Arborele cotit

Arborele cotit

Condiii funcionale
Arborele cotit este unul din elementele
mecanismului biel manivel care transform
micarea rectilinie de translaie n micare de
rotaie. Acesta are rolul manivelei n descrierea
teoretic a acestui mecanism, micarea de
rotaie n jurul axei fusurilor paliere fiind
transferat la fusurile manetoane cu o raz de
rotaie egal cu jumtate din curs. De aceea
distana dintre axa fusurilor paliere i axa
fiecrui maneton este constant.

Condiii funcionale
n timpul funcionrii, arborele cotit este supus
sarcinilor variabile datorit forelor de presiune a
gazelor i forelor de inerie. Aceste fore
provoac apariia unor eforturi compuse de
ncovoiere, torsiune,ntindere i comprimare.
Sunt dou poziii ale manivelei n care acestea
sunt mai periculoase: poziia corespunztoare
pistonului n p.m.s., cnd forele normale au
valori maxime, poziia manivelei rotit cu 30-40
grade atunci cnd componenta tangenial are
valoare maxim.

Condiii funcionale
Aceste fore se aplic pe diverse zone ale
arborelui cotit i din combinarea acestor fore
rezult diverse solicitri n diverse seciuni. O
verificare corect a arborelui cotit trebuie s in
cont de forma geometric a acestuia, ordinea de
aprindere a cilindrilor (care va genera forele i
momentele de la doi cilindri alturai), modul n
care sunt amplasate contragreutile pe brae.
Fusurile paliere, ca i fusurile manetoane, sunt
solictate la ncovoiere i torsiune. Braele cotului
sunt solicitate ncovoiere i torsiune.

Condiii funcionale
Sub aciunea acestor fore arborele cotit se
deformeaz. Deformaiile trebuie s fie minime
pentru a nu perturba funcionarea motorului. Se
apreciaz c nclinarea fusului palier n raport cu
axa geometric nu trebuie s depeasc +2mm pentru a nu compromite pelicula de ulei

Condiii funcionale
Deformaiile arborelui cotit dau natere ca n orice sistem
cu mase materiale unor oscilaii mecanice: de
ncovoiere, de torsiune i axiale.
Oscilaiile de ncovoiere se produc ca urmare a
deformaiilor radiale. Ca urmare a acestor deformri se
produc deplasri axiale ale fusurilor paliere n lagre,
arborele putnd oscila n plan axial.
Oscilaiile de torsiune se produc ca urmare a
deformaiilor unghiulare i conduc la eforturi de torsiune
suplimentare.
Pentru reducerea acestor oscilaii se pot prevedea
amortizoare de vibraii torsionale montate pe arbore.

Condiii funcionale
Ca urmare a solicitrilor complexe la care
este supus, construcia arborelui cotit
trebuie s satisfac urmtoarele cerine:
rezisten ridicat la oboseal, mare
rigiditate, rezisten ridicat la uzur a
suprafeelor fusurilor, s fie echilibrat
dinamic, s nu ajung la rezonan
datorit oscilaiilor, s fie executat la o
nalt precizie de fabricaie ca dimensiuni
i form.

Construcia arborelui cotit

Construcia arborelui cotit

Particulariti constructive. Forma general a
arborelui cotit depinde de o serie de factori, i
anume: tipul motorului, numrul i distribuia
cilindrilor, ordinea de aprindere, echilibrarea
motorului, materialul utilizat.
Constructiv, la un arbore cotit se disting
urmtoarele pri componente: captul anterior,
fusurile paliere, fusurile manetoane, braele,
contragreutile, captul posterior. Tot pe arbore
mai este montat volantul i amortizorul de
vibraii.

Construcia arborelui cotit

Construcia arborelui cotit

Arborele cotit poate fir realizat din o singur
pies (cazul general al motoarelor n 4 timpi)
sau poate fi fcut demontabil (cazul motoarelor
n doi timpi). Aceast din ultim construcie
permite montarea de lagre cu rostogolire
(rulmeni) n loul fusurilor manetoane,
construcie ce permite eliminarea sistemului de
ungere. De asemenea exist i variante de
arbore cotit demontabil la motoarele cu 4 timpi,
cu carter tunel (variant utilizat la motoarele
navale mari).

