea maselor ceramice moderne, utilizare gravaj acid
dublu, elaborarea bondingurilor=agentilor de legatura
(cuplare), adezivilor si a cimenturilor rasinice cu dubla
polimerizare :DUAL CURE.
Toate aceste progrese au facilitat obtinerea unor imbinari
adezive (incrustatie pereti cavitari) foarte eficiente. Pana la
elaborarea demineralizantilor, bondingurilor si cimenturilor
rasinice, incrustatiile ceramice erau fixate cu cimenturi
conventionale (ciment fosfat de zinc) dizolvabile. Nu se
obtinea o legare chimica incrustatie-aderent.
Indicatii:
restaurarea cavitatii determinata de procesele carioase
restaurarea dintilor fracturati (unghiuri, cuspizi)
restaurarea dintilor depulpati
Contraindicatii:
in parafunctii;
ocluzii adanci nefavorabile;
la fumatori.
Avantaje:
estetica deosebita.
40
41
Fatetele ceramice
Fatele ceramice se indica pentru restaurarea esteticii
modificate a discromiilor, a anomaliilor dentare.
43
Avantaje:
metoda minim invaziva ;
permite modificarea formei, pozitiei, aspectului,
culorii ;
favorizeaza transmiterea luminii ;
metoda simpla, durabila ;
da reactii tisulare minime.
Dezavantaje:
reduceri de tesuturi dure in smalt;
nu se pot face rectificari;
nu se obtin rezultatele scontate intotdeauna ( la
dintii cu discromie avansata) ;
fixarea nu este totdeauna eficienta ;
rata de esec ~ 5% ;
manipulare dificila ;
ceramica feldspatica dupa ardere nu poate fi
retusata ;
Indicatii
:
anomalii de culoare si forma ;
distrofii , displazii, eroziuni ;
fracturi de unghiuri ;
malpozitie.
Contraindicatii :
dinti devitali ;
ocluzie mai mare ;
parafunctii ;
morfologie coronara nefavorabila ;
igiena dentara precara ;
in smalt insuficient .
Etape clinico-tehnice
1. Prepararea fetei vestibulare:
slefuirea reductionala a smaltului;
adancime 0,3-0,8mm;
44
45
Capitolul
DISPOZITIVELE
CORONO-RADICULARE (D.C.R.)
Sunt proteze unidentare fixe ce restaureaza morfologia
coronara partial sau total distrusa. Se fixeaza prin frictiune
cimentare in lojetele intraradiculare (intracanalare) preparate
pe 2/3 din lungimea radacinilor.
Componentele D.C.R.:
Segmentul radicular : stift, pivot ;
Segmentul coronar sub forma de bont artificial
metalic
subdimensionat,
cu
o
forma
cvasizsemanatoare coroanei.
N.B. a se face diferentierea de coroana de substitutie.
Indicatii D.C.R.:
In restaurarea dintilor fracturati accidental ;
Restaurarea dintilor cu procese carioase, profunde
in scop protetic;
In restaurarea dintilor cu obturatii metalice sau
fizionomice (in scop protetic);
In restaurarea dintilor devitali fracturati acoperiti
sau nu cu coroane;
Modificari de pozitie ale dintilor -D.C.R.-uri cu ax
modificat sau angulate;
In locul coroanelor de substitutie ca solutie mai
biologica conservativa decat coroana de substitutie.
46
Etapele clinico-tehnice
1. Prepararea dintelui:
Pentru R.C.R., dintele este tratat conservativ foarte bine
(obturatie de canal corecta pana la apex).
Consecutiv examenului radiologic se va cateteriza
canalul radicular care dupa sectionarea coroanei pana la
nivelul tesutului sanatos va fi pregatit pe 2/3 din lungimea sa.
Preparatia intraradiculara : are forma cilindro-conica
fara praguri pe 2/3 din lungimea radacinii. Nu se frezeaza
excesiv preparatia radiculara ; este mai bine a se realiza
preparatia mai lunga si subtire decat scurta si groasa).
D.C.R.cele mai eficiente sunt cele cu pivot lung si subtire.
2. Amprentarea :
1. Metoda indirecta:
Metoda
rigid
elastica=STENTS+material
siliconic aplicat pe canal ;
Metoda cu material siliconic in dublu amestec
cu sau fara tija de suport pentru materialul
siliconic;
2. Metoda directa:
Pentru R.C.R. metoda directa se poate realiza din:
ceara,
rasini acrilice simple (R.A.S.);
rasini compozite ;
rasini+ceara.
In metoda directa , medicul realizeaza macheta care
va fi trimisa in laboratorul de tehnica , tehnicianul o
ambaleaza si apoi o toarna. Cel mai curent procedeu este
cu R.A.S.
Avantaje:
47
alegerea tijei ;
49
Capitolul
Pentru
restaurarea
dintilor
posteriori
(premolari/molari) din zona de sprijin, pentru
conservarea dimensiunii verticale de ocluzie
(D.V.O.);
In corectarea abraziunilor patologice rezultate pe
fondul frecarii cu un aliment sau obiect exogen;
Cea mai importanta indicatie din punct de vedere
morfofunctional este pentru echilibrarea ocluzala a
cazului clinic (etapa clinico-tehnica foarte dificila,
dar indispensabila);
3. In scop protetic:
pentru agregarea puntilor dentare
ca element proprotetic de ancorare a protezelor
mobilizabile (P.P.S.)
ca element de imobilizare a dintilor potential mobili
din afectiunile parodontale - scop protetic
parodonto-profilactic.
COROANA TURNATA
Etapele clinico-tehnice:
Obtinerea coroanelor metalice de
parcurgerea unor etape clinico-tehnice:
invelis
necesita
1. Prepararea dintelui:
Elementul dentar (odonto-parodontal) este pregatit cu o
forma specifica -bont dentar.
Bontul dentar reprezinta forma subdimensionata a
elementului dentar (asemanator morfologic), rezultat in urma
prepararii fetelor axiale si a suprafetei ocluzale. El prezinta
diametrul maxim la colet, in final avand o forma cilindroconica.
Etape:
1. Prepararea suprafetei ocluzale:
52
Aceasta
preparatie
este
curent
indicata
(in
scop
parodontoprofilactic, la pacientii parodontopati si cu anumite
inaltimi ale dintilor afectati (diametrul cervico-ocluzal mai mare ,
retractie gingivala curenta, dupa interventia chirurgicala de
stopare).
Se contraindica aliaje nenobile (substituente) Ni-Cr, baza cupru
deoarece sunt generatoare de metaloza (boala neinflamtoarie ce
accentueaza rapid fenomele parodontale locale, rezorbtie,
mobilitate).
2. Amprentarea
Amprentare
reprezinta
reproducerea
elementelor
campului protetic cu materiale specifice aplicate in
portamprente
diferite:
standard,
individuala,
speciale(Kettenbach).
Metode de amprentare:
1. Amprente de arcada:
Amprenta de arcada bifazica =de corectare-cea
maides utilizata in practica.
In primul timp se ia amprenta primara (chitul
nu reproduce toate detaliile campului protetic).
In timpul 2 se ia amprenta de precizie (se evita
impreciziile datorate produselor expirate).
Amprenta
de
arcada
intr-un
singur
timp
(monofazica)
54
Elastomerii
se
aplica
in
portamprenta
individuala.
Amprenta clasica cu inel si material siliconic in
portamprenta standard rar utilizata.
