MINISTERUL EDUCAȚIEI CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

I.P. CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN ENERGETICĂ ȘI ELECTRONICĂ.

Referat
La disciplina: Mod de viață sănătos.

Tema: Tuberculoză

 
 
 
 
 

Elevul__Plăcintă Ion__
Grupa _EN-0220______
Verificat _________
 
CHIȘINĂU 2021
 Tuberculoză
Tuberculoza, sau TBC (abreviere pentru „bacilul de tubercul”) este
o boală infecțioasă frecventă și, de obicei, curabilă, provocată de
diferite tipuri de micobacterii, de obicei de Mycobacterium
tuberculosis.[3] Cel mai des, tuberculoza atacă plămânii, dar poate
afecta și alte părți ale corpului (pleură, rinichi, peritoneu, piele,
ochi, oase etc.). Tuberculoza se transmite prin aer, când
persoanele care suferă de forme active de TBC tușesc, strănută
sau elimină spută în aer (picăturile Pfluger). Cele mai contagioase
forme sunt cele cavitare si cele extensive. Una din zece infecții
latente progresează ulterior în boala activă. Lăsată netratată,
tuberculoza omoară peste 50% din persoanele afectate. X
Simptomele clasice ale tuberculozei active sunt tusea cronică,
cu striuri de sânge, spută, febră, oboseală cronică, transpirația
nocturnă și scăderea în greutate (TBC se numea în trecut „boala
consumării”, din cauza scăderii în greutate a persoanelor
infectate). Infectarea altor organe provoacă o varietate mare de
simptome. Diagnosticul tuberculozei active se face prin radiologie,
(cunoscută drept radiografie toracică) prin examinare microscopică
și cultură microbiologică a fluidelor corporale. Diagnosticarea
tuberculozei latente se face prin testul cutanat la tuberculină (TCT) și
analize de sânge. Tratamentul este anevoios și presupune
administrarea mai multor antibiotice pentru o perioadă
îndelungată de timp (minim 6 luni). De asemenea, contactele
sociale ale persoanei infectate se examinează și tratează, dacă
este necesar. Rezistența la antibiotice constituie o problemă în
creștere în cazul tuberculozei rezistente la medicamente
multiple (MDR-TB). Pentru a preveni TBC, oamenii trebuie
examinați anual (radiografie pulmonară) pentru depistarea bolii și
educați să aibă o viață echilibrată ca să nu le scadă imunitatea și
să fie vulnerabili la infecție, copii mici trebuie vaccinați cu bacilul
Calmette–Guérin pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu forme grave
care pot lăsa sechele majore (tuberculoza miliară, meningo-
encefalita TBC).X

Semne și simptome:
Aproximativ 5–10% din persoanele care nu au HIV, dar sunt
infectate cu tuberculoză dezvoltă forma activă a bolii în timpul
vieții.[10] În contrast, 30% din persoanele infectate cu HIV și
tuberculoză dezvoltă forma activă a bolii.[10] Tuberculoza poate
afecta orice parte a organismului, dar mai frecvent plămânii
(cunoscută drept tuberculoză pulmonară).[11] TBC
extrapulmonară este cea care se dezvoltă în afara plămânilor. TBC
extrapulmonară poate coexista cu TBC pulmonară.[11] Semnele și
simptomele generale includ febră, frisoane, transpirații în timpul
somnului, pierderea poftei de mâncare, scăderea în greutate și letargie.
[11] Mai poate fi observată și deformarea semnificativă a
degetelor.[10]X
Tuberculoza pulmonarăModificare
Dacă infecția cu tuberculoză devine activă, boala se dezvoltă în
plămâni în aproximativ 90% din cazuri.[8][12] Simptomele pot
include dureri în piept și tuse îndelungată, cu spută. Aproximativ
25% din persoane nu prezintă niciun simptom (sunt
„asimptomatice”).[8] Uneori persoanele bolnave au tuse cu sânge în
cantități mici. În cazuri rare, infecția poate eroda artera pulmonară,
determinând o hemoragie masivă, numită anevrism Rasmussen.
Tuberculoza poate deveni o boală cronică și poate cauza leziuni
extinse în lobii superiori ai plămânilor. Lobii superiori sunt afectați
mai des.[11] Motivul nu este foarte clar.[3] Probabil că lobii
superiori sunt afectați mai des datorită circulației mai bune a
aerului[3] sau scurgerii mai lente a limfei în partea de sus a
plămânilor.[11]X
Tuberculoza extrapulmonarăModificare
În 15–20% din cazurile active, infecția se extinde în afara
aparatului respirator, provocând alte tipuri de tuberculoză.
[13] TBC dezvoltată în afara organelor respiratorii se numește
„tuberculoză extrapulmonară”.[14] Tuberculoza extrapulmonară
este mai frecventă în cazul persoanelor imunodeprimate și al
copiilor mici. Tuberculoza extrapulmonară se dezvoltă la peste
50% din persoanele infectate cu HIV.[14] Cele mai frecvente locuri
de dezvoltare a infecției extrapulmonare sunt pleura (pleurezie
tuberculoasă), sistemul nervos central (meningită tuberculoasă)
și sistemul limfatic (scrofuloză ganglionară). Tuberculoza
extrapulmonară poate afecta, printre alte locuri de infectare
posibile, și sistemul uro-genital (tuberculoză urogenitală), oasele și
articulațiile (morbul lui Pott în cazul localizării la coloana
vertebrală). Când se dezvoltă în oase, boala mai numește și
„tuberculoză osoasă”,[15] o formă a osteomielitei.[3] Uneori,
ruperea abcesului tubercular prin piele duce la tuberculoza
ulcerată.[16] O formă a tuberculozei potențial mai gravă și mai
răspândită se numește „tuberculoză diseminată”, cunoscută
drept tuberculoză miliară.[11] Tuberculoza miliară constituie
aproximativ 10% din cazurile extrapulmonare. X

