Plan de interventie pentru integrarea n scoala de mas, a copiilor cu

CES
Domeniul vast al dificulttilor de nvtare a fost abordat din cel putin trei
directii diferite:
1.Dificultti/probleme pe care le ntmpin unii copii n procesul nvtrii
scolare.
2.Dificultti/deficiente specifice(categorie aparte de probleme studiate de
psiho-pedagogia special).
3.Dificultti generale/noncategoriale ale procesului de nvtare(care pot aprea
la orice copil, indiferent de modul de cunoastere si de stilul lui de nvtare, ntr-o
perspectiv care pune mpreun toti copiii, nu numai pe cei care sunt considerati cu
deficiente).
Analiza dificulttilor de nvtare poate fi realizat si din perspectiva
disciplinelor de studiu socio-umane care vizeaz nvtarea:
-din perspectiva psihologic, nvtarea este o activitate fundamental pentru
adaptarea
la
mediu
si
dezvoltarea
psihocomportamental(P.P.Neveanu,1978,pag.393,apud Ecaterina Vrsmas, Suport de
curs-pag.4)- dificulttile de nvtare sunt considerate ca factori de stagnare sau bariere
n calea dezvoltrii;
-analiza pedagogic evidentiaz legtura dintre dificulttile de nvtare si
procesul educational(orice dificultate poate fi privit ca o problem a copilului, a
profesorului care nu a gsit metoda potrivit de predare-nvtare, sau a mediului care
mpiedic producerea achizitiilor);
-perspectiva psiho-pedagogic priveste dificulttile de nvtare prin cauzele
care le genereaz si pune accentul pe posibilittile de interventie si de prevenire(sunt
analizate procesele implicate n nvtare si se stabilesc etapele necesare asigurrii
producerii achizitiilor prin asimilare si acomodare);
-abordarea comprehensiv, interdisciplinar(analiza de tip integrativ si
interdisciplinar a dificulttilor de nvtare):indiferent de gradul sau forma unei
deficiente sau dizabilitti, orice copil poate nvta.
Dimensiunile consilierii n cazul dificultatilor de nvatare se refera la:
a. Informarea si abilitarea copiilor/elevilor si parintilor cu cunostintele
necesare si instrumentele cunoasterii si autocunoasterii.
b. Consiliere psihologica cnd exista probleme socio-emotionale.
c. Organizarea si punerea n aplicare a planurilor personalizate de corectare,
remediere, ameliorare a abilitatilor si deprinderilor generale si particulare de
nva 13113t197n 55;are - interventie personalizata n dificultatile de nvatare.

