SCOALA DE MASAJ DRAGOMIR

INGRIJIREA POSTOPERATORIE A
PACIENTELOR CU MASTECTOMIE
RADICALA IN CANCERUL DE SAN

COORDONATOR RECUPERARE MEDICALA

BALNEOFIZIOKINETOTERAPEUT :

Pr. Cristian Dragomir

LUCRARI PRACTICE: MI Pr. Lilian Albu

MII Pr. Bogdan Calin

BUCURESTI - NOIEMBRIE 2014

Puterea vindectoare a strilor benefice

nelepciunea milenar ne spune c ntotdeauna o inim fericit
are o mare putere vindectoare. n prezent, nu au fost nc studiate
ndeajuns modificrile benefice fiziologice ale corpului i
energizrile binefctoare ale minii, care sunt produse de strile
binefctoare de veselie, bucurie i umor, dar ne putem da seama
cu uurin c efectele lor sunt n mod evident opuse celor cauzate
de fric, mnie sau frustrare
Dr. Norman Cousins scria ntr-un articol din 1976, n
revista New England Journal of Medicine, c el s-a
vindecat cu ajutorul rsului, vitaminei C i totodat
cu ajutorul unui medic nelegtor. El a subliniat
importana mobilizrii puterilor terapeutice proprii,
aflate n stare latent n fiecare fiin uman. Omul
bolnav are responsabilitatea i totodat puterea de
a deveni i de a se menine sntos, iar terapeutul
acioneaz doar ca profesor i ghid.

CUPRINS:
1-Introducere........................................................................6
2.Istorie naturala.................................................................. 7
2

3.Anatomia sanului............................................................. .8
4.Epidemiologia...................................................................11
5.Etiologia si factorii de risc................................................12
6.Anatomie patologica................................................... .....13
7.Depistare si diagnosticare........................................... .... 15
7.1 Autoexaminarea sanului....................................... .....15
7.2 Anamneza...................................................................15
7.3 Examen clinic.............................................................15
7.3.1 Mamografia..................................................... 16
7.3.2 Ecografia mamara............................................16
7.3.3 Punctia aspirativa cu ac subtire........................16
8.Tratamentul chirurgical....................................................18
8.1 Tratamentul cancerului mamar invaziv....................18
8.2 Tratamentul cancerului mamar in stadii precoce.....18.
8.2.1 Masectomia radicala.....................................-.18
8.2.2 Masectomia radicala modificata....................18
8.2.3 Chirurgia conservatoare mamara...................19.

8.2.5Chirurgia tumorii primare...............................19.

8.3 Radioterapia............................................................20
8.4 Chimioterapia..........................................................20
8.5 Hormonoterapia................................................. .....20
3

8.6 Tratamentul cancerului mamar avansat locoregional................................................................................21.

9.Limfedemul......................................................................22
10.Masajul de drenaj limfatic..............................................23
10.1 Automasajul..................................................... .....24
10.2 Obiecte de imbracaminte elastice..........................24.
10.3 Pompe mecanice de drenaj.....................................25
10.4 Tehnica HIVAMAT............................................ ..25.
10.5 Terapia BADYFOW..............................................26
10.6 DEEPOSCILATION.............................................26
10.7 Tratamentul chirurgical al limfedemului..............27
11.Terapia prin miscare......................................................27
11.1 Miscari active dupa operatia de mastectomie........28
11.2 Tehnici de relaxare.................................................32
11.3 Echilibrul psihic......................................................33
12. Tratamente naturiste.................................................... .33
12.1 Dieta.................................................................... .33
12.2 Administrarea de minerale, oligoelemente, vitamine,
antioxidanti...................................................................................34
.
12.3 Alcalinizare sangelui...........................................................34
12.4 Ozonoterapia intr-un tratament complex al cancerului de
san................................................................................................34
4

1. INTRODUCERE
Cancerul glandei mamare este ce-a mai frecvent malignitate la femei, mai ales in
tarile europene, fiind cea mai frecventa cauza de deces prin cancer la femei.

ine printr-un

indecare.
Diagnosticul activ de depistare a cancerului glandei mamare este deosebit de
important. Diagnosticul precoce al cancerului de san poate fi obtinut prin trei procedee:
educatia sanitara si informatia populatiei feminine,autopalpare si screning-ul
mamografic.
Informatia sanitara a populatiei feminine determina femeia sa se prezinte la medic
mai repede daca observa un semn clinic la nivelul sanilor. Modificarea
comportamentului populatiei poate contribui la diminuarea dimensiunii tumorii mamare
in momentul diagnosticului.
Incidenta cancerului mamar privita global este in crestere. Ea variaza pe glob
intre 10 si 70-90/ 100.000.In Romania se cifreazain jur de 20/100.000.Daca ne referim
la varsta la care apare cancerul mamar, frecventa maxima se inregistreaza in
premenopauza. Se considera ca o femeie din zece va suferi la un moment dat,pe
parcursul vietii, de cancer mamar.
Ingrijirea pacientelor cu cancer mamar este importanta, dar mai importanta este
profilaxia cancerului, care consta in educarea pacientelor de a se prezenta cat
mai devreme la medic, pentru ca boala sa fie descoperita in faze incipiente.
Perceperea maladiei ca o experienta fatala conduce deseori la adoptarea unei
atitudini passive si resemnate de aceea rolulechipei de ingrijire este de a furniza
date cat mai exacte despre boala canceroasa cat si despre prognostic, care este cu
atat mai bun cu cat prezentarea la medic se face la primele semen de suspiciune .
O buna stare de sanatate este un drept imprescriptibil al omului.
In spirit traditional viata omului nu are pret.

2. ISTORIE NATURALA
Evaluarea unei probleme atit de complexe de sanatate publica,cum este cancerul
sanului, nu poate avea decit un caracter multidimensional. Este cunoscut faptul ca un
fenomen, indeosebi unul patologic, atrage atentia atit prin frecventa cat si prin gravitate.
Primele referiri la cancerul mamar apar in papirusul denumit,,Chirurgical a lui
Edwin Smith scris intre anii 2500-3000i.e.n., iar primul moment terapeutic este
atribuit lui Gallen care recomanda excizia tumorii incipiente.

Un moment important in evolutia tratamentului este reprezentant de introducerea

mastectomiei radicale, de catre W.S.Halsted in 1882 si Willy Meyer in 1894.
Notiunea de cancer mamar operabil trebuie abordata si prin prisma clasificarii
T.N.M.
In mod clasic, cancerul mamar operabil ca prim gest terapeutic apartine stadiilor I
si II. Acest lucru trebuie inteles ca o posibilitate si nu ca indicatie absoluta.Tot in
functie de stadiu , cancerul mamar poate fi operabil curativ sau paleativ. Incidenta de
curabilitatii exista mai ales in stadiile I si II, pe cand cea de paliatie mai ales in stadiile
IIIsi IV.
Din punct de vedere strict al tehnicii chirurgicale ,orice cancer mamar este
operabil, cu exceptia celor care au tumoara invadanta in peretele toracic si /sau
metastaze ganglionare invadante in structurile vasculonervoase ale axilei.
Evaluarea cat mai precisa a patologiei geografice a cancerului sanului obliga la
precizarea a doi parametrii de ordin epidemiologic:morbiditatea si mortalitatea.
Morbiditatea ,se refera la numarul cazurilor de boala la o populatie data si are
doua laturi: incidenta si prevalenta . Morbiditatea prin cancer de san cunoaste variatii
geografice largi fiind mult mai mare in tarile industrializate comparativ cu tarile
defavorizate economic.
Incidenta cuprinde numarul cazurilor noi de boala inregistrate pentru prima data,
intr-un interval de timp determinat raportat la 100.000 de locuitori.
Mortalitatea , aspect ,,terminus al morbiditatii, se refera la numarul de decese,
dintr-un an, prin cancer al sanului raportat la 100.000 femei de toate varstele din
teritoriul studiat.
Mortalitatea prin cancer al glandei mamare este de asemenea crescuta,
cancerul glandei mamare fiind cea mai frecventa cauza de deces prin cancer la femei.
Mortalitatea prin cancer mamar cunoaste o crestere continua in ciuda progreselor facute
in diagnosticul si tratamentul cancerului mamar.

n prezent, n Romnia sunt diagnosticate n fiecare an n jur de 10.000 de paciente cu

cancer de sn avansat sau metastatic. Dac n 1960 mortalitatea era de 11,2 la 100.000
de femei, n 2008 urcase la 27,51 la 100.000 de femei. Estimrile arat ca acest procent
este n continu cretere, n Romnia dar i n lume. Ce spun specialitii despre impactul
psihologic al acestei maladii i despre posibilitile de a primi ajutor?
Tendintele mortalitatii sunt extrem de variate in functie de tara la care ne referim.
In majoritatea statelor slab dezvoltate mortalitatea creste in paralel cu incidenta
cancerului mamar. In S.U.A. mortalitatea este stabila in ultimele decenii,in ciuda
cresterii constante a incidentei. Cauza ar putea fi aparitia unor forme mai putin
agresive de cancer mamar, dar mai probabil este vorba de descoperirea bolii in faze
mai timpurii si de o crestere a eficacitatii terapeutice.

Un factor de gravitate al bolii este dat de procentul crescut de cazuri in jurul

varstei de 50-55 de ani, atingand femei in plina activitate familiala, sociala si
profesionala.

3. ANATOMIA SANULUI
Sanul este o glanda de origine ectodermala si este strans legat de functiile organelor
genitale. Dezvoltarea ei incepe in a cincea saptamana de viata intrauterina din creasta
mamara si ia sfarsit in a 42-a saptamana.
Dupa nastere urmeaza o perioada de involutie care se mentine pana la pubertate,
cand sub influenta secretiei hormonale ovariene sanul incepe o noua perioada de
dezvoltare. Estrogenii stimuleaza cresterea epiteliului ductal din care se dezvolta
viitorii lobuli mamari. Odata cu aparitia ciclurilor ovulatorii incepe secretia de
progesteron care alaturi de estrogeni determina aspectul final al ductelor,lobulilor si
alveolelor.Tot in acest timp are loc si evolutia stromei si a tesutului adipos periglandular.