Amprenta dublului amestec cu 2 procedee:
aplicarea elastomerului fluid pe bont cu
seringa si a siliconului chitos in portamprenta
cu care se amprenteaza campul protetic;
aplicarea ambelor materiale (a ambilor
elastomeri: chitos+fluid) in portamprente cu
aplicare
imediata
pe
campul
protetic
conditionat (SANDWICH TECHNIC)
Observatie:
3. Turnarea modelului
Modelul reproduce la scara naturala (1/1) elementele
morfologice ale campului protetic : bont , dinti vecini, dinti
antagonisti, relatia de ocluzie. Modelul se poate obtine din
materiale si prin tehnici diferite. Curent arcada se toarna (1
timp) din gipsuri clasa III (dure) tip MOLDANO, si clasa IV
(gipsuri superdure).
Tipuri de modele:
Modele segmentare:
curent se toarna model de hemiarcada cu bont
fix=model monobloc ;
model de hemiarcada cu bont mobil ;
Se obtin consecutiv turnarii amprentelor de
hemiarcada (segmentare) prevazute cu chei
distale de ocluzie.
In tehnologia coroanelor turnate solo se
recomanda modelul segmentar cu bont mobil ;
Modele de arcada:
cu bont fix=monobloc (in tehnologia protezelor
fixe ample=punti totale, punti de hemiarcada)
model de arcada cu bont mobil cu pinuri (tije)
metalice-in mod curent, si fara pinuri tip
ACCU-TRACK.
Etapele turnarii modelului de hemiarcada cu bonturi
mobile:
conditonare
amprenta ;
igienizare,
dezinfectie
cu
hipoclorit
de
sodiu
sau
glutaraldehida, aplicare lamele)
57
62
5. Obtinerea tiparului:
Tiparul reprezinta o cavitate cu volum si forma identice
cu ale machetei, situata in interiorul unui material refractar
specific(masa de ambalat).
Etape de obtinere: - identice cu cele prezentate la
incrustatia metalica:
Pregatire macheta pentru ambalare (modelaj final,
detensionare, tijare, degresare) ;
Ambalarea cu material refractar (mase de ambalat
specifice) ;
Evacuare macheta din ambalaj prin conditionare
termica=obtinere tipar;
Pregatirea machetei pentru ambalare
Sistemul de tijare:
1. Sistemul clasic (vezi inlayul metalic)
2. Sistemul modern;
Sistemul clasic de tijare consta in aplicarea unei tije cu
lungimea de 30mm, grosimea de 1-1,5-2mm, pentru turnarea
aliajelor nobile +accesorii ce se aplica pe tija principala.
63
64
65
Eliminarea machetei:
Macheta se elimina din ambalaj prin conditionare
termica, in subetapele termice de preincalzire-incalzire.
Incalzirea are loc in regimul termic, in intervalele de
temperatura si durata indicate de fabricant.
Se contraindica nerespectarea parametrilor indicati.
Preincalzirea:
Pentru aliaje nobile :0-200C lent (vezi inlay).
Pentru aliaje nenobile : 0-400C. timp de 1 ora.
Fenomene produse: eliminarea partiala prin topire a
machetei din ceara sau eliminarea prin ardere a machetei din
rasini acrilice simple.
Incalzirea:
Pentru aliaje nobile 200-750C strict in ritm lent;
depasirea valorii expune ambalajul la descompunerea liantului
sulfat de calciu, rezultand produsi sulfurosi (anhidride) care
vot contamina aliajul fluid.
Pentru aliaje nenobile :400-1000C, cu mentinerea mai
lunga la aceasta temperatura (de la 30minute la 1 ora) ,
functie de clasa de aliaj din care turnam coroana.
Consecutiv conditionarii termice , prin eliminarea totala
a machetei si pregatirea masei de ambalat, rezulta tiparul.
6. Topirea, turnarea:
In practica, aliajele alese cantitativ si pe grupe de aliaj
pentru turnare sunt topite cu :
1. flacara oxigaz (oxigen+gaz metan) direct (in
palnia tiparului) , procedeu tehnic depasit si
contraindicat; flacara prin aportul de carbon are
efect contaminat asupra aliajului fluid.
2. flacara oxigaz indirect in microincinte tip creuzet
ceramic acoperit cu nitriti de siliciu pentru ca aliajul
sa se mentina mai mult in stare fluida. Topirea se
face cu protectie chimica (aplicare de borax).
Introducerea aliajului se realizeaza cu centrifuge
semiautomate ROTOJET/SCHLODER.
3. curentilor de joasa, medie, inalta frecventa,
eliberati de bobiele de inductie ale aparatelor de
66
7. Dezambalare, prelucrare:
Este o etapa efectuata in laborator.
Apoi coroana e trimisa in cabinet pentru examenul clinic
pe bontul real (relatia de ocluzie, zone de contact
proximale+constatare nivel convexitati), prezenta santurilor
de descarcare, inscrierea modelajului pe hemiarcada,
echilibrare ocluzala riguroasa.
67
COROANA STANTATA
Se obtine prin ambutisarea unor cape metalice din aliaje
nobile (aur) si aliaje nenobile (Ni-Cr-Fe tip Wipla).
Caracteristici:
coroana cu pereti subtiri;
modelaj ocluzal aproximativ;
inchidere marginala deficitara.
Avantaje
Dezavantaje:
riscul perforarii ocluzale;
adaptare cervicala aproximativa;
absenta convexitatilor;
imposibilitatea turnarii Wiplei datorita coeficientului
mare de contractie (nu existau mase de ambalat
specifice in anul 1940).
Ambele coroane au valoare istorica.
Sporadic este utilizat procesul stantarii; el se mentine in
tehnologia metalo-ceramica pentru obtinerea capei din aliaj
nobil (aur, Au-Pt), in tehnologia coroanelor fizionomice
ceramice.
68
DEFECTE DE TURNARE
I. Lipsa piesei protetice :
a) totala (absenta turnaturii din tipar, cu obtinerea
sistemelor de tijare) ;
b) partiala (absenta unei margini, perforarea coroanelor).
A. Lipsa totala :
aliaj insuficient topit in palnia tiparului
(procedeul clasic) ;
aliajul este topit dar este declansata tardiv
centrifugarea (creste vascozitatea prematura a
turnaturii)
B. Lipsa partiala:
cantitate insuficienta de aliaj;
topirea
insuficienta
,
prin
nerespectarea
intervalului de topire al aliajului ;
incalzirea tiparului la o temperatura inferioara,
neconcordanta ;
absenta machetei de evacuare a gazelor ;
existenta unor zone inguste, subdimensionari ale
tiparului , ce devin obstacole in curgerea aliajelor
in tipar ;
forta de centrifugare si timpul insuficiente.
II. Defecte de turnare pozitive :
1. Sfere :
incorecta degresare a machetei ;
absenta vibrarii mecanice ; cea manuala genereaza
microspatii in care patrunde aliajul fluid ; aceste
defecte de turnare daca sunt fara porozitati pot fi
corectate.
2. Aciforme, lamelare:
conditionarea termica a ambalajului refractar
defectuoasa;
evaporarea apei accelerata;
ambalajul preincalzit brusc este expus la
microfisuri, unde patrunde metalul fluid;
69
70
Capitolul
COROANELE DE INVELIS
NEMETALICE
Sunt coroane care se obtin din materiale fizionomice ca:
Rasini acrilice ;
Rasini (mase )compozite ;
Mase ceramice.
De electie, coroanele fizionomice acrilice (polimerice),
ceramice, compozite sunt indicate pe dintii frontali pentru
restaurarea functiei estetice.
71
Etape clinico-tehnice:
1. Prepararea:
Elementul dentar se prepara sub forma unui bont
cilindro-conic neretentiv. Prepararea se realizeaza secvential
prin reducerea (frezarea/slefuirea) fetelor axiale+marginea
incizo-ocluzala. Reducerea e mai accentuata prin frezare pe
fetele vizibile (fata vestibulara+marginea incizala-suprafata
ocluzala) pentru a crea un spatiu necesar obtinerii unui
rezultat estetic bun.
