Sunetul "R"

Cum se face emiterea sunetului R?

La articularea corect a sunetului R particip intens doar vrful limbii. Buzele i
dinii sunt ntredeschii. Partea posterioar a limbii, n form de lopat, atinge cu marginile
laterale dinii de sus, pn la canini, iar partea anterioar este ridicat spre alveolele dinilor
incisivi de sus. Limba este fixat, cu excepia vrfului ei, iar la expulzarea aerului, ea vibreaz
rapid ntre alveole i dinii superiori. Este, prin urmare, foarte important ca vibraia s fie
localizat la nivelul vrfului limbii. Dac vibraia este localizat la nivelul coardelor vocale,
ca n limba francez, sau dac emiterea se face fr vibrare, ca n limba englez, sunetul se
emite incorect. Mare atenie la localizarea vibraiei!

Exerciii pentru antrenarea sunetului R:

Pronunarea sunetului R n combinaie cu vocale:
R+ A A + R ARA ERA IRA ORA la fel cu U, ,
E E ARE ERE IRE ORE
I I ARI ERI IRI ORI
O O ARO ERO IRO ORO
U U ARU ERU IRU ORU
AR ER IR OR
AR ER IR OR
pronunia sunetului "R" n silabe:
- sunetul R n silabe repetate:
RARA RERA RIRA RORA RURA RARE RERE RIRE RORE RURE RARO RERO
RIRO RORO RURO RARI RERI RIRI RORI RURI RARU RERU RIRU RORU
RURU
- sunetul R n combinaii consonantice:
PRA PRI TR ART STRU CRA PR PRO TRE URT URS ERC ARM ERM ORM
URM ARD ORD URD ARG ORG CRE RD ORN URN BRA GRI CRI PRE TRA TRO
GRO CRU URC
- sunetul R n combinaie cu diftongi:
RIE REA RIU ROA RAO RIO RUI REU RAU ROI RUE RU REI RAU
- structuri verbale progresive prin adiie, coninnd sunetul R:
R RA- RAM RAMA RMAS RMI
R RO ROM ROMAN ROMN ROMNETI
pronunia sunetului "R" n cuvinte:
- sunetul R n poziie iniial, cuvinte monosilabice, precum:
1

RAC RU RUG ROD RUS RAS ROZ RD RAI RU RUJ

- sunetul R n poziie iniial, cuvinte bisilabice, precum:
RAION RADU RA RAN RUMEN RDE RAPID ROAT ROU RAZ RIDIC
ROBOT ROU RUPE ROMN RECE RA RZBOI
- sunetul R n poziie iniial, cuvinte polisilabice, precum:
RCOARE RDCIN RAMUR RADIO RSRIT REGIN REPARA REPEDE
RESPIRA REVIST REZOLVA ROBINET REZULTAT ROCHIE RUINOS
- sunetul R n poziie median, cuvinte bisilabice:
BAR BURIC CRU CIOAR CIORAP CIRE CURAJ EROU FLOARE ARE
GAR VAR SOARE GUR SARE AR SOR RAN FUR OR CREION
FRUMOS FRUNZ TRAMVAI FRUNTE CREANG CARTOF CERCEL
- sunetul R n poziie median, cuvinte polisilabice:
APARAT ASPIRATOR AVENTUR BUTUR BISERIC BULGRE CLRE
CLDUR

CAMER

FARFURIE

GIRAF

CNTRE
IEPURE

COMOAR

NTUNERIC

CORABIE

JUCRIE

DOCTORI

MUUROI

PASRE

PESCRU ALBASTRU ARBORE PRINES TRANDAFIR

- sunetul R n poziie final, cuvinte monosilabice:
IR DOR CER NOR COR SAR MR FIR PR VR ZBOR
- sunetul R n poziie final, cuvinte bisilabice:
AMAR MTUR PAHAR POPOR SATUR UMR ZIDAR BUCUR ACTOR COVOR
DOCTOR DOSAR GREIER SERTAR IZVOR MGAR COLAR OFER UOR
ZAHR STEJAR ZIAR VAPOR MUTAR MOTOR
- sunetul R n poziie final, cuvinte polisilabice:
AJUTOR

ASCULTTOR

ASPIRATOR

BUCTAR

BUZUNAR

CERETOR

ELICOPTER FRIGIDER MUSAFIR PETIOR PICIOR SEMAFOR VNZATOR

ZMBITOR IUBITOR NVINGTOR CALCULATOR
sunetul R aflat de dou ori n cuvnt:
RCOARE REVEDERE RAR RESPIR RAMUR CRARE DURERE
propoziii:
Corina are mere i pere.
Ric are o carie dureroas.
Camera e mare i curat.
Traian trece strada.
Fratele meu vrea un covrig.
2

 material verbal pentru consolidarea sunetului "R": poezii i

ghicitori.
Ex. De la streini la cireul
mbrcat n mii de flori
Rndunica d ndemnul:
- Hai la zbor, dragi puiori!
exerciii pentru diferenierea R L:
- paronime:
RAC LAC RAM LAM
RAS LAS REGE LEGE
ROZ LOZ RUPT LUPT
GRAS GLAS RAD - LAD
- cuvinte care conin sunetele R L:
PLRIE UMBREL CALENDAR PRIMUL CULORI RMURELE ALBASTRU
FLACR SOARELE FLOARE
- propoziii (R L):
Raluca ascult la radio.
Drumul trece pe marginea lacului.
Soarele strlucete cu putere.
Lili culege lalele.