La sfirsitul pubertatii dezvoltarea

anatomica este completa.
Glanda mamara este continuta intr-o capsula fibroasa, inconjurata de un tesut
celulo-adipos si acoperita la exterior de tegument. In santul submamar, tegumentul este
partial aderent la fascia muschiului pectoral prin fibre conjunctive laxe, iar in portiunea
centrala a sanului glanda are legaturi mai stranse cu areola si mamelonul decat cu
restul tegumentului. In plus, la mamelon se concentreaza cele 15-20 de
canale galactofore principale, care se deschid spre extremitatea libera a acestuia.
Parenchimul glandular sau glanda mamara se compune dintr-un numar variabil( l020,mai rar pana la 25) glande elementare sau lobi. La randul lor, lobii sunt subdivizati
prin septe fine conjunctive in lobuli.

Fiecare lob e constituit dintr-o singura glanda tubulo-acinoasa foarte bogat arbotizata.
Intreg sistemul canicular al unui lob e tributar unui canal colector principal, ductul
lactifer sau canalul galactifer. Ductul lactifer se continua in substanta lobului,
divizandu-se intr-o forma arborescenta, in ramuri din ce in ce mai fine, rezultand mai
intai ductele interlobulare (deservesc mai multor lobi):,si apoi ultimele ramificatii,
ductele intralobulare.
Pentru localizarea mai precisa a tumorii, sanul a fost impartit in cinci cadrane sau
diviziuni anatomice astfel: linia verticala mediomamelonara impreuna cu orizontala ce
trece de asemenea prin mamelon, determina patru cadrane: supero-intern, infero-intern,
supero-extern si infero-extern. O linie circulara la I cm de marginea areolei delimiteaza
cadranul central. Tumorile care depasesc unul din cadranele mentionate si pentru care
nu se poate stabili in mod exact punctul de plecare, vor fi atribuite cadranului in care
este situata cea mai mare parte a tumorii.

VASCULARIZATIE
Sangele venos este drenat de catre reteaua venoasa superficiala si reteaua venoasa
profunda.
Reteaua venoasa superficiala este situata subcutanat si formeaza in jurul areolei
cercul anastomotic Haller, se varsa in venele superficiale ale regiunii vecine, indeosebi
catre baza gatului si in final in venele jugulare.
Reteaua venoasa profunda colecteaza sangele de la glanda si peretele toracic,
varsandu-se medial in vena mamara interna. Elementele neoplazice pot sa ajunga in
teritoriul cav pe trei cai venoase, si anume:
a) pe calea venelor perforante trec in mamara interna, de aici in trunchiul
brahicefalic si apoi in cava superioara.
b) pe calea venei axilare si in continuare a venei subclaviculare si a trunchiului
brahio-cefalic, iar de aici in cava superioara.
c) pe calea venelor intercostale, care se anastomozeaza, cu venele vertebrale,
ajung in venele azygos si de aici in cava superioara.
In continuare, eventualele celule neoplazice trec din sistemul cav in inima dreapta
si ajung in primul filtru: filtrul pulmonar. Acest filtru poate fi scurtcircuitat pe calea
venelor vertebrale si a plexului venos Batson, care fiind lipsit de valvule permite
celulelor maligne sa emigreze impotriva curentului si sa nideze in oasele bazinului,
coloana vertebrala etc.
Limfaticele glandei mamare ajung la urmatoarele grupe regionale de
Iimfoganglioni axilari (principali), subclaviculari si toracici interni.
Pentru drenajul limfatic s-au descris doua cai principale si mai multe accesorii.
Calea principala axilara dreneaza limfa din intregul san prin intermediul a doua
trunchiuri colectoare: unul lateral care aduna limfa din jumatatea superioara a sanului si
unul medial, care aduna limfa din jumatatea inferioara.Ambele colectoare se indreapta
catre ganglionii axilari.Calea principala mamara interna dreneaza partial limfa din
cadranele
interne si centrala al sanului.
Caile accesorii:

calea accesorie transpectorala

calea accesorie retropectorala

calea accesorie presternala

10

calea retrosternala sau substernala

Calea descrisa de Gerota, formata din trunchiuri limfatice care pleaca din portiunea
inferointema a sanului, insotind vasele epigastrice superioare si perforand fascia si
muschiul drept abdominal, pentru a se varsa in ganglionii cardiei si cei situati in
ligamentul falciform, explicand insamantarile ganglionare intraabdominale pe aceasta
cale.

4. EPIDEMIOLOGIE
Cancerul de san este o problema majora. de sanatate publica ce priveste intreg
mapamondul. In cea mai mare parle a Europei, in America de Nord, Australia si Noua
Zeelanda., cancerul mamar este cel mai frecvent cancer la femei si de asemenea
reprezinta cea mai frecventa cauza de deces la femeile cu varsta cuprinsa intre 35 si 54
de ani. Incidenta cancerului mamar este in crestere in intreaga lume din cauze incomplet
elucidate. S-a raportat o crestere de 3% pe an a frecventei cancerului mamar. Aceasta sar datora pe de-o parte cresterii programelor de screening si a detectarii in stadii
incipiente, iar pe de alta parte imbatranirii populatiei. Rata mortalitatii a ramas iin
general neschimbata in ultimii 50 de ani in pofida imbunatatirii tratamentului si
a depistarii in stadii incipiente.
In 1996, numai in SUA au fost aproape185000 cazuri de cancere de san extins, cu
46000 de decese. In Romania cancerul mamar ocupa locul al Il-lea ca rnortalitate , dupa
bolile cardiovasculare si inaintea celor ale aparatului respirator si a accidentelor, dar
ocupa locul I in ceea ce priveste mortalitatea prin tumori maligne la femei.
Incidenta cancerului mamar legata de varsta cunoaste un maximum la grupele de
femei care premerg menopauza si in postmenopauza., fenomen legat de perturbarea
echibrului hormonal. Apare foarte rar sub 20 de ani, dar peste aceasta varsta incidenta
creste progresiv odata cu varsta, atingand o valoare maxima intre 45-50 de ani, si la o a
doua grupa de varsta intre 55-60 de ani.

5.ETIOLOGIE SI FACTORI DE RISC

Sexul este cel mai important factor de risc pentru aparitia cancerului mamar.
Propotia cancerelor mamare aparute la femei, fata de barbati este de 100:1, deoarece
acestea au mai multe celule mamare ce sunt expuse constant efectului promotor de
crestere a hormonilor feminini. Pentru aceasta, restul factorilor de risc vor fi discutati in
legatura cu cancerul mamar aparut la femei.
Varsta. Riscul de a dezvolta un cancer de san creste paralel cu varsta pacientei.
In Romania, cancerul mamar are un maxim de frecventa in grupele de varsta 4549 de ani (premenopauza) si un al doilea varf intre 60 si 65 de
ani (postmenopauza).
Factori hormonali. Cancerul de san este o boala hormono-dependenta.Femeile cu
ovare nefunctionale, care nu au primit niciodata tratament estrogenic de substitutie, nu
fac cancer de san. Mai multe dovezi indica faptul ca hormonii joaca un rol cheie in
promovarea bolii.Menarha precoce (inainte de 12 ani) si menopauza tardiva dupa 55 de
11

ani cresc riscul de aparitie al cancerului mamar. Fiecare an de intarziere in aparitia

primului ciclu, precum si intarzierea in aparitia ciclurilor regulate duce la o crestere cu
pana la20 % a riscului unui cancer mamar.
Numarul mare de sarcini duse la termen si alaptarea la san indelungat constituie
factori de protec{ie in aparitia cancerului mamar. Nuliparitatea, primiparitatea tardiva
( dupa varsta de 30 de ani), precum si avortul spontan sau provocat inaintea unei sarcini
la termen cresc riscul de cancer mamar.
Aportul extern de estrogeni cu progesteron folosit in contraceptie si tratarea
simptomelor de menopauza a dus la cresterea riscului de cancer mamar. De asemenea
alte tulburari endocrine asociate tratamentului contraceptiv de tipul hiper sau
hipotiroidia cresc relativ riscul de cancer mamar.
Stari precanceroase ale sanului cum ar fi hiperplazia tipica si atipica,
metaplazia, displazia, distrofia (boala fibro-chistica) si cancerul lobular in situ sunt
leziuni care pot evolua catre un cancer invaziv. De asemenea, tumorile benigne ale
glandei mamare (fibroadenomul, adenomul juvenil), papilomatoza juvenila, chistele
care au proliferari intra sau perichistice, tumora Phyllodes pot evolua in timp catre un
cancer mamar. Existenta unei hiperplazii epiteliale intraductale atipice evolueaza spre
cancer mamar in procent de 45 %, in timp ce mastoza fibrochistica in procent de 3 % la
paciente sub 20 de ani, 7 % la paciente sub 35 de ani si in procent de 30% la cele cu
varsta peste 45 de ani.
Factori de mediu: iradrierea regiunii toracice mai ales inainte de 30 de ani
(bronhoscopiilor repetate sau tratament pentru Boala Hodgkin), traumatisme mamare
(mai ales cele mici si repetate), expunerea sanilor la radiatii ultraviolete par a influenta
semnificativ aparitia cancerului mamar. Deasemenea, o dieta alimenatara bogata in
proteine, grasimi si dulciuri fine , prin aparitia obezitalii, creste riscul de cancer mamar.
Dieta bogata in grasimi reduce progesteronul plasmatic intr-o faza de inceput, pentru ca
ulterior depresia progesteronului sa se asocieze cu cresterea ponderala. Tesutul adipos in
exces favonzeaza transformarea androgenilor suprarenali in estroma. Din
Igrupa femeilor obeze, mai predispuse la boala sunt cele la menopauza,deoarece
estrogenii rezultati din conversia in exces, actioneaza in sens proliferativ pe un san a
carui evolutie era spre hipotrofie si involutie.
Stresul, indiferent de natura lui constituie un factor de risc atat pentru aparitia
cancerlui mamar, cat si un factor de agravare a evolufiei acestuia.
Alcoolul a fost inclus in ultima vreme in randul factorilor de risc.

