Obreja V.

Bogdan
AMG, I H

BOLI CONTAGIOASE TRANSMISE PE CALEA AERULUI

Bolile contagioase sunt bolile care se pot transmite n anumite condiii de la o
persoan bolnav la una sntoas. Ele mai sunt numite, de aceea, i boli
transmisibile. Se ntlnesc, de asemenea, i boli transmisibile de la un animal bolnav la
om.
Dup poarta de intrare n organism, bolile transmisibile se clasific astfel:
1. Boli transmisibile pe calea aerului.
2. Boli transmisibile pe cale digestiv.
3. Boli transmisibile cu poart de intrare pielea i mucoasele.
Boli transmise pe calea aerului
Toate aceste boli au ca poart de intrare nasul i gtul.Eliminarea microbilor se face
prin secreiile din nas, gt i sput. Contagiunea se realizeaz direct, de regul de la
bolnavi sau purttori sntoi, la omul sntos. Principalele boli care se transmit pe
calea aerului sunt: cele eruptive, la care apare pe piele o erupie caracteristic
(scarlatina,rujeola,rubeola,varicela); gripa, guturaiul, difteria, tusea convulsiv,
parotidita epidemic(oreionul).
Pentru a ne feri de bolile contagioase cu transmitere aerogen, trebuie s lum
urmtoarele msuri :
- evitarea contactului cu bolnavii;
- folosirea batistei de ctre oricine tuete i strnut;
- nu se vor folosi n comun obiecte ca: batist, prosoape, rufrie;
- ncperile de locuit, clasele vor fi bine aerisite i curate n fiecare anotimp;
- evitrea aglomeraiilor, mai ales n sli nchise, n special n perioada epidemiilor;
- respectarea strict a recomandrilor de vaccinare;
- respectarea strict a recomandrilor medicului n ceea ce privete izolarea la
domiciliu a bolnavilor cu boli transmisibile.

PNEUMONIILE

Dup agentul patologic: bacterie (de ex.Rickettsie, Chlamydie) virus

micoplasm, micei protozoare, paraziti (Viermi: anelizi, strongiloizi).

Pneumonie primar cnd nu apare pe fondul unei boli anterioare,

ageni patolgici primari sunt frecvent: bacterii aerobe i anaerobe
Pneumococci, Stafilococci, virusuri gripale, (influen i para influen)
adenovirusuri, herpesvirusuri, miceii, protozoare (toxoplasmoze).

Factori ce favorizeaz pneumonia primar:

1. Boli pulmonare ca: COPD, Mucoviscidoz, Ectazii bronhice, Emfizem
pulmonar.
2. Boli care slbesc sistemul imunologic ca: Chemoterapia, Cancerul,
Diabetul, Alcoolismul.
3. Boli alergice(Sindromul Loffler)
4. Vrsta

Pneumonie secundar apare pe fondul unei boli pulmonare

preexistente, care favorizeaz instalarea pneumoniei
Factori care favorizeaz pneumonia secundar:

1. Pneumonie de aspiraie (suc gastric, fragmente alimentare, ulei, ap,

sau alte corpuri strine)
2. Expunere la iradiaii
3. Embolii pulmonare
4. Deformri bronhiale prin boli tumorale
5. Insuficien cardiac, care favorizeaz edemul pulmonar prin staz
sanguin.

Pneumonii tipice i atipice:

Prin utilizarea antibioticelor, medicamentelor imunodepresive, s-a schimbat

n ultimii 70 de ani tabloul bolilor pulmonare, mai demult se putea delimita
clar pneumoniile tipice produse de pneumococci, azi virusurile sau bacteriile
intracelulare provoac de asemenea frecvent pneumonie.
PNEUMOPATIILE ACUTE

Sunt afectiuni inflamatorii pulmonare,provocate de diversi agenti

patogeni,caracterizate din punct de vedere anatomic printr-un exudat
alveolar si mai rar intrestitial,iar clinic,printr-un sindrom de condensare cu
debut acut
PNEUMONIA PNEUMOCOCICA sau PNEUMONIA FRANCA LOMBARA
Este o peumopatie acuta provocata de pneumococ,care afecteaza un
lob,debuteaza acut si are evolutie clinica.
SIMPTOME-boala apare la individ in plina sanatate.In zilele premergatoare
bolii exista deseori o infectie rinofaringina,cu astenie si cefalee si
sensibiblitate la frig.Debutul este brutal,putand fi bine precizat de
bolnav,datorita simptomului unic,intens,generalizat durand 1/2-2 ore,junghiul
toracic submamemlonar sau posterior,datorat interesarii pleurei pietale si
ascensiunii febrile bruste pana la 40 grade.
TRATAMENTUL este igienico-dietetic,etiologic si simtomatic.