Deci o buna pronuntie a sunetului r este determinata de mai multi factori:

integritatea aparatului fonoarticulator, coordonare verbo-motorie normala, auz fizic
si auz fonematic dezvoltat, respiratie corecta in care sa existe un echilibru intre expir
si inspir. Foarte importanta este si educatia corecta.
Exista doua tendinte in rindul parintilor copiilor ririiti. Unii se amuza si alinta
copilul indemnindu-l sa persiste in pronuntia gresita si astfel copilul automatizeaza
aceasta greseala; alti parinti ii apostrofeaza si ii cearta foarte rau si nici aceasta
atitudine nu este indicata.
Rotacismul are mai multe forme de exprimare: r uvular sau graseiat - produs
prin vibrarea valului palatin; r dorsal - vibrarea partii dorsale a limbii; r nazal - ca
un r hiriit cind aerul iese pe nas; r bucal - vibrarea obrajilor; r lateral - vibrarea
marginilor limbii; r bilabial - vibrarea buzelor (seamana cu sforaitul sau opritul
cailor) ; r interdental - vibrarea limbii asezata intre dinti.
Ceea ce este foarte important de stiut este faptul ca toate formele de rotacism se
corecteaza doar prin terapie logopedica. Ideal ar fi sa se ajunga la logoped cit mai de
timpuriu posibil, chiar inainte de a incepe scoala. Asta intrucit sunetul r si-a cistigat
printre logopezi sintagma de buclucasa consoana r, fiind cel mai greu de corectat.
Durata terapiei logopedice variaza in functie de mai multi factori: virsta copilului - cu
3

cit acesta este mai mare, cu atit recuperarea este mai dificila. De asemenea,
numarul sedintelor de terapie este diferit si in functie de cauza rotacismului.
Corectarea acestei tulburari de pronuntie se poate face in 12-15 sedinte, dar se
poate ajunge si la 20-30 de sedinte in functie de factorii prezentati mai sus.
De asemenea, foarte important este ca parintii sa respecte programul sedintelor
impus de logoped si sa nu faca pauze foarte mari intre acestea si sa tina cont de
toate sfaturile specialistului care lucreaza cu copilul. Sfatul meu este sa va prezentati
cu copilul la Centrul Logopedic pentru o evaluare a acestuia, in urma caruia un
specialist poate stabili un program de sedinte. Nu e bine sa lasati pe mai tirziu
deoarece, cu cit copilul incepe mai repede sedintele cu un specialist, cu atit are
sanse mai mari sa-si corecteze pronuntia".
Ce urmareste schema terapeutica
* respiratia corecta costo-diafragmala, in care sa se realizeze echilibrul inspir-expir
si un coeficient fonator normal;
* mobilitatea aparatului fonoarticulator, cu accent pe mobilitatea linguala, care este
cel mai dificil de realizat; exercitiile pentru obtinerea vibratiilor virfului limbii par a fi
foarte usoare pentru un adult, dar, de cele mai multe ori, copiii ajung la aceasta
performanta chiar si dupa 30 de sedinte.
Logopezii practica o gama diversa de exercitii de gimnastica linguala, care, pentru
a-si face efectul cit mai rapid, ar trebui realizate si acasa, timp de 5-8 minute pe zi.
Odata obtinuta vibratia virfului limbii, se pot introduce jocuri didactice cu imaginea
unor cuvinte care contin grupul tr, dr. Acest context, dublu consonantic, in care
punctele de articulare ale celor doua consoane sint apropiate, este mult mai usor de
realizat de catre copil ; astfel se vor folosi intensiv cuvinte precum : tren, trei, patru,
trage, tricou, tramvai, trompeta, trusa, drag, drum, drob, drops etc.
* imbogatirea vocabularului, prin descoperirea si invatarea unor cuvinte noi,
folosindu-se in acest sens creativitatea logopedului, a copilului, nenumarate texte
literare, jocuri didactice.

Salut. Inainte sa te pot ajuta in problema cu R trebuie sa stiu mai multe, adica
daca are probleme in pronuntarea sunetului aflat la inceputul mijlocul sau
sfarsitul cuvantului, daca il pronunta nazal sau il inlocuieste cu un alt sunet, cel
mai adesea fiind inlocuit cu L: in loc de "crema" el spune "clema" si daca apare
doar in vorbit sau si scris. In orice caz te sfatuiesc sa iti faci timp de 40 de minute
zilnic in care sa exersati si anume cum: un minut faceti gimnastica generala
incepand de la gat, umeri, brate, trunchi si picioare; urmeaza exercitii ale
musculaturii faciale si anume exercitii pentru obraji, ochi buze si limba... adica
strambaturi, mutrite, crede-ma va fi amuzat de ele, pentur limba e de mentionat :
scaoterea limbii, limba facuta cescuta, santulet, lopatica, limba lasata moale
(exercitiile pentru musculatura fetei se executa la oglinda in as afel incat stati
amandoi cu fata la oglinda si le efectuati impreuna la fel si exercitiile fizice stati
fata in fata si le executati impreuna); apoi exercitii de inspir si expir le poti face
4