Factori genetici si familiali

12

In aparilia cancerului mamar un rol important il joaca factorii de crestere cum ar

fi: factorul mamar de crestere derivat (mammary derived growth factor l) MI)GF I care
a fost identificat in cancerele mamare si care sugereaza modificarile autocrine sau
paracrine care apar in celulele transformate.
In celulele epiteliului mamar cu potential de transformare maligna se gasesc
receptorii pentru MDGFI ca si pentru alti factori de crestere.
Transmiterea ereditara a cancerului mamar este o problema foarte mult discutata.
Se admite astazi ca aceasta problema trebuie privita din mai multe
puncte de vedere:

mostenirea directa a defectelor genetice specifice cum ar fi de exemplu

rnutatii ale genei BRCA 1 care se produc la nivelul cromozomului 17 (pe bratul
Iung, pozitria 21). Aceasta situatie este rara fiind intalnita in 10-12 % din totalitatea
cancerelor ale sanului.

Sindromul de agregare familiara ce presupune o predispozitie genetica

dependenta de mediul inconjurator.

Antecendente familiare.

6. ANATOMIE PATOLOGICA-CLASIFICARE
Cancerul mamar cuprinde doua entitati separate, cu prognostic si tratament
diferit : cancer mamar in situ (neinvaziv) si cancer mamar invaziv.Este foarte probabil
ca cele douia categorii sa constituie etape diferite ale unui proces unic care urmeaza
filierea: leziune precanceroasa, cancer mamar in situ si cancer mamar invaziv.
.
Carcinoame neinvazive (in situ) sunt definite ca o proliferare de celule epiteliale
neoplazice localizate la nivelul ductelor mamare, respectiv lobilor, fara o dovada
demonstrabila a invaziei prin membrana bazala.Se clasifica in carcinom ductal in situ
(DCIS) si carcinom lobular in situ (LCIS).
Carcinoamele invazive sunt tumori heterogene histologic ce si-au originea in
ductele terminale ale glandei mamare.Majoritatea sunt adenocarcinoame, cel mai
frecvent intalnindu-se cinci forme histologice.
Carcinomul ductal invaziv este tipul histologic cel mai frecvent intalnit (75 %).
La palpare este o tumora dura, cenusiu-albicioasa pe suprafata de sectiune si cu grade
diferite de fibroza.Aceste carcinoame metastazeaza in ganglionii axilari, iar metastazele
la distanta se constata la nivel pulmonar, hepatic, cerebral si la nivelul
oaselor.Prognosticul este destul de rezervat.

13

Carcinomul lobular invaziv este intalnit in 5-10% dintre cancerele

mamare.Aspectul microscopic este al unor celule mici dispuse intr-un singur strat, cu
tendinta de crestere in jurul ductelor si lobulilor.Clinic, prezinta aspectul unei arii de
ingrosare imprecis delimitate la nivelul sanului, iar multicentricitatea este mai des
intalnita.Metastazeaza in ganglionii axilari, meninge si pe suprafetele
seroase.Diagnosticul este identic cu cel al cancerelor ductale invazive.
Carcinomul tubular apare in 2 % din cancerele mamare.Diagnosticul de
carcinom tubular poate fi pus histologic doar daca peste 75 % din tumora prezinta
aspectul tubular.Metastazele in ganglionii axilari sunt rare, iar prognosticul este destul
de favorabil.
Carcinomul medular apare in 5-7% din cancerele mamare.Aspectul macroscopic
este acela al unei tumori bine circumscrise.
Microscopic se caracterizeaza prin: nuclei slab diferentiali, tendinta de crestere
sinciftiala, margini bine delimitate, infiltratie intensa cu limfocite mici si celule
plasmatice.Prognosticul este favorabil doar daca, se constata toate aceste caracteristici
histologice.
Carcinomul coloid sau mucipar apare in 3 % din cancerele mamare.Este format
din celule producatoare de mucus.Are o rata de crestere redusa, iar tumorile au tendinta
de a deveni voluminoase.Are cel mai bun prognostic dintre toate carcinoamele invazive.
Schirul mamar apare mult mai frecvent la varste inaintate. Se caracterizeaza,
printr-o evolutie lent progresiva si determina retractia tegumentelor perilezionale,
ajungand pana la retractia globala a sanului.
Cancerul mamar bilateral reprezinta 1% din totalul cancerelor mamare.
Poate fi comcomitent cand bilateralitatea se constata la mai putin de un an de la
diagnosticul primului cancer sau succesiv.
Boala Paget a sanului, ia nastere in ducte si apare in 1-4 % din cazurile de cancer
mamar.Clinic, apar modificari eczematoide ale mamelonului, prurit, usturime, arsuri,
secre{ie sau sangerare.In 2/3 din cazuri se asociaza cu o tumorai palpabila mamara
subiacenta.Daca nu se asociaza. cu carcinomul in situ sau cu carcinomul invaziv,
prognosticul este excelent.
Cancerul mamar inflamator (mastita carcinomatoasa) este o forma rara de
cancer (l%), a caror celule canceroase blocheaza vasele limfatice de la nivelul pielii
sanului, rezultand edemul cutanat, roseata, cresterea temperaturii Iocale, margini
vizibile erizipeloide si aspect de ,,coaja de portocala'. In multe cazuri apar ganglioni
axilari si supraclaviculari palpabili si metastaze la diistanta, deci are un prognostic
rezervat.
Cancerul in curiasa se manifesta prin ingrosarea si indurarea tegumentelor
sanului care dau aspectul de ,,platosa' cu puncte rosii, violacee, tiseminate. Prin extensie
prinde axila, regiunea controlaterala sisupraclaviculara,

14

Cancerul mamar la barbat este mult mai rar decat la femei si reprezinta 1% din
totalitatea cancerelor la barbat.

7 DEPISTARE SI DIAGNOSTIC
Deoarece cancerul mamar este o patologie larg raspandita, iar depistarea precoce a
acesteia este extrem de importanta, fiecare femeie trebuie sa-si efectueze cu regularitate
un control al sanilor pentru depistarea percoce a cancerului mamar
7.1Autoexaminarea sanilor este un mijloc eficace de depistare timpurie a
tumorilor daca este efectuata in combinare cu mamografia si cu examenele clinice de
rutina. Timpul cel mai favorabil pentru autoexaminare este la 7-I0 zile dupa incheierea
ultimului ciclu menstrual, cand sanii sunt mai putin tumefiati sau sensibili.
7.2.Anamneza este directionata spre stabilirea riscului pacientei de a dezvolta un
cancer mamar si spre depistarea simptomelor legate de afectiunea mamara. Aceasta
trebuie sa cuprinda: varsta de aparitie a menarhei , existenta sau nu a ciclurilor regulate,
daca s-a instalat sau nu menopauza, numarul sarcinilor duse la termen, varsta la care a
fost prima nastere; numarul avorturilor, alaptarea la san si utilizarea contraceptivelor.
7.3 Examenul clinic urmareste inspectia sanilor cu pacienta in pozitie ortostatica
unde se observa modificarile mamelonare si asimetria evidenta.
La nivelul tegumentului pot apare: roseata, edem, circulatie venoasa, pensare
tegumentara, prezenta nodulior sateliti sau a uiceratiei. Palparea sanilor se face cu
pacienta in ortostatism, urmata de palpare in clinostatism, cu bratul homolateral sub cap.
Se palpeaza si ganglionii supra si infraclaviculari pentru depistarea unei eventuale
adenopatii.
Semnele premonitoare ale cancerului mamar sunt:
-

formatiune dura, nedureroasa in glanda mamara.

formatiune proeminenta in zona axilara sau cresterea in volum a

ganglionilor limfatici.

- modificarea aspectului mamelonului (retractie, ulceratie)

- cresterea anormala a volumului si modificarea formei unui san
- scurgeri patologice mamelonare
EXAMINARI CLINICE SI PARACLINICE
73. 1. Mamografia este primul pas in evaluarea nodulului mamar, ofera date
suplimentare de malignitate prin aspectele caracteristice: stelat sau
spiculat. Mamografic se pot vizualiza si microcalcifieri, modificari
15

mamelonare si chiar adenopatiile axilare. Prin mamografie se pot

evidentia si unle leziuni nepalpabile, in acelasi san sau in sanul
contralateral.
73.2. Ecografia mamara este utllizata pentru diferenfierea leziunilor solide de cele
chistice, tumorile chistice nu sunt bine vizualizate pe mamografie. Se
poate utiliza si pentru efectuarea unei punctii ghidate, in special la
leziunile profunde.
73.3. Punctia aspirativa cu ac subtire este recomandata dupa efectuarea mamografiei,
pentru a nu altera evaluarea imagistica printr-un posibil hematom. Cu
ajutorul puncfiei se poate face diferentierea intre o tumora solida sau
chistica si se furnizeaza material pentru examen citologic.
Chisturile mamare benigne contin lichid sero-citrin sau lactescent, iarcele maligne
contin lichid hemoragic si raman palpabile si dupa aspirare, datorita unor vegetatii
intrachistice, care se pot evidentia prin efectuarea unei chistografii.
73A.EXAMENUL CLINIC: al sanului prin inspectie si palpare ofera date care pot
sugera aspectul malign sau benign al nodulului tumoral.
73.BECOGRAFIA MAMARA :constituie o examinare importanta.in general
diagnosticul cu ultrasunete a modificat spectaculos algoritmul diagnostic in oncologie.
73.C MAMOGRAFIA :este examinarea radiologica a sanului foarte importanta
pentru diagnosticul unui nodul mamar palpabil. Depistarea activa prin screening
mamografic este net superioara .Mamografia poate depista leziuni de cativa milimerti.
Depistarea mamografica a cancerului mamar a dus la o scadere a mortalitattii.
73.DDIAGNOSTICUL CITOLOGIC: al cancerului mamar se face prin
examinare la microscop a frotiurilor efectuate prin punctia cu un ac fin al nodulului
mamar.Valoarea diagnostica a examenului citologic este de certitudine maxima cand
este pozitiva.
73G EXAMENUL HISTOPATOLOGIC: este etapa diagnostica de maxima
certitudine,care se poate efectua din prelevari tumorale prin punctie-biopsie sau din
piesa de rezectie in cazul interventtei chirurgicale.Examenul histopatologic al cancerului
de san ofera date pentru stabilirea diagnosticului ,leziunii tumorale si ajuta la incadrarea
prognostica.
Metode de laborator ce sustin diagnosticul :
- nivelul antigenelor CA-15.3 ,TAG 72,MCA;
- nivelul catepsinelor D. In cancerele mamare agresive valoarea lor este
mult mai crescuta.
Diagnosticul de certitudine se pune prin urmatoarele metode:
16

excizie sectorala mamara. cu examen histopatologic (HP) la gheata, pentru

cazurile cu indicatie initiala chirurgicala;tumora trebuie extirpata in totalitale
impreuna cu o margine de tesut mamar peritumoral;

examen citologic din aspiratul obfinut prin punc{ie cu ac fin pentru toate
cazurile la care chirurgia nu este prima secventa terapeutica; in aceasta situatie
citologia arata numai malignitatea dar nu si tipul histopatologic. . in mastita
carcinomatoasa se face punctie aspirativa in zona cea mai densa cu examen
citologic; daca punctia este negativa se practica axilotomie cu biopsie
ganglionara; daca nici astfel nu se obtine confirmarea diagnosticului se admite
biopsia cutanata.