Construcia arborelui cotit

Construcia arborelui cotit

Captul anterior (captul din fa) este utilizat
pentru montarea distribuiei, fulia de ventilator
(pe care uneori se monteaz i amortizorul de
vibraii). La unele construcii de la captul
anterior se acioneaz pompa de ulei i
mecanismul de echilibrare a armonicii de ordinul
II. Tot n aceast zon se poate monta i
cuzinetul axial pentru preluarea mpingerilor
axiale. Tot aici se monteaz i inlele de etanare
pentru baia de ulei.

Construcia arborelui cotit

Construcia arborelui cotit

Fusurilor paliere Dac se dorete un arbore cotit rigid
este utilizat construcia cu fus palier ntre dou fusuri
manetoane. Acesta va conduce la o lungime mai mare
fa de situaia n care se pot prevedea un fus palier la
dou manetoane. Creterea rigiditii arborelui la acest
tip de arbore se face prin creterea dimensiunii braelor
i a fusurilor. De asemenea, ca o regul, nclinarea
braului intermediar nu trebuie s depeasc 15 grade
fa de vertical.
Pentru reducerea concentratorilor de eforturi la arborele
cotit trebuiesc prevzute raze de racordare mari. Pe
fusurile paliere trebuiesc montate i inele de etanare
care s preia forele axiale.

Construcia arborelui cotit

Construcia arborelui cotit

Construcia arborelui cotit

Fusurile manetoane La stabilirea dimensiunilor
acestora se are n vedere, n afara solicitrilor,
ca diametrul stabilit s permit obinerea bielei
cu asemenea dimensiuni care s permit
trecerea capului bielei prin cilindru pentru
montaj. O soluie eficient pentru reducerea
concentrrii tensiunilor n zonele de trecere de la
fusuri ctre brae o reprezint gurirea fusurilor,
prin care se asigur o distribuie favorabil a
fluxurilor de fore. Pentru a asigura o rigiditate
satisfctoare a arborelui cotit se realizeaz o
suprapunere a seciunilor fusurilor.

Construcia arborelui cotit

Braele arborelui cotit sunt realizate n diverse variante
funcie de tipul motorului i de necesitile proiectantului.
La majoritatea motoarelor braele se realizeaz eliptic,
cu seciune eliptic, pentru a avea o bun rezisten la
oboseal. De asemenea braele se pot executa i sub
form dreptunghiular, cu capetele rotunde.
Contragreutile sunt ataate pe brae, la unele variante
constructive fcnd corp comun cu arborele, iar n alte
situaii montate pe bra.
Pentru motoarele n doi timpi i pentru cele cu carter
tunel braele servesc i drept lagr palier, fiind de form
cilindric.

Construcia arborelui cotit

Construcia arborelui cotit

Contragreutile Sunt destinate reducerii
forelor de inerie de rotaie ale echipajului mobil.
Forma lor constructiv este aceea de sector
circular. Exist variante de arbore cu
contragreuti ataate la arbore i altele n care
acestea sunt corp comun cu arborele. Dac
acestea sunt ataate montarea lor trebuie
executat n aafel nct s nu se genereze
dect eforturi de ntindere n uruburi. De aceea
suprafaa de mbinare trebuie atent prelucrat i
cu un umr pentru a prelua celelalte eforturi.

Construcia arborelui cotit

Captul posterior Aceast zon este solicitat
de momentul total al motorului, fiind captul
dinspre utilizator. Partea terminal este
prevzut cu o flan pentru montarea
volantului, care se va monta cu o serie de
uruburi pentru a asigura o strngere la un
moment de frecare mai mare dect al
momentului motor. Etanarea captului din
spate este asigurat de inele de cauciuc sau
psl. La unele motoare se poate prevedea
mecanismul de antrenare al distribuiei n fa.

Construcia arborelui cotit

Construcia arborelui cotit

Volantul Pentru uniformizarea momentului de
rotaie al arborelui cotit se prevede un volant al
crui rol este acela de a mri momentul de
inerie al sistemului. Acesta se realizeaz sub
forma unui disc cu obad care va fi montat cu
uruburi pe volantul arborelui cotit. Momentul
motor este transmis de la arborele cotit la volant
prin frecare, de aceea strngerea uruburilor pe
volant trebuie realizat n condiii foarte precise.
De asemenea precizia de realizare a gurilor
trebuie s fie mare.