foare amuzante prin suflarea in lumanare stingand flacara, suflarea in lumanare

mentinand flacara, suflarea in polistiren, ghidarea unei mingiute de polistiren
intre doua creioane (sut la poarta-gol), executarea de bulbuci in apa cu sapun si
pai... sunt foaret multe ai nevoie doar de imaginatie. Aceasta faza de pregatire nu
trebuie sa tina mai mult de 10 minute. Acum pentru faza de inceput in care
incerci sa scoti un sunet cat de cat corect: vei folosi silabe dupa cum urmeaza
"ra, re, ri, ro, ru" tu le pronunti accentuand pana spre exagerare sunetul "r" adica
vei spune : rrrrrrra s. s. m. d. iar el dupa tine. Dupa ce ati folosit silabe din doua
sunete vei incerca cu cele din trei sunete": ara, ere, ira, uro etc. Tine minte nu va
reusi sa spuna corect din prima si nici din a doua, e nevoie de multa munca, de
aceea nici nu pot sa iti descriu tot aici. Si inca ceva e foarte bine ca esti deranjata
de problema fiului tau dar tu nefiind specialista nu vei reusi sa-l corectez in mod
eficient si s-ar putea fara sa vrei sa-l agravez. Deci te sfatuiesc sa vorbesti cu un
specialist. Totusi eu stau la dispozitia ta prin messenger (sunt si eu logoped deci
poti sa ai incredere in sfaturile mele). Id-ul meu este :adriana_anita
CORECTAREA
1. obinerea corect a poziiei limbii pentru pronunare
2. obinerea vibraiilor vrfului limbii necesare frecvenei sunetului
3. educarea sunetului obinut n vederea legrii sale de pronunarea altor sunete
Exerciii linguale gimnastica lingual:
- 10-12 micri de ridicare i coborre a limbii n cavitatea bucal i n afara
acesteia
* rotirea limbii
Amplificarea vibraiilor linguale poate fi ajutat prin plasarea unei spatule sau a
degetului arttor al copilului sub vrful limbii i efectuarea cu ajutorul acestora a
unor micri laterale rapide n timp ce copilul ncearc s pronune sunetul r. La
copiii mici se cere pronunarea alternativ a sunetului t sau de pronunare
alternativ a sunetelor t-d. Sunetul r se poate obine din pronunarea prelungit a
sunetului z cu vrful limbii ndreptat spre alveolele superioare.
Imitaii-joc:
Cum sun telefonul?rrr-rrr
d-d-d-d-d din ce n ce mai repede
t-t-t-t-t-t-t la fel
l-l-l-l-l-l-l la fel
dtl-dtl-dtl-dtl rar apoi repede
dl-dl-dl-dl la fel
Cu vrful limbii fixat pe cerul gurii se sufl puternic, astfel ca limba s fie
aruncat spre dini. Exerciiul se poate face sub form de joc, innd palma n
faa gurii i percepnd explozia aerului. Se pot pune hrtiue pe msu i prin
exersare s zboar hrtiuele. Se ncearc vibrarea limbii prin exerciiul urmtor:
uu-ra, uu-ra. Silaba ra se pronun exploziv, puternic.
Unii copii pot pronuna sunetul r n combinaie cu vocale: roat, floare, dar nu-l
pot pronuna n combinaie cu consoane: trei-tei iar alii invers. Se va depista
posibilitatea de pronunie i se va prelucra n silabe, apoi n cuvinte.
1. ra, re, ri, ro, ru
2. cuvinte: rar, rece, Ric, ruj, rou
3. propoziii: Ric sare coarda.
5

4. poezii: Ric nu tia s zic

5. jocuri-imitaii: ceasul, rrr., telefon: rrrr
n combinaii cu consoane:
at-ra-at-ra-atra patru
pr, dr, br, cr, fr, se prelucreaz la fel"

Daca pana la varsta asta nu spune sunetul R cu siguranta nu-l va spune

spontan.Trebuie sa mergeti la logoped, care oricum va avea ceva de munca (2025 sedinte).

