Sunteți pe pagina 1din 36

SCOALA DE MASAJ DRAGOMIR

INGRIJIREA POSTOPERATORIE A PACIENTELOR CU MASTECTOMIE RADICALA IN CANCERUL DE SAN

COORDONATOR RECUPERARE MEDICALA BALNEOFIZIOKINETOTERAPEUT :

Pr. Cristian Dragomir

LUCRARI PRACTICE: MI Pr. Lilian Albu MII Pr. Bogdan Calin

BUCURESTI - NOIEMBRIE 2014

1

Puterea vindecătoare a stărilor benefice Înţelepciunea milenară ne spune că întotdeauna o inimă fericită are o

Puterea vindecătoare a stărilor benefice

Înţelepciunea milenară ne spune că întotdeauna o inimă fericită are o mare putere vindecătoare. În prezent, nu au fost încă studiate îndeajuns modificările benefice fiziologice ale corpului şi energizările binefăcătoare ale minţii, care sunt produse de stările binefăcătoare de veselie, bucurie şi umor, dar ne putem da seama cu uşurinţă că efectele lor sunt în mod evident opuse celor cauzate de frică, mânie sau frustrare

Dr. Norman Cousins scria într-un articol din 1976, în revista „New England Journal of Medicine”, că el s-a vindecat cu ajutorul râsului, vitaminei C şi totodată cu ajutorul unui medic înţelegător. El a subliniat importanţa mobilizării puterilor terapeutice proprii, aflate în stare latentă în fiecare fiinţă umană. Omul bolnav are responsabilitatea şi totodată puterea de a deveni şi de a se menţine sănătos, iar terapeutul acţionează doar ca profesor şi ghid.

CUPRINS:

1-Introducere

........................................................................

6

2.Istorie naturala

..................................................................

7

2

3.Anatomia sanului

.............................................................

.8

4.Epidemiologia

................................................................... 5.Etiologia si factorii de risc

................................................

11

12

6.Anatomie patologica

................................................... 7.Depistare si diagnosticare

...........................................

.....

13

....

15

  • 7.1 Autoexaminarea sanului

.......................................

.....

15

  • 7.2 Anamneza 15 ...................................................................

  • 7.3 Examen clinic 15 .............................................................

  • 7.3.1 Mamografia

.....................................................

16

  • 7.3.2 Ecografia mamara

............................................

16

  • 7.3.3 Punctia aspirativa cu ac subtire 16 ........................

8.Tratamentul chirurgical

18 ....................................................

  • 8.1 Tratamentul cancerului mamar invaziv

....................

18

  • 8.2 Tratamentul cancerului mamar in stadii precoce

.....

18.

8.2.1 Masectomia radicala

-.18 .....................................

  • 8.2.2 Masectomia radicala modificata 18 ....................

  • 8.2.3 Chirurgia conservatoare mamara

...................

19.

8.2.5Chirurgia tumorii primare

...............................

  • 8.3 Radioterapia 20 ............................................................

  • 8.4 Chimioterapia 20 ..........................................................

  • 8.5 Hormonoterapia

.................................................

.....

20

3

8.6 Tratamentul cancerului mamar avansat loco-

regional

................................................................................

21.

9.Limfedemul

......................................................................

22

10.Masajul de drenaj limfatic

..............................................

23

  • 10.1 Automasajul

.....................................................

.....

24

  • 10.2 Obiecte de imbracaminte elastice

..........................

  • 10.3 Pompe mecanice de drenaj 25 .....................................

  • 10.4 Tehnica HIVAMAT

............................................

..

25.

  • 10.5 Terapia BADYFOW 26 ..............................................

  • 10.6 DEEPOSCILATION 26 .............................................

  • 10.7 Tratamentul chirurgical al limfedemului 27 ..............

11.Terapia prin miscare 27 ......................................................

  • 11.1 Miscari active dupa operatia de mastectomie 28 ........

  • 11.2 Tehnici de relaxare 32 .................................................

  • 11.3 Echilibrul psihic 33 ......................................................

12. Tratamente naturiste

....................................................

.33

 

12.1 Dieta

....................................................................

.33

12.2

Administrarea de minerale, oligoelemente, vitamine,

antioxidanti

...................................................................................

34

.

12.3

Alcalinizare sangelui 34 ...........................................................

12.4

Ozonoterapia intr-un tratament complex al cancerului de

san

................................................................................................

34

4

1. INTRODUCERE

Cancerul glandei mamare este ce-a mai frecvent malignitate la femei, mai ales in tarile europene, fiind cea mai frecventa cauza de deces prin cancer la femei.

5

ine printr-un

ndecare.

Diagnosticul activ de depistare a cancerului glandei mamare este deosebit de important. Diagnosticul precoce al cancerului de san poate fi obtinut prin trei procedee:

educatia sanitara si informatia populatiei feminine,autopalpare si screning-ul mamografic.

Informatia sanitara a populatiei feminine determina femeia sa se prezinte la medic mai repede daca observa un semn clinic la nivelul sanilor. Modificarea comportamentului populatiei poate contribui la diminuarea dimensiunii tumorii mamare in momentul diagnosticului.

Incidenta cancerului mamar privita global este in crestere. Ea variaza pe glob intre 10 si 70-90/ 100.000.In Romania se cifreazain jur de 20/100.000.Daca ne referim la varsta la care apare cancerul mamar, frecventa maxima se inregistreaza in premenopauza. Se considera ca o femeie din zece va suferi la un moment dat,pe parcursul vietii, de cancer mamar.

Ingrijirea pacientelor cu cancer mamar este importanta, dar mai importanta este

profilaxia cancerului, care consta mai devreme la medic, pentru ca

in educarea pacientelor de a se prezenta cat boala sa fie descoperita in faze incipiente.

Perceperea maladiei ca o experienta fatala conduce deseori la adoptarea unei atitudini passive si resemnate de aceea rolulechipei de ingrijire este de a furniza date cat mai exacte despre boala canceroasa cat si despre prognostic, care este cu atat mai bun cu cat prezentarea la medic se face la primele semen de suspiciune .

O buna stare de sanatate este un drept imprescriptibil al omului.

In spirit traditional viata omului nu are pret.

2. ISTORIE NATURALA

Evaluarea unei probleme atit de complexe de sanatate publica,cum este cancerul sanului, nu poate avea decit un caracter multidimensional. Este cunoscut faptul ca un fenomen, indeosebi unul patologic, atrage atentia atit prin frecventa cat si prin gravitate.

Primele referiri la cancerul mamar apar in papirusul denumit,,Chirurgical a lui Edwin Smith” scris intre anii 2500-3000i.e.n., iar primul moment terapeutic este atribuit lui Gallen care recomanda excizia tumorii incipiente.

6

Un moment important in evolutia tratamentului este reprezentant de introducerea mastectomiei radicale, de catre W.S.Halsted in 1882 si Willy Meyer in 1894.

Notiunea de cancer mamar operabil trebuie abordata si prin prisma clasificarii T.N.M.

In mod clasic, cancerul mamar operabil ca prim gest terapeutic apartine stadiilor I si II. Acest lucru trebuie inteles ca o posibilitate si nu ca indicatie absoluta.Tot in functie de stadiu , cancerul mamar poate fi operabil curativ sau paleativ. Incidenta de curabilitatii exista mai ales in stadiile I si II, pe cand cea de paliatie mai ales in stadiile IIIsi IV.

Din punct de vedere strict al tehnicii chirurgicale ,orice cancer mamar este operabil, cu exceptia celor care au tumoara invadanta in peretele toracic si /sau metastaze ganglionare invadante in structurile vasculonervoase ale axilei.

Evaluarea cat mai precisa a patologiei geografice a cancerului sanului obliga la precizarea a doi parametrii de ordin epidemiologic:morbiditatea si mortalitatea.

Morbiditatea ,se refera la numarul cazurilor de boala la o populatie data si are doua laturi: incidenta si prevalenta . Morbiditatea prin cancer de san cunoaste variatii geografice largi fiind mult mai mare in tarile industrializate comparativ cu tarile defavorizate economic.

Incidenta cuprinde numarul cazurilor noi de boala inregistrate pentru prima data, intr-un interval de timp determinat raportat la 100.000 de locuitori.

Mortalitatea , aspect ,,terminus” al morbiditatii, se refera la numarul de decese, dintr-un an, prin cancer al sanului raportat la 100.000 femei de toate varstele din teritoriul studiat.

Mortalitatea prin cancer al glandei mamare este de asemenea crescuta, cancerul glandei mamare fiind cea mai frecventa cauza de deces prin cancer la femei. Mortalitatea prin cancer mamar cunoaste o crestere continua in ciuda progreselor facute in diagnosticul si tratamentul cancerului mamar.

Un moment important in evolutia tratamentului este reprezentant de introducerea mastectomiei radicale, de catre W.S.Halsted in

În prezent, în România sunt diagnosticate în fiecare an în jur de 10.000 de paciente cu cancer de sân avansat sau metastatic. Dacă în 1960 mortalitatea era de 11,2 la 100.000 de femei, în 2008 urcase la 27,51 la 100.000 de femei. Estimările arată ca acest procent este în continuă creştere, în România dar şi în lume. Ce spun specialiştii despre impactul psihologic al acestei maladii şi despre posibilităţile de a primi ajutor?

Tendintele mortalitatii sunt extrem de variate in functie de tara la care ne referim. In majoritatea statelor slab dezvoltate mortalitatea creste in paralel cu incidenta cancerului mamar. In S.U.A. mortalitatea este stabila in ultimele decenii,in ciuda cresterii constante a incidentei. Cauza ar putea fi aparitia unor forme mai putin

agresive

de cancer mamar, dar mai probabil este vorba de descoperirea bolii in faze

mai timpurii si de o crestere a eficacitatii terapeutice.

7

Un factor de gravitate al bolii este dat de procentul crescut de cazuri in jurul varstei de 50-55 de ani, atingand femei in plina activitate familiala, sociala si profesionala .

3. ANATOMIA SANULUI

Sanul este o glanda de origine ectodermala si este strans legat de functiile organelor genitale. Dezvoltarea ei incepe in a cincea saptamana de viata intrauterina din creasta mamara si ia sfarsit in a 42-a saptamana.