d. Orientare spre anumite tipuri de scoli si spre servicii suplimentare (medic,

psiholog, asistent social, etc.) atunci cnd este nevoie.
Consilierea se realizeaza direct cu copiii sau indirect, asupra cadrelor
didactice care lucreaza cu copiii la clasa si asupra parintilor care pot sprijini
nvatarea copilului.
Persoanele/profesionistii care se ocup de activittile de recuperare, compensare
sau corectare n interventia n dificulttile de nvtare sunt diferite, n functie de
organizarea unor structuri specifice sau de sprijin si legat de domeniile si sarcinile
directe care le revin acestora.Astfel:
consilierul psihopedagog(care se ocup de problemele de nvtare generale
si specifice la nivelul individual si n grup)are n vedere , privind problematica
interventiei, urmtoarele: constructia si functionalitatea instrumentelor generale de
nvtare(abilitti, deprinderi si capacitti generale si particulare), concentrarea
atentiei, interrelatii si probleme socio-afective, ritm de nvtare(lent sau nepotrivit),
folosirea si exersarea structurilor logico-matematice (rationamente, algoritmi,
operationalitatea gndirii), luarea deciziilor, gestionarea conflictelor si procesul
complex al comunicrii etc.; activittile consilierului se adreseaz elevilor,
profesorilor si printilor, precum si legturilor necesare dintre acesti actori ai
educatiei, pentru obtinerea eficientei procesului si eficacittii procesului didactic-att
la nivel individual, ct si la nivelul institutiei scolare;
logopedul se ocup de depistarea, examinarea complex si interventia
personalizat n cazul dificulttilor si tulburrilor de limbaj;
profesorul de sprijin, profesorul itinerant sau alte cadre didactice care
intervin n rezolvarea problemelor de nvtare n structuri diferite de integrare a
copiilor cu cerinte speciale sau n sprijinirea scolii obisnuite pentru realizarea
sarcinilor scolii incluzive(pentru toti copiii);cnd este vorba de a se inteveni direct n
activitatea didactic, se pune problema tipului de intervenant care poate sprijini
procesul didactic si protagonistii acestuia-n literatura de specialitate, lucrurile nu sunt
pe deplin clarificate(cum nu este clarificat nici problema dificulttilor de nvtare)se vorbeste de roluri noi pe care le pot juca cadrele didactice, pentru a deveni:
profesor resurs, tutore, profesor consultant, profesor itinerant sau profesor de
sprijin(ntre toate aceste tipuri noi de profesori, exist o legtur determinat de
nevoia unei interventii-n clas si n afara acesteia-pentru a sprijini rezolvarea
problemelor de nvtare; aparitia acestor tipuri de profesori este determinat de nevoia
flexibilizrii scolilor obisnuite pentru a primi si integra copiii cu cerinte educative
speciale); ca teren de actiune a profesorului de sprijin , n general este preferat
varianta lucrului suplimentar cu elevii, n afara orelor de clas-comunicarea dintre
profesori si consultant/profesor de sprijin se face n afara clasei, pentru proiectarea
activittilor si pentru completarea lor, dar si prin lucrul n parteneriat, la anumite
activitti; n toate lucrrile se specific faptul c munca profesorului consultant este
dedicat si necesit capacitti si competente speciale:experienta la catedr si n
rezolvarea problemelor speciale de nvtare, reputatie de profesor cu experient n
rezolvarea problemelor de nvtare, cunoasterea cu precizie a curriculum-ului scolarpentru a purta discutii referitoare la acesta, abilitatea n a depista cauzele oricrei
dificultti de nvtare, calitti n stabilirea cu usurint si eficient a relatiilor cu copiii,

cu cadrele didactice si cu printii;legturile profesorului consultant se realizeaz cu