Amprenta cu examen citologic pentru leziuni ulcerate mamelonare sau areolare

in caz de suspiciune de boala Paget;

Examen citologic din scurgerile mamelonare (cu valoare diagnostica mai

mica);

in situalia in care citologia este negativa, dar suspiciunea clinica de malignitate

este ridicata si ar trebui efectuat initial un alt tratament decat cel chirurgical,
exista doua alternative: axilotomie cu biopsie ganglionara,iar daca, rezultatul
este neconcludent, ablatia tumorii cu examen HP la gheata.

Diagnosticul diferetial al cancerului glandei mamare trebuie facut

cu afectiuni care pot sa prezinte unul sau mai multe semne intalnite si in cancer:
Afecliuni inflamatorii acute:abcesul mamar si mastita acuta.
Afectiuni inflamatorii cronice. Tuberculoza mamara si sifilisul mamar sunt
localizari foarte rare ale acestor boli, dar ele trebuie cunoscute datorita incidentei in
crestere.
Mastita cu plasmocite este o forma particulara care se traduce printr-o induratie
la nivelul sanului fara febra sau rareori subfebrilitate.
Diagnosticul de certitudine se pune numai prin examen histopatologic.
Tumori mamare benigne
Fibroadenomul poate fi confundat cu un cancer, cand acesta este mic si lipsit de
aderenta. Fibroadenomul are o consistenta ferma, elastica, este bine delimitat si mobil.
Granulomul lipofagic este o tumora cu caractere clinice si mamografice foarte
asemanatoare cu cancerul mamar. Diagnosticul de certitudine nu poate fi precizat decat
prin examen histopatologic.
Tumora Phyllodes este o forma particulara de fibroadenom caracterizat
prin crestere rapida, bine delimitata si care comprima tegumentul subtiindu-l
17

lfara sa adere. In caz de sarcomatizare poate apare o aderenta si desi tumora este in
general mare, adenopatia axilara este absenta;
Mastopatiile benigne, chisturile mamare simple apar brusc, sunt dureroase,
mobile, bine delimitate, renitente. Mastopatia nodulara poate mima o tumora maligna,
dar nu este aderenta. la tegument. Histologic poate fi hiperplazie epiteliala asociata cu
microdilatatii chistice si procese de metaplazie apocrina.Poate evolua catre un cancer.
Chistul hidatic mamar este extrem de rar si diagnosticul se poate preciza
rnamografic.

8.TRATAMENTUL CHIRURGICAL
Tratamentul cancerului mamar include terapia chirurgicala si radiologica
(prin iradiere) numit control local; si chimioterapia si terapia hormonala care
este un control la distanta.
Pentru pacientele din stadiul I gi II, tratamentul initial este chirurgical, iar
pentru cele din stadiile III si IV, care sunt inoperabile, se recomanda fratament
citostatic, radio-terapeutic sau hormonal.

8.1Tatamentul cancerului mamar invaziv

Cancerul mamar invaziv este definit ca un DCIS cu invazie stromala
microscopica limitata. care depaqseste membrana bazala in unul sau cateva ducte
mamare dar care nu invadeaza mai mult de l0% din suprafata sectiunilor histologice
examinate.
Atitudinea terapeutica corecta in acest caz este sectorectomia urmata de iradiere
mamara postoperatorie. Limfadenectomia axilara nu este o indicatie de rutina.
Mastectomia sirnpla implica indepartareaiintregului san, dar faraI ganglionii
limfatici axilari sau tesutul muscular subiacent sanului. Se aplica in scop profilactic in
caz de carcinom in situ sau la pacientele cu recidiva locoregionala..

8.2Tratamentul cancerului mamar in stadii precoce

82.1. Mastectomia radicala(operatia Halsted ) implica indepartarea extensiva a
intregului san impreuna cu musculatura peretelui toracic subiacent a sanului, la care se
adauga extirparea nodulilor ganglionari axilari. Efectele secundare sunt limitarea
functiei motorii a membrului superior ipsilateral si edem limfatic extins.
82.2. Mastectomia radicala modificata ( tehnica Patey sau Madden) este procedura
chirurgicala preferata datorita efectelor secundare mai reduse. In plus efectul cosmetic
este mai bun.In aceasta interventie chirurgicala se indeparteaza intregul san si unii
18

ganglioni limfatici din zona axilara, dar se pastreaza muschiul pectoral mare (Patey) sau
ambii pectorali (Madden).
82.3. Chirurgia consevatoare mamara presupune o sectorectomie cu obtinerea de
margini de rezectie histologic negativ si limfadenectomie axilara, urmata de inceperea
radioterapiei externe la 2-3 saptamani dupa interventia chirurgicala sau la sfarsitul
chimioterapiei adjuvante postoperatorii.
La aceste paciente, limfadenectomia axilara se va practica printr-o incizie separata
de cea a sectorectomiei, plasatia in axila si care nu se extinde anterior de marginea

muschiului mare pectoral.

Aceasta tehnica este asociata cu un numar mare de contraindicatii:
- primul si al doilea trimestru de sarcina ;
- doua sau mai multe tumori macroscopice in cadrane diferite ale sanului;
- iradiere terapeutica anterioara pe regiunea mamara;
- microcalcifieri mamografice difuze cu aspect malign sau nedeterminate;
- boli de colagen;
- discrepanta intre dimensiunile mari ale tumorii si volumul mic al sanului;
- volumul mare al sanului sau tumora primara peste 4-5 cm;
-

tumora cu localizare retroareolara.

82. 4. Chirurgia tumorii primare este un tip de tratament ce poate fi efectuat numai in
cazul tumorilor mici de pina la 2-5 cm.Chiar si in aceste cazuri rezecandu-se 2 cm
peritumoral intr-un procent insemnat raman focare neoplazice in glanda mamara.
Pentru obtinerea unui rezultat estetic mai bun, incizia va fi radiara in cadranele
inferioare si arciforma in cele superioare. Daca tumora este superficiala este indicata
extirparea tegumentelor supraiacente printr-o incizie eliptica.
82. 5. Chirurgia ganglionilor axilari .Ganglionii axilari sunt frecvent
sediulrnetastazelor cancerului mamar. Disectia axilara are dublu scop, curativ si
diagnostic.
O tehnica ce promite sa revolutioneze chirurgia ganglionilor axilari este
identificarea si excizia ganglionului santinela.
Ganglionul santinela este primul ganglion pe calea de drenaj limfatic spre axila,
deci primul ganglion care poate fi invadat neoplazic. Este astfel posibila evaluarea axilei
printr-un procedeu invaziv minim. Identificarea ganglionului santinela poate fi facuta
folosind un colorant vital sau un izotop radioactiv.
19

Aceasta tehnica permite ca atunci cand ganglionul santinela poate fi identificat si

nu este invadat sa fie evitata o disectie axilara mai larga care ar fi inutila.

8.3 Radioterapia este tratamentul cu radiatii de energie inalta, la nivelul

peretelui toracic si a regiunilor de dranaj limfatic, folosita pentru a reduce sau distruge
celulele canceroase
In prezent se foloseste aparatura cu energii inalte (acceleratoare liniare,
cobaltroane). Iradierea se aplica fie preoperator, doza medie fiind de 45-50 Gy pe
volumul tinta (glanda mamara sau peretele toracic, ganglionii mamari interni, ganglionii
axilari, ganglionii supra si subclaviculari). In cancerul sanului se mai poate utlliza
curioterapia interstitiala care foloseste fire de lr192 radioactiv, plasate in patul tumoral sau
suplimentarea dozei cu un fascicul de electroni. Radioterapia este o componenta
esentiala a tratamentului conservator al cancerului mamar. Controlul local eficient al
bolii nu poate fi obtinut decat asociind iradierea chirurgiei limitate (care conserva sanul)

8.4 Chimioterapia se refera la utilizarea medicamentelor pentru distrugerea

celulelor maligne. Administrate intravenos sau pe cale orala, aceste medicamente intra
in fluxul sanguin si ajung in toate partile organismului. De obicei, pacientelor supuse
chimioterapiei li se administreaza mai multe tipuri de medicamente impotriva
cancerului. Deoarece chimioterapia cauzeaza frecvent efecte secundare cum ar fi greata
si varsaturile, tratamentele sunt programate astfel incat fiecare perioada sa fie urmata de
o perioada de refacere.
Chimioterapia poate fi :
- adjuvanta (dupa interventia chirurgicala si sau radioterapie);
-neoadjuvanta (in tumorile avansate sau in tumori mici, dar agresive);
- paliativa.
Medicamentele cele mai eficiente sunt Doxorubicina si analogii sai
Ciclofosfamida, Methotrexatul, Cisplatinul. La acestea se adauga taxani, Navelbina,
Etoposidul gi ldarubicina.