Vestibular:
Se reduce 1-1,5mm pe dintii vitali si 1,5-2mm pe
dintii devitali sau reconstituiti cu D.C.R.. Preparatia se
poate efectua in sens sagital mai mult adanca.
Cervical:
Clasic: preparatia se realiza cu prag cervical
axial/circular/circumferential cu latimea de 1-1,5 mm
vestibular si dupa taiere plasat subgingival, continuat
proximal la nivelul insertiei gingivale, iar oral situat la 11,5mm de insertia gingivala.Rezulta un bont ce ofera
maxim de spatiu pentru un rezultat estetic bun.
Aceasta preparatie prezinta riscuri pe dintii cu
diametre mici, se diminueaza retentia expunand coroana
la decimentari.
Varianta 2:
73
2. Amprenta:
Etapa clinica - inregistrarea
protetic, indeosebi a bontului.
elementelor
campului
Metode de amprentare:
Amprenta segmentara(de hemiarcada) cu cele
doaua variante:
rigid-elastica (Stents+elastomeri);
in dublu amestec siliconic(Kettenbach);
Sunt metode de amprentare mult utilizate dar nu
cele mai indicate.
Amprenta de arcada :
74
de corectare ;
metoda dublului amestec ;
Amprenta clasica cu inel de cupru si supraamprenta
de material siliconic. Rar utilizata.
Conditionarea:
Amprentarea nu se efectueaza fara conditionarea locala
(pregatirea sulcusului gingival) ; etalarea, indepartarea
parodontiului
gingival
prin
mijloace
mecano-chimice,
chirurgicale si prin frezaj intern gingival.
Scopul conditionarii este reprezentat de etalarea
(evidentierea) limitei terminale a preparatiei cervicale.
Mecano-chimic se recomanda fir textil sau inele din
bumbac
imbibate
cu
solutie
vasoconstrictoare,
hemostatice :efedrina, adrenalina 1-2%, alaun, sulfat feros,
alaun+aditiv=EXPANSIL.
Observatie clinica:
3. Modelul:
Reproducere in marime naturala a elementelor campului
protetic la scara 1/1.
In practica, in tehnologia coroanelor polimerice modelul
monobloc (segmentar) cu bont fix este cel mai frecvent utilizat
desi contraindicat. Cel mai indicat este modelul de lucru cu
bont mobil sectionat proximo-proximal.
Materiale,
tehnica
de
lucru-vezi
L.P.???????????????????????????
75
4. Macheta:
Macheta se obtine prin 3 tehnici :
1. Tehnica racirii gradate si picurare;
2. Tehnica picurarii;
3. Tehnica plastifierii.
Tehnicile-vezi L.P.
Se sectioneaza un baton de ceara corespunzator
campului protetic. Se plastifiaza foarte bine pana in
profunzimea bontului. Se aplica ceara plastica pe bontul
izolat.
Se sectioneaza intr-un volum aproximativ urmand
modelajul prin sectionare-sculptare.
Cel mai frecvent utilizata este tehnica picurarii.
Etape machetare:
o Conditionarea bontului :izolare in apa saponata 5-10
minute, aplicare DIE SPACER (lac) creaza distanta
pentru filmul cimentului si ne ajuta la indepartarea
machetei de pe bontul dentar.
Picurare ceara in exces pe bontul dentar ;
Racire lenta fara introducere in apa;
Modelajul
primar
prin
sectionare+modelajul
anatoform functional (de detaliu: creste, convexitati,
cingulum, zone de stop);
Modelajul final cu finisarea+aplicarea de ghips dur
in interiorul machetei sub forma de bont. Degresare
macheta.
Modelajul final si degresarea fac parte din etapa de
pregatire a machetei pentru ambalare.
5. Ambalarea:
Metode de ambalare:
Pentru ambalare sunt necesare materiale speciale in
tehnologia coroanei acrilice:
gipsuri dure tip Moldano;
amestecul de gips dur cu gips normal.
In scop didactic si din ratiuni economice se utilizeaza
numai gips normal. Masa de ambalat se aplica intr-un
76
Polimerizarea propriu-zisa:
Rasinile polimerice clasice se polimerizeaza sub actiunea
caldurii umede. Polimerizarea are loc conform curbei termice
care debuteaza cu cresterea lenta a temperaturii de la
temperatura mediului ambiant pana la 60C, in timp de 30
minute. Se mentine la 60C timp de 60 minute. Se ridica in
urmatoarele 30 minute, la temperatura de 100C si se mentine
timp de 30 minute.Urmeaza racirea lenta , timp de 4-8 ore.
Timpul polimerizarii se desfasoara pe parcursul a 2,5 ore.
Se recomanda cresterea lenta a temperaturii pentru a nu
se volatiliza monomerul si pentru a se consuma lent in timpul
78
7. Dezambalarea, prelucrarea
o Se realizeaza prin sectionarea cu fierastrau a
gipsului, indepartarea de pe coroana?????? si
enucleerea coroanei din masa de ambalat.
o Se prelucreaza cu freze speciale de acrilat
plusurile.
o Se netezeste cu freze +pietre mai mici.
o Se adapteaza din aproape in aproape pe bontul
modelului ; se realizeaza o adaptare exacta
cervicala,
o
adaptare
proximoproximala+echilibrare ocluzala .
o Se lustruieste cu ajutorul periilor+pasta
abraziva (feldspat+apa)
In final rezulta suprafete nete de prelucrare. Luciul
piesei protetice se obtine prin prelucrarea cu pufuri din
bumbac.
Observatie:
81
Capitolul
COROANA DE INVELIS
INTEGRAL CERAMICA
(JACKETUL CERAMIC)
Este coroana de invelis cu grad de estetica cel mai ridicat
dintre toate coroanele de invelis.
Se apropie, se identifica cu aceste coroane ceramice
nuanta coloristica cu a dintilor naturali.
Se obtin prin mai multe procedee :
1. Clasic:
ardere (sinterizare) mase ceramice pe cape
metalice din platina sau aur platinat ;
2. Modern :
prin
aplicare
directa
pe
bont;??????????????????
turnare-presare,
frezarea unor lingouri.
Indicatii:
Jacketul ceramic are indicatii aproape identice cu ale
jacketului acrilic. Preponderent se indica pentru restaurari
83
84
Etape clinico-tehnice
1. Preparatia dintelui:
Dintele se prepara sub forma de bont cu forma cilindroconica , neretentiva, prin reducerea uniforma 1 mm pe toate
fetele axiale si 1,5-2mm incizal (ocluzal). Unghiul de intalnire
intre peretii axiali si prag este de 90, cu rotunjirea zonelor de
intalnire.
Se contraindica preparatiile in unghiuri ascutite sau
obtuze (unghiul ascutit genereaza tensiuni).
Preparatia pentru jacketul ceramic-HEAVY CHAMFREIN.
Reducerea mai accentuata la nivel incizal. In rest reducerea
este uniforma.
2. Amprentarea:
Metode de amprentare pentru tehnologia integral
ceramica: se indica amprenta de arcada exclusiv:
Amprenta de arcada monofazica cu material aplicat
in portamprenta individuala este cea mai indicata;
Amprenta de arcada bifazica :
de corectare ;
in dublu amestec (vezi inlay).
Amprenta cu inel (tub metalic) si supraamprenta cu
material elastomeric ; mai rar utilizata , dar
indicata.
Metoda de amprentare cu hidrocoloizi reversibili si
metoda
combinativa
hidrocolizi
reversibiliireversibili (metoda
hidroalginica :H.R.