pentru a prentmpina apariia efectelor negative n plan psihic (tiut fiind faptul c
dezvoltarea comunicrii i pune amprenta asupra ntregii dezvoltri psihice), este foarte
important corectarea defectelor de vorbire. Consultul logopedic i terapia logopedic trebuie
realizate ct mai de timpuriu. Cu ct copilul este mai mic, cu att va avea mai multe anse de
a-i fi corectate defectele de pronunie, mai ales atunci cnd este vorba despre rotacism. Aa
cum am spus deja, pronunia sunetului R presupune o bun dezvoltare a ntregului aparat
fono-articulator, ntrirea musculaturii limbii, respiraie adecvat, coordonare i de aceea
corectarea va fi mai dificil dect n cazul altor sunete. De asemenea, este important de
precizat c n cazul existenei i a altor sunete afectate, nainte de a ncepe terapia logopedic
a rotacismului, este necesar corectarea i consolidarea acestora (sunetul R se obine de
obicei prin derivarea din alte sunete).
Durata terapiei logopedice depinde de foarte muli factori (vrsta copilului, existena i a altor
sunete afectate, cauza rotacismului) ns de importan major este implicarea familiei n
procesul corectrii pronuniei. Logopedul v va sugera o serie de exerciii pe care prinii
trebuie s le fac acas cu copilul. Aceste exerciii se vor face sub form de joc pentru a nu
pune foarte mare presiune asupra copilulului i a evita ca acesta s capete repulsie pentru
terapia logopedic; copilul va fi n permanen ncurajat i apreciat pentru fiecare succes
obinut n pronunarea corect a sunetului. n general exist o schem terapeutic ce include
exerciii de respiraie, exerciii pentru ntrirea musculaturii i dezvoltarea mobilitii
aparatului fonoarticulator, mai ales a mobilitii limbii. De asemenea este important ca prinii
s observe i s comunice logopedului structurile verbale (de obicei este vorba de grupuri
consonante tr, str, dr, etc.) n care copilul reuete, chiar i ntmpltor, s pronune sunetul
R.
Pentru corectarea sunetului este nevoie s obinem poziionarea corect a limbii, i
coordonarea suflului de aer ce va produce vibraia vrfului limbii. Obinerea vibraiei poate fi
un proces dificil i ndelungat. Sunetul R se obine de obicei prin derivarea din alte sunete:
pronunarea sunetului Z cu vrful limbii ndreptat spre alveolele superioare, pronunarea
sunetului J prelung, concomitent cu uoare impulsuri date n brbie, pronunarea din ce n ce
mai rapid a succesiunii T-D, sau D-T-L. Exist i situaii cnd sunetul nu poate fi obinut prin
derivare i atunci este necesar intervenia cu spatula logopedic. Odat obinut vibraia,
sunetul R va fi alturat altor sunete pentru a fi pronunat n silabe, apoi n cuvinte. Unii copii
pronun mai uor n combinaie cu vocale, alii n combinaii cu consoane, mai ales consoane
6

ce au puncte de articulare apropiate (t, d). Exerciiile de consolidare se vor face tot sub forma
unor jocuri i vor include obligatoriu i exerciii de discriminare, cu deosebire n cazul
copiilor care nlocuiesc sunetul R cu alte sunete.

Exista un program anumit de recuperare pentru fiecare tulburare n parte, exemplu

pentru dislalie:
a. Gimnastica general:
- rotirea bratelor (moara de vnt);
- aplecarea capului (bing-bang,tic-tac);
- aplaudatul;
- imitarea splatului minilor;
- nchiderea si deschiderea pumnului;
- artarea fiecarui deget n parte.
Gimnastica fonoarticulatorie:
- facial;
- lingual;
- mandibular;
- velopalatin;
- labial.
1. Limba cu vrful ct mai ascutit se sprijin la baza incisivilor inferiori, pe alveole.
2. Facial si lingual: deschiderea si nchiderea gurii, umflarea obrajilor, rictusul si tuguirea
buzelor (sau zmbetul si pupicul mamici). Limba se ridic sus-jos n spatele incisivilor,
limba ltit si ascutit, limba se proiecteaz si apoi se retrage puternic n fundul gurii.
3. Gimnastica respiratorie:
- stingerea lumnrii;
- umflarea balonului;
- suflarea n vasul cu ap (valurile);
- suflarea cu diferite instrumente muzicale;
7

- spune cum face (sarpele: sss, gscanul, chemarea pisicii: piss-piss, fusul:
sfrrr-sfarr).
4. Educarea auzului: - repet dup mine: sss, psss
- ghici cine te strig: Sandu, Sanda, Stela, Simona, Simon.
5. Emiterea sunetului: - demonstratia articulatorie: n fata oglinzii (logopedice), profesorul
demostreaz copilului care este pozitia corect a organelor articulatorii participante la
elaborarea sunetului S - limb, buze, dinti, maxilare; se folosesc palatograme, iar arttorul
minii drepte va fi ndreptat n jos, indicnd locul de articulare a semnului S
- limba cu vrful ct mai ascutit se sprijin la baza incisivilor inferiori pe alveole. Dup ce
copilul a urmrit atent demonstartia logopedului, el repet singur n fata oglinzii toate
miscrile articulatorii, pn ajunge la fixarea lor kinestezic-tactil. n fata oglinzii, logopedul
pronunt sunetul n soapt, copilul repet dupa el, iar n final copilul pronunt dup modelul
oferit (soptit tare n fata oglinzii).
b. Exercitiul (articulatoriu, fonatoriu, ortofonic): elaborarea sunetului se obtine prin
efectuarea unui mare numr de exercitii fonoarticulatorii. Exercitii onomatopeice: sss,
jsss, pis-pisssss
Pentru acest exercitiu se folosesc: oglinda logopedic, profile de pronuntare, scheme,
palatograma, etc.
Comparatia (sonor, grafic, sonor + grafic): prin raportarea copilului, n primul
rnd la el nsusi si apoi la cel din preajm - logoped, care i ofer modulele de pronuntie,
adultii, colegii, etc - raportare care presupune mult tact, copilului i se potenteaz dorinta de
autodepsire.
Derivata sunetului sunetele afectate pot deriva din sunete ce sunt corect emise si care
se aseamn cu ele prin executia lor motric -kinestezic ca si prin forma lor acustic: s
poate deriva din t.
6. Consolidarea sunetului
Exercitiul (sunetul emis cu ajutorul onomatopeelor se consolideaz prin asociere):
- silabe directe: sa, se, si, so, su;
- silabe indirecte: as, es, os, ies, is;
- silabe intermediare: asa, ese, isi, oso, usu;
8

- logatom: sas, ses, sis, sos, sus;

- grupe consonantice: stra, stre, stru, stro.
Logopedul, n colaborare cu educatoarea poate desfsura activitti de prevenire menite
s ajute la eradicarea dislaliilor fiziologice. Acestea sunt centrate pe jocuri de stimulare a
motricittii generale si a motricittii fonoarticulatorii, pe exercitii respiratorii, exercitii de
relaxare si de stimulare a auzului fonematic. Un rol important n activitatea de prevenire o au
informarea corect a familiei si implicarea acesteia n terapie.