8.5 Hormonoterapia
In cancerul mamar manipularea hormonala tine seama de statusul hormonal, de
receptorii pentru estrogeni si progesteron. in premenopauza, prentru tumorile
hormonodependente se realizeaza inhibitie ovariana chirurgicala sau radiologica. Se mai
poate incerca o castrare medicala cu agonisti de Zoladex care este insa tranzitorie. Se
mai folosesc antiestrogeni care blocheaza, receptorii hormonali. Este un produs bine
tolerat si se recomanda ardministrarea lui pe o durata de cel putin 2 ani. Antiaromatazele
blocheaza sinteza estrogenilor si corticoizilor de substitutie cu prednison. Progestativele
de sinteza sunt utilizate in tratamentul metastazelor osoase

8.6Tratamentul cancerului mamar avansat loco-regional

20

Cancerul mamar avansat loco-regional cuprinde tumori cu o gama larga de

componente biologice. Acest termen include tumorile voluminoase si sau care au
invazie masiva a ganglionilor regionali, fara dovada bolii metastatice la distranta, in
momentul stabilirii diagnosticului initial. Aceste paciente sunt incadrate in stadiul III de
boala. Aproximativ 10-20 % dtntre paciente au stadiul III de boala si aproximativ 25-30
% dintre cancerele mamare in stadiul lll de boala sunt inoperabile in momentul
diagnsticului initial.
Datorita stadiul avansat, boala este descoperita de catre paciente, iar restul sunt
diagnosticate cu ocazia unor controale medicale de rutina. De obicei nu se constata o
tumora mamara evident, ci mai degraba o infiltratie difuza a tesutului mamar. Aceste
paciente au un san asimetric, imobil cu o consistenta diferita de cea a sanului
contralateral. Foarte multe paciente in acest stadiu prezinta adenopatii palpabile clinic in
regiunea axilara sau supraclaviculara, peste 4 ganglioni invadafi, iar metastazele la
distanta, in momentul prezentarii
la 20 % dintre paciente. Suspiciunea de cancer mamar este confirmata prin utilizarea
biopsiei aspirative cu ac subtire sau punctia biopsiei cu ac gros in tumora primara sau
adenopatiile palpabile.
Mastectomia radicala a fost utilizata initial ca si tratament chirurgical de electie
in cancerele mamare avansate loco-regional, dar esecul a dus la utilizarea radioterapiei
ca singura modalitate terapeutica, dar si aceasta a fost un esec.
Ulterior s-a incercat combinarea chirurgiei cu radioterapia la cancerele avansate,
dar rezullatele generale au fost nesatisfacatoare. Eficacitatea scazuta a acestei
combinatii a confirmat faptul ca neoplasmele mamare in stadiul III sunt boli sistemice.
Astazi se foloseste chimioterapia de induc{ie (neoadjuvanta) initiata inaintea
administrarii oricarui tratament local (chirurgie si sau radioterapie) apoi urmeaza o
perioada de chimioterapie adjuvanta. Aceasta permite reducerea volumului tumorii
inainte de secventa chirurgicala, posibilitatea de a trata boala sistemica potentiala fara
intarziere si evidentierea raspunsului tumoral la tratamentul aplicat.
Chimioterapia de inductie consta intr-un regim bazat pe Doxorubicina,
administrat in 4-6 cicluri, urmat de chirurgie. Dupa secventa chirurgicala, chimioterapia
adjuvanta va preceda radioterapia pentru a se evita intreruperea tratamentului bolii
sistemice, deoarece metastaze-le la distanta sunt cea mai frecventa forma de esec
terapeutic.
Bazata pe culegerea de informatii, complicatiile potentiale pot fi:
Limfedemul Hematomul Infectia

9. LIMFEDEMUL
Sistemul limfatic este alcatuit din organe, ca de exmplu amigdalele palatine, timusul sau
splina, si o retea formata din noduli (ganglioni) si vase (tuburi), care se ntind n tot
corpul. Vasele limfatice contin un lichid numit limfa, care se formeaza n tesuturile
organismului.
21

n corpurile noastre exista un flux continuu de lichide. Ele trec din tesuturi n sistemul
limfatic. n acest sistem, lichidul este filtrat prin nodulii limfatici si apoi intra n fluxul
sanguin. Acest flux continuu echilibreaza cantitatea de lichide din diferitele parti ale
organismului.
Sistemul de drenaj limfatic se aseamana cu un ru care curge dinspre izvor (tesuturile),
prin afluenti si brate (sistemul limfatic) n mare (sngele) colectnd lichidul n exces,
proteinele si materiile nefolositoare.
Sistemul limfatic formeaza, celule numite limfocite, care ajuta organismul sa lupte
mpotriva infectiilor. Limfocitele circula n snge, dar sunt mai concentrate n limfa,
care reprezinta o parte a sistemului de aparare a organismului.
Limfedemul reprezinta o boala cronica ce consta in umflarea anormala a tesuturilor
superficiale ale membrelor. Limfedemul este rezultatul unor afectiuni ale vaselor
limfatice ce duce la incapacitatea sistemului limfatic de a drena lichidele din tesuturi.
Fiind o boala cronica pacientii trebuie sa-si ingrijeasca simptomele pe toata
durata vietii.Cele mai frecvente complicatii ale limfedemului sunt cele cutanate. Dintre
acestea amintim:
Pielea se ingroasa, devine aspra, isi schimba culoarea iar pe suprafata ei pot aparea
pliuri si fisuri dureroase ce se vindeca greu.
Zone prin care se scurge limfa si ce se transforma in cruste si care se pot infecta foarte
usor.
Aparitia de zone cu dermatita sau cu eczeme ce evolueaza in pusee si pot recidiva (ex.
erizipel) acestea pot fi insotie de frison, febra , stare de rau general si agravarea
edemului.
Dupa traumatisme chiar si minore pot aparea fistulele limfatice ce reprezinta locul
favorabil pentru infectii sau inceputul unor ulcerele cronice ale gambei cu evolutie
cronica.
Pot apare si modificari ale tesuturilor profunde: oase, ligamente, articulatii.
Limfedemul apare lent si se manifesta prin ingrosarea membrului incepand de la piciorglezna sau dupa caz de la mana, ingrosare progresiva care la inceput apare in special
seara si dispare pana dimineata. In timp tumefierea persista tot timpul zilei cuprinde
gamba apoi coapsa respective antebratul si bratul, si se insoteste de senzatia de greutate
in picior. Acest lucru nu trebuie sa ne sperie el reprezentand un efect secundar al
tratamentului aplicat si nu un esec al terapiei anticanceroase. Vizitele de control la
medicul oncolog trebuie sa continue regulat si de asemenea trebuie intrebat si de
semnificatia acestor noi simptome precum si daca exista restrictii pentru tratamentul
limfedemului. Astazi exista numeroase metode ce ajuta la tinerea sub control a acestei
boli. In concluzie limfedemul apare la foarte multe persoane ce au suferit tratamente
chirurgicale, radioterapie si chiar daca este o boala cronica exista tratamente ce pot ajuta
mentinerea ei mult timp intr-un stadiu incipient care sa nu interfere cu activitatile zilnice
obisnuite.
Limfedemul este frecvent dupa operatia de cancer de san aparand la 15-40%din
pacienti.Riscul de limfedem creste constant pana la 5 ani dupa tratamentul de cancer de
san, insa pacientii pot fi la risc de limfedem pana la 10 ani dupa tratament.
Factori de risc pentru limfedem sun reprezentati de orice procedura ce intrerupe caile
limfatice sau schimba dinamica fluidului in membru precum mastectomia, biopsia de
ganglioni limfatici sau disectia axilara, compresiunile, traumatismele bratului etc.
Prevenirea limfedemului se face prin protectia pielii de ex. purtati manusi cand lucrati la
gradina, evitarea traumatismelor mainii, un program de kinetoterapie-exercitiile se incep
gradat-miscati bratul pentru ca sedentarismul accentueaza limfedemul si purtati un
22

manson compresiv in timpul zborului cu avionul.

Detectarea precoce (inainte ca excesul de fluide sa fie o problema) este important in
prevenirea limfedemului.Limfedemul poate fi detectat inainte ca pacientii sa-si dea
seama de schimbare , atunci cand inca este reversibil.Limfedemul este recunoscut prin
umflarea membrului ori prin masuratori ale circumferintei membrului, masurarea
volumului membrului prin metoda dislocarii apei sau prin bioimpedanta ( metoda ce
mai de incredere si care poate detecta dezvoltarea limfedemului cu pana la 6-10 luni
inainte de aparitia clinica).
(autor Dr. Pat W. Whitworth, tradus din Medscape.com)

10.Masajul de drenaj limfatic

Masajul de drenaj veno-limfatic reprezint o tehnic special de masaj, care se
utilizeaz n practica medical curent, devenind cu timpul o tehnic de masaj
particular, a crei valoare terapeutic este recunoscut.
Masajul de drenaj venolimfatic s-a dezvoltat n Europa dup 1930, prin fizioterapeuii
danezi Estrid i Emil Vodder, ca o tehnic de control al limfedemului post mastectomie.
Masajul de drenaj venolimfatic este un masaj blnd i centrat superficial, unde limfa va
fi mobilizat din ariile de drenaj ale vaselor limfatice spre colectorii limfatici. Acest
masaj blnd se folosete n tratamentul limfedemului, edemelor posttraumatice.
Tehnica se folosete pentru stimularea circulaiei de ntoarcere n vasele limfatice, care
are ca finalitate o mai bun evacuare a lichidelor excedentare i a reziduurilor
metabolice din spaiile interstiiale, pe cale limfatic. Sistemul limfatic este una din cile
majore de absorbie a substanelor nutritive din tractul digestiv i este calea principal
de absorbie a grsimilor, motiv pentru care, spre finalul periplului limfei prin
organism ea devine foarte vscoas, grsoas.
Limfa este un lichid incolor sau uor glbui, transparent, cu compoziie asemntoare
plasmei, dar cu coninut uneori crescut n proteine i alte molecule mari ce nu pot ca
atare s se rentoarc n circulaia sanguin, Ea icircul prin vase speciale numite
limfatice", prin ganglioni i prin spaiile dintre celule. Ganglionii limfatici existeni pe
traseul colectoarelor limfatice filtreaz limfa i o ncarc cu diverse substane atunci
cnd este cazul. Spre exemplu: ganglionii produc unii anticorpi pe care limfa i poate
transporta n situaii de necesitate.
n unele cazuri cum ar fi: circulaia proast a sngelui din vene, lipsa de micare,
traumatismele, frigul, limfa stagneaz. Locul respectiv se umfl, devine dureros, se
sclerozeaz i uneori se necrozeaz.
Manevrele de evacuare, numite i de apel, se execut prin deplasarea pielii cu mna pe
planurile subiacente, dinspre partea sa radial (deget 2) spre cubital (deget 5), braul
efectund micri de apropiere (adducie) i deprtare (abducie) fa de trunchi,
presiunea asupra pielii avnd loc n timpul adduciei de trunchi. Aceast manevr
realizeaz n prima parte a sa i captarea limfei n colectoarele limfatice i direcionarea
acesteia n sensul normal de scurgere al acesteia. Returul manevrei de evacuare execut
exclusiv evacuarea limfei. Manevrele de captare exclusiv se execut identic cu
precedenta cu deosebirea c sensul va fi dinspre cubital spre radial, presiunea
executndu-se n abducia braului la trunchi.
Acest masaj contribuie la drenarea limfei din reeaua periferic spre vasele cele mai
mari, numite canalul toracic i marea ven limfatic.
Indicaiile masajului limfatic - sunt foarte variate, cele mai importante fiind:
23