Condiii tehnice
Principala conditie a unui arbore cotit este aceea de
rigiditate. Datorita solicitarilor de torsiune si incovoiere
deformatia sa este in mai multe planuri, generind abateri
de la forma constructiva. Spre exemplu, jocul in un lagar
al arborelui cotit poate sa fie redus pina la 70 microni,
dar in aceste conditii deformatia acestuia depaseste
jocul. Tendinta de reducere a masei arborelui prin
micsorarea dimensiunilor poate conduce la micsorarea
rigiditatii acestuia si pericolul de modificare a geometriei.
Arborele este supus la doua tipuri de eforturi: statice si
dinamice. Cele statice sint definite de eforturile preluate
de la biela, piston si momente. Eforturile dinamice sunt
legate de vibratiile torsionale.

Condiii tehnice
La executia arborilor cotiti, data fiind importanta acestora
in mecanismul motor, se impune un grad ridicat de
precizie dimensionala de forma si precizie reciproca a
diferitelor parti componente si de rugozitate, precum si
realizarea unui foarte bun echilibraj.
Tolerantele la lungimea fusurilor paliere si ale
manetoanelor se admit in limitele 0.15-0.35 mm, iar
pentru fusul palier de ghidare 0.05-0.15 mm. Tolerantele
privind concentricitatea spatiala se refera la
concentricitatea fusurilor si rectilinitatea axei arborelui
cotit care trebuie sa fie maxim 0.035 mm, precum si la
neparalelismul fusurilor paliere si manetoane de
maximum 0.025 mm/100 mm.

Condiii tehnice
Pentru a asigura rezistenta la uzura a fusurilor
duritatea acestora trebuie sa fie 52-65 HRC,
functie de materialul antifrictiune utilizat.
Adincimea stratului calit este de 2.5.. 4,5 mm.
Calitatea suprafetei fusurilor paliere si
manetoane este estimata la 0.1..0.2 microni.
Pentru a evita aparitia unor dezechilibre interne
ale arborelui cotit acesta se va echilibra dinamic,
operatie prin care se corecteaza masa acestuia
pentru ca axa de rotatie sa coincida cu axa
principala de inertie. Se admite un echilibru
rezidual de (1040)*10^(-3) daNcm.

Condiii tehnice

Materiale si semfabricate
Caracteristicile materialelor La materialele de arbore
cotit se impun urmatoarele cerinte: mare rezistenta la
oboseala, posibilitatea obtinerii unei duritati ridicate a
supafetei fusurilor, buna prelucrabilitate, usurinta
obtinerii semifabricatului. Pentru a satisface aceste
conditii arborii cotiti se executa din otel sau din fonta.
Pentru otel, cel mai mult se folosesc otelurile de
imbunatatire, cu si fara elemente de aliere.
Fonta este utilizata mai ales la motoarele mai mici. Cea
mai utilizata este fonta cu grafit nodular, cu o rezistenta
la rupere de 650-750 MPa si o duritate de 212-270 HB.
De asemenea se folosesc fonte speciale aliate.

Materiale si semfabricate
Principalele modalitati de obtinere a
semifabricatelor pentru arbori sunt turnarea si
matritarea. Un exemplu de arbore turnat.

Materiale si semfabricate
Forjarea in matrite inchise este procedeul prin
care forma semifrabicatului se obtine prin
deformare plastica la o anumita temperatura.
Exista trei variante de forjare, in raport cu
temperatura de lucru, respectiv rece, calda si
fierbinte. In raport cu aceasta temperatura
energia de deformare necesara scade odata cu
cresterea temperaturii. La temperaturi reduse
energia necesara pentru obtinerea
semifabricatului este mai mare, dar si duritatea
rezultata creste. Aceasta se datoreaza
modificarii cristalelor de otel.