+H.I.R)=scoala americana.
3. Modelul:
In tehnologia coroanelor integral ceramice se indica
numai modelul de arcada cu bont mobilizabil si in foarte rare
situatii modelul de hemiarcada (in zona frontala) numai cu
bont mobilizabil.
85
Materiale utilizate:
Gipsuri superdure + dure compatibile ; cele
folosite ;
Rasini compozite pentru completare ; cele
indicate , dar nu au utilizare larga ;
Modelul galvanic=cupru electrodepus+gips dur
rasina de completare ; tehnologie laborioasa,
utilizata numai in ceramica.
mai
mai
sau
rar
5. Prelucrarea:
Tehnica genereaza imprecizii de adaptare. Tehnicianul si
clinicianul vor controla minutios adaptarea.
89
6. Fixarea:
Capitolul
COROANA MIXTA
Coroana mixta este o proteza unidentara fixa alcatuita
din 2 componente:
Metalica-care acopera in totalitate bontul;
Fizionomica care placheaza partial/total coroana metalica
Coroana mixta imbina avantajele coroanelor de invelis
metalice (proprietati mecanice ) cu avantajele coroanelor de
invelis fizionomice (proprietati estetice).
Sunt indicate curent in tehnologia protezelor fixe deoarece
sunt mai conservative decat coroanele de substitutie si
constituie un element de agregare mezial mai fizionomic decat
coroanele de invelis metalice.
Indicatii:
Indicatiile coroanei mixte sunt cvasisimilare cu cele ale
coroanelor de invelis fizionomice si metalice.
Din punct de vedere conservativ-restaurator:
90
91
Clasificare:
Coroanele mixte se clasifica:
Dupa aspectul estetic:
coroane partial fizionomice=numai fata vestibulara
este placata cu componenta fizionomica (metaloacrilicele, metalo-diacrilicele=compozite) ;
coroane mixte total fizionomice =componenta
fizionomica acopera in totalitate fetele axiale
ramanand numai o colereta metalica 0,5mm
vestibular ;2-3mm proximo-oral. Prin retragerea
gingiei colereta metalica devine vizibila.
Dupa componenta fizionomica (materialul de
placat):
coroane metalo-polimerice :
metalo-acrilica (clasica);
metalo-diacrilica (compozita);
coroane metalo-ceramice.
Dupa tehnologia de obtinere a componentei
fizionomice:
termopolimerizare clasica: rasini acrilice;
termopolimerizare uscata: cu vapori de caldura
(piroconvectoare);
termopolimerizare sub vapori de presiune baropolimerizare (modern);
fotopolimerizare: rasini compozite (R.D.C.);
fotobaropolimerizare: rasini compozite;
92
Etapele clinico-tehnice:
1. Pregatirea campului protetic (etapa clinica)
In urma slefuirii se obtine un bont cu o forma cilindroconica , neretentiva.
Reduceri inegale, mai accentuat se fac la nivel vestibular si
incizal/ocluzal.
Reducerile la nivelul fetei vestibulare : cate 1,5-2mm si
incizal:1,5-2mm =coroana mixta metalo-polimerica. Aceste
93
2. Amprentarea:
Elementul dentar sub forma de bont se amprenteaza prin
metodele de amprentare prezentate la corana fizionomica
+coroana de inveli metalica .
Se indica preponderent amprenta de arcada.
Pentru elemente solo se utilizeaza amprente segmentare
(de hemiarcada) in ocluzie si model segmentar obligatoriu cu
bont mobil.
3. Modelul:
Se toarna dupa conditionarea amprentei cu materiale de
cea mai buna calitate. Curent se indica gipsurile dure(soclu) si
superdure (arcada). Modele de arcada cu bonturi detasabile
(mobile) sunt cele mai indicate.
Observatie clinica:
96
5. Topirea, turnarea
Topirea si turnarea componentei metalice se relizeaza
identic ca la coroana de invelis metalica (aliaje, surse,
metale?????????????????????).
98
Componenta
metalica
macroretentii+microretentii la
compozita.
prezinta
coroana metalo-
99
8.
Polimerizare:
in
miniautoclave
(termobaropolimerizare) la 120C, presiune 6 barri,
timp de 7 minute.Rezulta o componenta fizionomica
cu proprietati superioare fata de cea acrilica
(mecanice, estetice, coloristice) si in ansamblu
biocompatibilitate.
Componenta compozita se poate aplica pe toata gama de
aliaje (Au, Pt pana la Gaudent). Avantaj fata de masele
ceramice. Curent se aplica pe aliaje Ag-Pd/Ni-Cr soft.
Gaudentul si Co-Cr se contraindica. Aliajele Ag/Pd sunt
producatoare de oxizi (oxizii de argint modifica culoarea).
La macheta coroanei compozite se indica realizarea unei
duble retentii: perle 0,2-0,4 microretentii (se aplica un adeziv)
si macroretentii.
Observatie tehnologica:
Placajul ceramic:
Masele ceramice preparabile se aplica pe componente
metalice, anterior conditionate.
Etape:
Conditionarea componentei metalice
Sablarea.
Degresare in solutii acide :acid fluorhidric.
Curatire in bai ultrasonice.
Aplicarea masei ceramice cu spatula sau prin pensulare
+vibrare (absorbtie).
Arderea masei ceramice se realizeaza in cuptoare speciale
in etape distincte, totdeauna cu prearderi (preuscari).
Arderea (sinterizarea) masei opac.
101
Se aplica masa opac in strat uniform de 0,20,3mm pe componenta metalica prin pensulare ,
urmata de preuscare in gura cuptorului , apoi ardere
la 980C, timp de 6 minute, in vid.
Cuptoare :
VITA
VACUMAT,
GEMINI,
AUSTROMAT, NEY.
Arderea masei opacare ca rol:
Ecraneaza metalul;
Faciliteaza adeziunea maselor ceramice
ulterior depuse. Cand se constata insulite
gri, se reaplica si se rearde.
Arderea
(sinterizarea)
masei
dentina-smalt (mase ceramice de baza)-bonding
porcelain.
Se aplica masa dentinara in stratul cel mai gros
de la incizal catre colet, usor in exces 20-30%, peste
masa aceasta se aplica masa de smalt in 1/3
incizala+medie.
Se practica un modelaj sumar schitat.
Aplicarea
maselor:
cu
vibrare+absorbtia
umiditatii (hartie filtru, sugativa).
Arderea debuteaza cu preuscarea timp de 5
minute, urmata de introducerea in cuptor la 980C,
in vid. Se mentine la acesta temperatura 2-3 minute,
urmata de racire lenta, rezultand un volum mai mic
al masei ceramice (pana la 30%).
Componenta fizionomica se prelucreaza cu
freze diamantate fissure, cu freze extrahard din
tungsten. Se obtine forma caracteristica. Se
adapteaza cervical, proximal, incizal pe model. Se
trimite in cabinet pentru examenul oral. Pot sa
apara erori: fisurari, desprinderi, aspect mat, vitros
(supraardere). Toate erorile se corecteaza in 2 etape
de ardere cu mase speciale de corectat + mase
intensive pana la nuantari. Dupa examenul intraoral
la care se constata corectitudinea adaptarii, coroana
este degresata din nou in solutii de acid fluorhidric
si apoi urmeaza a-3-a ardere ,cea finala,
(glazurarea) la 950C, 2-3 minute, in prezenta
oxigenului.
10
Capitolul
7. Cimentare / Fixare:
Coroanele metalo-acrilice se fixeaza prin frictiunecimentare cu cimenturi conventionale FOZ (fosfat de zinc)
Coroanele metalo-compozite se fixeaza cu ajutorul
cimenturilor
policarboxuilat/polielectrolitice,
cimenturile
ionomere de sticla sau chiar FOZ.
