Amenajarea

bazelor sportive
Strava Cristian Cosmin
Vanea Cristian

Prin "baza sportiva" se intelege orice constructie sau amenajare speciala,

permanenta sau temporara, impreuna cu anexele social-sanitar necesare si

prevazute cu utilajul corespunzator practicarii exercitiilor fizice si sportului.

1 CLASIFICAREA BAZELOR SPORTIVE

Dupa natura constructiei lor care le limiteaza posibilitatile de functionare in
raport cu diferite anotimpuri ele se raporteaza in doua grupe mari:
1.1 Baze sportive deschise - unde activitatea este limitata de orice anotimp.
Aici sunt incluse stadioanele, terenurile de sport pe care le practica anumite
jocuri sportive(handbal, baschet, volei), patinoarele naturale sau artificiale
descoperite, partiile de schi, bazinele de inot descoperite etc
1.2 Baze sportive inchise unde activitatea sportiva se poate desfasura tot
timpul anului, indiferent de anotimp. Din aceasta categorie fac parte: salile
pentru baschet, volei, handbal, box, tenis de camp si de masa, badminton, arte
martial, lupte, judo, bazinele de inot acoperite, patinoarele artificiale acoperite.

2. DIMENSIUNILE DIFERITELOR BAZE SPORTIVE

Fiecare tip de instalatie sportiva este definit pe
baza normelor tehnice ale federatiilor de specialitate
in functie de activitatile carora le sunt destinate.
3. CERINTE IGIENICE PENTRU AMENAJAREA SI
ORIENTAREA BAZELOR SPORTIVE DESCHISE
In amenajarea unei baze sportive trebuie sa se tina
seama de mai multi factori si anume:
3.1. Alegerea terenului
3.2 Amenajarea bazelor sportive
3.3. Orientarea bazelor sportive

3.1 Alegerea terenului

La alegerea terenului pentru o baza sportiva trebuie
sa se tina cont in primul rand de natura si configuratia
solului.
Solul pe care se contruieste o baza sportiva trebuie sa
aiba granulatii mari si uniforme, in vederea asigurarii
unei bune permeabilitati pentru aer si oxigen in sol,
necesar desfasurarii proceselor de oxidare, care duc la
mineralizarea si autopurificarea solului. Inainte de a se
construi o baza sportiva este necesar sa se faca o
analiza chimico-bacteriologica a solului, pentru a se
vedea gradul de poluare si capacitatea sa de
autopurificare. Daca in urma acestor analize a solului,
acesta nu corespunde, avand un grad mare de poluare,
suprafata lui se va ara adanc, timp de 3-4 ani
consecutiv, pentru a ajuta autopurificarea.

Terenul pe care se construieste o baza sportiva trebuie sa aiba o

panta suficienta pentru a-I asigura un drenaj de calitate in

vederea evitarii baltirii apei meteorice, iar primul strat de apa sa
fie la cel putin 2m adancime. O data ales terenul viitoarei baze
sportive se vor urmari si alte aspect legate de secificul terenului
de sport astfel :
- stadioanele trebuie sa aiba suprafata de joc neteda, gazonata,
cu cat mai putine denivelari sau corpuri straine pe ea, cu un
spatiu de securitate care sa imprejmuiasca suprafata de joc, de
cel putin 1 metru de la tusa
- pistele de atletism din ce in ce mai rar pe zgura, modern fiind
pistele acoperite cu material sintetice care asigura o elasticitate
mai buna si o intretinere mult mai usoara, trebuie sa fie prevazute
cu hotare de delimitare care sa nu depaseasca nivelul pistei
- gropile pentru sarituri pline cu nisip fin, fara corpuri straine in
ele, sau material elastic sintetic care sa atenueze cat mai bine
miscarea.

3.2. AMENAJAREA BAZELOR SPORTIVE

Amenajarea bazelor sportive deschise se face tinand cont de mai multi
factori. Astfel se recomanda ca o baza sportiva sa se amplaseze in cadrul
unei zone de locuit tinandu-se seama de modul de folosire a acestora. Nu se
recomanda construirea bazelor sportive in apropierea strazilor sau soselelor
cu trafic intens care constituie o sursa permanenta de zgomot si praf.
Bazele sportive trebuie amplasate in zone cu aer cat mai curat, departe de
sursele de poluare a aerului. Locul ales pentru construirea bazelor sportive
pe teritoriul unui centru poluat, trebuie sa tina seama in mod obligatoriu de
posibilitatile de poluare a aerului atmosferic. Pentru aceasta, se va
determina directia vantului dominant din regiunea respectiva si se vor crea
perdele de arbori in directia respectiva pentru adapostirea terenurilor de
vant si emanatii nocive(gaz,fum,praf).
Pentru asigurarea unor conditii igienice cat mai bune, este indicat ca o baza
sportiva sa fie amplasata in apropierea unei ape curgatoare, apa care poate
fi folosita ca sursa pentru stropirea terenului, pentru igienizarea bazei
sportive sau in caz de incendiu. Apa pentru baut, pentru igiena corporala a
sportivilor si pentru bazinele de inot se va folosi din reteaua centrala de apa
potabila care alimenteaza localitatea respectiva. Evacuarea apelor reziduale
rezultate in urma activitatii depuse in cadrul bazelor sportive pot fi evacuate
fie in reteaua de canalizare, fie din apele curgatoare permanente, cu debit
mare, constant, dupa o prelucrare prealabila.