Dupa nastere urmeaza o perioada de involutie care se mentine pana la pubertate, cand sub influenta secretiei hormonale ovariene sanul incepe o noua perioada de dezvoltare. Estrogenii stimuleaza cresterea epiteliului ductal din care se dezvolta viitorii lobuli mamari. Odata cu aparitia ciclurilor ovulatorii incepe secretia de progesteron care alaturi de estrogeni determina aspectul final al ductelor,lobulilor si alveolelor.Tot in acest timp are loc si evolutia stromei si a tesutului adipos periglandular.

La sfirsitul pubertatii dezvoltarea anatomica este completa.

Glanda mamara este continuta intr-o capsula fibroasa, inconjurata de un tesut celulo-adipos si acoperita la exterior de tegument. In santul submamar, tegumentul este partial aderent la fascia muschiului pectoral prin fibre conjunctive laxe, iar in portiunea centrala a sanului glanda are legaturi mai stranse cu areola si mamelonul decat cu restul tegumentului. In plus, la mamelon se concentreaza cele 15-20 de canale galactofore principale, care se deschid spre extremitatea libera a acestuia. Parenchimul glandular sau glanda mamara se compune dintr-un numar variabil( l0- 20,mai rar pana la 25) glande elementare sau lobi. La randul lor, lobii sunt subdivizati prin septe fine conjunctive in lobuli

.

8

l Fiecare lob e constituit dintr-o singura glanda tubulo-acinoasa foarte bogat arbotizata. Intreg sistemul canicular al

l

Fiecare lob e constituit dintr-o singura glanda tubulo-acinoasa foarte bogat arbotizata. Intreg sistemul canicular al unui lob e tributar unui canal colector principal, ductul lactifer sau canalul galactifer. Ductul lactifer se continua in substanta lobului, divizandu-se intr-o forma arborescenta, in ramuri din ce in ce mai fine, rezultand mai intai ductele interlobulare (deservesc mai multor lobi):,si apoi ultimele ramificatii, ductele intralobulare.

Pentru localizarea mai precisa a tumorii, sanul a fost impartit in cinci cadrane sau diviziuni anatomice astfel: linia verticala mediomamelonara impreuna cu orizontala ce trece de asemenea prin mamelon, determina patru cadrane: supero-intern, infero-intern, supero-extern si infero-extern. O linie circulara la I cm de marginea areolei delimiteaza cadranul central. Tumorile care depasesc unul din cadranele mentionate si pentru care nu se poate stabili in mod exact punctul de plecare, vor fi atribuite cadranului in care este situata cea mai mare parte a tumorii.

9

VASCULARIZATIE

Sangele venos este drenat de catre reteaua venoasa superficiala si reteaua venoasa profunda.

Reteaua venoasa superficiala este situata subcutanat si formeaza in jurul areolei cercul anastomotic Haller, se varsa in venele superficiale ale regiunii vecine, indeosebi catre baza gatului si in final in venele jugulare.

Reteaua venoasa profunda colecteaza sangele de la glanda si peretele toracic, varsandu-se medial in vena mamara interna. Elementele neoplazice pot sa ajunga in teritoriul cav pe trei cai venoase, si anume:

a) pe calea venelor perforante trec in mamara interna, de aici in trunchiul brahicefalic si apoi in cava superioara.

  • b) pe calea venei axilare si in continuare a venei subclaviculare si a trunchiului

brahio-cefalic, iar de aici in cava superioara.

  • c) pe calea venelor intercostale, care se anastomozeaza, cu venele vertebrale,

ajung in venele azygos si de aici in cava superioara.

In continuare, eventualele celule neoplazice trec din sistemul cav in inima dreapta si ajung in primul filtru: filtrul pulmonar. Acest filtru poate fi scurtcircuitat pe calea venelor vertebrale si a plexului venos Batson, care fiind lipsit de valvule permite celulelor maligne sa emigreze impotriva curentului si sa nideze in oasele bazinului, coloana vertebrala etc.

Limfaticele glandei mamare ajung la urmatoarele grupe regionale de Iimfoganglioni axilari (principali), subclaviculari si toracici interni.

Pentru drenajul limfatic s-au descris doua cai principale si mai multe accesorii.

Calea principala axilara dreneaza limfa din intregul san prin intermediul a doua trunchiuri colectoare: unul lateral care aduna limfa din jumatatea superioara a sanului si unul medial, care aduna limfa din jumatatea inferioara.Ambele colectoare se indreapta catre ganglionii axilari.Calea principala mamara interna dreneaza partial limfa din cadranele

interne si centrala al sanului.

Caile accesorii:

calea accesorie transpectorala

calea accesorie retropectorala

calea accesorie presternala

10

calea retrosternala sau substernala

Calea descrisa de Gerota, formata din trunchiuri limfatice care pleaca din portiunea inferointema a sanului, insotind vasele epigastrice superioare si perforand fascia si muschiul drept abdominal, pentru a se varsa in ganglionii cardiei si cei situati in ligamentul falciform, explicand insamantarile ganglionare intraabdominale pe aceasta cale.

4. EPIDEMIOLOGIE

Cancerul de san este o problema majora. de sanatate publica ce priveste intreg mapamondul. In cea mai mare parle a Europei, in America de Nord, Australia si Noua Zeelanda., cancerul mamar este cel mai frecvent cancer la femei si de asemenea reprezinta cea mai frecventa cauza de deces la femeile cu varsta cuprinsa intre 35 si 54 de ani. Incidenta cancerului mamar este in crestere in intreaga lume din cauze incomplet elucidate. S-a raportat o crestere de 3% pe an a frecventei cancerului mamar. Aceasta s- ar datora pe de-o parte cresterii programelor de screening si a detectarii in stadii incipiente, iar pe de alta parte imbatranirii populatiei. Rata mortalitatii a ramas iin general neschimbata in ultimii 50 de ani in pofida imbunatatirii tratamentului si a depistarii in stadii incipiente.

In 1996, numai in SUA au fost aproape185000 cazuri de cancere de san extins, cu 46000 de decese. In Romania cancerul mamar ocupa locul al Il-lea ca rnortalitate , dupa bolile cardiovasculare si inaintea celor ale aparatului respirator si a accidentelor, dar ocupa locul I in ceea ce priveste mortalitatea prin tumori maligne la femei.

Incidenta cancerului mamar legata de varsta cunoaste un maximum la grupele de femei care premerg menopauza si in postmenopauza., fenomen legat de perturbarea echibrului hormonal. Apare foarte rar sub 20 de ani, dar peste aceasta varsta incidenta creste progresiv odata cu varsta, atingand o valoare maxima intre 45-50 de ani, si la o a doua grupa de varsta intre 55-60 de ani.

5.ETIOLOGIE SI FACTORI DE RISC

Sexul este cel mai important factor de risc pentru aparitia cancerului mamar. Propotia cancerelor mamare aparute la femei, fata de barbati este de 100:1, deoarece acestea au mai multe celule mamare ce sunt expuse constant efectului promotor de crestere a hormonilor feminini. Pentru aceasta, restul factorilor de risc vor fi discutati in legatura cu cancerul mamar aparut la femei.

Varsta. Riscul de a dezvolta un cancer de san creste paralel cu varsta pacientei. In Romania, cancerul mamar are un maxim de frecventa in grupele de varsta 45- 49 de ani (premenopauza) si un al doilea varf intre 60 si 65 de ani (postmenopauza).

Factori hormonali. Cancerul de san este o boala hormono-dependenta.Femeile cu ovare nefunctionale, care nu au primit niciodata tratament estrogenic de substitutie, nu fac cancer de san. Mai multe dovezi indica faptul ca hormonii joaca un rol cheie in promovarea bolii.Menarha precoce (inainte de 12 ani) si menopauza tardiva dupa 55 de

11

ani cresc riscul de aparitie al cancerului mamar. Fiecare an de intarziere in aparitia primului ciclu, precum si intarzierea in aparitia ciclurilor regulate duce la o crestere cu pana la20 % a riscului unui cancer mamar.

Numarul mare de sarcini duse la termen si alaptarea la san indelungat constituie factori de protec{ie in aparitia cancerului mamar. Nuliparitatea, primiparitatea tardiva ( dupa varsta de 30 de ani), precum si avortul spontan sau provocat inaintea unei sarcini la termen cresc riscul de cancer mamar.

Aportul extern de estrogeni cu progesteron folosit in contraceptie si tratarea simptomelor de menopauza a dus la cresterea riscului de cancer mamar. De asemenea alte tulburari endocrine asociate tratamentului contraceptiv de tipul hiper sau hipotiroidia cresc relativ riscul de cancer mamar.

Stari precanceroase ale sanului cum ar fi hiperplazia tipica si atipica, metaplazia, displazia, distrofia (boala fibro-chistica) si cancerul lobular in situ sunt leziuni care pot evolua catre un cancer invaziv. De asemenea, tumorile benigne ale glandei mamare (fibroadenomul, adenomul juvenil), papilomatoza juvenila, chistele care au proliferari intra sau perichistice, tumora Phyllodes pot evolua in timp catre un cancer mamar. Existenta unei hiperplazii epiteliale intraductale atipice evolueaza spre cancer mamar in procent de 45 %, in timp ce mastoza fibrochistica in procent de 3 % la paciente sub 20 de ani, 7 % la paciente sub 35 de ani si in procent de 30% la cele cu varsta peste 45 de ani.

Factori de mediu: iradrierea regiunii toracice mai ales inainte de 30 de ani (bronhoscopiilor repetate sau tratament pentru Boala Hodgkin), traumatisme mamare (mai ales cele mici si repetate), expunerea sanilor la radiatii ultraviolete par a influenta semnificativ aparitia cancerului mamar. Deasemenea, o dieta alimenatara bogata in proteine, grasimi si dulciuri fine , prin aparitia obezitalii, creste riscul de cancer mamar. Dieta bogata in grasimi reduce progesteronul plasmatic intr-o faza de inceput, pentru ca ulterior depresia progesteronului sa se asocieze cu cresterea ponderala. Tesutul adipos in exces favonzeaza transformarea androgenilor suprarenali in estroma. Din Igrupa femeilor obeze, mai predispuse la boala sunt cele la menopauza,deoarece estrogenii rezultati din conversia in exces, actioneaza in sens proliferativ pe un san a carui evolutie era spre hipotrofie si involutie.