BRONHOPNEUMONIA
Este o afectiune pulmonara acuta,frecventa la batrani ,indivizi tarati si copii
si cu mai multe focare deseminante in ambii plamani.
SIMPTOME-debutul bolii este de obicei brutal, dar de obicei insidios,fiind
caracterizat prin febra,frisoane repetate,dispnee cu caracter polipneic,tuse
uscata chinuitoare,astenie si adinamie pronuntata
TRATAMENTUL-este asemanator aceluia de la pneumonie.
PNEUMOPATII ATIPICE sau VIROTICE
Sunt infiltrate pulmonare inflamatoare,datorite unor virusuri
SIMPTOME-debutul este exceptional brutal,de obicei insidios,cu tuse
uscata,chinuitoare,insotita mai tarziu de expctoratie mucoasa,uneori striata
cu sange,febra,cefalee frecventa.
TRATAMENTUL-igieno-dietetic si simtomatic este similar celorlalte
pneumopatii.

TUBERCULOZA
Tuberculoza se trateaz cu mai multe medicamente pe o perioad de mult
timp, mai precis 18 luni de la negativare.
Microbii devin rezisteni la un medicament, la dou, la trei, sau la toate
medicamentele antituberculoase.

Medicamentele antituberculoase sunt de 2 tipuri:

1. de linia I adic cele care se iau asociate (mpreun) pentru a trata
tuberculoza cu microbi sensibili (adic sunt omori de medicamente); ele
sunt mai ieftine, eficiente, cu efecte secundare mai discrete.
2. de linia a IIa (K, Capreomicin, Amikacin, Cycloserin, Etionamid,
Ofloxacin, Ciprofloxacin) care se folosesc atunci cnd microbii sunt
rezisteni la unul sau mai multe medicamente de linia I; ele sunt scumpe i
au efecte secundare mai accentuate.
Deci!
tuberculoza se ia pe calea aerului indiferent dac microbul este sensibil
sau rezistent
toi suntem expui riscului de a face boala, dac respirm aer ncrcat cu
microbi
microbii se dezvolt n plmni unde apare boala cel mai frecvent
plmnul este organul care oxigeneaz organismul i dac e distrus de
tuberculoz nu-i mai ndeplinete rolul
acest tip de tuberculoz se trateaz mai greu dect forma obinuit
boala se vindec printr-un tratament susinut, cu medicaie
antituberculoas de linia a 2-a, timp ndelungat (o perioad variabil pn la
negativarea sputei, apoi nc 18 luni obligatoriu)
Nerespectarea tratamentului duce la apariia a noi REZISTENE la
MEDICAMENTE, care pot fi fatale. Tuberculoza multidrogrezistent (MDR) este
o ameninare la adresa tuturor. Oricare dintre noi se poate mbolnvi de
tuberculoz cu bacili rezisteni la tratament. Tuberculoza cu microbi rezisteni
la tratament se transmite n acelai mod ca i tuberculoza cu microbi
sensibili la tratament adic pe cale aerian (predominent prin aer). Sursa (de
la cine se ia!) este bolnavul de tuberculoz cu microbi rezisteni care:
tuete, vorbete, strnut, cnt.
MICROBII REZISTENI SE ELIMIN N AER i sunt inhalai de ctre cei din jur.
Orice persoan aflat n apropierea bolnavului poate face boala.
Microbii rezisteni ajung n plmni unde se dezvolt i apare boala.
Cei mai sensibili sunt ns copii care pot face tuberculoz pulmonar
(miliar) dar i alte forme grave de tuberculoz (tuberculoz osoas, renal,
meningit etc.).
CINE FACE tuberculoz cu microbi rezisteni?
Majoritatea bolnavilor care au avut tuberculoz cu microbi sensibili la tratament dar care:
au ntrerupt tratamentul din proprie iniiativ
nu au respectat medicaiile de tratament ( doz , orar)