elevul, cu profesorii, printii si cu factorii de conducere ai scolii respective;
educatoarele/nvttorii/profesorii se implic n abordarea dificulttilor de
nvtare prin activitti, ca: individualizarea nvtrii(n functie de particulatittile de
vrst si individuale), folosirea strategiilor de predare-nvtare flexibile si deschise,
amenajarea corespunztoare a mediului educational(ambientului), valorizarea
relatiilor sociale de la nivelul clasei si al scolii-n favoarea procesului de nvtare si
promovarea nvtrii prin cooperare si a parteneriatului educational(cadru didacticelev, cadru didactic-profesor de sprijin, cadru didactic-consilier scolar, cadru didacticprinti, elev-elev/tutoratul, elev-printe etc); cadrul didactic trebuie s identifice si s
cunoasc bine dificulttile de nvtare a fiecrui elev, modul lor de manifestare si
domeniul n care apar,s se asigure c elevii aflati n situatie dificil au achizitionate
aptitudinile prealabile, s adapteze materialul didactic folosit la fiecare tem, s
procure material de sprijin-atunci cnd este nevoie, s-si rezerve timp necesar n
fiecare or- pentru a evalua eficacitatea activittilor de nvtare si predare si, nu n
ultimul rnd, realizarea unui mediu de nvtare stimulativ si adecvat pentru toti
copiii(att n clas, ct si n afara clasei);s apeleze la sprijinul persoanelor
specializate, imediat cnd constat c nu poate remedia rmnerile n urm la
nvttur-doar cu ajutorul printilor;
printii observ anumite comportamente ale copiilor lor, de la vrste mici si
merg cu copiii la un specialist, colabornd cu toti cei implicati n interventie, n scopul
recuperrii, compensrii sau corectrii dificulttilor de nvtare.
Conform diferitelor modele de interventie n dificultatile de nvatare exista
programe individualizate care se aplica direct asupra elevilor de profesorul consilier si
programe care sunt implementate de cadrul didactic, cu sprijinul consilierului.
Interventia face parte dintr-un plan anume alctuit pentru a rspunde
problemelor specifice ivite la un moment dat n dezvoltarea copilului. Acest plan este
un instrument de organizare si prescriptie, o schit a activittilor de desfsurat n
favoarea rezolvrii problemelor de nvtare a copilului. El mpleteste elementele de
psihologie si sociologie (identific problemele n planul dezvoltrii psihologiceindividuale si sociale) cu normele si principiile pedagogice, urmrind eficienta
actiunilor ndreptate n remediere, compensare sau corectare.Ca instrument al
proiectrii unor actiuni, planul identific problemele, caut cauzele, orienteaz
actiunea, d instrumentele specifice interventiei, propune instrumente de evaluare-n
literatura de specialitate se folosesc termeni, ca:terapie, instructie de remediere,
corectarea dificulttilor de nvtare si interventie specific. Cel mai complex termen
este cel de interventie, deoarece presupune oricare msur, fie ea instructional, pur
psihologic, educativ sau chiar medical. n acelasi timp, acest termen red cel mai
clar obiectivul actiunii n a interveni-adic a ptrunde n mecanismele psihologice ale
nvtrii si dezvoltrii prin metode adecvate.
Planul de interventie este un text/gril bine completat, de care se servesc toti
cei care decid s-si orienteze interventiile asupra copilului.nainte de toate, el se
constituie ntr-un demers, pentru a cunoaste copilul/elevul si a aviza msurile
educative care i se potrivesc. Acest demers necesit participarea att a specialistului,
ct si a printilor.

Planul de interventie personalizat corespunde n fapt nevoii de abordare ct

mai individualizat a problemelor de nvtare si identific teza , potrivit creia, fiecare
copil fiind diferit, fiecare problem trebuie cunoscut si tratat individualizat.
Tipuri de planuri:
-planuri de servicii(copiii primesc servicii ale unor structuri din mediul scolar,
de sntate si servicii sociale-aceste planuri se descompun n planuri de interventie n
fiecare domeniu unde persoana are nevoie de servicii legate de deficienta sa; planurile
sunt eleborate de Comisii Interdisciplinare de evaluare si Orientare n colaborare cu
scoala si cu familia);
-planuri de interventii(trebuie s fie individualizate-se nscriu ntr-un demers
global, n care se face la nceput: evaluarea fortelor, identificarea dificulttilor,
cunoasterea resurselor, un diagnostic prescriptiv si etapele preconizate pentru
interventie).
Planurile de interventie n serviciile educative trebuie s indice pentru
copil/elev, n functie de obiectivele fixate:
-nivelul de integrare dorit/urmrit;
-adaptrile necesare la ritmul nvtrii;
-respectarea principiilor pedagogice;
-seviciile complementare si personalul solicitat;
-echipamentele specializate necesare;
-resursele financiare necesare pentru mijloace, transport etc.
Planul de interventie educational n rezolvarea dificulttilor de nvtare este
un plan de interventie personalizat, cu urmtoarele componente(Ecaterina Adina
Vrsmas, 2004, pag. 176-177):
-informatii initiale despre copil si problemele care constituie cerintele
educative speciale la acel moment(acestea sunt culese prin: teste psihologice, probe
scolare, observatii, discutii, anchete sociale, studiul produselor activittii, analiza
rezultatelor scolare etc.);
-evaluarea problemelor(sub forma enumerrii lor sau formulrii unui
diagnostic prescriptiv);
-anticiparea unor rezultate(prin prognosticul initial si prin descrierea
momentelor cheie ale interventiei);
-consemnarea unei/unor examinri initiale, a unor examinri periodice si a
unei examinri finale;