Sunetul R

La articularea corect a sunetului R particip intens doar vrful limbii.

Buzele i dinii sunt ntredeschii. Partea posterioar a limbii, n form de lopat, atinge cu marginile laterale dinii de
sus, pn la canini, iar partea anterioar este ridicat spre alveolele dinilor incisivi de sus. Limba este fixat, cu excepia
vrfului ei, iar la expulzarea aerului, ea vibreaz rapid ntre alveole i dinii superiori. Este, prin urmare, foarte important
ca vibraia s fie localizat la nivelul vrfului limbii. Dac vibraia este localizat la nivelul coardelor vocale, ca n limba
francez, sau dac emiterea se face fr vibrare, ca n limba englez, sunetul se emite incorect. Mare atenie la
localizarea vibraiei! Material preluat de aici.

Exercitiile de logopedie pe care le lucrez cu copiii pentru impostarea sunetului R sunt:

- umflam obrajii si suflam aerul afara cu putere;
- limba rotunda/ascutita alternativ;
- limba rotunda intre dintii;
- limba rotunda intre buze, vibram varful limbii;
- limba sus, in spatele incisivilor superiori, imitam tropaitul calului;
- lmba sus, in spatele incisivilor superiori si articulam: bruuummm.
Onomatopee pentru fonemele L, R:
- senzaia de frig (brrr)
- mritul ( mrrr)
- ursul ( morr)
- porcul ( groh)
- cioara ( crra)
- greiere ( cri-cri)

- galop ( trop)
- porumbelul ( grrru)
- motorul ( brrum)
- ceasul ( rrr)
- raa ( lipa-lipa)
- clopoelul ( cling-cling)
Sunetul R se obtine prin derivare din alte sunete: pronuntarea sunetului Z cu varful limbii ndreptat spre alveolele
superioare, pronuntarea sunetului J prelung, concomitent cu usoare impulsuri sub barbie, pronuntarea din ce n ce mai
rapida a succesiunii T-D, sau D-T-L.
Cand sunetul nu poate fi obtinut prin derivare i atunci este necesara interventia cu spatula logopedica. Odata obinut,
sunetul R va fi alaturat altor sunete pentru a fi pronuntat n silabe, apoi n cuvinte.

Tulburarile de limbaj, necorectate la timp, au tendinta sa se consolideze si sa se agraveze. Tulburarile intelectuale se asociaza cu cele
de limbaj, iar tulburarile de receptie sau de emisie duc la alterarea laturii intelectuale a limbajului, cu rasunet asupra afectivitatii si
comportamentului copilului. Daca observi ca problemele de pronuntie si limbaj ale copilului tau persista este recomandat sa consulti un
logoped, acesta prin diverse exercitii si jocuri poate ajuta copilul tau sa pronunte mai corect si sa aiba un limbaj mai adecvat varstei. Din
acest motiv am alcatuit acest articol care are cateva exercitii de logopedie. Sau puteti sa consultati si articolul cu exercitii de dictie.

Poezii de logopedie
Exercitii pentru fixarea si consolidarea pronuntiei sunetului Z
Luna
Uite luna sus pe case
Suie scarile de raze
Si presara zahar tos
De lumina, dulce jos

Pisicuta
Pisicuta pis, pis, pis,
Te-am visat azinoapte -n vis
Te spalam, te pieptanam
Funda rosie iti puneam.
Insa tu te-ai suparat
Si pe maini m-ai zgariat.

Exercitii pentru fixarea si consolidarea pronuntiei sunetului S

Somnoroase pasarele

Somnoroase pasarele,

Pe la cuiburi se aduna

10

Se ascund in ramurele,
Noapte buna!

Luna
Luna blanda si sfioasa
Rasare de dupa o casa
E palida si frumoasa.
Spune povestea c-ar fi o craiasa
Tacuta su misterioasa

Pisoii
Miau, miau, miau,
Pe inserat
Pisoii au adormit.
Iar mamica lor pisica
La fereastra sta si coase
Hainute noi si frumoase.

Exercitii pentru fixarea si consolidarea pronuntiei sunetelor CE CI

Ariciul
Un arici cu tepii mici
Si un bot catifelat
Langa gard s-a tupilat
Necajit si suparat
Ca l-a plouat.

Mai arici cu tepii mici

Hai in casa la caldura
Unde nimeni nu te fura
Sus dupa cuptor sa stai
Sa nu capeti guturai

Lucica
In gradina e Lucica
Zi de zi cu galetica
Cu grebla si lopatica
Ingrijeste floricica.