 cei care au luat contact cu un bolnav de tuberculoz i nu i-au fcut controlul periodic la
medicul specialist.
TUBERCULOZA PULMONARA
Este o boala infeto-contagioasa provocata de bacilul Koch,afectand
organismul in intregime,interesind cu precadere plamanul si avand de obicei
o evolutie cronica,pe parcursul careia se deosebesc 2 etape: tuberculoza
primara si tuberculoza secundara.
TUBERCULOZA PRIMARA
Este prima etapa in evolutia bolii.
PRIMOINFECTIA TUBERCULOASA
Este ansamblul manifestarilor clinice,omorale si anatomice ale unui
organism,care sufera pentru prima data contactul cu bucilul tuberculos.

Tratament
Chimioterapia tuberculozei a devenit posibil prin descoperirea
streptomicinei la mijlocul anilor 1940. Studiile clinice aleatorii au indicat
faptul c administrarea streptomicinei la pacienii cu tuberculoz cronic a
redus mortalitatea i a condus la vindecare ntr-un numr de cazuri. Totui,
monoterapia cu streptomicin a fost frecvent asociat cu dezvoltarea
rezistenei la streptomicin, nsoit de eecul tratamentului. Odat cu
descoperirea acidului para-amino-salicilic (PAS) i a izoniazidei, a devenit o
axiom faptul c vindecarea tuberculozei necesit administrarea concomitent a cel puin doi ageni la care microorganismul s fie sensibil. Mai
mult, studiile clinice mai vechi au demonstrat c a fost necesar o perioad
mai lung de tratament - adic 12-24 luni - pentru a preveni recurena
tuberculozei.
Introducerea rifampicinei la nceputul anilor 1970 a iniiat era chimioterapiei
eficiente cu durat scurt, cu o durat a tratamentului mai mic de 12 luni.
Descoperirea faptului c pirazinamida, care a fost utilizat pentru prima dat
n anii 1950, amplifica potena regimurilor cu izoniazid/ rifampicin, a
condus la utilizarea unei cure de 6 luni cu acest regim de trei medicamente,
ca tratament standard.
Medicamente
Cinci medicamente majore sunt considerate agenii de prima linie n
tratamentul tuberculozei : -izoniazid, rifampicin, pirazinamida, etambutolul
si streptomicin.
Primele patru, ce sunt administrate de obicei oral, sunt bine absorbite, cu
concentraii serice maxime la 2- 4 ore i eliminare aproape complet n 24
ore. Aceti ageni sunt recomandai pe baza activitii lor bactericide

(capacitatea de a reduce rapid numrul microorganismelor viabile), a

activitii de sterilizare (capacitatea de a omora toi bacilii i astfel de a
steriliza organul afectat, msurat prin capacitatea de a preveni recaderile)
i a ratei sczute de inducere a chimiorezistenei.
Datorit unui nivel sczut al eficienei i a gradului mai ridicat de intoleran
i toxicitate, unele medicamente din linia a doua sunt utilizate doar pentru
tratamentul pacienilor cu tuberculoz rezistent la medicamentele din prima
linie, n acest grup sunt incluse medicamentele injectabile, cum sunt
kanamicina, amikacina i capreomicina i agenii cu administrare oral:
etionamida, cicloserina i PAS. Recent, antibioticele chinolonice au fost
adugate acestei liste; dei ofloxacina este n general recomandat,
sparfloxacina i levofloxacina au fost mai active n studiile experimentale.
Alte medicamente din linia a doua includ clofazimina, amitio-zona
(tiacetazona), utilizat larg cu izoniazid n rile mai puin bogate, dar care
nu este comercializat n America de Nord sau Europa i amoxicilina/acid
clavulanic. Derivaii de rifampicin cu aciune prelungit sunt de asemenea
n evaluare pentru tratamentul tuberculozei, incluznd rifabutinul, care este
utilizat pentru profilaxia bolii cu CMA la pacienii cu SIDA i este probabil
activ mpotriva unor bacili tuberculoi cu rezisten de nivel sczut la
rifampicin, i rifapentin, ce poate fi eficient atunci cnd este administrat
doar o dat pe sptmn.
Msuri de prevenire referitoare la cile de transmitere n scopul
reducerii contactului ntre copii si ntreruperii cilor de transmitere prin
respectarea conditiilor igienice.