Stresul, indiferent de natura lui constituie un factor de risc atat pentru aparitia cancerlui mamar, cat si un factor de agravare a evolufiei acestuia.

Alcoolul a fost inclus in ultima vreme in randul factorilor de risc.

Factori genetici si familiali

12

In aparilia cancerului mamar un rol important il joaca factorii de crestere cum ar fi: factorul mamar de crestere derivat (mammary derived growth factor l) MI)GF I care a fost identificat in cancerele mamare si care sugereaza modificarile autocrine sau paracrine care apar in celulele transformate.

In celulele epiteliului mamar cu potential de transformare maligna se gasesc receptorii pentru MDGFI ca si pentru alti factori de crestere.

Transmiterea ereditara a cancerului mamar este o problema foarte mult discutata. Se admite astazi ca aceasta problema trebuie privita din mai multe

puncte de vedere:

mostenirea directa a defectelor genetice specifice cum ar fi de exemplu

rnutatii ale genei BRCA 1 care se produc la nivelul cromozomului 17 (pe bratul

Iung, pozitria 21). Aceasta situatie este rara fiind intalnita in 10-12 % din totalitatea cancerelor ale sanului.

Sindromul de agregare familiara ce presupune o predispozitie genetica

dependenta de mediul inconjurator.

Antecendente familiare.

6. ANATOMIE PATOLOGICA-CLASIFICARE

Cancerul mamar cuprinde doua entitati separate, cu prognostic si tratament diferit : cancer mamar in situ (neinvaziv) si cancer mamar invaziv.Este foarte probabil ca cele douia categorii sa constituie etape diferite ale unui proces unic care urmeaza filierea: leziune precanceroasa, cancer mamar in situ si cancer mamar invaziv.

Carcinoame neinvazive (in situ) sunt definite ca o proliferare de celule epiteliale neoplazice localizate la nivelul ductelor mamare, respectiv lobilor, fara o dovada

.

demonstrabila a invaziei prin membrana bazala.Se clasifica in carcinom ductal in situ (DCIS) si carcinom lobular in situ (LCIS).

Carcinoamele invazive sunt tumori heterogene histologic ce si-au originea in ductele terminale ale glandei mamare.Majoritatea sunt adenocarcinoame, cel mai frecvent intalnindu-se cinci forme histologice.

Carcinomul ductal invaziv este tipul histologic cel mai frecvent intalnit (75 %). La palpare este o tumora dura, cenusiu-albicioasa pe suprafata de sectiune si cu grade diferite de fibroza.Aceste carcinoame metastazeaza in ganglionii axilari, iar metastazele la distanta se constata la nivel pulmonar, hepatic, cerebral si la nivelul oaselor.Prognosticul este destul de rezervat.

13

Carcinomul lobular invaziv este intalnit in 5-10% dintre cancerele mamare.Aspectul microscopic este al unor celule mici dispuse intr-un singur strat, cu tendinta de crestere in jurul ductelor si lobulilor.Clinic, prezinta aspectul unei arii de ingrosare imprecis delimitate la nivelul sanului, iar multicentricitatea este mai des intalnita.Metastazeaza in ganglionii axilari, meninge si pe suprafetele seroase.Diagnosticul este identic cu cel al cancerelor ductale invazive.

Carcinomul tubular apare in 2 % din cancerele mamare.Diagnosticul de carcinom tubular poate fi pus histologic doar daca peste 75 % din tumora prezinta aspectul tubular.Metastazele in ganglionii axilari sunt rare, iar prognosticul este destul de favorabil.

Carcinomul medular apare in 5-7% din cancerele mamare.Aspectul macroscopic este acela al unei tumori bine circumscrise.

Microscopic se caracterizeaza prin: nuclei slab diferentiali, tendinta de crestere sinciftiala, margini bine delimitate, infiltratie intensa cu limfocite mici si celule plasmatice.Prognosticul este favorabil doar daca, se constata toate aceste caracteristici histologice.

Carcinomul coloid sau mucipar apare in 3 % din cancerele mamare.Este format din celule producatoare de mucus.Are o rata de crestere redusa, iar tumorile au tendinta de a deveni voluminoase.Are cel mai bun prognostic dintre toate carcinoamele invazive.

Schirul mamar apare mult mai frecvent la varste inaintate. Se caracterizeaza, printr-o evolutie lent progresiva si determina retractia tegumentelor perilezionale, ajungand pana la retractia globala a sanului.

Cancerul mamar bilateral reprezinta 1% din totalul cancerelor mamare.

Poate fi comcomitent cand bilateralitatea se constata la mai putin de un an de la diagnosticul primului cancer sau succesiv.

Boala Paget a sanului, ia nastere in ducte si apare in 1-4 % din cazurile de cancer mamar.Clinic, apar modificari eczematoide ale mamelonului, prurit, usturime, arsuri, secre{ie sau sangerare.In 2/3 din cazuri se asociaza cu o tumorai palpabila mamara subiacenta.Daca nu se asociaza. cu carcinomul in situ sau cu carcinomul invaziv, prognosticul este excelent.

Cancerul mamar inflamator (mastita carcinomatoasa) este o forma rara de cancer (l%), a caror celule canceroase blocheaza vasele limfatice de la nivelul pielii sanului, rezultand edemul cutanat, roseata, cresterea temperaturii Iocale, margini vizibile erizipeloide si aspect de ,,coaja de portocala'. In multe cazuri apar ganglioni axilari si supraclaviculari palpabili si metastaze la diistanta, deci are un prognostic rezervat.

Cancerul in curiasa se manifesta prin ingrosarea si indurarea tegumentelor sanului care dau aspectul de ,,platosa' cu puncte rosii, violacee, tiseminate. Prin extensie prinde axila, regiunea controlaterala sisupraclaviculara,

14

Cancerul mamar la barbat este mult mai rar decat la femei si reprezinta 1% din totalitatea cancerelor la barbat.

7 DEPISTARE SI DIAGNOSTIC

Deoarece cancerul mamar este o patologie larg raspandita, iar depistarea precoce a acesteia este extrem de importanta, fiecare femeie trebuie sa-si efectueze cu regularitate un control al sanilor pentru depistarea percoce a cancerului mamar

7.1Autoexaminarea sanilor este un mijloc eficace de depistare timpurie a tumorilor daca este efectuata in combinare cu mamografia si cu examenele clinice de rutina. Timpul cel mai favorabil pentru autoexaminare este la 7-I0 zile dupa incheierea ultimului ciclu menstrual, cand sanii sunt mai putin tumefiati sau sensibili.

7.2.Anamneza este directionata spre stabilirea riscului pacientei de a dezvolta un cancer mamar si spre depistarea simptomelor legate de afectiunea mamara. Aceasta trebuie sa cuprinda: varsta de aparitie a menarhei , existenta sau nu a ciclurilor regulate, daca s-a instalat sau nu menopauza, numarul sarcinilor duse la termen, varsta la care a fost prima nastere; numarul avorturilor, alaptarea la san si utilizarea contraceptivelor.

7.3 Examenul clinic urmareste inspectia sanilor cu pacienta in pozitie ortostatica unde se observa modificarile mamelonare si asimetria evidenta.

La nivelul tegumentului pot apare: roseata, edem, circulatie venoasa, pensare tegumentara, prezenta nodulior sateliti sau a uiceratiei. Palparea sanilor se face cu pacienta in ortostatism, urmata de palpare in clinostatism, cu bratul homolateral sub cap. Se palpeaza si ganglionii supra si infraclaviculari pentru depistarea unei eventuale adenopatii.

Semnele premonitoare ale cancerului mamar sunt:

  • - formatiune dura, nedureroasa in glanda mamara.

  • - formatiune proeminenta in zona axilara sau cresterea in volum a ganglionilor limfatici.

  • - modificarea aspectului mamelonului (retractie, ulceratie)

  • - cresterea anormala a volumului si modificarea formei unui san

  • - scurgeri patologice mamelonare

EXAMINARI CLINICE SI PARACLINICE

73. 1. Mamografia este primul pas in evaluarea nodulului mamar, ofera date suplimentare de malignitate prin aspectele caracteristice: stelat sau spiculat. Mamografic se pot vizualiza si microcalcifieri, modificari

15

mamelonare si chiar adenopatiile axilare. Prin mamografie se pot evidentia si unle leziuni nepalpabile, in acelasi san sau in sanul contralateral.

73.2. Ecografia mamara este utllizata pentru diferenfierea leziunilor solide de cele chistice, tumorile chistice nu sunt bine vizualizate pe mamografie. Se poate utiliza si pentru efectuarea unei punctii ghidate, in special la leziunile profunde.

73.3. Punctia aspirativa cu ac subtire este recomandata dupa efectuarea mamografiei, pentru a nu altera evaluarea imagistica printr-un posibil hematom. Cu ajutorul puncfiei se poate face diferentierea intre o tumora solida sau chistica si se furnizeaza material pentru examen citologic.

Chisturile mamare benigne contin lichid sero-citrin sau lactescent, iarcele maligne contin lichid hemoragic si raman palpabile si dupa aspirare, datorita unor vegetatii intrachistice, care se pot evidentia prin efectuarea unei chistografii.

73A.EXAMENUL CLINIC: al sanului prin inspectie si palpare ofera date care pot sugera aspectul malign sau benign al nodulului tumoral.

73.BECOGRAFIA MAMARA :constituie o examinare importanta.in general diagnosticul cu ultrasunete a modificat spectaculos algoritmul diagnostic in oncologie.

73.C MAMOGRAFIA :este examinarea radiologica a sanului foarte importanta pentru diagnosticul unui nodul mamar palpabil. Depistarea activa prin screening mamografic este net superioara .Mamografia poate depista leziuni de cativa milimerti. Depistarea mamografica a cancerului mamar a dus la o scadere a mortalitattii.