Materiale si semfabricate

Materiale si semfabricate
Metalele deformate la temperaturi joase sufera transformari atunci cind sunt incalzite. Duritatea nu se modifica la temperaturi joase, dar scade rapid la o temperatura mai mare ca T1. Modificarile in rezistenta sunt datorate schimbarilor microstructurale. Deformatiile importante la temperaturi scazute lasa metalul durificat cu microstructura modificata. Recristalizarea genereaza o noua
structura granulara, care elimina eforturile si genereaza
inmuirea metalului. Forma hexagonala a cristalelor indica o recristalizare a metalului. Temperatura T1 este cea
la care metalul recristalizeaza si este o caracteristica a
fiecarui metal.

Materiale si semfabricate

Materiale si semfabricate
Atunci cind materialul este recopt la o temperatura mai
mare decit T2, cristalele de recrista;izare cresc. Sub T1
recristalizarea nu apare si reanjarea dislocarilor apare
odata cu o scadere usoara a densitatii, conducind la o
reducere a duritatii. Aceasta se numeste revenire.
Forjarea la cald a otelului se face la o temperatura mai
mare de 700 C. In timpul acestei forjari se produce atit
recoacerea cit si revenirea materialului, care elimina
toate eforturile acunulate, dar reduc si duritatea
materialului, facind prelucrabilitatea mai buna.

Forjarea arborilor
Forjarea unui arbore se porneste de la un lingou
caruia i se ajusteaza lungimea. Prin inductie sau
in un cuptor cu gaz se incalzeste rapid lingoul la
1000 C (pentru a evita decarburarea sau
oxidarea).
Forjarea bruta va distribui materialul de-a lungul
axei. Aceasta se poate realiza cu o rola de
forjare. Dupa aceea se realizeaza o matritare
pentru obtinerea unei forme mai apropiate de
cea a rborelui, urmata de forjarea de finisare.

Forjarea arborilor

Forjarea arborilor

Forjarea arborilor
Dupa fiecare forjare se improasca apa cu
lubrifiant pentru racirea matritei, operatie care
reduce durata de viata a acesteia la circa 10000
operatii. Forjarea la cald poate duce la obtinerea
unei forme apropiate de semifabricat, dar nu se
poate obtine precizie dimensionala deoarece
oxidul se acumuleaza la suprafata si trebuie
prelucrat in continuare pentru finisare.
Arborii cotiti necesita materiale cu proprietati
deosebite, dar in general acestea au o
capacitate redusa de forjare si prelucrare si de
aceea sunt costisitoare.

Forjarea arborilor
Reducerea pretului pentru forjare se poate face
prin urmatoarele metode:
Forjarea la temperatura redusa
Folosirea de materiale mai moi pentru a reduce
fortele de forjare, rezultind masini mai mici si durata
de viata suplimentara a matritei.
Formele superficiale care necesita caneluri
superficiale in matrita nu genereaza tensiuni termice
mari, ceea ce conduce la cresterea duratei de viata.
Asigurarea unei deformari mici la fiecare trecere
pentru evitarea defectelor
Realizarea de piese in loturi mari.

Forjarea arborilor
Alegerea masinii de forjat este determinata de
necesarul de precizie dimensionala si de
marimea lotului de produse. Exista mai multe
tipuri de forje functie de modul de actionare: cu
comanda pneumatica, hidraulica, mecanica.
Pentru arborii cotiti se folosesc cele pneumatice
si mecanice. Acestea necesita un interval mai
scurt de pauza intre piese, dar necesita un
operator cu pricepere care sa faca asta.

Forjarea arborilor
Forjarea la rece este realizata la temperatura
ambianta. Exista mai multe forme de forjare,
toate bazindu-se pe un perforator care modifica
forma lingoului. Forjarea la rece nu genereaza
oxid datorita temperaturii scazute astfel incit
rezulta forme destul de precise. Metalul poate fi
prelucrat complet in o matrita inchisa si numarul
de bucati a crescut mult in ultimii ani. Aceasta
metoda reduce costurile de prelucrare ulterioara
dar durata de viata a matritei scade. Aceasta
metoda este utilizata mai ales la formele simple.

Forjarea arborilor
Forjarea intermediara, semi calda, este utilizata la
temperaturi cuprinse intre 300-600 C. Temperatura
laminatului reduce mult eforturile de deformare. Acest
proces este similar cu forjarea la rece deoarece nivelul
de oxizi este redus. Este aplicat la materiale deosebite
sau piese mari.
Forjarea in matrite inchise conduce la obtinerea unor
semifabricate de buna calitate, dar cu forte mari de
presare. De aceea se utilizeaza o forjare bruta la cald,
urmata de o forjare la rece. Cu toate ca forjarea la rece
este scumpa, reducerea prelucrarilor ulterioare o face
interesanta.