Pentru reducerea contactului ntre copii se recomand:

o izolarea grupelor de copii si a ncperilor folosite de acestia
o izolarea, prin constructie, a grupurilor functionale (bloc
alimentar, grupul administrativ, grupul sanitar etc.)
o controlul circulatiei ntre grupe, a copiilor si adultilor
o organizarea si respectarea circuitelor pentru evitarea aglomerrii
si a ncrucisrii circuitelor salubre cu cele insalubre

o izolarea individual a copiilor prin folosirea individual a hainelor,

lenjeriei, veselei, obiectelor de toalet, a unor jucrii, a
echipamentului sportiv etc
o limitarea numrului de copii n clase, dormitoare, n sala de mese
etc.
Msurile pentru controlul si ntreruperea cilor de transmitere constau
n:
o controlul sistematic al curteniei (mturare si stergere umed,
splarea pardoselii cu ap si substante dezinfectante)

o asigurarea ventilatiei eficiente, prin aerisirea frecvent a

ncperilor
o asigurarea desfsurrii activittii copiilor (si chiar a odihnei) n
aer liber
o dezinfectia aerului n scopul decontaminrii
o evitarea polurii aerului cu gaze de ardere, pulberi si fum
o controlul bacteriologic si chimic al aprovizionrii cu ap potabil
o controlul salubrittii transportului, pregtirii, distribuirii si
pstrrii alimentelor
o respectarea conditiilor igienice de ndeprtare a reziduurilor
lichide si solide
o evitarea desfsurrii activittilor educative si de joac pe solul
contaminat:
o asigurarea curteniei jucriilor, a materialului didactic, a
aparatelor si materialelor pentru educatie fizic
o respectarea regulilor de igien individual (curtenie corporal, a
hainelor, a obiectelor de uz personal). Splarea minilor cu ap si
spun naintea fiecrei mese sau ori de cte ori este nevoie
o efectuarea dezinsectiei (pentru combaterea mustelor, tntarilor,
gndacilor etc.) si a deratizrii (pentru combaterea roztoarelor
mici - soareci, sobolani).
Msuri de prevenire referitoare la organismul receptiv al copilului, n
scopul cresterii rezistentei la agresiunea agentilor patogeni.

Msurile nespecifice, de crestere a capacittii de aprare a

organismului tnr, prin mobilizarea mijloacelor de aprare local si
general constau n:
o alimentatia rational, cu efect favorabil asupra functionalittii
sistemului nervos si asupra imunittii
o regim rational de activitate si odihn
o folosirea judicioas a factorilor naturali (aer, ap, soare) n scopul
clirii organismului
o aplicarea principiilor igienice prin miscare (jocuri), gimnastic,
sport.

Msuri specifice, de crestere a rezistentei specifice a organismului

tnr, prin mecanisme de imunizare umoral si tisular dobndite pe
cale natural (trecerea prin boal sau transplacentar) sau artificial
(vaccinuri, seruri sau imunoglobuline).
Principalul mijloc de obtinere a imunittii specifice const n vaccinarea
obligatorie a copiilor din colectivitti, pe baza evidentei precise a masei
receptive si evalurii eficientei imunizrilor.Scopul urmrit este crearea
unei mase de copii mai putin receptivi sau chiar nereceptivi la bolile
infectioase.
Eficienta imunizrilor este redus n cazul colectivittilor de copii cu
dezvoltare fizic deficitar sau a celor care triesc n conditii de mediu
nefavorabile.
n Romnia, controlul bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare este
organizat n cadrul Programului National de Imunizri, care asigur
preventia prin vaccinare sistematic si de mas a poliomielitei,
difteriei, tetanosului, tusei convulsive, rujeolei, hepatitei B si a
tuberculozei copilului.
Continutul acestui program corespunde Programului extins de
vaccinare al OMS ncepnd din anul 1995, cnd vaccinarea contra
hepatitei B s-a introdus n practica antiepidemic.
Programul National de Imunizri din Romnia are ca obiectiv de control
pn n anul 2000 eradicarea, eliminarea sau reducerea drastic a
frecventei si gravittii bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare
sistematic si de mas. Obiectivele de control corespund strategiei
"Sntate pentru toti pn n anul 2000" (OMS).