Coroanele metalo-ceramice se indica a fi fixate cu
cimenturi ionomere sau cimenturi pe baza de rasini diacrilice
=fixare adeziva ( cimenturile reactioneaza chimic cu tesuturile
dentare).
COROANA DE SUBSTITUTIE
Proteza fixa, unidentara ce se agrega intraradicular pe
preparatia dentara printr-un stift (pivot)=dispozitiv radicular.
Refac morfologia coronara afectata in scop protetic.
Restaureaza volumul cel mai mare de tesuturi dure
distruse.
103
Indicatii:
Restaurarea morfologiei coronare afectata de carii,
procese carioase, anomalii de volum, obturatii mari,
traumatisme, abraziuni.
Individual pe dintii monoradiculari +premolari. Se
contraindica pe molari (de necesitate).
Corectarea
anomaliilor
de
pozitie,
forma,
culoare.Anomaliile de pozitie se pot modifica prin
dispozitive angulate, corectandu-se anomalia.
Protetic ca element de agregare pentru punti
frontale, laterale, fronto-laterale fiind indicat ca
element mezial de agregare.Protetic ofera gradul de
frictiune cel mai mare dar risc de fracturare.
Contraindicatii:
Pe dintii ce pot fi reconstituiti si acoperiti cu
coroane mixte (mai conservative).
Nu se toarna din aliaje Co-Cr (foarte greu de
prelucrat si indepartat prin taiere) sau din aliaje
baza cupru (Gaudent). Clasa bronzuri se toarna
relativ precis dar genereaza discromii la nivelul
fatetelor (lizereu verzui pe fond de oxizi metalici).
Cand dotarile tehnice sunt modeste.
Etapele clinico-tehnice:
1. Examenul clinic:
Stabilirea dupa examenul clinic atent a diagnosticului
protetic (fractura, abraziunea), analiza RX (exista sau nu
tratamentul conservativ, calitatea obturatiei de canal, starea
parodontala periapicala-osteita,periapicala, prezenta sau nu a
parodontopatiilor cronice)
105
2. Prepararea dintelui:
Sectionarea coroanei pana in 1/3 cervicala la 1-2 mm de
insertia gingivala, prepararea bontului in 2 planuri-vestibular
inclinat la 45 si unul orizontal (oral=palatinal) la 1-1,5 mm de
marginea gingivala, rezultand preparatia in 2 planuri a
bontului coronar.Versantul vestibular dupa adaptarea inelului
metalic se plaseaza (infunda) subgingival 0,5 mm pentru un
rezultat estetic superior.Prepararea radiculara : canalul
radicular este cateterizat cu un ac Kerr, dupa care se largeste
cu freze de canal tip Beutelrock pe o lungime de 2/3 si o
largime de 1/3 , rezultand o lojeta intraradiculara in care va
patrunde pivotul (stiftul intraradicular) pentru agregarea
coroanei.Bontul sectionat inainte de prepararea subgingivala,
se prepara subgingival cu peretii axiali convergenti cu freze
diamantate pentru a patrunde subgingival, corect inelul
pericervial.
3. Amprentarea:
Pentru realizarea coroanei de substitutie pot fi utilizate
trei metode de amprentare:
Amprenta de zona frontala (hemiarcada) sau
segmentara cu sau fara stift metalic;
Amprenta de arcada (de corectare) sau in dublu
amestec cu stift metalic sau mase plastice; Seaplica
stiftul in canal; amprenta cu silicon chitos, se scoate
stiftul din lacas, se plaseaza materialul siliconic fluid
pe canal, stift + material siliconic chitos.
Amprenta de arcada in 2 timpi- (de corectare) +
amprenta unidentara cu inel cea mai indicata/cea
mai complicata. Se indica pentru coroane solo, nu
pentru constructii ample, in care coroana de
substitutie este ca element de agregare:
In timpul 1 se realizeaza intraradicular un stift
sau con acrilic.
In timpul 2 se amprenteaza cu STENTS
=portamprenta in care se fixeaza stiftul;
In timpul 3 se introduce materialul siliconic cu
acul Lentullo si se aplica siliconul in
portamprenta, ea se va insera pe preparatie, in
ocluzie rezultand amprenta segmentara.
106
4 Modelul:
Modelul se va realiza din:
gipsuri superdure-arcada si bontul mobil, si din gips
dur pentru soclu; modelul segmentar se va realiza
cu bonturi mobilizabile.
Rasinile compozite vor fi folosite rar;
Modelul de arcada galvanic-rar.
5. Macheta:
Macheta se poate realiya prin tehnica directa sau
indirecta din:
Ceara;
Rasini compozite ideal- mult mai ergonomice,
costisitoare;
Rasini acrilice simple;
Macheta din ceara tehnica picurarii vezi L.P. va razulta
o
macheta
foarte
exacta.!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
!!!!!!!!
6. Tiparul:
Aceleasi subetape ca si la coroanele de acoperire
metalice;
Din mase de ambalat specifice aliajelor din care turnam
sulfat-nobile; fosfati-cele mai indicate. Metodele de ambalare:
intr-un timp si in 2 timpi cu aceeasi masa de ambalat.
7. Topirea-turnarea:
Etape descrise la inlay-ul metalic.
107
Se contraindica turnarea coroanelor de substitutie din aliaje CoCr sau aliaje baza cupru.
8. Prelucrare, finisare:
Identica cu cea de la coroanele mixte, sablare;
dispozitivul este adaptat de tehnician pe model;
Coroana de substitutie se trimite in cabinet pentru
examenul intraoral. ; are loc adaptarea cervicala , inelul prea
gros, lat ; se sectioneaza cu frezele astfel incat in bizou , inelul
sa patrunda subgingival fara a ischemia gingia. Placuta mai
mare de 1 mm este subtiata de clinician ; vestibular placuta
trebuie sa permita aplicarea componentei fizionomice.
Dupa acest control, in varianta clasica, se amprenteaza
peste bont, pentru obtinerea casetei ce ulterior era lipita de
dispozitivul radicular ; tehnologie abandonata.
Azi se modeleaza unit sub forma de bont artificial-mai
rar ; caseta-mai frecvent.
Realizarea componentei fizionomice:
Pentru componenta fizionomica se utilizeaza rasina
acrilica simpla sau rasini baropolimerizabile (vezi coeroana
acrilica) - BIODENT, SUPERPONT., cu aplicare succesiva pe
bont /in casete.. Rezulta o coroana relativ buna din punct de
108
11
Capitolul
109
PUNTILE DENTARE
- GENERALITATI Puntile dentare reprezinta proteze pluridentare, fixe, ce
se fixeaza pe dintii stalpi prin cimentare. Ele se obtin prin
metode si din materiale diferite.
Elemente componente:
Elementele de agregare: protezele unidentare
care se fixeaza pe infrastructura dentara= dintii
stalpi ;
Corpul de punte: (dintii intermediari) - restaureaza
dintii absenti de pe arcada; corpul de punte in
varianta moderna - se modeleaza unit de elementele
de agregare si in varianta clasica - separat fiind
solidarizat de elementele de agregare prin lipire).
Indicatii:
Restaurarea morfologiei
dentare edentate partial.
si
functionalitatii
arcadelor
Caracteristicile:
Sunt proteze fixe; se fixeaza prin frictiune-cimentare
pe dintii stalpi;
Au un volum asemanator sau identic cu cel al
dintilor naturali, cu un modelaj ocluzal anatoform
functional;
Din punct de vedere fiziologic-transmit presiunile
ocluzale dento-parodontal;
Biomecanic-constructii mecanice protetice rigide,
nedeformabile cu o rezistenta mecanica suficient de
mare care satisfac;
Prin fixitate, estetica sunt extrem de confortabile,
raportate la alte tipuri de microproteze.