73.DDIAGNOSTICUL CITOLOGIC: al cancerului mamar se face prin examinare la microscop a frotiurilor efectuate prin punctia cu un ac fin al nodulului mamar.Valoarea diagnostica a examenului citologic este de certitudine maxima cand este pozitiva.

73G EXAMENUL HISTOPATOLOGIC: este etapa diagnostica de maxima certitudine,care se poate efectua din prelevari tumorale prin punctie-biopsie sau din piesa de rezectie in cazul interventtei chirurgicale.Examenul histopatologic al cancerului de san ofera date pentru stabilirea diagnosticului ,leziunii tumorale si ajuta la incadrarea prognostica.

Metode de laborator ce sustin diagnosticul :

  • - nivelul antigenelor CA-15.3 ,TAG 72,MCA;

  • - nivelul catepsinelor D. In cancerele mamare agresive valoarea lor este

mult mai crescuta.

Diagnosticul de certitudine se pune prin urmatoarele metode:

16

  • - excizie sectorala mamara. cu examen histopatologic (HP) la gheata, pentru cazurile cu indicatie initiala chirurgicala;tumora trebuie extirpata in totalitale impreuna cu o margine de tesut mamar peritumoral;

  • - examen citologic din aspiratul obfinut prin punc{ie cu ac fin pentru toate

cazurile la care chirurgia nu este prima secventa terapeutica; in aceasta situatie

citologia arata numai malignitatea dar nu si tipul

histopatologic. .

in mastita

carcinomatoasa se face punctie aspirativa in zona cea mai densa cu examen

citologic; daca punctia este negativa se practica axilotomie cu biopsie ganglionara; daca nici astfel nu se obtine confirmarea diagnosticului se admite biopsia cutanata.

  • - Amprenta cu examen citologic pentru leziuni ulcerate mamelonare sau areolare in caz de suspiciune de boala Paget;

  • - Examen citologic din scurgerile mamelonare (cu valoare diagnostica mai mica);

  • - in situalia in care citologia este negativa, dar suspiciunea clinica de malignitate este ridicata si ar trebui efectuat initial un alt tratament decat cel chirurgical, exista doua alternative: axilotomie cu biopsie ganglionara,iar daca, rezultatul este neconcludent, ablatia tumorii cu examen HP la gheata.

Diagnosticul diferetial al cancerului glandei mamare trebuie facut

cu afectiuni

care pot sa prezinte unul sau mai multe semne intalnite si in cancer:

Afecliuni inflamatorii acute:abcesul mamar si mastita acuta.

Afectiuni inflamatorii cronice. Tuberculoza mamara si sifilisul mamar sunt localizari foarte rare ale acestor boli, dar ele trebuie cunoscute datorita incidentei in crestere.

la

Mastita cu plasmocite este o forma particulara care se traduce printr-o induratie nivelul sanului fara febra sau rareori subfebrilitate.

Diagnosticul de certitudine se pune numai prin examen histopatologic.

Tumori mamare benigne

Fibroadenomul poate fi confundat cu un cancer, cand acesta este mic si lipsit de aderenta. Fibroadenomul are o consistenta ferma, elastica, este bine delimitat si mobil.

Granulomul lipofagic este o tumora cu caractere clinice si mamografice foarte asemanatoare cu cancerul mamar. Diagnosticul de certitudine nu poate fi precizat decat prin examen histopatologic.

Tumora Phyllodes este o forma particulara de fibroadenom caracterizat

prin crestere rapida, bine delimitata si care comprima tegumentul subtiindu-l

17

lfara sa adere. In caz de sarcomatizare poate apare o aderenta si desi tumora este in general mare, adenopatia axilara este absenta;

Mastopatiile benigne, chisturile mamare simple apar brusc, sunt dureroase, mobile, bine delimitate, renitente. Mastopatia nodulara poate mima o tumora maligna, dar nu este aderenta. la tegument. Histologic poate fi hiperplazie epiteliala asociata cu microdilatatii chistice si procese de metaplazie apocrina.Poate evolua catre un cancer.

Chistul hidatic mamar este extrem de rar si diagnosticul se poate preciza rnamografic.

8.TRATAMENTUL CHIRURGICAL

Tratamentul cancerului mamar include terapia chirurgicala si radiologica

(prin iradiere) numit control local; si chimioterapia si terapia hormonala care

este un control la distanta.

Pentru pacientele din stadiul I gi II, tratamentul initial este chirurgical, iar

pentru cele din stadiile III si IV, care sunt inoperabile, se recomanda fratament

citostatic, radio-terapeutic sau hormonal.

8.1Tatamentul cancerului mamar invaziv

Cancerul mamar invaziv este definit ca un DCIS cu invazie stromala microscopica limitata. care depaqseste membrana bazala in unul sau cateva ducte mamare dar care nu invadeaza mai mult de l0% din suprafata sectiunilor histologice examinate.

Atitudinea terapeutica corecta in acest caz este sectorectomia urmata de iradiere mamara postoperatorie. Limfadenectomia axilara nu este o indicatie de rutina.

Mastectomia sirnpla implica indepartareaiintregului san, dar faraI ganglionii limfatici axilari sau tesutul muscular subiacent sanului. Se aplica in scop profilactic in caz de carcinom in situ sau la pacientele cu recidiva locoregionala ..

8.2Tratamentul cancerului mamar in stadii precoce

82.1. Mastectomia radicala(operatia Halsted ) implica indepartarea extensiva a intregului san impreuna cu musculatura peretelui toracic subiacent a sanului, la care se adauga extirparea nodulilor ganglionari axilari. Efectele secundare sunt limitarea functiei motorii a membrului superior ipsilateral si edem limfatic extins.

82.2. Mastectomia radicala modificata ( tehnica Patey sau Madden) este procedura chirurgicala preferata datorita efectelor secundare mai reduse. In plus efectul cosmetic este mai bun.In aceasta interventie chirurgicala se indeparteaza intregul san si unii

18

ganglioni limfatici din zona axilara, dar se pastreaza muschiul pectoral mare (Patey) sau ambii pectorali (Madden).

82.3. Chirurgia consevatoare mamara presupune o sectorectomie cu obtinerea de margini de rezectie histologic negativ si limfadenectomie axilara, urmata de inceperea radioterapiei externe la 2-3 saptamani dupa interventia chirurgicala sau la sfarsitul chimioterapiei adjuvante postoperatorii.

La aceste paciente, limfadenectomia axilara se va practica printr-o incizie separata

de cea a sectorectomiei, plasatia in axila si care nu se extinde anterior de marginea muschiului mare pectoral.

Aceasta tehnica este asociata cu un numar mare de contraindicatii:

  • - primul si al doilea trimestru de sarcina ;

  • - doua sau mai multe tumori macroscopice in cadrane diferite ale sanului;

  • - iradiere terapeutica anterioara pe regiunea mamara;

  • - microcalcifieri mamografice difuze cu aspect malign sau nedeterminate;

  • - boli de colagen;

  • - discrepanta intre dimensiunile mari ale tumorii si volumul mic al sanului;

  • - volumul mare al sanului sau tumora primara peste 4-5 cm;

  • - tumora cu localizare retroareolara.

  • 82. 4. Chirurgia tumorii primare este un tip de tratament ce poate fi efectuat numai in

cazul tumorilor mici de pina la 2-5 cm.Chiar si in aceste cazuri rezecandu-se 2 cm

peritumoral intr-un procent insemnat raman focare neoplazice in glanda mamara.

Pentru obtinerea unui rezultat estetic mai bun, incizia va fi radiara in cadranele inferioare si arciforma in cele superioare. Daca tumora este superficiala este indicata extirparea tegumentelor supraiacente printr-o incizie eliptica.

  • 82. 5. Chirurgia ganglionilor axilari .Ganglionii axilari sunt frecvent

sediulrnetastazelor cancerului mamar. Disectia axilara are dublu scop, curativ si diagnostic.

O tehnica ce promite sa revolutioneze chirurgia ganglionilor axilari este identificarea si excizia ganglionului santinela.

Ganglionul santinela este primul ganglion pe calea de drenaj limfatic spre axila, deci primul ganglion care poate fi invadat neoplazic. Este astfel posibila evaluarea axilei printr-un procedeu invaziv minim. Identificarea ganglionului santinela poate fi facuta folosind un colorant vital sau un izotop radioactiv.

19

Aceasta tehnica permite ca atunci cand ganglionul santinela poate fi identificat si nu este invadat sa fie evitata o disectie axilara mai larga care ar fi inutila.

8.3 Radioterapia este tratamentul cu radiatii de energie inalta, la nivelul peretelui toracic si a regiunilor de dranaj limfatic, folosita pentru a reduce sau distruge celulele canceroase

In prezent se foloseste aparatura cu energii inalte (acceleratoare liniare, cobaltroane). Iradierea se aplica fie preoperator, doza medie fiind de 45-50 Gy pe volumul tinta (glanda mamara sau peretele toracic, ganglionii mamari interni, ganglionii axilari, ganglionii supra si subclaviculari). In cancerul sanului se mai poate utlliza curioterapia interstitiala care foloseste fire de lr 192 radioactiv, plasate in patul tumoral sau suplimentarea dozei cu un fascicul de electroni. Radioterapia este o componenta esentiala a tratamentului conservator al cancerului mamar. Controlul local eficient al bolii nu poate fi obtinut decat asociind iradierea chirurgiei limitate (care conserva sanul)

  • 8.4 Chimioterapia se refera la utilizarea medicamentelor pentru distrugerea

celulelor maligne. Administrate intravenos sau pe cale orala, aceste medicamente intra in fluxul sanguin si ajung in toate partile organismului. De obicei, pacientelor supuse chimioterapiei li se administreaza mai multe tipuri de medicamente impotriva cancerului. Deoarece chimioterapia cauzeaza frecvent efecte secundare cum ar fi greata si varsaturile, tratamentele sunt programate astfel incat fiecare perioada sa fie urmata de o perioada de refacere.

Chimioterapia poate fi :

  • - adjuvanta (dupa interventia chirurgicala si sau radioterapie);

-neoadjuvanta (in tumorile avansate sau in tumori mici, dar agresive);

  • - paliativa.