Forjarea arborilor
Semifabricatele arborilor cotiti se supun
controlului privind precizia dimensionala
de forma si de pozitie pentru diverse
suprafete, defectele interne si defectele de
suprafata. Controlul defectelor interne se
face cu metode nedistructive (ultrasunete
sau izotopi radioactivi. Controlul defectelor
de suprafata se face vizual, iar depistarea
fisurilor se face prin feroflux sau cu
ajutorul lichidelor fluorescente

Tratamente termice
Carburarea are drept scop mbogatirea n carbon a
straturilor superficiale ale piesei pna la concentratii de
0,7 - 1,0 %, n vederea obtinerii unei duritati ridicate prin
calire ulterioara. Deci carburarea este un tratament
termic complex, careconsta dintr-un tratament
termochimic de mbogatire a straturilor superficiale
natomi de carbon numit carburare, un tratament
termofizic de calire la martensita a acestui strat n
vederea obtinerii duritatii ridicate si o revenire la
temperaturi joase.Stratul carburat asigura suprafetei
piesei o duritate mai mica datorata continutului scazut de
carbon, asigurnd astfel o tenacitate statica si dinamica
ridicata. nconsecinta, otelurile potrivite pentru carburare
vor avea un continut scazut de carbon, cuprins ntre 0,1 0,25 % rareori pna la 0,3% n cazul otelurilor aliate.

Tratamente termice

Tratamente termice
Carburarea (cementarea) consta in o serie de
tratamente termice: carburarea, stingerea si
calirea. In prima faza concentratia de carbon
este crescuta pina in jurul punctului de eutectoid
(0.8 % C). Atmosfera in cuptor este plina de
atomi de carbon si acestia patrund spontan in
otel. Dupa aceea racirea si calirea transforma
carbonul absorbit in martensita.Cu aceasta
duritatea superficiala se mareste, pastrind o
structura rezistenta in interior

Tratamente termice

Tratamente termice
Carburarea in gaz Carburarea in mediu gazos
este realizata in o atmosfera de CO si metan.
Gazul va disocia catalitic la suprafata fierbinte a
piesei si va genera atomi de carbon.Acestia vor
patrunde in structura otelului pentru a forma un
strat imbogatit in carbon. Intreaga suprafata a
arborelui poate fi tratata prin aceasta metoda,
dar daca se doreste protejarea anumitor portiuni
se cor acoperi cu cupru pentru a fi protejate.
Otelul astfel tratat este rezistent la eforturi
relative reduse, oboseala si uzura.

Tratamente termice
Carburarea prin vid Procesul la presiune
scazuta de carburare prin vid este din ce in ce
mai utilizat. Acest tratament utilizeaza hidrocarburi gazoase ca acetilena si/sau propanul la
presiuni cuprinse intre 2 si 50 kPa. Piesa este
incalzita initial in vid la o temperatura in jur de
1000C Gazul de carburare este admis sub
forma unui jet si este disociat termic pentru a genera carbon elementar. Hidrogenul produs reduce oxizii de la suprafata, favorizind patrunderea
carbonului in otel.

Tratamente termice
Nitrurarea Procedeu de durificarea care foloseste NH3,
care se descompune la suprafata metalului pentru a genera catalitic azot, care difuzeaza in material. Acesta patrunde in structura otelului formind compusi duri (Fe4N)
cu atomii de fier. Structura dilatata incluzind acesti compusi, durifica suprafata piesei. Procesul se desfasoara la
temperaturi in jurul a 500 C. Pentru a obtine suprafete
dure sunt necesare 40-100 ore de nitrurare. Productivitatea pentru acest procedeu este scazuta, de aceea
acest procedeu se foloseste doar in cazuri speciale

Tratamente termice
Nitrocarburarea este un alt proces
de tratament termic de durificare
prin o combinare a azotului cu
carbonul. Otelurile tinute la
temperatura ridicata in o atmosfera
care contine carbon si azot le va
absorbi pe amindoua. Tratamentul
este folosit in productia de masa,
duritatea obtinuta putind fi reglata in
raport cu durata de tratament. Se
face, in general, in cuptoare tunel,
pe o parte intrind piesa bruta si in
cealalta piesa tratata.