Conceperea puntilor dentare:
Puntile dentare se concep in functie de:
110
dimensiunea
edentatiei
(numarul
dintilor,
morfologia coronara, zona in care se afla. Puntile
dentare refac edentatii reduse de la 1-3 dinti,
maximum 4 (cu conditia ca dintii limitanti sa fie bine
implantati)
Pe dintii voluminosi se indica o gama mai variata de
coroane.
Observatie clinica
Edentatia partiala
Edentatia reprezinta absenta a unuia sau mai multor
elemente dintare.
Cauzele
edentatiei partiale:
Extractia dentara;
Parodontopatia;
etiologie pasagera accidentala factorii traumatici,
fracturi, accidente - avulsia de pe arcada a unui
element dentar.
114
115
Caracteristici:
etapele clinico-tehnice reduse la jumatate;
timpul de lucru, consum de materiale mai mic ;
pret de cost mai mic;
din punct de vedere al realizarii unei punti din
elemente unite se impune obtinerea unui paralelism
perfect, riguros al dintilor stalpi.
necesita o echipa medic tehnician experimentata
profesional si dotata.
Avantaje:
Se obtin punti solide, neexpuse deformarilor, deslipirilor,
fracturilor si coroziunii.
Indicatii:
Edentatii
mici
+
medii
cu
suplimentarea
procedeelor tehnologice (edentatia mixta).
La machetare se folosesc ceruri speciale pentru
inlay (corpuri de punte nedeformabile) sau rasini
(sub forma de machete prefabricate).
Sa se utilizeze modelul duplicat cu macheta fixa ce
va deveni parte integranta a tiparului..
Dificultati:
117
12
Capitolul
Se
insera
in
absenta
paralelismului
cu
micro/macrotraumatisme ce intereseaza parodontiul dintilor
de suport ; au loc rezorbtii osoase cu mobilizarea dintilor
stalpi.
118
PRINCIPII PROTETICE IN
CONCEPEREA PUNTILOR DENTARE
In conceperea puntiklor dentare trebuiesc respectate
urmatoarele principii protetice:
Biofunctional;
Biomecanic;
Bioprofilactic.
Aceste principii au rol in restaurarea functiilor
fundamentale
ale
sistemului
stomatognat:
masticatia,
fizionomia, fonatia.
Principiul biofunctional:
Este alaturi de celelalte unul din cele mai importante.
Vizeaza restaurarea functiei masticatorii, estetice, fonetice si
a ocluziei.
1) Masticatia
Din piunct de vedere masticator, principiu vizeaza
restaurari protetice cu:
Suprafete ocluzale identice cu cele ale dintilor
absenti de pe arcada ;
Suprafete morfologic cuspidate ;
Suprafete realizate din materiale rezistente mecanic
(metalice, ceramice).
Se contraindica modelajul aplatizat si subdimensionarea
in sens vestibulo-oral a corpului de punte deoarece va fi
influentata eficienta masticatorie (functia masticatorie nu e
stabilita in parametrii indicati).
Din punct de vedere al modelajului anatoform functional
se indica restaurarea de contacte dento-dentare de tip cuspidfosa (contact
stabil, functional,
eficient
in functia
masticatorie). Este cel mai indicat tip de contact dento-dentar
la restaurarile partiale fixe de tipul puntilor.
119
Observatie
2) Fonatia
Functia fonatorie este caracteristica speciei homoide si
ea trebuie restabilita cu ajutorul constructiei protetice fixe, ce
120
3) Fizionomia
Consta atat la nivelul corpurilor de punte frontale dar si
laterale in realizarea volumului, formei si culorii dintilor
artificiali identice cu ale dintilor naturali.
Volumul, forma se obtin prin modelaj individualizat al
elementelor dentare pentru a obtine armonia dento-dentara
caracteristica cazului clinic.
Din punct de vedere estetic se vor realiza punti integral
ceramice (estetica mare) , pentru zona frontala . Se pot realiza
si din materiale hibride (ceromeri) ce confera o estetica foarte
buna dar rezistenta lor este inferioara maselor ceramice.
Principiul biomecanic:
Puntile se concep din punct de vedere biomecanic sa fie
rezistente fizico-chimic , sa se insereze pe infrastructura si sa
fie stabile.
121
1. Rezistenta fizica:
Corpurile de punte din punct de vedere mecanic se
realizeaza din materiale rezistente (mase ceramice, aliaje
metalice) care sa nu se deformeze/ abrazeze/fractureze.
Corpurile de punte sunt concepute cu forme care pe sectiune
au o geometrie speciala : in litera T / L considerate a fi
cele mai rezistente la actiunea fortelor ocluzale (pentru
puntile mixte).
Pentru puntile mixte fizionomice componenta metalica va
avea o forma rotunda/patrata, ambele variante T/L rotund,
patrat vor prezenta diametre maxime in sensul aplicarii
fortelor de presiune ocluzale. Corpurile de punte sunt
asemanatoare cu o bara intre 2 stalpi.
Materialele de placat (polimeri, cermice) sa fie suficient
de rezistente.
La cazurile clinice unde nu prezinta spatiu suficient se
indica suprafete metalice. La cazurile clinice cu spatiu
suficient in toate sensurile (1,5mm), materialul de placat ideal
va fi masa ceramica.
Se contraindica placarea suprafetelor ocluzale in zonele
laterale cu materiale de placat putin rezistente : rasini
acrilice, compozite. Exceptie vor fi cazurile clinice :ppersoane
publice care solicita fizionmie maxima . Se placheaza cu
materiale
hibride :
ceromeri,
compozite
de
ultima
generatie :fotopolimerizabile in vid.
Se contraindica corpurile de punte integral ceramice,
polimerice, din ceromeri deoarece se fractureaza. Ceromerii
se indica in ocluzii deschise, in zona frontala.
2. Insertia:
Insertia constructiei fixe este asigurata prin preparatia
paralela a dintilor limitanti (pe care se agrega).
Insertia poate fi facila cand preparatiile (bonturile) sunt
mai conicizate sau coroanele de acoperire au grosime dirijata.
Insertia medie si ferma are loc cand coroanele sunt cu
grosime nedirijata si suprafata de contact este mare.
122
3. Stabilitatea:
Stabilitatea protezelor pluridentare fixe este conferita de
frictiunea realizata intre fata interna a elementelor de
agregare si bont.
Relatia de contact poate fi totala sau partiala (numai cervical).
Stabilitatea este augmentata de stratul de ciment prin care se
fixeaza puntile pe bonturile dentare.
Fixitatea prin frictiune-cimentare.
!!!!!!!!
Coroane
cu
grosime
dirijata
(in
practica)??????????????????????
Principiul bioprofilactic
Deosebit de important, cu ajutorul caruia concepem punti
ale caror elemente morfologice nu trebuie sa aiba efecte
patologice asupra campului protetic.
Morfologic se concep corpuri de punte care sa poata fi
cat mai bine igienizate prin autocuratire/curatire mecanica
(artificiala).
Bioprofilactic corpurile de punte sunt concepute cu
directie, latime, modelaj ocluzal, raport cu creasta edentata
specifice (modificate) pentru a favoriza in primul rand igiena.
123
13
Capitolul
indicatii,
desene :vezi
metalopolimerice,
metaloceramice,
metalocompozite.