Medicamentele cele mai eficiente sunt Doxorubicina si analogii sai

Ciclofosfamida, Methotrexatul, Cisplatinul. La acestea se adauga taxani, Navelbina, Etoposidul gi ldarubicina.

  • 8.5 Hormonoterapia

In cancerul mamar manipularea hormonala tine seama de statusul hormonal, de receptorii pentru estrogeni si progesteron. in premenopauza, prentru tumorile hormonodependente se realizeaza inhibitie ovariana chirurgicala sau radiologica. Se mai poate incerca o castrare medicala cu agonisti de Zoladex care este insa tranzitorie. Se mai folosesc antiestrogeni care blocheaza, receptorii hormonali. Este un produs bine tolerat si se recomanda ardministrarea lui pe o durata de cel putin 2 ani. Antiaromatazele blocheaza sinteza estrogenilor si corticoizilor de substitutie cu prednison. Progestativele de sinteza sunt utilizate in tratamentul metastazelor osoase

8.6Tratamentul cancerului mamar avansat loco-regional

20

Cancerul mamar avansat loco-regional cuprinde tumori cu o gama larga de componente biologice. Acest termen include tumorile voluminoase si sau care au invazie masiva a ganglionilor regionali, fara dovada bolii metastatice la distranta, in momentul stabilirii diagnosticului initial. Aceste paciente sunt incadrate in stadiul III de boala. Aproximativ 10-20 % dtntre paciente au stadiul III de boala si aproximativ 25-30 % dintre cancerele mamare in stadiul lll de boala sunt inoperabile in momentul diagnsticului initial.

Datorita stadiul avansat, boala este descoperita de catre paciente, iar restul sunt diagnosticate cu ocazia unor controale medicale de rutina. De obicei nu se constata o tumora mamara evident, ci mai degraba o infiltratie difuza a tesutului mamar. Aceste paciente au un san asimetric, imobil cu o consistenta diferita de cea a sanului contralateral. Foarte multe paciente in acest stadiu prezinta adenopatii palpabile clinic in regiunea axilara sau supraclaviculara, peste 4 ganglioni invadafi, iar metastazele la distanta, in momentul prezentarii

la 20 % dintre paciente. Suspiciunea de cancer mamar este confirmata prin utilizarea biopsiei aspirative cu ac subtire sau punctia biopsiei cu ac gros in tumora primara sau adenopatiile palpabile.

Mastectomia radicala a fost utilizata initial ca si tratament chirurgical de electie in cancerele mamare avansate loco-regional, dar esecul a dus la utilizarea radioterapiei ca singura modalitate terapeutica, dar si aceasta a fost un esec.

Ulterior s-a incercat combinarea chirurgiei cu radioterapia la cancerele avansate, dar rezullatele generale au fost nesatisfacatoare. Eficacitatea scazuta a acestei combinatii a confirmat faptul ca neoplasmele mamare in stadiul III sunt boli sistemice.

Astazi se foloseste chimioterapia de induc{ie (neoadjuvanta) initiata inaintea administrarii oricarui tratament local (chirurgie si sau radioterapie) apoi urmeaza o perioada de chimioterapie adjuvanta. Aceasta permite reducerea volumului tumorii inainte de secventa chirurgicala, posibilitatea de a trata boala sistemica potentiala fara intarziere si evidentierea raspunsului tumoral la tratamentul aplicat.

Chimioterapia de inductie consta intr-un regim bazat pe Doxorubicina, administrat in 4-6 cicluri, urmat de chirurgie. Dupa secventa chirurgicala, chimioterapia adjuvanta va preceda radioterapia pentru a se evita intreruperea tratamentului bolii sistemice, deoarece metastaze-le la distanta sunt cea mai frecventa forma de esec terapeutic.

Bazata pe culegerea de informatii, complicatiile potentiale pot fi:

Limfedemul Hematomul

Infectia

9. LIMFEDEMUL

Sistemul limfatic este alcatuit din organe, ca de exmplu amigdalele palatine, timusul sau splina, si o retea formata din noduli (ganglioni) si vase (tuburi), care se întind în tot corpul. Vasele limfatice contin un lichid numit limfa, care se formeaza în tesuturile organismului.

21

În corpurile noastre exista un flux continuu de lichide. Ele trec din tesuturi în sistemul limfatic. În acest sistem, lichidul este filtrat prin nodulii limfatici si apoi intra în fluxul sanguin. Acest flux continuu echilibreaza cantitatea de lichide din diferitele parti ale organismului. Sistemul de drenaj limfatic se aseamana cu un râu care curge dinspre izvor (tesuturile), prin afluenti si brate (sistemul limfatic) în mare (sângele) colectând lichidul în exces, proteinele si materiile nefolositoare. Sistemul limfatic formeaza, celule numite limfocite, care ajuta organismul sa lupte împotriva infectiilor. Limfocitele circula în sânge, dar sunt mai concentrate în limfa, care reprezinta o parte a sistemului de aparare a organismului. Limfedemul reprezinta o boala cronica ce consta in umflarea anormala a tesuturilor superficiale ale membrelor. Limfedemul este rezultatul unor afectiuni ale vaselor limfatice ce duce la incapacitatea sistemului limfatic de a drena lichidele din tesuturi. Fiind o boala cronica pacientii trebuie sa-si ingrijeasca simptomele pe toata durata vietii.Cele mai frecvente complicatii ale limfedemului sunt cele cutanate. Dintre acestea amintim:

• Pielea se ingroasa, devine aspra, isi schimba culoarea iar pe suprafata ei pot aparea pliuri si fisuri dureroase ce se vindeca greu. • Zone prin care se scurge limfa si ce se transforma in cruste si care se pot infecta foarte usor. • Aparitia de zone cu dermatita sau cu eczeme ce evolueaza in pusee si pot recidiva (ex. erizipel) acestea pot fi insotie de frison, febra , stare de rau general si agravarea edemului. • Dupa traumatisme chiar si minore pot aparea fistulele limfatice ce reprezinta locul favorabil pentru infectii sau inceputul unor ulcerele cronice ale gambei cu evolutie cronica. • Pot apare si modificari ale tesuturilor profunde: oase, ligamente, articulatii.

Limfedemul apare lent si se manifesta prin ingrosarea membrului incepand de la picior- glezna sau dupa caz de la mana, ingrosare progresiva care la inceput apare in special seara si dispare pana dimineata. In timp tumefierea persista tot timpul zilei cuprinde gamba apoi coapsa respective antebratul si bratul, si se insoteste de senzatia de greutate in picior. Acest lucru nu trebuie sa ne sperie el reprezentand un efect secundar al tratamentului aplicat si nu un esec al terapiei anticanceroase. Vizitele de control la medicul oncolog trebuie sa continue regulat si de asemenea trebuie intrebat si de semnificatia acestor noi simptome precum si daca exista restrictii pentru tratamentul limfedemului. Astazi exista numeroase metode ce ajuta la tinerea sub control a acestei boli. In concluzie limfedemul apare la foarte multe persoane ce au suferit tratamente chirurgicale, radioterapie si chiar daca este o boala cronica exista tratamente ce pot ajuta mentinerea ei mult timp intr-un stadiu incipient care sa nu interfere cu activitatile zilnice obisnuite. Limfedemul este frecvent dupa operatia de cancer de san aparand la 15-40%din pacienti.Riscul de limfedem creste constant pana la 5 ani dupa tratamentul de cancer de san, insa pacientii pot fi la risc de limfedem pana la 10 ani dupa tratament. Factori de risc pentru limfedem sun reprezentati de orice procedura ce intrerupe caile limfatice sau schimba dinamica fluidului in membru precum mastectomia, biopsia de ganglioni limfatici sau disectia axilara, compresiunile, traumatismele bratului etc. Prevenirea limfedemului se face prin protectia pielii de ex. purtati manusi cand lucrati la gradina, evitarea traumatismelor mainii, un program de kinetoterapie-exercitiile se incep gradat-miscati bratul pentru ca sedentarismul accentueaza limfedemul si purtati un

22

manson compresiv in timpul zborului cu avionul. Detectarea precoce (inainte ca excesul de fluide sa fie o problema) este importantă in prevenirea limfedemului.Limfedemul poate fi detectat inainte ca pacientii sa-si dea seama de schimbare , atunci cand inca este reversibil.Limfedemul este recunoscut prin umflarea membrului ori prin masuratori ale circumferintei membrului, masurarea volumului membrului prin metoda dislocarii apei sau prin bioimpedanta ( metoda ce mai de incredere si care poate detecta dezvoltarea limfedemului cu pana la 6-10 luni inainte de aparitia clinica). (autor Dr. Pat W. Whitworth, tradus din Medscape.com)

10.Masajul de drenaj limfatic

Masajul de drenaj veno-limfatic reprezintă o tehnică specială de masaj, care se utilizează în practica medicală curentă, devenind cu timpul o tehnică de masaj particulară, a cărei valoare terapeutică este recunoscută.

Masajul de drenaj venolimfatic s-a dezvoltat în Europa după 1930, prin fizioterapeuţii danezi Estrid şi Emil Vodder, ca o tehnică de control al limfedemului post mastectomie. Masajul de drenaj venolimfatic este un masaj blând şi centrat superficial, unde limfa va fi mobilizată din ariile de drenaj ale vaselor limfatice spre colectorii limfatici. Acest masaj blând se foloseşte în tratamentul limfedemului, edemelor posttraumatice.

Tehnica se foloseşte pentru stimularea circulaţiei de întoarcere în vasele limfatice, care are ca finalitate o mai bună evacuare a lichidelor excedentare şi a reziduurilor metabolice din spaţiile interstiţiale, pe cale limfatică. Sistemul limfatic este una din căile majore de absorbţie a substanţelor nutritive din tractul digestiv şi este calea principală de absorbţie a grăsimilor, motiv pentru care, spre finalul “periplului” limfei prin organism ea devine foarte vâscoasă, grăsoasă.

Limfa este un lichid incolor sau uşor gălbui, transparent, cu compoziţie asemănătoare plasmei, dar cu conţinut uneori crescut în proteine şi alte molecule mari ce nu pot ca atare să se reîntoarcă în circulaţia sanguină, Ea icirculă prin vase speciale numite „limfatice", prin ganglioni şi prin spaţiile dintre celule. Ganglionii limfatici existenţi pe traseul colectoarelor limfatice filtrează limfa şi o încarcă cu diverse substanţe atunci când este cazul. Spre exemplu: ganglionii produc unii anticorpi pe care limfa îi poate transporta în situaţii de necesitate.