Pisicel
Vezi ce are pisicel
Are ceai de musetel
Si friptura de purcel
Invelita-n servetel

11

Poezie cu Onomatopee
Scopul: exersarea sunetelor m, n, g, r;

Material: ilustrate sau jucarii;

Desfasurarea jocului: Educatorea/ mama va arata ilustratia sau jucaria corespunzatoare jocului si va recita versurile:

Ma-ma-ma/ Este mama mea

Na-na-na/ Papusica mea
Piu-piu-piu/ Puisoru-i viu
Ga-ga-ga/ Gasculita mea
Mac-mac-mac/ Rata e pe lac
Fas-fas-fas/ Mergem prin tufis
Vai-vai-vai/ Pe coda-o calcai

Jocuri de logopedie pentru copii

Repeta dupa mine
Scop: exersarea onomatopeelor "cu-cu; ga-ga"; perfectionarea auzului fonematic;

Desfasurarea jocului: Copiii sunt asezati in cerc, unul in mijloc cu ochii legati. Copiii se invart in cerc pana cand copilul din mijloc bate
din palme, atunci se opresc. Copilul merge, atinge pe unul dintre ei si spune pe un ton oarecare "cu-cu" sau "ga-ga". Copilul atins pe
acelasi ton trebuie sa repete dupa el. Daca a repetat mai bine, intra el in cerc.

Sa nu ma atinga mingea de Ping-Pong

Scopul: pronuntarea cat mai corecta a consoanei "f" izolat;

Material: o minge de ping pong;

Desfasurarea jocului: Copii se aduna in jurul unui grup de masute (2-3 mese) alaturate. Educatoarea pune o minge in fata unui copil
care sufla - rostind consoana f- asigurand un suflu puternic si suficient de intens pentru a mentine mingea in zona centrala. Jocul se
reincepe cand mingea se atinge de un copil, sau dupa scurte pauze, atunci cand copiii au obosit.

Jocul de-a balonul

Scop: Exersarea pronuntarii corecte a consoanelor ", f" izolate.

Desfasurarea jocului: Copiii stau in cerc mic, ei reprezinta balonul. L acomanda educatoarei "Umflam balonul", toti copiii sufla rostind
consoana f si largesc cercul (balonul se umfla). La comanda "Am intepat cu un ac" copiii spun "Se desumfla" si rostesc consoana lin,
indelungat apoi revin in cerc mic.

Raspunde repede
Scop: exersarea consoanei "r" asociat cu alte consoane.

12

Material: un saculet cu nisip, sau o minge.

Desfasurarea jocului: Copiii stau in semicerc in picioare. Educatoarea pune o intrebare, apoi arunca saculetul la un copil, acesta
trebuie sa raspunda repede, cu forta si sa arunce saculetul inapoi.

Intrebari (in paranteza e trecut raspunsul copiilor):

Cum spunem calutului sa se opreasca? (pr, pr)

Cum face creanga cand se rupe? (tr, tr, trrrrosc)

Cum facem cand ne este frig? (brrr, br)

Cum suna ceasul? (trr, trr)

Cum se aude cand fuge calul? (trap, trap)

Pasarelele si masina
Scopul: consolidarea suetelor c, r, in combinatii

Regula jocului: onomatopeele sunt executate de catre copii numai la auzul zgomotului masinii.

Material: scaunelele.

Indicatii pentru desfasurarea jocului: Copiii sunt asezati pe scaunelele aranjate pe doua randuri. In fata scaunelelor sunt desenate pe
sol cercuri, care reprezinta cuiburile.

Educatoarea anunta jocul- explica modul de desfasurare. Pasarelele s-au adunat pe marginea drumului (soselei).

In copaci ciripesc:

- cirip-cirip-cirip; cirip-cirip-cirip;

Un copil sau mai multi cu masini circula pe sosea si emit sunetele:

- ttrr-trr-trr; trr-trr-trr;

Pasarelele speriate executa sarituri din cuib in cuib (cercuri) ciripind: cirip-cirip-cirip; cirip-cirip;

Miscarile se repeta - cu alte exercitii propuse de educatoare- pasarelele imita zborul si ciripesc. Se pot face si schimbari de copii, cei
care au fost pasarele sa fie si masini si invers.

Telefonul fara fir

Scop: perfectionarea concomitenta a auzului fonematic si a pronuntiei corecte a combinatiei de sunete (nonsens).

13

Desfasurarea jocului: Copiii stau aliniati unul langa altul. Educatoarea in fata sirului rosteste un cuvant fara sens primului copil cu glas
tare, acesta spune copillui urmator s.a.m.d. Daca cineva greseste educatoarea merge langa el si pronunta un alt nonsens mai usor, care
trebuie sa fie rostit de fiecare copil pana la capatul sirului. Daca toata grupa reuseste sa spuna acelasi nonsens, dupa ce a spus si
ultimul copil, toti copiii bat din palme. Jocul poate avea variante mai complicate in functie de nivelul grupei.

Exemple de nonsens:

man, naum, munuam

tadad, tamnad, tutudat, tadad

fever, fuvor, favir

cabag, pugubag, gipag, pigab

seza, sazur, zusa, sasir

sajaj, iasaj, sijas

tacog, tecag, tigoc

tra, pra, cra, cro, cru, zbra, zbru,

carapra, parbra, tramna

Ursul si albinele
Scopul: exersarea vorbirii, pronuntarea corecta a sunetelor b, z, r.

Material: cosulete - care reprezinta stupul.