Edemele posttraumatice i postoperatorii: entorse, fracturi i tulburri circulatorii

postectomie.
Tulburri algodistrofice diverse algodistrofii i hematoame.
Tulburri circulatorii: arterite, claudicaie intermitent i ulcere varicoase.
Tulburri respiratorii astm i mucoviscidoze.
Afeciuni reumatismale coxartroz, cervicalgii, umr blocat i periartrit
scapulohumeral.
Intocsicaii de origine alimentar sau medicamentoas.
n medicaia sportiv pentru tratarea epicondilitelor, a hematoamelor, a curbaturii
(senzaie de durere fr localizare concret).
Afeciunii ale tegumentelor acnee, aderene postoperatorii, cicatrici, eczeme,
hipodermite, neurodermite i hiperpigmentaia de sarcin.
Boli infecioase stare de grip (sau stadiul premergtor gripei), mononucleoz
infecioas, sinuzite cronice. n cazul acestor afeciuni se recomand drenaj limfatic n
afara puseelor.
Tulburri de origine circulatorie ateroscleroza cerebral, glaucom, sindrom Meniers
i edeme la nivelul membrelor inferioare.
Tulburri de origine neurologic leuconevraxia (scleroza n plci), insomnii, I.M.C
(insuficien motorie cerebral), copii hiperkinetici i nevralgii.
Afeciuni dentare probleme de implantare la copii, gingivite i parodontoz

10.1Tratament:AUTOMASAJ
Studiile au aratat ca limfaticele se deschid printr-o miscare de intindere si un pic in
lateral. Dupa aceste doua miscari trebuie eliberata pielea ( fara a desprinde insa mana de
pe piele) pentru ca limfaticele sa se inchida si limfa sa fie abdorbita prin canale. De
asemenea nu impingeti pielea inapoi lasati sa revina singura. Aceasta miscare de baza
seamana cu niste cercuri. Miscare trebuie facuta intotdeauna pentru dirijarea limfei care
ganglionii linfatici corespunzatori. Presiunea trebuie sa fie suficient de mare pentru a
mobiliza pielea dar atat de mica incat sa nu se simta nimic sub piele (muschi). Presiunea
prea mare colabeaza limfaticele initiale. Trebuie pastrat un anumit ritm si viteza pentru a
produce relaxare si pentru a stimula sistemul nervos parasimpatic, fiecre miscare trebuie
facuta de 10-15 ori fiecare avand o durata de 2 secunde. Cand se doreste drenarea unei
zone, intotdeauna se incepe in apropierea ganglionilor limfatici si apoi ne indepartam
progresiv dar impingand limfa mereu in directia ganglionilor. Astfel de elibereaza calea
limfatica aparand un efect de suctiune. Acest masaj nu trebuie sa produca durere si daca
pielea se inroseste inseamna ca ati aplicat prea multa presiune. Masajul se face direct pe
piele si nu prin haine.

10.2Obiectele de imbracaminte elastice

precum manusile elastice sunt necesare in tratament deoarece previn cresterea
limfedemului, incearca sa mentina dimensiunile membrului afectat in lipsa altor
tratamente si pastreaza rezultatele obtinute prin alte tipuri de terapii. Acestea pot fi
folosite in scop preventiv pentru a preveni aparitia limfedemului in urma mastectoniei ,
a altor operatii sau dupa leziuni traumatice si mai ales in timpul zborului cu avionul sau
24

atunci cand munca fizica produce umflarea zonei. Se pot folosi si ca tratament in lipsa
altor terapii pentru a limita cresterea in volum a membrului afectat. De asemenea trebuie
folositi dupa aplicarea altor tipuri de terapie pentru a mentine rezultatele deja obtinute.
Alegerea acestor obiecte de imbracaminte poate fi dificila deoarece aceasta trebuie sa se
potriveasca dimensiunilor pacientului si trebuie sa fie comfortabila. Multor pacienti nu
li se potrivesc dimensiunile standard ci ar trebui imbracaminte facuta la comanda.
Imbracarea si dezbracarea acestora trebuie facuta cu grija pentru a nu se deteriora
materialul. De asemenea trebuie acordata o atentie sporita ingrijirii pielii din aceste
zone. Materialele trebuie alese cu grija deoarece multi pacienti pot si alergici la
inbracamintea din material plastic si atunci trebuie cautate alte materiale care respira
sau pe baza de bumbac. Obiectele de imbracaminte trebuie sa nu impiedice miscarile
normale si trebuie sa ramana fixate pe piele
10.3Pompele mecanice de drenaj
sunt in general mansoane din plastic ce inconjoara membrul si se umfla si se dezumfla
ajutand miscarea fluidelor spre radacina membrului. Exista doua tipuri de pompe 1 cu
mai multe camere ce se umfla secvential de la degeta pana la radacina membrului si 2
cu o singura camera ce comprima membrul in intregime odata.
Aceste pompe sunt mai eficiente la cei limfedem grad 1 si la cei ce nu au avut
radioterapie ca parte a tratamentului pentru cancer. Pompele cu mai multe camere sunt
mai eficiente in reducerea volumului decat cele cu o singura camera. Reducerile in
volumul membrului pot varia de la un pacient la altul de aceea tratamentul trebuie
individualizat. Acest tip de tratament are rezultate mult mai bune atunci cand sunt
combinate cu alte terapii (cum ar fi masaj, ciorapi elastici).
Complicatiile care pot sa apara in urma acestei terapii sunt: accentuarea limfedemului la
radacina membrului cu fibroza secundara, pe abdomen /trunchi , pe membrul opus sau
genital de aceea inainte de inceperea sedintei de terapie trebuie facut un masaj special
la radacina membrului si zona de trunchi/abdomen adiacenta pentru golirea ganglionilor
locali; lezarea vaselor limfatice superficiale presiunea aplicata prin pompa nu trebuie
sa fie mare ci in jur de 60 mmHg; fisuri la nivelul pielii care se potinfecta.Avand in
vedere existenta acestor complicatii pacientii trebuie monitorizati regulat de catre un
cadru medical.

10.4TEHNICA HIVAMAT
Hivamat este utilizat pentru reducerea rapida a edemului local, pentru dizolvarea
induratiilor tesutului conjunctiv, pentru mbunatatirea mobilitatii, pentru mbunatatirea
fluxuluide sange si pentru ameliorarea durerii.
Tratamentul reprezinta o forma speciala de drenaj limfatic manual care, printr-un camp
electrostatic oscilant creat ntre minile terapeutului si corpul pacientului, da nasterela
un efect de vibratie si de pompare eficient si in profunzimea tesuturilor. 15-20 minute de
terapie pe zi sunt suficiente. O alta particularitate a tehnicii Hivamat este ca drenajul
limfatic poate fi facut din prima zi postoperator, cu scopul de a restabili circulatia
limfatica dupa ce aceasta a fost deteriorata intraoperator sau radiologic. Noi consideram
25

ca rata de aparitie a limfedemului dupa un tratament profilactic cu Hivamat va fi

mentinuta scazuta chiar si dupa 2-3 ani.
Pana n prezent, drenajul limfatic cu Hivamat a aratat mbunatatiri semnificative
ncomparatie cu metodele conventionale de drenaj limfatic manual, pentru urmatoarele
criterii clinice: consistenta, durerea si tulburarile de sensibilitate ale sanului operat;
modificarile pielii ; mobilizarea bratului ; paresteziile n bratul si / sau in axila din
partea operata si limfedemul.