În unele cazuri cum ar fi: circulaţia proastă a sângelui din vene, lipsa de mişcare, traumatismele, frigul, limfa stagnează. Locul respectiv se umflă, devine dureros, se sclerozează şi uneori se necrozează.

Manevrele de evacuare, numite şi de apel, se execută prin deplasarea pielii cu mâna pe planurile subiacente, dinspre partea sa radială (deget 2) spre cubital (deget 5), braţul efectuând mişcări de apropiere (adducţie) şi depărtare (abducţie) faţă de trunchi, presiunea asupra pielii având loc în timpul adducţiei de trunchi. Această manevră realizează în prima parte a sa şi captarea limfei în colectoarele limfatice şi direcţionarea acesteia în sensul normal de scurgere al acesteia. Returul manevrei de evacuare execută exclusiv evacuarea limfei. Manevrele de captare exclusivă se execută identic cu precedenta cu deosebirea că sensul va fi dinspre cubital spre radial, presiunea executându-se în abducţia braţului la trunchi.

Acest masaj contribuie la drenarea limfei din reţeaua periferică spre vasele cele mai mari, numite canalul toracic şi marea venă limfatică.

Indicaţiile masajului limfatic - sunt foarte variate, cele mai importante fiind:

23

Edemele posttraumatice şi postoperatorii: entorse, fracturi şi tulburări circulatorii postectomie.

Tulburări algodistrofice diverse – algodistrofii şi hematoame. Tulburări circulatorii: arterite, claudicaţie intermitentă şi ulcere varicoase. Tulburări respiratorii – astm şi mucoviscidoze. –

Afecţiuni

reumatismale

coxartroză,

cervicalgii,

umăr blocat şi periartrită

scapulohumerală. Intocsicaţii – de origine alimentară sau medicamentoasă.

În medicaţia sportivă – pentru tratarea epicondilitelor, a hematoamelor, a curbaturii (senzaţie de durere fără localizare concretă).

Afecţiunii

ale

tegumentelor

acnee,

aderenţe

postoperatorii,

cicatrici, eczeme,

hipodermite, neurodermite şi hiperpigmentaţia de sarcină.

Boli infecţioase – stare de gripă (sau stadiul premergător gripei), mononucleoză infecţioasă, sinuzite cronice. În cazul acestor afecţiuni se recomandă drenaj limfatic în afara puseelor.

Tulburări de origine circulatorie – ateroscleroza cerebrală, glaucom, sindrom Meniers şi edeme la nivelul membrelor inferioare. Tulburări de origine neurologică – leuconevraxia (scleroza în plăci), insomnii, I.M.C (insuficienţă motorie cerebrală), copii hiperkinetici şi nevralgii. Afecţiuni dentare – probleme de implantare la copii, gingivite şi parodontoză

10.1Tratament:AUTOMASAJ

Studiile au aratat ca limfaticele se deschid printr-o miscare de intindere si un pic in lateral. Dupa aceste doua miscari trebuie eliberata pielea ( fara a desprinde insa mana de pe piele) pentru ca limfaticele sa se inchida si limfa sa fie abdorbita prin canale. De asemenea nu impingeti pielea inapoi lasati sa revina singura. Aceasta miscare de baza seamana cu niste cercuri. Miscare trebuie facuta intotdeauna pentru dirijarea limfei care ganglionii linfatici corespunzatori. Presiunea trebuie sa fie suficient de mare pentru a mobiliza pielea dar atat de mica incat sa nu se simta nimic sub piele (muschi). Presiunea prea mare colabeaza limfaticele initiale. Trebuie pastrat un anumit ritm si viteza pentru a produce relaxare si pentru a stimula sistemul nervos parasimpatic, fiecre miscare trebuie facuta de 10-15 ori fiecare avand o durata de 2 secunde. Cand se doreste drenarea unei zone, intotdeauna se incepe in apropierea ganglionilor limfatici si apoi ne indepartam progresiv dar impingand limfa mereu in directia ganglionilor. Astfel de elibereaza calea limfatica aparand un efect de suctiune. Acest masaj nu trebuie sa produca durere si daca pielea se inroseste inseamna ca ati aplicat prea multa presiune. Masajul se face direct pe piele si nu prin haine.

10.2Obiectele de imbracaminte elastice

precum manusile elastice sunt necesare in tratament deoarece previn cresterea limfedemului, incearca sa mentina dimensiunile membrului afectat in lipsa altor tratamente si pastreaza rezultatele obtinute prin alte tipuri de terapii. Acestea pot fi folosite in scop preventiv pentru a preveni aparitia limfedemului in urma mastectoniei , a altor operatii sau dupa leziuni traumatice si mai ales in timpul zborului cu avionul sau

24

atunci cand munca fizica produce umflarea zonei. Se pot folosi si ca tratament in lipsa altor terapii pentru a limita cresterea in volum a membrului afectat. De asemenea trebuie folositi dupa aplicarea altor tipuri de terapie pentru a mentine rezultatele deja obtinute. Alegerea acestor obiecte de imbracaminte poate fi dificila deoarece aceasta trebuie sa se potriveasca dimensiunilor pacientului si trebuie sa fie comfortabila. Multor pacienti nu li se potrivesc dimensiunile standard ci ar trebui imbracaminte facuta la comanda. Imbracarea si dezbracarea acestora trebuie facuta cu grija pentru a nu se deteriora materialul. De asemenea trebuie acordata o atentie sporita ingrijirii pielii din aceste zone. Materialele trebuie alese cu grija deoarece multi pacienti pot si alergici la inbracamintea din material plastic si atunci trebuie cautate alte materiale care “respira” sau pe baza de bumbac. Obiectele de imbracaminte trebuie sa nu impiedice miscarile normale si trebuie sa ramana fixate pe piele

10.3Pompele mecanice de drenaj

sunt in general mansoane din plastic ce inconjoara membrul si se umfla si se dezumfla ajutand miscarea fluidelor spre radacina membrului. Exista doua tipuri de pompe 1 cu mai multe camere ce se umfla secvential de la degeta pana la radacina membrului si 2 cu o singura camera ce comprima membrul in intregime odata.

Aceste pompe sunt mai eficiente la cei limfedem grad 1 si la cei ce nu au avut radioterapie ca parte a tratamentului pentru cancer. Pompele cu mai multe camere sunt mai eficiente in reducerea volumului decat cele cu o singura camera. Reducerile in volumul membrului pot varia de la un pacient la altul de aceea tratamentul trebuie individualizat. Acest tip de tratament are rezultate mult mai bune atunci cand sunt combinate cu alte terapii (cum ar fi masaj, ciorapi elastici).

Complicatiile care pot sa apara in urma acestei terapii sunt: accentuarea limfedemului la radacina membrului cu fibroza secundara, pe abdomen /trunchi , pe membrul opus sau genital –de aceea inainte de inceperea sedintei de terapie trebuie facut un masaj special la radacina membrului si zona de trunchi/abdomen adiacenta pentru golirea ganglionilor locali; lezarea vaselor limfatice superficiale –presiunea aplicata prin pompa nu trebuie sa fie mare ci in jur de 60 mmHg; fisuri la nivelul pielii care se potinfecta.Avand in vedere existenta acestor complicatii pacientii trebuie monitorizati regulat de catre un cadru medical.

10.4TEHNICA HIVAMAT

Hivamat este utilizat pentru reducerea rapida a edemului local, pentru dizolvarea induratiilor tesutului conjunctiv, pentru îmbunatatirea mobilitatii, pentru îmbunatatirea fluxuluide sange si pentru ameliorarea durerii. Tratamentul reprezinta o forma speciala de drenaj limfatic manual care, printr-un camp electrostatic oscilant creat între mâinile terapeutului si corpul pacientului, da nasterela un efect de vibratie si de pompare eficient si in profunzimea tesuturilor. 15-20 minute de terapie pe zi sunt suficiente. O alta particularitate a tehnicii Hivamat este ca drenajul limfatic poate fi facut din prima zi postoperator, cu scopul de a restabili circulatia limfatica dupa ce aceasta a fost deteriorata intraoperator sau radiologic. Noi consideram

25

ca rata de aparitie a limfedemului dupa un tratament profilactic cu Hivamat va fi mentinuta scazuta chiar si dupa 2-3 ani. Pana în prezent, drenajul limfatic cu Hivamat a aratat îmbunatatiri semnificative încomparatie cu metodele conventionale de drenaj limfatic manual, pentru urmatoarele criterii clinice: consistenta, durerea si tulburarile de sensibilitate ale sanului operat; modificarile pielii ; mobilizarea bratului ; paresteziile în bratul si / sau in axila din partea operata si limfedemul.

10.5Tratament :Terapia Bodyflow®

Terapia Bodyflow® este tehnologia de varf pe plan mondial pentru ingrijirea si tratamentul limfedemului ( retentia de lichide in membre).Terapia Bodyflow ajuta cugerea fluidelor organismului ca sangele si limfa prin stimularea musculaturii netede din vene, artere si vase limfatice utilizand o electrostimulare la o frecventa specifica si brevetata.Este indicata folosirea terapiei mai ales in stadiul de elephantiazis deoarece drenajul este unul bland si treptat,contactul cu pielea sensibila a pacientului este pe o zona restransa ceea ce face ca tratamentul sa fie usor de suportat de catre bolnav.De asemenea acest tratament favorizeaza si vindecarea mai rapida a ulceratiilor, daca acestea sunt prezente . In acest stadiu avansat al limfedemului volumul membrului afectat se reduce intr-un timp mai indelungat deoarece a aparut si un anumit grad de fibroza, insa pacientul resimte o senzatie de usurare in miscari dupa primele saptamani de tratament zilnic.Aparatul Bodyflow functioneaza pe baza unui curent electric cu o frecventa unica facut sa stimuleze contractia vaselor limfatice si venoase accelerand astfel drenajul fiziologic veno-limfatic din acel membru. Drenajul este bland si progresiv , nu este dureros si o sedinta dureaza 20 minute. Tratamentul consta in atasarea pe piele a unui numar de electrozi prin care se va transmite stimulul electric , pacientul simtind o senzatie de furnicatura si aparand si usoare contractii musculare local. Pe zi se fac aprox. 4 sedinte , dar aparatul vine insotit de un ghid de tratament care va indica numarul de tratmente si locul de pozitionare al electrozilor pe piele in diferite patologii.