Cauza
Cauza principală a tuberculozei este Mycobacterium tuberculosis, un bacil aerob, imobil.[11] Multe
dintre caracteristicile clinice unice ale acestui agent patogen sunt cauzate de
conținutul lipidic ridicat.[18] Bacilul se divide la fiecare 16 –20 de ore. Această rată de diviziune
este lentă, în comparație cu alte bacterii care se divid în mai puțin de o oră. [19] Micobacteriile
au membrana externă alcătuită dintr-un strat lipidic dublu.[20] La colorația Gram, MTB fie se
colorează foarte slab (Gram pozitiv), fie nu reține culoarea, deoarece celula sa are un
conținut lipidic și de acid micolic ridicat.[21] MTB rezistă dezinfectanților slabi și poate supraviețui
în stare de endospor timp de mai multe săptămâni. În natură, bacteria se poate dezvolta doar în
celulele unui organism gazdă, însă M. tuberculosis poate fi cultivat în laborator.[22]X

Aplicând coloranți histologici asupra mostrelor expectorate de flegmă, oamenii de știință pot

identifica MTB cu un microscop obișnuit (flegma se mai numește „spută”). MTB reține anumiți
coloranți, chiar și după tratarea cu soluții acide, de aceea se clasifică drept bacil
acidorezistent (BAR).[3][21] Două tehnici cunoscute de colorare a bacteriilor acidorezistente
sunt: colorația Ziehl-Neelsen, care colorează BAR în roșu aprins, evidențiat pe fundal
albastru[23] și colorarea cu auramină-rodamină folosită în microscopia cu fluorescență.[24]X

Factori de risc
Mai mulți factori îi fac pe oameni susceptibili la infecția tuberculoasă. Cel mai important factor
de risc la nivel global este HIV; 13% dintre toate cazurile de tuberculoză prezintă infecție cu
virusul HIV.[7] Această problemă este frecventă în Africa Subsahariană, unde ratele de
îmbolnăvire cu HIV sunt ridicate.[33][34] Tuberculoza este strâns legată de suprapopulare și
de nutriția deficitară. Această legătură face ca tuberculoza să fie una dintre principalele boli
ale sărăciei.[8] Următoarele categorii de populație prezintă un risc mare de infectare cu
tuberculoză: persoanele care își injectează substanțe interzise, locuitorii și angajații din locurile
unde se strâng persoane vulnerabile (de exemplu, închisori și adăposturi pentru persoane fără
locuință), persoanele sărace și care nu beneficiază de îngrijire medicală adecvată, minoritățile
etnice cu risc mare, copiii în contact strâns cu persoane cu risc mare și furnizorii de îngrijire
medicală care tratează aceste persoane.[35] Boala pulmonară cronică este un alt factor de risc
important. Silicoza crește riscul de aproximativ 30 de ori.[36] Persoanele care
fumează țigarete prezintă un risc de două ori mai mare decât nefumătorii. [37] Alte stări
patologice pot crește, de asemenea, riscul de dezvoltare a tuberculozei,
inclusiv alcoolismul[8] și diabetul zaharat (triplează riscul).[38] Unele medicamente,
precum corticosteroizii și infliximab (un anticorp monoclonal anti-αTNF) sunt factori
importanți de creștere a riscului, mai ales în țările dezvoltate.[8] De asemenea, există
o predispoziție genetică,[39] dar oamenii de știință nu au stabilit ponderea acesteia.