Corpuri de punte metalo-polimerice ( metaloacrilice):
Parti componente: o componenta metalica sub forma
de bara simpla/cu bonturi +componenta acrilica =copuri
de punte metalo-acrilice clasice.
Tehnologic sunt din ce in ce mai putin utilizate
datorita rezultatelor precare generate de componenta
acrilica.
Corpuri de punte metalo-compozite:
Sunt alcatuite din componenta metalica modelata
sub forma de bara cu bonturi subdimensionate in toate
sensurile (1,5-2mm) si prevazute cu praguri +retentii
(macro si microretentii). Componenta rasinica (rasina
standard, polisticlele, ceromerii) dau rezultate estetice,
biomecanice , biocompatibilitate.
Corpuri de punte metalo-ceramice:
Componenta metalica este modelata sub forma de
elemente dentare subdimensionate (fara retentii) cu
prwguri cu unghiuri rotunjite +placaj fizionomic ceramic
cu rezultatele cele mai bune.
Randasu pagina 190-220-vezi etapele clinico-tehnice puntile
clasice.!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Corpurile de punte metalo-acrilice:
Se pot realiza in varianta clasica, componenta metalica
este inglobata in materialul de placat. Clasic componenta
metalica se realiza sub forma de bara+retentii sau bara cu
bonturi. A-2-a varianta este mai estetica. Barele erau turnate
si lipite la componenta fizionomica. Tehnologia este depasita.
Tehnica moderna:
Componenta metalica se realizeaza unita de
componenta de agregare sub forma de elemente dentare
(bonturi prevazute cu prag oral vestibular+retentii).
Modelarea elementelor este subdimensionat 1,5-2mm
pentru a realiza spatiul necesar placarii.
Placajul componentei metalice poate fi efectuat cu
R.A.S. (se contraindica) datorita proprietatilor mecanice
si a disfunctiilor ocluzale.Pot fi placate cu rasini
compozite sau ideal cu mase ceramice. Pentru placarea
127
129
14
Capitolul
labiodonte,
atat
Materiale:
Pentru componenta metalica: identice cu cele frontale:
baza aur, baza cupru, cu indicatia de metale nobile pentru
tehnologia ceramica.
Alte corpuri de punte in zona laterala maxilara:
Corpul de punte cu bara si bonturi +coroane
acrilice;
Corpul de punte cu bara si bonturi + dinti tubi
ceramici;
Corpul de punte caseta + fatetele ceramice
prefabricate.
Toate cele trei corpuri de punte sunt depasite
tehnologioc, prin aparitia tehnologiilor moderne.
131
Ocluzal:
Corpurile de punte vor restaura aceasta functie,
deoarece au rol esential in ghidajul anterior. Marginea incizala
inferioara se realizeaza prima, deoarece este elementul
dinamic . Se realizeaza prin contact cu zonele maxilare inferocingulare.
132
Materiale:
Marginile incizale se restaureaza metalic sau ceramic.
Cel mai indicat din punct de vedere estetic este cel ceramic.
Cel mai rezistent este rama metalica.
Conceperea corpurilor de punte laterale mandibulare:
Sunt concepute asemanator corpurilor de punte laterale
maxilare.Se parcurg etapele principiilor protetice.
Masticator, corpurile de punte mandibulare laterale vor fi
concepute cu suprafete cuspidate, realizate cu contacte tip
cuspid-fosa.
Materialele utilizate pentru suprafetele ocluzale vor fi
materiale foarte rezistente mecanic (aliajele metalice, masele
ceramice). Se contraindica suprafete ocluzale din rasini
acrilice simple (polimerice). Exceptional se pot realiza aceste
suprafete din rasini compozite, dar din punct de vedere clinic
nu sunt senzationale.
Bioprofilactic, sunt concepute in functie de elementele
morfologice locale, cu mai multe tipuri de raporturi avand in
vedere ca aceasta morfologie sa nu afecteze local morfologia
campului protetic. Corpurile vor trebui sa aiba o relatie de
contact care sa nu genereze local iritatii, inflamatii printr-o
relatie de contact traumatic (sa), fara nise de protectie pentru
papile.
134
15
Capitolul
135
DIFICULTATI IN
PROIECTAREA SI MODELAREA
CORPURILOR DE PUNTE
Dintii au o anumita pozitie pe arcada, cu spatii intre ei
(diasteme, treme), pot fi malpozitionati, suprapusi, rotati in ax,
in vestibulopozitie sau oropozitie (anomalii de pozitie).
Anomaliile de pozitie pot fi cu spatiere sau cu inghesuire.
In aceste situatii este foarte dificil de individualizat, de
redat morfologia corpului de punte asemanator cu dintii
naturali. Din ratiuni estetice, fizionomice, proteticianul
incearca sa redea, sa refaca tiparul fizionomic al cazului clinic,
lucru dificil datorita infrastructurii metalice ce ne impiedica .
Dupa extractie spatiul edentat este mai mare sau mai
mic.
La pacientii tineri in edentatii vechi, se modifica pozitia
dintilor limitanti ; nu ramane acelasi spatiu.
Modificarile pot fi in sens vertical sau orizontal (ambele
frecvente in terapia protetica).
Modificari orizontale:
Prin migrare dintilor vecini edentatii, spatiul va fi mai
mic, dintii artificiali, corpul de punte va fi subdimensionat ; nu
au aceeasi individualizare cu a dintilor naturali.
In spatiile edentate mai mari, corpurile de punte vor fi
modelate mai mari. In ambele situatii nu se reproduce tiparul
fizionomic al cazului clinic.
Artificiile tehnice pentru a masca aceste deficiente:
in spatiu mai mare corpul de punte are suprafetele
convexe;
in spatiu mai mic, corpuul de punte va fi modelat cu
suprafete plane, conform principiului ca aceeasi
dimensiune dar modelata diferit pare mai mare sau
mai mica datorita unghiului de incidenta a luminii
pe suprafata modelata.
Modificari verticale:
136
137
16
Capitolul
PUNTI SPECIALE
Din cadrul puntilor speciale fac parte:
Puntea totala;
Puntea cu extensie;
Puntile mobilizabile si demontabile;
Puntile pe implante;
Puntea adeziva (colanta)-Maryland.
Sunt punti rar utilizate, greu de realizat, indicate in
situatii clinico-tehnice speciale.
Sunt indicate cand se contraindica puntile fixe.
Sunt constructii ce necesita un grad crescut de calificare al
echipei medic-tehnician.
Puntea totala
Este una din puntile speciale ce se realizeaza in conditii
locale si generale. Contine cel putin 3 corpuri de punte si care
restaureaza forma de edentatie mixta extinsa pe intreaga
arcada de regula edentatia L, F-F , L.
Clinic se indica cand pe arcada sunt minim 4 dinti, bine
implantati, fara afectiuni parodontale , corect tratati si situati
in planuri diferite. Clasic cei 2 canini +cei 2 molari.
139
homeostazia
a rezista la
tehnologica
simplu) din
mediu
sau
Caracteristici:
1. Metoda clasica:
Este o metoda mai laborioasa, numar etape dublu
dar mult mai precisa si indicata pentru incepatori, cand
paralelismul dintilor stalpi nu este asigurat, nu este
realizat corect.