Duritatea unie
piese supusa
tratamentului de
nitrocarburare

Tratamente termice
Durificarea prin inductie Metodele prezentate
pina acum sunt bazate pe modificarea
compozitiei chimice a suprafetei piesei, care
conduce la durificarea acesteia. La metodele ce
vor fi prezentate nu mai are loc o infuzie de
atomi din alt material, ci suprafata pieselor va fi
incalzita pina la austenita si apoi va fi racita cu
formare de martensita, care este mai dura. O
metoda este aceea de incalzire cu flacara a
suprafetei, urmata de racire, care nu va afecta
proprietatile miezului. Greu de controlat
duritatea.

Tratamente termice
Durificarea prin inductie este o metoda extrem
de versatila care poate produce durificarea unei
suprafete sau a unei parti din acea suprafata.
Un curent de inalta frecventa generata de o
bobina incalzeste si austenizeaza suprafata ,
dupa care este racita cu apa. Adincimea de
durificare depinde de frecventa curentului: la
frecvente ridicate adincimea de incalzire este
mai redusa. Dupa aceea se poate face o calire
la 150 C. Se durifica in acesr mod fusurile si
razele dintre fusuri si brate.

Durificarea prin inductie

Tratamente termice
Tratamentul termic este aplicat in functie de
materialul folosit si comporta doua etape. In
prima etapa, pentru semifabricatele din otel, se
aplica un tratament de normalizare (incalzire la
840 C, apoi racire in aer), in vederea executarii
operatiilor de aschiere. Pentru semifabricatele
din fonta se aplica un tratament de feritizare
(incalzire la 930 C, mentinere 5h, racire pina la
730, mentinere 1 h, racire pina la 600 C cu 20
C/h si apoi racire in aer).
In a doua etapa, inainte de realizarea operatiilor
de finisare, are loc durificarea suprafetelor.

Tehnologia de prelucrare mecanica

Aspecte particulare ale tehnologiei Datorita
cerintelor tehnice deosebite, prelucrarea
arborelui cotit este pretentioasa. Este necesar
sa se realizeze o precizie inalta a pozitiei
spatiale a manetoanelor si a diferitelor
suprafete, precizie dimensionala si o buna
calitate a suprafetelor de lucru. Rigiditatea
relativ mica impune asezarea arborelui cotit pe
mai multe sprijine si antrenarea centrala sau
bilaterala. In plus arborii cotiti trebuiesc bine
echilibrati.

Tehnologia de prelucrare mecanica

Etapele principale ale procesului
tehnologic:
Alegerea si prelucrarea bazelor de asezare.
Principalele baze de asezare si prindere sunt
gaurile de centrare. Pentru prelucrarea
acestora se utilizeaza masini de frezatcentruit, cu asezarea arborelui cu fusurile
extreme pe prisme. Uneori rigiditatea
necesara se suplimenteaza prin sprijinirea si
a altor fusuri. In acest caz, acestea se
strunjesc si evntual, se rectifica.

Alegerea bazelor de asezare

Tehnologia de prelucrare mecanica

Prelucrarea de semifinisare a fusurilor paliere si
manetoane Operatiile de prelucrare mecanica care
pregatesc suprafetele inaintea finisarii se pot efectua
prin strunjire sau frezare. Pentru strunjire se utilizeaza
strunguri semiautomate multicutite, care permit
prelucrarea simultana a suprafetelor cilindrice si
frontale ale fusurilor. Particularitati deosebite
reprezinta strunjirea simultana a manetoanelor. In
acest scop arborele cotit se aseaza intre virfuri si se
sprijina cu fusul palier central in o lineta. Strungul este
prevazut cu un numar de carucioare portcutit egale cu
numarul de manetoane. Carucioarele port cutit
urmaresc miscarea manetoanelor ca niste biele, fiind
comandate de arbori sablon care au miscarea
sicreonizata cu arborele de prelucrat.