Regula jocului: bazaie numai grupul de albine la care ursul merge sa fure mierea.

Indicatii pentru desfasurarea jocului: Cosuletele sunt asezate in clasa, in jurul lor albinele. Vine ursul sa fure mierea primului stup.
Albinele bazaie cu o intensitate mica baz-baz-baz. Ursul merge la al 2-lea stup, apoi la al 3 lea stup, intensitatea sunetelor creste de la
un stup la altul baz-baz-baz, baz-baz-baz.

Ursul mormaie: mor-mor-mor.

Curtea cu pasari
Scopul: insusirea deprinderii de a articula corect sunetele g-c.

Regula jocului: copiii denumesc si imita glasul pasarilor care apar la teatrul de masaj.

Material: jucarii sau siluete.

14

Desfasurarea jocului:

Jocul incepe prin redarea unei intamplari povestita de aducatoare.

- Am fost in vacanta la bunica. Dis-de-dimineata m-a trezit cineva:

- cu-cu-ri-gu, cu-cu-ri-gu

- Cine credeti ca era? (cocosul, cocosul - cor)

- cot-codac, cot-codac

- Oare cine s-a sculat? (gaina, gaina - cor)

- ga-ga-ga, printre pasari sasaia / Gasca laba si frumoasa/ De mancare ea cerea.

Nota: dupa fiecare vers enuntat de educatoare, copiii repeta sunetele de mai multe ori.

Animalele
Scopul: exersarea sunetelor: m, n, c, r, si a triftongilor.

Material: jucarii sau ilustratii cu animale.

Regula jocului: la ridicarea jucariilor sau ilustratiei copiii vor produce onomatopee.

Desfasurarea jocului:

Educatoarea va arata copiilor ilustratia si ii va stimula sa denumeasca rata, dupa care va invita copiii la raspuns:

- Cum face rata? (mac, mac)

- Cum face vaca? (muu, muu) etc.

In timpul articularii de catre copil a onomatopeelor respective copii vor executa miscari imitative, care sa simuleze miscarile animalului
respectiv.

Vrabiuta si copacii
Scop: perfectionarea pronuntarii corecte a sunetelor in combinatii, , f, v, j.

Regula: copiii vor emite sunetele (onomatopeele) si miscarile respective, odata cu expunerea povestirii.

Material: se paote utiliza si inregistrarea povestirii pe suport CD

15

Desfasurarea jocului: Copii sunt asezati in semicerc. Educatoarea spune povestirea. Intr-o zi copii din grupa mare au plecat la
plimbare. Cand se jucau mai frumos a inceput o furtuna mare. Vantul a inceput sa bata puternic - fass, fass, fass. Frunzele copacilor
fosneau - vaj-j-vaj-vaj. (Copii repeta sunetele odata cu educatoarea insotite de miscari potrivite)

Pe copacul inverzit,

Vrabiuta a sosit ,

Hu-a-hu-ta cu crenguta

Ce voioasa-i vrabiuta

Ca o leagana crenguta!

Versurile se repeta de catre copii, odata cu educatoarea- insotite de miscarile sugerate in versuri.

Sursa: http://www.mamicamea.ro/educatie/exercitii-de-logopedie-dezvoltarea-pronuntiei-corecte.html#ixzz1qBXKvlry

Exercitii pentru mobilitatea aparatului fono-articulator

Data 08.03.10 10:50
Producerea si receptarea sunetelor limbii se realizeaza de catre aparatul fono-articulator,
respectiv de catre aparatul auditiv.
Aparatul fono-articulator are ca parti componente importante: plamanii, laringele, glota,
epiglota, faringele, cavitatile suprala- ringiene; organele articulatorii propriu-zise: limba, valul
palatin, palatul dur, zona alveolara, dintii, maxilarul inferior, buzele.
Aparatul auditiv este format in principal din: canalul auditiv extern, membrana timpanica,
grupul de oscioare, cohleea sau urechea interna.
Acustic, sunetul este prezentat simplu, ca o unda sonora cu aspect regulat. El se deosebeste de
zgomot tocmai prin caracterul sau predominant muzical.Proprietatile sunetului sunt calitatile
dobandite de sunet in urma prelucrarii (producere, amplificare, modulare) in aparatul fonator.
Pentru realizarea acestei componente terapeutice s-au aplicat mai multe tipuri de exercitii:
1. exercitii de mobilitate a maxilarelor
2. exercitii de mobilitate pentru limba
3. exercitii pentru buze si obraji
4. exercitii pentru valul palatin
1 EXERCITII DE MOBILITATE A MAXILARELOR

-Copilul este pus sa imite pestisorul cand este scos din apa aratandu-i-se cum sa execute
miscarea de deschidere si inchidere rapida a gurii.Proba se exerseaza de cateva ori pana la
16

executia corecta.
-Copilul este pus sa imite miscarile de masticatie a calului aratandu-i-se, de asemenea , cum
sa execute miscarea de framantare a maxilarelor. Proba se exerseaza pana la executia corecta.
-Copilul este pus sa imite miscarile de masticatie a unui os de catre un catel, aratandu-i-se
cum sa execute miscarea de imitare a muscaturii. Proba se exerseaza de cateva ori pana la
executarea corecta.
2. EXERCITII DE MOBILITATE PENTRU LIMBA