10.5Tratament :Terapia Bodyflow

Terapia Bodyflow este tehnologia de varf pe plan mondial pentru ingrijirea si
tratamentul limfedemului ( retentia de lichide in membre).Terapia Bodyflow ajuta
cugerea fluidelor organismului ca sangele si limfa prin stimularea musculaturii netede
din vene, artere si vase limfatice utilizand o electrostimulare la o frecventa specifica
si brevetata.Este indicata folosirea terapiei mai ales in stadiul de elephantiazis deoarece
drenajul este unul bland si treptat,contactul cu pielea sensibila a pacientului este pe o
zona restransa ceea ce face ca tratamentul sa fie usor de suportat de
catre bolnav.De asemenea acest tratament favorizeaza si vindecarea mai rapida a
ulceratiilor, daca acestea sunt prezente . In acest stadiu avansat al limfedemului volumul
membrului afectat se reduce intr-un timp mai indelungat deoarece a aparut si un anumit
grad de fibroza, insa pacientul resimte o senzatie de usurare in miscari dupa primele
saptamani de tratament zilnic.Aparatul Bodyflow functioneaza pe baza unui curent
electric cu o frecventa unica facut sa stimuleze contractia vaselor limfatice si venoase
accelerand astfel drenajul fiziologic veno-limfatic din acel membru. Drenajul este bland
si progresiv , nu este dureros si o sedinta dureaza 20 minute. Tratamentul consta in
atasarea pe piele a unui numar de electrozi prin care se va transmite stimulul electric ,
pacientul simtind o senzatie de furnicatura si aparand si usoare contractii musculare
local. Pe zi se fac aprox. 4 sedinte , dar aparatul vine insotit de un ghid de tratament care
va indica numarul de tratmente si locul de pozitionare al electrozilor pe piele in diferite
patologii.
10.6DEEP OSCILATION EVIDENT CLINIC sau PERSONAL
DEEP OSCILLATION Evident CLINICS a fost conceput pentru utilizare profesionala
n clinici si spitale.Puteti alege intre selectarea rapida si directa a parametrilor sau
alegerea acestora cu ajutorul programelor memorate. Puteti alege de asemenea si o
propunere de tratament dintr-o lista cuprinzatoare de terapii sugerate.
DEEP OSCILLATION se foloseste impreuna cu aplicatorii manuali de tip special.
Diferitele marimi ale acestora permit tratamente localizate, precum si tratamente pe
zone mai extinse. Parametrii individuali pentru tratamentul limfedemului preprogramati
cu DEEP OSCILLATION Evident pot fi apelati cu DEEP OSCILLATION Personal.
Aceasta permite realizarea tratamentului individualizat si mobil in salonul de tratament
prin folosirea DEEP OSCILLATION Personal. Pacientul cu limfedem poate sa
continue astfel terapia conform specificatiilor si acasa, prin auto-tratament. In acest mod
se garanteaza o continuitate a tratamentului limfedemului pana la urmatoarea consultatie
in clinica.Autorii concluzioneaza ca masajul limfatic manual asistat de DEEP
OSCILLATION arerezultate semnificativ mai bune decat masajul limfatic singur.
Avand in vedere ca terapia poate fi aplicata din prima zi dupa interventia chirurgicala,
pare a fi posibila o profilaxiepentru neofacilitarea si neoformarea cailor limfatice.
Aceasta poate avea efecte in prevenirea limfedemului secundar.
26

10.7Tratamentul chirurgical al limfedemului

este rezervat cazurilor ce sunt rezistente la terapiile conservoatoare. Nu trebuie uitat ca
tratamentul chirurgical este un tratament paliativ si nu curativ, adica scopul sau este de a
reduce volumul membrului afectat pentru a usura suferinta bolnavului si pentru a face
posibile tratamentele conservatoare de intretinere. Sunt folosite diferite proceduri in
functie de particularitatile bolii fiecarui pacient si experienta chirurgului ce va efectua
interventia. Multitudinea de proceduri folosite in acest moment reflecta lipsa
superioritatii unei poroceduri fata de alta. Reducerea limfedemului se poate face prin
doua tipuri de abordare: prin drenarea fluidului interstitial (de exemplu implantarea unui
tub de silicon cu o valva unidirectionala sau in anumite cazuri in care sistemul venos
este functional se utilizeaza anastomoza limfo-venoasa), sau prin excizarea tesutului
subcutanat in exces.
In cazuri rare ce nu raspund la nici un tratament se poate recurge si la amputatie.

Tratamentul limfedemului trebuie sa fie sustinut pe perioade lungi.

Uneori acesta se reduce abia dupa 1-2 ani.

11.TERAPIA PRIN MISCARE: KINETOTERAPIA

Motto: "Existenta noastra este miscarea, repausul reprezinta moartea."
Blaise Pascal
Cind nu mai exista contraindicatii medicale, pacientul trebuie imediat antrenat sa se
ridice la marginea patului si in ortostatism. Aceasta va duce la grabirea recuperarii,
scaderea confuziei si imbunatatirea functiilor vitale. Plecnd de la statistici, s-a constatat
ca sportivii sunt mai putin predispusi la dezvoltarea cancerului. Vorbim inclusiv de
gimnaste sau handbaliste, unde ntlnim traumatisme frecvente. lata ca prima metoda de
recuperare a unui bolnav de cancer este miscarea fizica, cu att mai mult recomandata
dupa operatii serioase, de extirpare a snului, atunci cnd ntreaga musculatura pectorala
este scoasa si apar probleme de statica a coloanei vertebrale, probleme respiratorii,
toracale, probleme la articulatia umarului din partea operata etc. n prima etapa, aici se
recomanda kinetoterapia si gimnastica medicala, care ajuta recuperarea. Indiferent de
marimea snului, acesta este un factor de greutate pe care creierul l nregistreaza,
asadar extirparea lui va duce la diferente de greutate, de echilibru, va lipsi o chinga
musculara importanta pentru articulatia umarului si un sprijin corect pentru coloana. De
aceea, procedurile amintite trebuie ncepute imediat dupa cicatrizarea operatiei.
Tratamentul trebuie sa se bazeze pe cistigarea controlului central al miscarii. Exercitiile
trebuie sa aiba o motivatie legata de activitatea functionala de zi cu zi si de cea
profesionala proprie. Pacientul trebuie sa inteleaga ceea ce face si sa inteleaga logica
exercitiilor, terapeutul avind obligatia sa explice permanent miscarile de executat.
Exercitiile trebuie executate corect deoarece persistenta unei practici incorecte va
27

intirzia progresul, miscarile incorecte fiind mult mai greu de inlocuit cu unele corecte. O
importanta foarte mare o are numarul repetitiilor, care trebuie sa fie destul de mare
pentru a invata o miscare coordonata, precisa, cu acuratete. Pacientul trebuie sa
participe activ si nu sa se insiste pe mobilizari pasive.
11.1MISCARI ACTIVE DUPA OPERATIA DE MASTECTOMIE
Catarat pe zid.

Stai in fata peretelui cu picioarele apropiate si degetele cat mai

apropiate de perete. Cu coatele usor indoite, pune palmele pe perete la nivelul umerilor.
Flectand degetele, urca mainile pe perete pana cand bratele sunt complet intinse.
Procedeaza la fel in sens invers in jos, pana la punctul de start.

Ridicarea unui bat sau coada de matura.

28

Apuca batul cu ambele maini aprox. m

departare. Tinand bratele ntinse, ridica batul deasupra capului. Indoaie coatele pentru a
cobori batul si in spatele capului. Procedeaza la fel in sens invers, ridicand batul
deasupra capului, apoi intorcandu-te la pozitia de start.

Rotirea sforii.

Legati o sfoara de clanta. Stai in fata usii. Prinde capatul liber in mana de pe
partea operatiei. Plaseaza cealalta mana in sold. Cu mana care tine sfoara intinsa si
indepartata de corp, aproape paralela cu podeaua, roteste sfoara in cercuri cat mai mari
cu putinta. Incepe usor, apoi creste ritmul.
Trasul pe scripete.

29

Trece o sfoara peste tija unei perdele de dus

sau a unei usi. Stai cat se poate de aproape sub sfoara. Apuca cate un capat in fiecare
mana. Intinde bratele si indeparteaza-le de corp. Ridica bratul stang prin coborarea celui
drept, apoi cel drept sus si cel stang jos intr-o miscare de leganare.
Inchiderea lantisorului de la gat.
Este un exercitiu usor de explicat si de facut. Imaginati-va ca trebuie sa va
inchideti lantisorul de la gat. Duceti mainile in directia capului, orientate spre
ceafa. La inceput tineti coatele cat mai relaxate. Apoi, incetul cu incetul
departati-le de cap cat mai mult cu putinta. Mentineti pozitia pana ajungeti cu
numaratoarea la cifra 6. Repetati exercitiul de 7 ori.

Inchide si deschide pumnul

Exercitiul consta in deschiderea pumnilor la inaltimi diferite. Scopul exercitiului este
acela de pompa sange prin brate aducand astfel nutrienti vindecatori si eliminand
toxinele. Repetati exercitiul de 7 ori.

Inchiderea sutienului

30

1.
2.
3.
4.
5.

Acesta este exercitiul cel mai dureros dintre cele prezentate. Nu evitati acest exercitiu
deoarece este important pentru vindecarea bratului afectat de operatie. Durerea se va
potoli cu cat va vindecati mai repede.
Cu mana sanatoasa prindeti bratul afectat si, usor, duceti-l la spate.
Incet, controland miscarea, incercati sa ridicati bratul afectat spre linia bretelei
sutienului dumneavoastra.
In cazul in care durerea persista opriti-va pentru 6 secunde.
Pe masura ce progresati spijiniti-va de perete pentru a avea spatele drept.
Pentru a reusi acest exercitiu e posibil sa aveti nevoie de cateva saptamani sau
chiar luni. Continuati sa il faceti. Nu va descurajati! Repetati exercitiul de 3 ori.

Este important sa continui sa iti folosesti ambele brate asa cum faceai inainte de
operatia de mastectomie. De cele mai multe ori exista tentatia de a nu folosi bratul
afectat de aceasta operatie. Pentru a te incuraja sa folosesti bratul care doare, e
recomandat sa porti o manusa de bumbac pe mana cealalta pentru a-i scadea simtul
tactil. Asadar, daca ai suferit operatia pe partea stanga, poarta aceasta manusa pe mana
dreapta, daca operatia a fost pe partea dreapta, poarta manusa pe mana stanga.
- Atunci cand te stergi cu prosopul dupa o imbaiere foloseste ambele maini pentru a-ti
imbunatati mobilitatea.
- Atunci cand iti usuci si iti aranjezi parul este mult mai confortabil sa iti sprijini bratul
afectat de operatie pe o carte mai groasa sau pe un alt suport stabil. Poti face acest lucru
pana cand mobilitatea si puterea in bratul respectiv au fost restabilite la un nivel
acceptabil.
- Atunci cand iti inchizi sutienul, incepe prin a face acest lucru in fata, iar apoi
rasuceste-l. Stabileste-ti ca obiectiv sa ajungi sa poti sa il inchizi cu mainile la spate,
mai intai cu bretelele in jos, iar apoi cu bretelele pe umeri.
- Atunci cand imbraci o bluza, o camasa sau un pulovar imbraca mai intai bratul afectat.
Atunci cand te dezbraci scoate bratul care doare ultimul. Atunci cand imbraci sau
31

dezbraci ceva gen helanca sau altceva care necesita sa fie tras peste cap, faci intai
aceasta miscare de a iti introduce sau scoate intai capul si abia apoi introduceti sau
scoateti bratele pe sau din maneci.