-descrierea metodelor de interventie si a mijloacelor folosite;

-pasii interventiei(etepele sau treptele interventiei)adoptati tipului de probleme
ntlnite si individualizati;
-nregistrarea progreselor;
-consemnarea rezultatelor interventiei si observri periodice;
-formele de sprijin alese prin parteneriatul cu specialisti,familia, scoala etc.;
-acceptul printilor si o form de responsabilizare comun a acestora cu
profesionalistii implicati.
Planul de interventie educativ are mai multe functii:
a)planificare educativ(planul ajut la fixarea obiectivelor si prevederii
interventiilor si resurselor necesare;el permite stabilirea unui calendar al realizrii
obiectivelor si la ordonarea priorittilor-planul stabileste etapele necesare,
fragmentnd pasii de interventie)
=exemplu: Modelul Six S n limba romn6C(apud Ecaterina Adina
Vrsmas, 2004, pag.178) -se refer la:
cine-elevul care face nvtrile;
ce-nvtrile necesare;
cine nc-intervenantul (care este: logopedul/consilierul care se ocup de
dificulttile de nvtare/un profesor de sprijin);
cum-prin ce mijloace si cu ce resurse;
care loc-mediul educativ necesar;
cnd-calendarul si etapele necesare;
b)comunicarea(se realizeaz ca obiectiv si ca mijloc: copilul trebuie s-si
exprime perceptiile supra situatiei si elementele pe care el ar dori s le modifice; cei
care alctuiesc planul comunic asupra nevoilor copilului si modurilor optime de a le
satisface);
c)participarea, concentrarea si coordonarea(se favorizeaz
responsabilittilor si determinarea rolurilor fiecrui participant);

mprtirea

d)retroactiunea(urmrirea progreselor elevului si revizuirea planului: schimbri,

reorientri).
Cel mai bun plan de interventie este cel care se potriviste copilului
/cerintelor/nevoilor sale.

Studiu de caz:
Informatii initiale despre elev-clasa I (obtinute de ctre nvttor-acesta
avnd pregtire de psiholog prin discutiile cu printii, obsevatie, teste, analiza unor
documente scrise de medic,analiza produselor activittii elevului etc.):
-Elevul X este unic la printi(ambii au studii superioare, au program de munc
prelungit),copilul are conditii bune de locuit si nvtat; lectiile le face, n general, cu
bunicii;
-a intrat n clasa I la 8 ani si 3 luni-motivul:a nceput s vorbeasc abia la 5 ani;
chiar si n momentul actual, desi merge la logoped regulat, are defectiuni de
vorbire(dislalie);
-diagnosticul medical de la medicul neurolog este ADHD
-la nceputul clasei I, micii scolari au fost testati de ctre nvttor pentru
aptitudinea de scolaritate(Autor: Aurel Ion Clinciu,titular al catedrei de
psihodiagnostic-Univ. Transilvania, Facultatea cu profilPsihologie-Pedagogie, cu
experient de 20 de ani n Policlinica de Copii-Brasov-studiu avizat de MEC:
Metod de determinare a nivelului dezvoltrii motorii si cognitive a copilului
prescolar mare)-elevul X a obtinut un scor f. mic, att n raport cu etalonul testului,
ct si n raport cu etalonul clasei- acest test a fost aplicat individual si, alturi de
copil, a fost prezent si tatl(care a fost foarte receptiv , la observatiile desprinse de
ctre nvttor); elevul avea multe lacune n cunostinte-semn c pregtirea de la
grdinit era insuficient, nu reusea s execute nici lucruri mai simple: s stea ntr-un
picior, fr sprijin, cu minile pe sold(7-10 secunde,fr s-si piard echilibrul), s
taie pe contur un obiect de dimensiuni medii; cele mai mici scoruri le-a nregistrat ,
ns, la cognitie( desi a mnuit obiecte, nu a reusit s mpart 12 betisoare de 3
dimensiuni diferite n grupe egale, nu a comparat logic dou multimi care aveau tot
attea elemente, deoarece diagramele erau diferite ca mrime-nu a fost atent la
cuvintele textului-problem, ci la imagine; nu e capabil de generalizri-a rspuns la
ntrebarea Cum e vara? c e frig, deoarece a fost la munte vara si i-a fost frig);
-n clasa I a reusit s citeasc odat cu ceilalti elevi ai clasei , s socoteasc cu
ajutorul rigletelor/degetelor,avea un ritm lent la scris-n general att la copiere, ct si
la dictare-scria cu omisiuni de cuvinte/litere, inversiuni de litere/silabe, nu retinea
propozitia-necesita multe repetitii ale propozitiei dictate, iar n scrierea n coloane la
matematic nu se putea orienta n spatiu;memora greu poeziile-dupa 3 zile(comparativ
cu ceilalti elevi); n clas era neatent/se misca fr rost ,deseori prea purtat de
gnduri, obosea repede, intra greu n sarcin si se mentinea putin timp , era nesigur pe
el-scria si stergea cu picul aproape la fiecare cuvnt, nu lucra independent dect cu
ajutor, plngea isteric- dac bunica i atrgea atentia sau i impunea ceva.
Prelucrarea informatiilor si stabilirea unui plan de interventie:
ENUNTAREA
PROBLEMELOR