3.3. ORIENTAREA BAZELOR SPORTIVE

Orientarea bazelor sportive deschise trebuie facuta corect fata
de punctele cardinale in asa fel incat razele solare si lumina
prea puternica sa nu cada in fata celor care practica diverse
sporturi, pentru a nu stanjeni pe nici unul din adversari in
cazul jocurilor de echipa, la care cele doua echipe stau fata in
fata. In tara noastra bazele sportive deschise(stadioane,
terenuri, bazine de inot descoperite) trebuie orientate cu axa
lunga pe directia N-S. in regiunile cu vant puternic, axa lunga
trebuie sa fie perpendiculara pe directia vantului dominant.
Pentru sporturile de iarna, terenurile si pistele de patinaj,
partiile si trambulinele de ski, cea mai buna orientare este cea
de pe versantele nordice ale muntilor ptr a rezista actiunii de
topire a zapezii, exercitata de soare.

4. CERINTE IGIENICE PENTRU AMENAJAREA SI

ORIENTAREA BAZELOR SPORTIVE INCHSE

4.1 Solul
4.2 Podeaua
4.3 Peretii si tavanul
4.4 Microclimatul
4.5 Iluminatul
4.1 Solul pe care urmeaza sa fie amplasata o baza sportiva
inchisa trebuie sa fie sanatos, neinundabil, solid, iar panza de
apa freatica sa se afle la o adancime de 2-3m pentru a se
preveni aparitia igrasiei.

4.2 Podeaua trebuie sa fie calduroasa, compacta, elastica si neteda,

sa nu fie alunecoasa. Podeaua trebuie sa fie compacta, lipsita de

crapaturi, pentru a preveni acumularea prafului. In ceea ce priveste
elasticitatea, se deosebesc podele moi, cum ar fi cele de argila si de
asfalt, podele elastice, cele din lemn si podele rigide, cele din beton si
mozaic. De aici deducem ca materialul care satisface toate cerintele
igienice este lemnul si de aceea podeaua salilor de sport trebuie
confectionata din scanduri de lemn, imbinate.
4.3 Peretii si tavanul trebuie construite in asa fel incat sa favorizeze

ventilatia naturala. Pentru indeplinirea acestei cerinte materialul cu o

buna porozitate, din care se pot construi peretii unei Sali de sport este
caramida. Unghiurile de trecere dintre pereti, podele si tavan trebuie
sa fie rotunjite, ca sa nu permita acumularea prafului si in acelasi timp
o curatare buna si usoara. Pentru ca peretii sa fie usor curatati se
recomanda ca partea inferioara de la podea pana la inaltimea de 1,52m sa fie vopsita in ulei sau sa se captuseasca cu lambriuri din
material plastic. Partea superioara a lor precum si tavanul vor fi de
culoare alba pentru a favoriza o buna luminozitate a salii.

4.4 Microclimatul este definit de factorii fizici care se manifesta

intr-un spatiu relativ restrans. Microclimatul din salile de sport

trebuie sa asigure conditii optime de desfasurare a activitatilor
sportive. Temperatura medie in aceste sali trebuie sa fie de cca. 16
grade C. in salile unde activitatea alterneaza cu pauze scurte
temperatura este mai ridicate cu 1-2 grade (sala de gimnastica,
atletica grea), pe cand in salile unde activitea este de deplasari
continue si rapide(Sali de box, jocuri sportive) temp este mai
scauzta cu 1-2 grade. Umiditatea in salile de sport trebuie sa fie
mentinuta intre 35-65%. Incalzirea se poate face prin sistem local
sau central. Oricare ar fi sistemul folosit, incalzirea trebuie sa fie
suficienta si uniform repartizata. Variatiile de temperatura nu
trebuie sa fie prea mari in timpul aceleeasi zile. Se admit variatii de
4-5 grade C in 24 de ore, iar diferenta dintre temperatura aerului
din sala si aceea a peretilor sa nu fie mai mare de 2-3 grade C.

4.5 Iluminatul reprezinta un alt element in asigurarea conditiilor

optime de igiena a salilor de sport. Orice sala de sport trebuie sa
asigure un iluminat corespunzator desfasurarii activitatii. Insuficienta
iluminatului creaza o serie de consecinte ca: oboseala, scaderea
capacitatii de munca, aparitia unor tulburari de vedere, dar si un
iluminat excesiv poate produce o serie de fenomene negative ca:
fotofobia, lacrimarea, dureri de ochi, etc.

