Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
REF. Aspecte Practic-Aplicative Ale Predarii Integrate La Limba Si Literatura Romana
REF. Aspecte Practic-Aplicative Ale Predarii Integrate La Limba Si Literatura Romana
Proiectarea
didactic
Realizarea efectiv a
predrii
Autoevaluarea
Important este c nu se are n vedere textul, ci coninutul, n jurul unui singur coninut se
pot desfura mai multe lecii, care au legtur ntre ele. Elementele specifice subdisciplinelor
se reunesc n fiecare lecie pentru a realiza obiectivele de referin, la nivelul fiecrei clase i a
obiectivelor cadru, la nivelul ciclului primar.
Metodele i procedeele de formare a capacitilor de comunicare i implicit a cultivrii
vocabularului trebuie abordate din perspectiva situaional a instruirii, pe fondul deciziilor
strategice, ca mijloc de optimizare a aciunii educative, n planul demersului didactic.
Motiveaz elevii s se
exprime oral i n scris.
M
E
T
O
D
E
A
C
T
I
V
E
Provoac i activizeaz
vocabularul elevilor.
Stimuleaz utilizarea
cunotinelor lexicale n
exprimarea curent.
scolaritatii consolideaza sansele de reusita de mai tarziu si o atitudine care va stimula dorinta
elevului de a invata.
Piloni ai nvrii: *a nva s tii/ s cunoti- a stpni instrumentele cunoaterii;
instrumentele eseniale ale nvarii pentru comunicare i exprimare oral, citire, scris socotit i
rezolvare de probleme, a poseda n acelai timp o cunoatere vast, dar i aprofundat a unor
domenii principale; a nelege drepturile i obligaiile specifice unei societi democratice. Cel
mai important aspect al acestui pilon este considerat ns a nva s nvee. Metodologia
nvrii devine mai important dect coninutul n sine n contextul n care cunotinele se
multiplic cu repeziciune i selecia devine n mai mare msur o problem de decizie
individual, dect social.
*a nva s faci- a-i nsui deprinderile necesare pentru a practica o profesie i a-i
nsui competenele psihologice i sociale necesare pentru a putea lua decizii adecvate
diverselor situaii de via; a te integra n viaa social i n lumea muncii, participnd la pieele
locale i globale; a folosi instrumentele tehnologiilor avansate; a-i satisface nevoile de baz i a
aciona pentru mbuntirea calitii vieii personale i sociale.
*a nva s munceti mpreun-a accepta interdependena ca pe o caracteristic a
mediilor sociale contemporane; a preveni i a rezolva conflictele; a lucra mpreun cu ceilali
pentru atingerea unor obiective comune, respectnd identitatea fiecruia; a participa activ la
viaa i conducerea comunitii i a crea o familie sntoas i armonioas.
*a nva s fii- a-i dezvolta personalitatea i a fi capabil s acionezi autonom i creativ
n diverse situaii de via; a manifesta gndire critic i responsabilitate; a valoriza cultura i a
depune eforturi pentru dezvoltarea propriilor capaciti intelectuale, fizice, culturale; a
manifesta sim estetic i a aciona pentru meninerea unui climat de pace i nelegere.
*a nva s te transformi pe tine i s schimbi societatea- a cunoate, a reflecta i a
aciona asupra realitii, a adopta i a o transforma; a proteja mediul nconjurtor i a aciona
pentru o societate non-discriminatorie; a dezvolta solidaritatea i coeziunea social.
3. Principiul alternarii tipurilor de activitati.
Acest principiu presupune ca trebuie sa asiguram un echilibru intre activitatile de
concentrare pe sarcini instructive cu cele de relaxare, miscare si, nu in ultimul rand, cu cele de
joc. Principiul alternarii activitatilor subliniaza asigurarea unei dinamici a programului zilnic
care va permite utilizarea de strategii diferite, sarcini diferite si perioade de concentrarea
diferite.
Orientarea activitatii n acord cu obiectivul dominant i cu nivelul clasei:
miscarea mainii;
bune solutii in activitatea didactica. Nu se poate invata cititul si scrisul fara ca elevii sa dispuna
de capacitatea de a delimita cuvintele din vorbire si, in cazul limbii romane, fara a le desparti in
sunete pentru ca apoi sa fie realizata unirea sunetelor in cuvinte si a acestora in propozitii.
Descoperind sunetul, intuind litera corespunzatoare si scriind litera de mana, integrand-o in
exemple, in aceeasi ora de curs, se observa ca elevul are mai putine probleme cu recunoasterea
literelor, cu cititul.
Aceasta inseamna ca metoda pe care o folosim in procesul predariiinvatariicititului
scrisului trebuie sa tina seama pe de o parte, de faptul ca scrierea concorda, aproape exact,
cu pronuntarea, deci metoda trebuie sa fie fonetica. Pe de alta parte, metoda utilizata trebuie sa
porneasca de la desprinderea unei propozitii din vorbire, continuandu-se cu delimitarea
cuvintelor si despartirea in silabe si in sunete, respectiv cu drumul invers, ceea ce denota ca
metoda trebuie sa fie si analiticosintetica.
Analiza in cazul de fata, inseamna a imparti un intreg, respectiv propozitia si cuvintele
pana la nivelul sunetelor, iar sinteza este operatia inversa, de imbinare, de reunire a acestor parti
in intregul lor.
Abordarea integrat a citirii i scrierii este cuprinsa in etapa alfabetara. In aceasta etapa
elevul invata sa citeasca si sa scrie litere, cuvinte si propozitii.
In predarea integrata a citirii si scrierii insusirea literei are loc in doua lectii care pot avea
urmatorul scenariu:
Lecia I
Lecia a II-a
Etapele lectiei pot fi:
Etapele lectiei pot fi:
CERC PEDAGOGIC
SCOALA CONSTANTIN TEODORESCU- SOLDANU
9 NOIEMBRIE 2011-11-08