Tehnologia de prelucrare mecanica

Prelucrarea de semifinisare a fusurilor paliere si
manetoane. O metoda moderna pentru prelucrarea
arborilor cotiti, in special cei de mari dimensiuni, este
frezarea. Prin frezare se obtin ridicarea productivitatii,
mare precizie dimensionala, uzura redusa a sculelor.
Frezarea se poate face cu freze cu dantura exterioara
sau cu freze cu dantura interioara. Rezultate
superioare sunt obtinute cu freza cu dantura
interioara.Modul de prelucrare este legat de miscarea
frezei pe linga arborele cotit care se roteste pe axa
fusurilor palier.

Frezarea fusurilor

Tehnologia de prelucrare mecanica

Operatii de gaurire La arborii cotiti gaurile din flansa,
locasul pentru rulmentul de presiune si alte gauri se
executa pe masini semiautomate bilaterale. Gaurirea
canalelor de ungere prezinta anumite particularitati
determinate de faptul ca fac parte din categoria
gaurilor adinci, care ridica probleme legate de
ghidarea sculei, racirea acesteia si eliminarea
spanului. Prelucrarea canalelor se face pe masini de
gaurit multiax, in doua etape: 1. adincirea si tesirea
gaurii la un diametru mai mare pentru a inlesni
ghidarea burghiului in pozitie inclinata 2. gaurirea
canalului de ungere.

Tehnologia de prelucrare mecanica

Operatii de finisare a fusurilor paliere si
manetoane Dupa tratamentul termic de durificare se
trece la finisarea acestor suprafete prin rectificare.
Rectificarea fusurilor paliere se poate face individual,
pe perechi sau simultan prin asezarea acestuia intre
virfuri si aducerea acestuia pe axa masinii de
rectificat. Fusurile manetoane se rectifica cu ajutorul
unui dispozitiv care aduce axa acestuia tangenta la
discul de rectificat. Pentru rigidizare se poate folosi o
lineta. Rectificarea se face in doua faze, degrosarea
si finisarea. Dupa aceasta se face operatia de
superfinisare sau lustruire.

Echilibrarea arborilor cotiti

Operatiile de echilibrare dinamica se introduc
pentru corectarea masei arborelui cotit astfel
incit centrul de inertie sa coincida cu axa de
rotatie. Echilibrarea se face pe masini speciale,
cu lagare mobile, care permit determinarea
pozitiei in care este suplusul de material din
arbore. Eliminarea surplusului de material se
face in marea majoritate prin gaurire, metoda
care se realizeaza usor. Daca arborele cotit are
contragreutati aplicate, echilibrarea acestuia
trebuie facuta cu contragreutatile montate.

Tehnologia de prelucrare mecanica

Nr.
1
2

Denumirea operatiei
Frezarea suprafetelor frontale si executarea
gaurilor de centrare
Strunjirea fusului palier din mijloc in vederea
utilizarii ca baza de asezare

Strunjirea fusurilor paliere

Rectificarea fusurilor paliere

Strunjirea fusurilor manetoane

6
7
8
9

Rectificarea fusurilor manetoane

Gaurirea simultana a canalelor de ungere
Executarea gaurilor din flansa
Frezarea canalelor de pana

Masina unealta
Masina speciala de
frezat si centruit
Strung adaptat
Strung semiautomat
multicutit
Masina de rectificat
Strung semiautomat
multicutit
Masina de rectificat
Agregat de gaurire
Masina de gaurit
Masina de frezat
Agregat de calire
prin inductie

10

Tratament termic de durificare

11
12
13

Control calitate
Roluire
Redresare

14

Rectificarea de semifinisare a fusurilor paliere Masina de rectificat

15
16
17

Rectificarea de semifinisare a fusurilor

manetoane
Echilibrarea dinamica
Rectificarea de finisare a fusurilor paliere si
manetoane

18

Superfinisarea fusurilor paliere si manetoane

19

Control final

Masina de roluit
Presa

Masina de rectificat

Masina de rectificat
Masina de
superfinisat

Controlul arborelui cotit

Se realizeaza pe parcursul prelucrarilor si
la sfirsit pe dispozitive speciale sau prin
masurare directa pentru obtinerea unei
piese corespunzatoare tehnic.