10.6DEEP OSCILATION® EVIDENT CLINIC sau PERSONAL

DEEP OSCILLATION® Evident CLINICS a fost conceput pentru utilizare profesionala în clinici si spitale.Puteti alege intre selectarea rapida si directa a parametrilor sau alegerea acestora cu ajutorul programelor memorate. Puteti alege de asemenea si o propunere de tratament dintr-o lista cuprinzatoare de terapii sugerate. DEEP OSCILLATION® se foloseste impreuna cu aplicatorii manuali de tip special. Diferitele marimi ale acestora permit tratamente localizate, precum si tratamente pe zone mai extinse. Parametrii individuali pentru tratamentul limfedemului preprogramati cu DEEP OSCILLATION® Evident pot fi apelati cu DEEP OSCILLATION® Personal. Aceasta permite realizarea tratamentului individualizat si mobil in salonul de tratament prin folosirea DEEP OSCILLATION® Personal. Pacientul cu limfedem poate sa continue astfel terapia conform specificatiilor si acasa, prin auto-tratament. In acest mod se garanteaza o continuitate a tratamentului limfedemului pana la urmatoarea consultatie in clinica.Autorii concluzioneaza ca masajul limfatic manual asistat de DEEP OSCILLATION® arerezultate semnificativ mai bune decat masajul limfatic singur. Avand in vedere ca terapia poate fi aplicata din prima zi dupa interventia chirurgicala, pare a fi posibila o profilaxiepentru neofacilitarea si neoformarea cailor limfatice. Aceasta poate avea efecte in prevenirea limfedemului secundar.

26

10.7Tratamentul chirurgical al limfedemului

este rezervat cazurilor ce sunt rezistente la terapiile conservoatoare. Nu trebuie uitat ca tratamentul chirurgical este un tratament paliativ si nu curativ, adica scopul sau este de a reduce volumul membrului afectat pentru a usura suferinta bolnavului si pentru a face posibile tratamentele conservatoare de intretinere. Sunt folosite diferite proceduri in functie de particularitatile bolii fiecarui pacient si experienta chirurgului ce va efectua interventia. Multitudinea de proceduri folosite in acest moment reflecta lipsa superioritatii unei poroceduri fata de alta. Reducerea limfedemului se poate face prin doua tipuri de abordare: prin drenarea fluidului interstitial (de exemplu implantarea unui tub de silicon cu o valva unidirectionala sau in anumite cazuri in care sistemul venos este functional se utilizeaza anastomoza limfo-venoasa), sau prin excizarea tesutului subcutanat in exces. In cazuri rare ce nu raspund la nici un tratament se poate recurge si la amputatie.

Tratamentul limfedemului trebuie sa fie sustinut pe perioade lungi. Uneori acesta se reduce abia dupa 1-2 ani.

11.TERAPIA PRIN MISCARE: KINETOTERAPIA

Motto: "Existenta noastra este miscarea, repausul reprezinta moartea." Blaise Pascal

Cind nu mai exista contraindicatii medicale, pacientul trebuie imediat antrenat sa se ridice la marginea patului si in ortostatism. Aceasta va duce la grabirea recuperarii, scaderea confuziei si imbunatatirea functiilor vitale. Plecând de la statistici, s-a constatat ca sportivii sunt mai putin predispusi la dezvoltarea cancerului. Vorbim inclusiv de gimnaste sau handbaliste, unde întâlnim traumatisme frecvente. lata ca prima metoda de recuperare a unui bolnav de cancer este miscarea fizica, cu atât mai mult recomandata dupa operatii serioase, de extirpare a sânului, atunci când întreaga musculatura pectorala este scoasa si apar probleme de statica a coloanei vertebrale, probleme respiratorii, toracale, probleme la articulatia umarului din partea operata etc. În prima etapa, aici se recomanda kinetoterapia si gimnastica medicala, care ajuta recuperarea. Indiferent de marimea sânului, acesta este un factor de greutate pe care creierul îl înregistreaza, asadar extirparea lui va duce la diferente de greutate, de echilibru, va lipsi o chinga musculara importanta pentru articulatia umarului si un sprijin corect pentru coloana. De aceea, procedurile amintite trebuie începute imediat dupa cicatrizarea operatiei. Tratamentul trebuie sa se bazeze pe cistigarea controlului central al miscarii. Exercitiile trebuie sa aiba o motivatie legata de activitatea functionala de zi cu zi si de cea profesionala proprie. Pacientul trebuie sa inteleaga ceea ce face si sa inteleaga logica exercitiilor, terapeutul avind obligatia sa explice permanent miscarile de executat. Exercitiile trebuie executate corect deoarece persistenta unei practici incorecte va

27

intirzia progresul, miscarile incorecte fiind mult mai greu de inlocuit cu unele corecte. O

importanta foarte mare o are numarul repetitiilor, care trebuie sa fie destul de mare pentru a invata o miscare coordonata, precisa, cu acuratete. Pacientul trebuie sa participe activ si nu sa se insiste pe mobilizari pasive. 11.1MISCARI ACTIVE DUPA OPERATIA DE MASTECTOMIE “Catarat pe zid”.

intirzia progresul, miscarile incorecte fiind mult mai greu de inlocuit cu unele corecte. O importanta foarte

Stai in fata peretelui cu picioarele apropiate si degetele cat mai apropiate de perete. Cu coatele usor indoite, pune palmele pe perete la nivelul umerilor. Flectand degetele, urca mainile pe perete pana cand bratele sunt complet intinse. Procedeaza la fel in sens invers in jos, pana la punctul de start.

“Ridicarea unui bat sau coada de matura”.

28

Apuca batul cu ambele maini aprox. ½m departare. Tinand bratele întinse, ridica batul deasupra capului. Indoaie

Apuca batul cu ambele maini aprox. ½m departare. Tinand bratele întinse, ridica batul deasupra capului. Indoaie coatele pentru a cobori batul si in spatele capului. Procedeaza la fel in sens invers, ridicand batul deasupra capului, apoi intorcandu-te la pozitia de start.

“Rotirea sforii”.

Apuca batul cu ambele maini aprox. ½m departare. Tinand bratele întinse, ridica batul deasupra capului. Indoaie

Legati o sfoara de clanta. Stai in fata usşii. Prinde capatul liber in mana de pe partea operatiei. Plaseaza cealalta mana in sold. Cu mana care tine sfoara intinsa si indepartata de corp, aproape paralela cu podeaua, roteste sfoara in cercuri cat mai mari cu putinta. Incepe usor, apoi creste ritmul.

“Trasul pe scripete”.

29

Trece o sfoara peste tija unei perdele de dus sau a unei usi. Stai cat se

Trece o sfoara peste tija unei perdele de dus sau a unei usi. Stai cat se poate de aproape sub sfoara. Apuca cate un capat in fiecare mana. Intinde bratele si indeparteaza-le de corp. Ridica bratul stang prin coborarea celui drept, apoi cel drept sus si cel stang jos intr-o miscare de leganare.

“Inchiderea lantisorului de la gat.”

Este un exercitiu usor de explicat si de facut. Imaginati-va ca trebuie sa va

inchideti lantisorul de la gat. Duceti mainile in directia capului, orientate spre ceafa. La inceput tineti coatele cat mai relaxate. Apoi, incetul cu incetul departati-le de cap cat mai mult cu putinta. Mentineti pozitia pana ajungeti cu numaratoarea la cifra 6. Repetati exercitiul de 7 ori.

Trece o sfoara peste tija unei perdele de dus sau a unei usi. Stai cat se

„Inchide si deschide pumnul”

Exercitiul consta in deschiderea pumnilor la inaltimi diferite. Scopul exercitiului este acela de pompa sange prin brate aducand astfel nutrienti vindecatori si eliminand toxinele. Repetati exercitiul de 7 ori.

Trece o sfoara peste tija unei perdele de dus sau a unei usi. Stai cat se

„Inchiderea sutienului”

30

Acesta este exercitiul cel mai dureros dintre cele prezentate. Nu evitati acest exercitiu deoarece este important pentru vindecarea bratului afectat de operatie. Durerea se va potoli cu cat va vindecati mai repede.

  • 1. Cu mana sanatoasa prindeti bratul afectat si, usor, duceti-l la spate.

  • 2. Incet, controland miscarea, incercati sa ridicati bratul afectat spre linia bretelei sutienului dumneavoastra.

  • 3. In cazul in care durerea persista opriti-va pentru 6 secunde.

  • 4. Pe masura ce progresati spijiniti-va de perete pentru a avea spatele drept.

  • 5. Pentru a reusi acest exercitiu e posibil sa aveti nevoie de cateva saptamani sau chiar luni. Continuati sa il faceti. Nu va descurajati! Repetati exercitiul de 3 ori.

Acesta este exercitiul cel mai dureros dintre cele prezentate. Nu evitati acest exercitiu deoarece este important

Este important sa continui sa iti folosesti ambele brate asa cum faceai inainte de operatia de mastectomie. De cele mai multe ori exista tentatia de a nu folosi bratul afectat de aceasta operatie. Pentru a te incuraja sa folosesti bratul care doare, e recomandat sa porti o manusa de bumbac pe mana cealalta pentru a-i scadea simtul tactil. Asadar, daca ai suferit operatia pe partea stanga, poarta aceasta manusa pe mana dreapta, daca operatia a fost pe partea dreapta, poarta manusa pe mana stanga.

  • - Atunci cand te stergi cu prosopul dupa o imbaiere foloseste ambele maini pentru a-ti imbunatati mobilitatea.

  • - Atunci cand iti usuci si iti aranjezi parul este mult mai confortabil sa iti sprijini bratul

afectat de operatie pe o carte mai groasa sau pe un alt suport stabil. Poti face acest lucru

pana cand mobilitatea si puterea in bratul respectiv au fost restabilite la un nivel acceptabil.