Sunt 2 etape mari:se obtin elementele de agregare
de la amprentare pana la aplicarea lor pe bonturi
Coroanele trebuie sa fie bine adaptate, exact pe
preparatie, adaptate si echilibrate ocluzal, dupa care se
amprenteaza coroanele in aceasta pozitei pe campul
protetic
cu
urmatoarele
materiale :
clasicgips=abandonat ; materiale elastice sau materiale in
dublu amestec Lavis Technick/Wash Technick sau
materiale alginice.Rezulta o amprenta de arcada, model
de lucru ce va contine in pozitia din cavitatea bucala
elementele de agregare
In etapa a-2-am se modeleaza corpul de
punte(caseta cu fateta) pe acest model, se pregateste
pentru ambalare, machetele se tijeaza sistem Bego
Haereus, se ambaleaza, se toarna. Rezulta corpul de
punte ce se adapteaza intre elementele de agregare si se
lipesc cu LOT (aliaj cu compozitie asemanatoare cu
aliajul din care se toarna punte.
Se examineaza intraoral componenta metalica
(puntea sa se insere usor) : axul de insertie, relatia
corpului de punte cu creasta edentata, relatia de ocluziese individualizeaza contactele cuspid-fosa, traseele de
ghidaj in excursiile mandibulei din centric.
Componenta metalica se trimite in laborator si
urmeaza obtinerea componentei fizionomice, rezultand
astfel o piesa de mare exactitate.
140
2. Metoda moderna:
Macheta corpului de punte se modeleaza unit de cea
a elementelor de agregare . se recomanda ideal ca ea sa
fie modelata pe modelul duplicat, ce confera siguranta si
precizie in modelaj, macheta este fixa pe model, modelul
duplicat va face parte integranta din viitorul tipar
Macheta poate fi modelata si pe modelul de lucru
(gipsuri superdure), dar la aplicarea masei de ambalat pe
suprafata orala exista riscul deformarii la indepartarea
de pe model. Masele de ambalat fosfatice au o reactie
exoterma, puntile dentare basculeaza pe campul protetic.
Caracteristici:
Timp de lucru redus la jumatate ;
Consum de materiale ;
Daca se utilizeaza modelul duplicat se vot obtine
rezultate excelente. Aparatele de turnat care se
folosesc la turnare (CIF) sunt mult mai exacte
.Componenta fizionomica este asemanatoare cu cea
utilizata pentru puntea din elemente separate.
Puntea din elemente unite se poate obtine si cu ajutorul
ocluzorului, dar rezultatele sunt mediocre ; echilibrarea
ocluzala ia foarte mult timp, nu este o metoda de precizie
(este una de rutina).
Dificultatea obtinerii acestei punti consta in inregistrarea
corecta , fiziologica a relatiei de ocluzie intre cele 2 arcade.
Se indica prepararea dintilor seriata, cu protezarea
imediata (coroane provizorii) si adaptarea lor in ocluzie.
Aceste coroane provizorii se vor utiliza in etapa de
inregistrare a ocluziei cu sabloane de ocluzie sau cu placa de
ocluzie pentru a evita inaltarile frecvente, inducerea
disfunctiei ocluzale (in timp aceasta ocluzie disfunctionala
duce la eliminarea dintilor stalpi).
Puntea cu extensie
Un capat al corpului de punte nu prezinta punct de
sprijin ( puntea in consola ).
Exista doua posibilitati de extensie:
141
142
143
rigide,
Caracteristici:
in timp frictiunea se micsoreaza, puntea se
mobilizeaza cu usurinta ;
se indica mijloace suplimentare de marire a
frictiunii: crosete, resorturi fixate pe capa, pivoturi
(stifturi ) fixate in coroana+teaca la nivelul capei.
Observatie clinica:
Accesorii:
Surub de acoperire la implanturile stadiul II;
Cape de transfer ;
Dispozitive directe si indirecte de transfer ;
Stalpul analog.
Implanturile stadiul I se aplica in avulsiile dentare
(alveole proaspete), ce pot fi incarcate protetic dupa 7 zile
pana la 30 zile. Se numesc implanturi FRIALIT I, II cu forma
cilindro-conica, se introduc dupa extractie, avulsie. Exista si
implanturi BIOCERAM implanturi imediat ceramice din
alumina.
Implanturile stadiul II (IMZ, BONEFIT) sunt incarcate
protetic dupa 3-4 luni, la mandibula, unde vindecarea gingivoosoasa este mai rapida si 4-6 luni, la maxilar, unde vindecarea
este mai lenta.
Conceperea puntii pe implante:
Incarcarea implantului este esentiala in mentinerea
implantului pe arcada. Incarcarea protetica este responsabila
65-70% de mentinerea implantului pe arcada.
O conceptie si executie eronata a suprastructurii va
conduce la eliminarea implantului prin fibroliza , prin
transmiterea fortelor ocluzale paraaxial (nefiziologic).
Designul (principii protetice) privind puntea pe
implante:
Corpurile de punte sunt modelate cu morfologie
naturala;
Suprafata orala va fi modelata egal sau usor
subdimensionata;
Contactul dento-dentar tip cuspid-fosa, ocluzie cu
long centric si wide centric, pentru ca transmiterea
presiunilor ocluzale sa fie cat mai fiziologic
transmise.
Concepte ocluzale:
La puntile implantopurtate se indica ocluzia cu protectie
mutuala caracterizata prin:
Inocluzie in zona frontala cu 30-50 , cu traseu de
ghidaj aplatizat;
Se indica ghidajul antero-lateral=ghidaj de grup;
148
149
Puntile adezive
Puntile adezive sunt restaurari protetice fixe care reduc
la maximum sacrificiile de tesuturi dure dentare.Aceste tipuri
de lucrari protetice necesita preparatii superficiale, numai in
smalt (peliculare) ale dintilor stalpi care trebuie sa fie
integri.La prepararea pentru o coroana de invelis
conventionala se sacrifica aproximativ 40-60% din tesuturile
dure dentare coronare, in timp ce pentru o proteza fixa
adeziva se sacrifica0-10%.
Agregarile adezive presupun proceduri clinice de mare
finete si pot fi realizate numai de practicieni meticulosi , cu
experienta.
Smaltul dintilor stalpi se macroconditioneaza si se
microconditioneaza.
Macroconditonarea reprezinta totalitatea transformarilor
suferite de dintii stalpi sub actiunea instrumentarului rotativ.
Macroconditionarea dintilor laterali:
crearea unui ax de insertie unic in directie ocluzocervicala;
crearea unei forme proximale rezistente;
realizarea incercuirii proximale(elementele de
agregare trebuie sa cuprinda dintele pe cel
putin180;
obtinerea unei arii de colaj maxime;
crearea unui lacas pentru pintenul ocluzal;
crearea unei limite cervicale in muchie de cutit.
Macroconditionarea dintilor frontali presupune:
obtinerea retentiei prin crearea unui ax de insertie
unic.
crearea de limite cervicale in chanfrein
Microconditionarea smaltului consta in gravaj cu acid
orto-fosforic.
Aliajele din care se realizeaza aceste lucrari protetice se
conditioneaza si ele prin diferite metode pentru a imbunatati
adeziunea la nivelul interfatei adeziv-aliaj:
1.
realizarea de macroretentii sub forma de
orificii, retentii perlate, grile sau rugozitati
150
2.
Avantaje:
sacrificiu redus sau uneori chiar absent de tesuturi
dentare;
riscul de iritare pulpara in cursul macroconditionarii
este minim;
fetele vestibulare ale elementelor de agregare
raman intacte;
limitarea extinderii cervicale a placutelor orale nu
determina iritatii la nivelul parodontiului marginal;
sunt estetice;
pretul de cost este mai redus;
este posibila o refixare daca se decoleaza.
Dezavantaje:
rata de esecuri mai mare decat la puntile clasice;
necesita o dotare tehnico-materiala costisitoare;
pe dinti frontali exista riscul ca placutele orale
metalice sa transpara;
presupun etape de mare acuratete si precizie;
nu se pot fixa provizoriu;
daca se decoleaza exista pericolul inghitirii sau
aspirarii.
152