INTERVENTII
Obiective

Activitate

Pronuntie defect. S corectezeExercitii de

Responsabili
Logopedul

Evaluarea
progresului
Tot anul, de 2Micsorarea
Perioada

a cuvintelor

pronuntia
sunetelor

pronuntie corect

ori pe spt.

nr. de greseli, dup o

perioad
determinatde timp
Scriere incorect Sa scrie
Meditatie:
nvttorul,
Tot anul, cel Pn la sf.
dup dictare
corect dup dictri de
familia
putin o dat anului(grafic cu
dictare
prop./text
copilului
pe sptmn fiecare rezultat al
eval.)
Greseli de calcul S calculeze Meditatie:
nvttorul,
Tot anul, cel Pn la sf.
corect,
Scriere si rezolv. familia elevului putin o dat anului(grafic cu
respectnd de exercitii n
pe sptmn fiecare rezultat al
scrierea n coloan; calcul
eval.)
coloan
scris;
terminologie
matematic;
probleme
Memorare dificil Sa dezvolteAudiere de texte, nvttorul,
Tot anul, n Numrarea
memoria
ntrebri pe
familia elevului cadrul
cuvintelor/unittilor
logic
marginea textelor,
meditatiilor logice, dup fiecare
redare(scris)
la limba
reproducere
romn
Ritm lent
S scrie tot Scrierea integral Elevul nsusi Zilnic, la
Zilnic, la sfrsitul
de la tabl, a ceea ce s-a scris
orele de
programului scolar
pn la
n timpul orei,
romn si
sfrsitul orei altfel scrie n
matematic
de curs
pauz.
Neatentie
S mreascJocuri de atentie nttorul,
Zilnic, la
Zilnic, n cadrul
timpul
de
nceputul
orelor
implicare n
orelor, n
familia
sarcin
timpul liber
elevului
Probleme afective S se
Discutii
nvttorul, Cnd este
Prin observatia
manifeste individuale
elevul, familia nevoie, n
comportamentului si
cadrul
conversatia cu printii
discutiilor
cu calm,
despre
elevului
individuale
atunci cnd comportamentul
cineva din copiilor
mari,nvttorul, cu printii
familie l
comparativ cu ceielevul
ceart
mici
S
Metoda
manifeste modelrii
sigurant, n
situatia de
evaluare
Informatii initiale despre elev-clasa a II-a:
-la nceput de clasa a II-a, elevul X a primit din nou chestionarul si , comparativ
cu clasa I, a obtinut un scor mai bun la motricitate grosier si fin-dar tot nu are