-Copilul este pus sa imite maniera de a bea apa a pisicutei. Proba se executa cat mai rapid
dupa exemplu.
-Copilul este pus sa imite cat mai rapid miscarile de la stanga la dreapta a stergatoarelor de
parbriz, dupa exemplu.-Copilul trebuie sa-si modeleze limba sub forma de lopata, sageata, sub
forma de caus si ghemuita in fundul gurii.
-Copilul trebuie sa imite ursul atunci cand mananca miere lingandu-si buzele si dintii pe
deasupra si pe dedesubt, se executa miscari circulare ale limbii ,in sus si jos cu gura deschisa,
limba plata, limba la palat. Fiecare proba se executa de cateva ori.
Exercitii linguale gimnastica linguala:
- 10-12 miscari de ridicare si coborare a limbii In cavitatea bucala si in afaraacesteia
- rotirea limbii
Amplificarea vibratiilor linguale poate fi ajutata prin plasarea unei spatule sau a degetului
aratator al copilului sub varful limbii si efectuarea cu ajutorul acestora a unor miscari laterale
rapide In timp ce copilul Incearca sa pronunte sunetul r. La copiii mici se cere pronuntarea
alternativa a sunetului t sau de pronuntare alternativa a sunetelor t-d. Sunetul r se poate obtine
din pronuntarea prelungita a sunetului z cu varful limbii Indreptat spre alveolele superioare.
Imitatii-joc:
Cum suna telefonul?rrr-rrr
d-d-d-d-d din ce in ce mai repede t-t-t-t-t-t-t la fel
l-l-l-l-l-l-l la fel
dtl-dtl-dtl-dtl rar apoi repede
dl-dl-dl-dl la fel
Cu varful limbii fixat pe cerul gurii se sufla puternic, astfel ca limba sa fie aruncata spre dinti.
Exercitiul se poate face sub forma de joc, tinand palma In fata gurii si percepand explozia
aerului. Se pot pune hartiute pe masuta si prin exersare sa zboara hartiutele. Se Incearca
vibrarea limbii prin exercitiul urmator: uu-ra, uu-ra. Silaba ra se pronunta exploziv, puternic.
Unii copii pot pronunta sunetul r In combinatie cu vocale: roata, floare, dar nu-l pot pronunta
In combinatie cu consoane: trei-tei iar altii invers. Se va depista posibilitatea de pronuntie si
se va prelucra In silabe, apoi In cuvinte.a) ra, re, ri, ro, ru
17

b) cuvinte: rar, rece, Rica, ruj, rosuc) propozitii: Rica sare coarda.
d) poezii: Rica nu stia sa zica
e) jocuri-imitatii: ceasul, rrr.., telefon: rrrrIn combinatii cu consoane:
at-ra-at-ra-atra patru
pr, dr, br, cr, fr, se prelucreaza la fel
3. EXERCITII PENTRU BUZE SI OBRAJI
Pentru executarea acestor probe am folosit diverse obiecte ajutatoare:
-balon, oglinda, fluier, paie, lumanare.
-Copilul este pus sa umfle balonul precum piticul din casuta povestilor.
-Probele de tuguiere a buzelor pentru fluierat, suflat in lumanare, balon, aburirea oglinzii, de
umflare a obrajilor, de intindere a buzelor, de rotunjire si intindere alternativa a buzelor,
vibrarea buzelor se realizeaza in fata oglinzii.
4. EXERCITII PENTRU VALUL PALATIN
-Copilul trebuie sa imite cascatul catelusului somnoros.
-Copilul trebuie sa imite tusea piticului racit.
-Copilul trebuie sa imite deglutitia morcovului de catre iepuras.
-Probele se executa in fata oglinzii de cateva ori.
EXERCITII PENTRU EDUCAREA RESPIRATIEI
In probele folosite, am imbinat exercitiile de respiratie non-verbala cu exercitiile de respiratie
verbala si am urmarit:
-educarea echilibrului dintre inspir si expir,
-marirea capacitatii respiratorii,
-formarea unei respiratii diafragmale,
-obtinerea unui ritm respirator uniform,
-obtinerea expiratiei mai lungi decat inspiratia la pronuntie,- vorbirea in expiratie, fara efort,
ritmat.
-Copilul imita suflarea nasului in batista,
-Copilul este pus sa sufle intr-un pai aflat intr-un pahar cu apa,
-Copilul este pus sa sufle in bucatele de hartie,
-Copilul este pus sa miroasa parfumul florilor,
-Copilul este pus sa imite catelul care miroase vanatul.
Probele se executa de cateva ori.
EXERCITII PENTRU DEZVOLTAREA AUZULUI FONEMATIC
-Copilul trebuie sa imite sunetele si miscarile necesare executiei corecte:

18

- trenul:s-s-s-s (prelungit, soptit, tare);

- sarpele: s-s-s-s (prelungit)
- albina :bazz-bazz (b prelungit si z)
- soricelul: chit-chit (executat in ritm rapid)
- greierele: tarrr-tarrr (se prelungeste r si se face pauza dupa fiecare grup de sunet)
- vrabia: cip-cirip; cip-cirip
vantul: vajjj-vajjj (se prelungeste si se accentueaza j)- oaia: beee-beee
- cucul: cu-cu; cu-cu (cu alternarea tonalitatii)
- gasca: ga-ga; ga-ga .

19