  • - Atunci cand iti inchizi sutienul, incepe prin a face acest lucru in fata, iar apoi

rasuceste-l. Stabileste-ti ca obiectiv sa ajungi sa poti sa il inchizi cu mainile la spate,

mai intai cu bretelele in jos, iar apoi cu bretelele pe umeri.

  • - Atunci cand imbraci o bluza, o camasa sau un pulovar imbraca mai intai bratul afectat. Atunci cand te dezbraci scoate bratul care doare ultimul. Atunci cand imbraci sau

31

dezbraci ceva gen helanca sau altceva care necesita sa fie tras peste cap, faci intai aceasta miscare de a iti introduce sau scoate intai capul si abia apoi introduceti sau scoateti bratele pe sau din maneci.

  • - Agatarea umeraselor in dulap poate fi un exercitiu care te ajuta la recuperarea

mobilitatii. Incepe prin a agata haine mai usoare folosindu-te de bratul afectat de

operatie si pe masura ce iti recapeti puterea musculara si mobilitatea agata haine mai groase gen sacouri, pardesiu, palton.

  • - Atunci cand gatesti mesteca in mancare cu bratul care te doare.

La inceput probabil vei prefera sa impingi sau sa tragi vasele de prin bucatarie, dar

incearca cat mai repede sa le ridici si sa ajungi la ele folosind ambele maini.

  • - Va trebui sa eviti sa ridici sau sa cari lucruri grele.

  • - Activitatile casnice obisnuite de genul maturat, facutul paturilor, spalatul podelei

folosind un mop, stersul oglinzilor, inchisul usilor cu cheia, impaturitul rufelor, spalatul ferestrelor, aspiratul covoarelor si intinsul la rafturi mai inalte pot fi considerate exercitii

pentru redobandirea mobilitatii.

  • - Atunci cand uzi florile foloseste ambele brate pentru a tine vasul cu apa din care torni. Pe masura ce musculatura isi revine incearca sa folosesti bratul afectat de operatie

pentru a uda florile, mai ales cele care se afla intr-un loc mai inalt.

  • - Gradinaritul este de asemenea, un bun exercitiu pentru redobandirea mobilitatii, mai

ales greblatul, prasitul, curatatul si plantatul florilor. Acest lucru este recomandat mai ales pentru cele care au o mica gradina cu flori. In acesta situatie este indicat sa porti manusi pentru a evita ranile la nivelul bratului afectat, deoarece acesta este predispus la infectii dupa operatie.

  • - Sporturile care impun exercitii mult mai “viguroase”, cum ar fi inotul, tenisul,

bowling-ul sau ping-pong-ul sunt de incercat atunci cand deja ti-ai recapatat o mare parte a mobilitatii. Alaturi de noi traiesc multe doamne si domnisoare care au infruntat cancerul la san, iar acum invata sa renasca.

11.2Tehnicile de relaxare

si odihna pacientei sunt, de asemenea,foarte

importante. Problema este daca reusim sa le implementam sau nu pe bolnava. Exista deci, la femei, o serie de "fixatii gospodaresti" pe care este foarte greu sa le suprimi si care creeaza un stres major, daca nu sunt facute la timp

11.3Echilibrul psihic

Este foarte importanta atmosfera din cadrul familiei pacientei, dupa o astfel de interventie chirurgicala. Barbatii obtuzi ajung sa divorteze dupa ce

32

sotiile lor pierd un sân, considerând ca nu mai sunt atragatoare. Unii chiar afirma ca nu mai simt nici o atractie sexuala pentru ele. Aici are nevoie de consiliere psihologica nu pacienta, ci sotul ei. De asemenea, nu trebuie sa uitam un aspect foarte important:

confruntarea dintre pacient si societate, aceasta însemnând atât reteaua oncologica în care ajunge pentru tratament, cât si reîncadrarea sociala dupa terapie, respectiv recapatarea locului de munca al pacientei.

12.TRATAMENTE NATURISTE

12.1 Dieta

Bolnavul de cancer trebuie lasat sa manânce ce vrea, ce are pofta, ce poate, fiindca un pacient care face, chimioterapie are greturi, varsa. Exista în lumea medicinii naturale interdictii majore, care sunt de fapt calamitati pentru bolnav. De exemplu, interzicerea consumului de cafea, desi studiile de biochimie arata ca cofeina este un anticancerigen redutabil. La fel, interzicerea consumului de vin, desi studiile atesta ca resveratrolul (prezent în vinul rosu si strugurii rosii) este un antiinflamator redutabil. Sau mitul ca nu trebuie consumata carne de nici un fel, pentru ca proteina animala hraneste celula canceroasa. De fapt, proteina animala are un rol benefic în organismul uman, în procesele biochimice. Majoritatea ideilor preconcepute legate de cancer sunt legende; nici una nu se bazeaza pe fiziologie si nici pe biochimia alimentara. Sunt "gaselnite" care prind foarte bine la publicul neinformat, pentru ca au o umbra de logica. La fel ca si teoria calirii prin frig - sa stai în frig sau sa faci baie la copca, pentru a te cali. Dar daca organismul nu are suficiente resurse de termoreglare, nu te vei cali niciodata. Germanii au ajuns la aceasta concluzie, dupa 50 de ani de studii.

12.2Administrare de minerale, oligoelemente, vitamine,

antioxidanti

Ca si în cazul oricarui tip de cancer, s-a constatat ca, în timpul administrarii citostaticelor, exista o depreciere a refacerii pancreasului, a celulelor din tubul digestiv, tulburarea digestiei, si atunci este utila administrarea de zinc, pentru sustinerea pancreasului sau a glandelor salivare. De asemenea, este utila administrarea de seleniu, magneziu, mangan, cupru, argint, aur (care scad în starile canceroase), pentru refacerea echipamentului enzimatic al organismului. Se poate administra si un anumit tip de calciu biologic, pentru prevenirea osteoporozei. Se recomanda antioxidanti (dar nu cei de tip vitaminic, pentru ca o parte din vitamine scad efectul citostaticelor). Vitaminele A, C si D se pot administra în pauzele dintre citostatice. Mai exista un antioxidant de tip nou, pentru care cercetarile initiale au

33

pornit de la Coanda si au fost finalizate în SUA. Se numeste Microhidrin si este un antioxidant pe baza de eliberare de ioni de hidrogen, ce se cupleaza foarte usor la radicalii liberi, iar moleculele rezultate sunt eliminate de organism pe cai fiziologice. Nu are efecte secundare si actioneaza foarte eficient.

12.3Alcalinizarea sângelui

La fel de importante sunt procedurile de alcalinizare a sângelui. Exista pulberi minerale cu potential alcalin intens, care se administreaza zilnic si prin care se obtine o alcalinizare a sângelui, corectând astfel tendinta la aciditate sanguina care este declansata fie de cancer, fie de chimioterapie sau radioterapie. Medicina americana utilizeaza foarte mult fermentii digestivi - nu exista pacient bolnav de cancer care sa nu primeasca fermenti digestivi, care ajuta procesele de digestie. Toate acestea se gasesc sub forma de produse naturale, ca suplimenti alimentari. Atentie, totusi, nu toate sunt eficace - depinde de doza, de firma producatoare, de contextul în care se recomanda. Din fericire, exista teste dupa care medicul poate aprecia daca este nevoie sau nu de administrarea

lor.

12.4Ozonoterapia intr-un tratament complex al cancerului de

san

Kontorschikova, Claudia N.1; Anna V. Alaysova & Igor G. Terentiev.

Chair of clinical and and Laboratory Diagnostics, Department of Oncology, Nizhni Novgorod State Medical Academy, 10/1 Minin sq., N. Novgorod, 603005, Russia.

In: Proceedings of the 15th Ozone World Congress, 11th - 15th September 2001, Medical Therapy Conference (IOA 2001, Ed.), Speedprint Macmedia Ltd, Ealing, London, UK, 2001.

52 de femei, cu varste cuprinse intre 40 si 60 de ani, cu cancer de san confirmat histologic, au fost urmarite in studiu. Impreuna cu terapia cu citostatice, 32 de paciente au suportat si o tura de terapie cu ozon, prin infuzii intravenoase sau insuflatii rectale, si cu apa ozonizata per os. 20 dintre femei au fost tratate cu polichimioterapie conventionala. Grupurile au fost compatibile din punctul de vedere al varstei, stadiului bolii, si al patologiei asociate. Implicarea terapiei cu ozon intr-un tratament complex al pacientelor cu cancer de san a ajutat la diminuarea incidentei si gradului de efecte toxice ale citostaticelor, a imbunatatit calitatea vietii si parametrii

34

imunologici, si a crescut semnificativ activitatea sistemului de aparare antioxidant.

.

35

BIBLIOGRAFIE

  • 1. MURESAN MIHAI_ANDREI –Chirurgie oncologica :

CANCERUL MAMAR 2001

  • 2. Robison EK, Hunt KK. NONINVAZIVE BREAST CANCER.

SURGICALONCOLOGI HANDBOOK

3. Schwartz G, Finkel G, Garcia J , et al LOBULAR NEOPLASIA OF THEBREAST

4.Rancea A.C-“ Cancerul de san operabil” – 1996

5.Rancea A.C. –“Explorari morfofunctionale in oncologie”-1996

6.Suzanne C. Smeltzer,Brenda Bare-“Medical surgical nursing “-2004

7.Titirca Lucretia- “Ghid de nursing”

8.Torok K, Peley G. et al-“The rol of sentinel lymph node biopsi for staging atients with ductal carcinoma in situ of breast” 2005

  • 9. Van Rijk MC. Tanis PJ et al-“ Clinical implications of sentinel nodes

outside the axial and internal chain in patient with breast cancer” 2004

http://www.descopera.ro/dnews/11083027-cancerul-avansat-la-san-

ataca-in-fiecare-an-peste-10000-de-femei-din-romania

in- cancerul-la-san-1/

http://www.filtre-apa-pura.ro/index.php?

pag=12&id=34&pag_title=Studii+Clinice+Despre+Ozo

36