destul stabilitate cnd st ntr-un picior- realiznd desenul familiei, nvttoarea a

observat c toate personajele din desen aveau un picior mai lung(printii au fost
ndrumati s mearg la medic-copilul avea platfus); la probele de cognitie, elevul a
obtinut aceleasi rezultate mici, ca si la clasa I( n special la probele de calcul si desen);
- la sfrsitul primului semestru , a reusit s scrie n ritmul mediu al clasei- dup
dictare,dar cu unele omisiuni(probleme mari i-au creat cuvintele cu grupuri de litere,
n special cnd n aceeasi propozitie erau mai multe cuvinte cu grupuri de litere);
socoteste bine pn la 10 si, pe aceast baz, socoteste si cu numere mai mari- a prins
f. greu algoritmul de calcul, dar l respect(prefer calculul scris); a cptat ceva mai
mult sigurant: ridic mna mai des, scrie mai repede dup dictare(nu mai tine n
cealalt mn picul salvator), stie unde s-a rmas la verificarea temei , se
mobilizeaz ceva mai repede, lucreaz independent si fr ajutor-n special la
autodictri; nu mai st n pauz s scrie de la tabl, deoarece scrie tot n timpul orei;
memoreaz poeziile-dup a II-a zi de la predare; nu mai plnge cnd e certat de
bunica/altcineva(dar deformeaz adevrul, atunci cnd ceva nu-i convine, stiind c i
se ia aprarea acas).
Prelucrarea informatiilor si stabilirea unui plan de interventie:
INTERVENTII
ENUNTAREA
PROBLEMELOR
Obiective
Activitate
Responsabili Perioada
Pronuntie defect. S
corectezeExercitii de pronuntie Logopedul
Tot anul, de
a cuvintelor
pronuntia
corect
Medicul
2 ori pe
sunetelor
aparat dentar
stomatolog
spt.
Scrierea incorect Sa scrie corect :
a cuvintelor cu transcriere/dictare,
grupuri de litere
cuvintele cu grupuri
de litere
Greseli de calcul S calculeze corect,
respectnd
algoritmul de calcul
n scris

Meditatie:
dictri de prop. cu
grupuri de litere/text
Meditatie:
calcul scris;
terminologie
matematic;

Evaluarea
Micsorarea
nr. de grese
perioad de
timp
nvttorul,
Tot anul, cel Pn la sf. a
familia elevului putin o dat cu fiecare re
pe
eval.)
sptmn
nvttorul,
Tot anul, cel Pn la sf.
familia elevului putin o dat cu fiecare
pe
eval.)
sptmn

aflarea termenului
necunoscut,probleme
Memorare dificil Sa
dezvolte Consultatii cu
nvttorul,
La nevoie
memoria logic
printii, privind stilul familia elevului
de nvtare cel mai
potrivit elevului
Minciuna
S perceap corect Discutie individual cu nvttorul,
La nevoie
realitatea
familia elevului, cu
familia elevului
elevul
si elevul

Memorare
cunostintelo

Prin obseva
comportam
elevului si c
cu familia e
celelalte pe
implicate

 Concluzii:
Comparnd cele dou liste de probleme ale elevului, se observ progresul
realizat de acesta. Are nevoie n continuare de ajutor suplimentar, dar este integrat n
clasa de elevi(mai rmn la meditatie nc doi elevi de acelasi nivel cu elevul X si alti
doi de nivel superior: dac la nceput, se lucra diferentiat la meditatie, acum se
lucreaz exercitii gradate ca si complexitate, variate-stacheta s-a ridicat).

Bibliografie
Vrsmas, Ecaterina, Adina, 2004, Introducere n educatia cerintelor speciale,
Editura Credis, Bucuresti
Vrsmas, Ecaterina, Adina, 2006, Psihopedagogia copilului cu dificultti de
nvtare-Suport de curs- Editura Credis, Bucuresti
Manolache, Ioana, 2000, Orientarea scolar si profesional a elevilor cu
cerinte educative speciale-Ghidul consilierului, Centrul National de Resurse pentru
Orientare Profesional, Bucuresti