5 ANEXE SOCIALE-SANITARE
Orice baza sportiva inchisa sau deschisa trebuie sa aiba anexe
social-sanitare, dispuse in jurul salii principale in asa fel, incat sa
corespunda nevoilor reale ale sportivilor. Pentru bazele sportive la
care au acces si spectatotii, se vor construi anexe social-sanitare
aparte.

5.1 ANEXE SOCIAL-SANITARE PENTRU SPORTIVI

Pentru salile situate separate, numarul de incaperi este urmatorul:
incaperea principal pentru lectii, vestibulul, garderoba ptr haine,
vestiarele, camerele de dusuri, W.C.-urile, depozitele pentru materiale
sportive, cabinetul medical, incaperile pentru refacere dupa
efort(camera de masaj, sauna, etc), incaperile pentru profesori sau
antrenori, incaperile pentru arbitri oficili, biroul administratiei etc.

Vestiarele se amenajeaza la intrarea in cladirea bazei sportive sub

tribune, diferentiate pe sexe. Suprafata necesara pentru un sportive
este de 1,5 mp. La calcularea suprafetei vestiarelor se va tine cont de
numarul sportivilor care ar putea ocupa deodata toata baza sportive.
Vestiarele pot fi amenajate cu cabine individuale, cu cabine comune, cu
dulapuri individuale ptr pastrarea hainelor sau echipamentului sportiv,
sau cu cuiere comune. Dulapurile individuale trebuie spalate cam de
doua ori pe saptamana si dezinfectate cu solutie de cloramina, in
concentratie de 0.5%. Vestiarele comune trebuie sa fie dotate cu un nr
suficient de banci( un metru liniar de banca pentru trei sportivi). In
vestiare trebuie sa asigure o buna ventilatie si o temperature optima de
20-22 grade C.

Camerele de dusuri se amplaseaza de regula langa

vestiare. De obicei se amplaseaza sub forma de baterie sau

separate in cabine. Ca numar se socoteste un dus la 8-10
sportivi. La bazinele de inot se calculeaza un dus la 4
sportivi. Podeaua este din ciment sau mozaic. Este
obligatoriu, ca in camerele de dusuri sa fie gratare din
material plastic sau din cauciuc, indifferent de materialul
folosit la confectionarea podelei.
W.C.-urile se amplaseaza langa vestiare. Se va construi o

cabina si un pisoar pentru 30-35 de barbati, respective un

compartiment pentru 25-30 de femei. Peretii vor fi
impermeabili. W.C.-urile trebuiesc prevazute cu niste
anticamere dotate cu chiuvete, ptr spalarea mainilor, cu
rezervoare special pentru sapun lichid, cu prosop de hartie
sau cu uscatoare de maini. Toate instalatiile vor avea apa
curenta si vor fi racordate la canalizarea central a localitatii.

Cabinetul medical trebuie sa aiba cel putin

doua camera, una pentru asteptare si una

pentru consultatii. Trebuie sa aibe un medic
sportiv, un cadru medical sanitar si sa fie
dotat
cu
aparatura,
instrumentarul
si
medicamentele necesare. Ptr bazele sportive
mari este necesar si un grup de refacere
format din sala de masaj, sauna, un bazin cu
dimendiuni mici, cu apa calda, o sala de
oxigenare si aeroionizare negative si o sala de
relaxare(muzica,lectura,rehidratare, etc)

6.2 ANEXE SOCIAL-SANITARE PENTRU SPECTATORI

Grupurile sanitare se diferentiaza pe sexe, cu intrari separate. Se

prefera sistemul turcesc, care este mai igienic decat cel cu scaun,
iar ptr barbati pisoarele sub forma de jgheab. Pentru a evita
aglomeratia, se prefera sistemul gruparii a zece cabine de W.C.-uri.
La o tribuna cu o capacitate intre 5000 si 10.000 de locuri, este
necesara cel putin o baterie pentru pentru 5000 de spectator.
Pentru tribunele cu o capacitate de 20.000 de locuri este necesara o
baterie pentru 10000 de spectatori.
Bufete pentru alimentarea spectatorilor in timpul competitiilor se
folosesc bufete temporare. Trebuie 2 bufete, pentru tribunele cu o
capacitate de 2000-5000 spectatori, 4 bufete pentru tribune cu
5000-10.000 de spectatori, 10 bufete pentru tribunele cu peste
10.000 de spectator.

Garderobe pentru dezbracat si locuri de

fumat in cadrul bazelor sportive acoperite

trebuie organizate garderobe pentru
dezbracat si locuri de fumat pentru spectator,
care sa nu aibe legatura cu sala de sport.
Cabinetul medical sau punctual de prim

ajutor se organizeaza in timpul competitiilor.

Se prevede cu o incapere cu canapele( una la
20.000 de persoane), instrumentarul si
medicamentele necesare.