- Agatarea umeraselor in dulap poate fi un exercitiu care te ajuta la recuperarea

mobilitatii. Incepe prin a agata haine mai usoare folosindu-te de bratul afectat de
operatie si pe masura ce iti recapeti puterea musculara si mobilitatea agata haine mai
groase gen sacouri, pardesiu, palton.
- Atunci cand gatesti mesteca in mancare cu bratul care te doare.
La inceput probabil vei prefera sa impingi sau sa tragi vasele de prin bucatarie, dar
incearca cat mai repede sa le ridici si sa ajungi la ele folosind ambele maini.
- Va trebui sa eviti sa ridici sau sa cari lucruri grele.
- Activitatile casnice obisnuite de genul maturat, facutul paturilor, spalatul podelei
folosind un mop, stersul oglinzilor, inchisul usilor cu cheia, impaturitul rufelor, spalatul
ferestrelor, aspiratul covoarelor si intinsul la rafturi mai inalte pot fi considerate exercitii
pentru redobandirea mobilitatii.
- Atunci cand uzi florile foloseste ambele brate pentru a tine vasul cu apa din care torni.
Pe masura ce musculatura isi revine incearca sa folosesti bratul afectat de operatie
pentru a uda florile, mai ales cele care se afla intr-un loc mai inalt.
- Gradinaritul este de asemenea, un bun exercitiu pentru redobandirea mobilitatii, mai
ales greblatul, prasitul, curatatul si plantatul florilor. Acest lucru este recomandat mai
ales pentru cele care au o mica gradina cu flori. In acesta situatie este indicat sa porti
manusi pentru a evita ranile la nivelul bratului afectat, deoarece acesta este predispus la
infectii dupa operatie.
- Sporturile care impun exercitii mult mai viguroase, cum ar fi inotul, tenisul,
bowling-ul sau ping-pong-ul sunt de incercat atunci cand deja ti-ai recapatat o mare
parte a mobilitatii.
Alaturi de noi traiesc multe doamne si domnisoare care au infruntat cancerul la san, iar
acum invata sa renasca.

11.2Tehnicile de relaxare si odihna pacientei sunt, de asemenea,foarte

importante. Problema este daca reusim sa le implementam sau nu pe
bolnava. Exista deci, la femei, o serie de "fixatii gospodaresti" pe care este
foarte greu sa le suprimi si care creeaza un stres major, daca nu sunt facute
la timp
11.3Echilibrul psihic
Este foarte importanta atmosfera din cadrul familiei pacientei, dupa o
astfel de interventie chirurgicala. Barbatii obtuzi ajung sa divorteze dupa ce
32

sotiile lor pierd un sn, considernd ca nu mai sunt atragatoare. Unii chiar
afirma ca nu mai simt nici o atractie sexuala pentru ele. Aici are nevoie de
consiliere psihologica nu pacienta, ci sotul ei.
De asemenea, nu trebuie sa uitam un aspect foarte important:
confruntarea dintre pacient si societate, aceasta nsemnnd att reteaua
oncologica n care ajunge pentru tratament, ct si rencadrarea sociala dupa
terapie, respectiv recapatarea locului de munca al pacientei.
12.TRATAMENTE

NATURISTE

12.1 Dieta
Bolnavul de cancer trebuie lasat sa mannce ce vrea, ce are pofta, ce
poate, fiindca un pacient care face, chimioterapie are greturi, varsa.
Exista n lumea medicinii naturale interdictii majore, care sunt de fapt
calamitati pentru bolnav. De exemplu, interzicerea consumului de cafea,
desi studiile de biochimie arata ca cofeina este un anticancerigen redutabil.
La fel, interzicerea consumului de vin, desi studiile atesta ca resveratrolul
(prezent n vinul rosu si strugurii rosii) este un antiinflamator redutabil. Sau
mitul ca nu trebuie consumata carne de nici un fel, pentru ca proteina
animala hraneste celula canceroasa. De fapt, proteina animala are un rol
benefic n organismul uman, n procesele biochimice. Majoritatea ideilor
preconcepute legate de cancer sunt legende; nici una nu se bazeaza pe
fiziologie si nici pe biochimia alimentara. Sunt "gaselnite" care prind foarte
bine la publicul neinformat, pentru ca au o umbra de logica. La fel ca si
teoria calirii prin frig - sa stai n frig sau sa faci baie la copca, pentru a te
cali. Dar daca organismul nu are suficiente resurse de termoreglare, nu te
vei cali niciodata. Germanii au ajuns la aceasta concluzie, dupa 50 de ani
de studii.
12.2Administrare de minerale, oligoelemente, vitamine,

antioxidanti
Ca si n cazul oricarui tip de cancer, s-a constatat ca, n timpul
administrarii citostaticelor, exista o depreciere a refacerii pancreasului, a
celulelor din tubul digestiv, tulburarea digestiei, si atunci este utila
administrarea de zinc, pentru sustinerea pancreasului sau a glandelor
salivare. De asemenea, este utila administrarea de seleniu, magneziu,
mangan, cupru, argint, aur (care scad n starile canceroase), pentru
refacerea echipamentului enzimatic al organismului. Se poate administra si
un anumit tip de calciu biologic, pentru prevenirea osteoporozei. Se
recomanda antioxidanti (dar nu cei de tip vitaminic, pentru ca o parte din
vitamine scad efectul citostaticelor). Vitaminele A, C si D se pot administra
n pauzele dintre citostatice.
Mai exista un antioxidant de tip nou, pentru care cercetarile initiale au
33

pornit de la Coanda si au fost finalizate n SUA. Se numeste Microhidrin si

este un antioxidant pe baza de eliberare de ioni de hidrogen, ce se cupleaza
foarte usor la radicalii liberi, iar moleculele rezultate sunt eliminate de
organism pe cai fiziologice. Nu are efecte secundare si actioneaza foarte
eficient.

12.3Alcalinizarea sngelui
La fel de importante sunt procedurile de alcalinizare a sngelui. Exista
pulberi minerale cu potential alcalin intens, care se administreaza zilnic si
prin care se obtine o alcalinizare a sngelui, corectnd astfel tendinta la
aciditate sanguina care este declansata fie de cancer, fie de chimioterapie
sau radioterapie.
Medicina americana utilizeaza foarte mult fermentii digestivi - nu
exista pacient bolnav de cancer care sa nu primeasca fermenti digestivi,
care ajuta procesele de digestie.
Toate acestea se gasesc sub forma de produse naturale, ca suplimenti
alimentari. Atentie, totusi, nu toate sunt eficace - depinde de doza, de firma
producatoare, de contextul n care se recomanda. Din fericire, exista teste
dupa care medicul poate aprecia daca este nevoie sau nu de administrarea
lor.

12.4Ozonoterapia intr-un tratament complex al cancerului de

san
Kontorschikova, Claudia N.1; Anna V. Alaysova & Igor G. Terentiev.
Chair of clinical and and Laboratory Diagnostics, Department of Oncology,
Nizhni Novgorod State Medical Academy, 10/1 Minin sq., N. Novgorod,
603005, Russia.
In: Proceedings of the 15th Ozone World Congress, 11th - 15th September
2001, Medical Therapy Conference (IOA 2001, Ed.), Speedprint Macmedia
Ltd, Ealing, London, UK, 2001.
52 de femei, cu varste cuprinse intre 40 si 60 de ani, cu cancer de san
confirmat histologic, au fost urmarite in studiu. Impreuna cu terapia cu
citostatice, 32 de paciente au suportat si o tura de terapie cu ozon, prin
infuzii intravenoase sau insuflatii rectale, si cu apa ozonizata per os. 20
dintre femei au fost tratate cu polichimioterapie conventionala. Grupurile
au fost compatibile din punctul de vedere al varstei, stadiului bolii, si al
patologiei asociate. Implicarea terapiei cu ozon intr-un tratament complex
al pacientelor cu cancer de san a ajutat la diminuarea incidentei si gradului
de efecte toxice ale citostaticelor, a imbunatatit calitatea vietii si parametrii
34

imunologici, si a crescut semnificativ activitatea sistemului de aparare

antioxidant.

35

BIBLIOGRAFIE
1.

MURESAN MIHAI_ANDREI Chirurgie oncologica :

CANCERUL MAMAR 2001

2. Robison EK, Hunt KK. NONINVAZIVE BREAST CANCER.

SURGICALONCOLOGI HANDBOOK
3. Schwartz G, Finkel G, Garcia J , et al LOBULAR NEOPLASIA OF
THEBREAST
4.Rancea A.C- Cancerul de san operabil 1996
5.Rancea A.C. Explorari morfofunctionale in oncologie-1996
6.Suzanne C. Smeltzer,Brenda Bare-Medical surgical nursing -2004
7.Titirca Lucretia- Ghid de nursing
8.Torok K, Peley G. et al-The rol of sentinel lymph node biopsi for
staging atients with ductal carcinoma in situ of breast 2005
9. Van Rijk MC. Tanis PJ et al- Clinical implications of sentinel nodes
outside the axial and internal chain in patient with breast cancer 2004
http://www.descopera.ro/dnews/11083027-cancerul-avansat-la-sanataca-in-fiecare-an-peste-10000-de-femei-din-romania
https://www.youtube.com/watch?v=yeHz93kH8j4
http://cancerlasan.wordpress.com/2012/10/10/despre-limfedemul-bratuluiin- cancerul-la-san-1/
http://www.formula-as.ro/2012/1004/noutati-medicale-73/drenajullimfatic-14679-print
http://masajkinetoterapie.ro/masaj.php?do=masajul_de_drenaj_limfatic
http://www.viatatasanatoasa.com/cancer-san.html
http://www.filtre-apa-pura.ro/index.php?
pag=12&id=34&pag_title=Studii+Clinice+Despre+Ozo

36