TUTUNUL

Soiurile
Tipurile de tutun din Romania :
a.)oriental(Djebel 123)
b.)oriental(Molovata 94)
Aceste 2 specii dau tutunul de cea mai buna calitate pe solurile nisipolutoase insorite din Oltenia,Dobrogea, si estul Moldovei.Din el se produc
tigari fine si havane.
c.)Semioriental Ghimpati 55, Ghimbati 69,pe solurile
mijlocii din sudul Moldovei si sud-estul Munteniei ,tutunul este de buna
calitate.
d.)Virginia Virginia 196, Virginia 207, pe solurile profunde , permeabile si
cu fertilitate scazuta din sudul Olteniei si pe solurile aluviale de pe Mures ,
produc tutun de calitate superioara pentru tigari fine si pipa.
e.)Burley Burley 114, Burley 194, Tenessee 86,pe soluri lutoase,fertile in
centrul si nord-vestul Transilvaniei, produc tutun de calitate medie pentru
tigari.
f.)Mare Consum Banat 13, Banat 95, Baragan 132, pe solurile lutoase ,
fertile din nord-vestul Banatului, Crisana si Campia Baraganului, tutunul
produs este destinat tigarilor comune, fiind de calitate inferioara.
RECOLTAREA
Frunzele de tutun se considera deja maturizate si pot fi recoltate la a 5060-a zi dupa plantare. Maturizarea (coacerea) frunzelor de tutun are loc
treptat, de jos in sus.
Recoltarea se efectueaza la asa-zisa maturizare tehnologica.
In aceasta perioada frunzele capata o culoare deschisa, devin
compacte,fragile, marginile sunt lasate in jos, se separa usor de la tulpina
plantei.
- Recoltarea frunzelor se efectueaza in cateva etape (4 - 5),
la maturizarea tehnologica.
- Recoltarea se efectueaza dimineata, dupa scuturarea rouai, sau in orele
de dupa-masa. Prioritate are ultima (frunzele contin mai putina apa si mai
multe substante de rezerva, se ingalbenesc mai repede la prefermentare,

asigura o materie prima de o inalta calitate).

- Pe timp posomorat, recoltarea se poate efectua pe tot parcursul zilei.
IMPORTANTA
Tutunul se cultiva pentru frunzele sale utilizate n obtinerea produselor de
fumat si prizat: tigarete, tutun de pipa, tigari de foi, tutun pentru prizat, tutun
pentru mestecat etc.
Din frunzele bogate n nicotina se prepara praful de tutun si apoi solutia de
tutun folosita ca insecticid, sau, se extrage acidul nicotinic (vitamina PP)
utilizat n industria farmaceutica, pentru tratamentul unor afectiuni, printre
care si pelagra. Tot din frunze se extrage acidul citric, care la mahorca'' se
gaseste n proportie mare (10 -15%).
Semintele de tutun contin 35 - 45% ulei semisicativ, care poate fi extras si
folosit n alimentatia oamenilor sau n industria vopselelor.
Valorificnd economic unele soluri cu potential productiv mai redus (soluri
nisipoase, erodate), tutunul asigura venituri deosebit de mari, ceea ce i
mareste importanta agrofitotehnica.
Desi, n mod justificat, se desfasoara o campanie mpotriva fumatului,
deoarece nicotina si substantele care rezulta n procesul arderii aduce mari
prejudicii sanatatii oamenilor, pna n prezent nu s-au nregistrat scaderi
semnificative ale numarului fumatorilor. Pentru a reduce din efectele
negative ale fumatului asupra organismului uman, se ncearca obtinerea de
soiuri de tutun si tigarete al caror efect asupra fumatorilor sa fie redus la
minimum sau anihilat complet.
COMPOZITIA CHIMICA
Aceasta determina calitatea produselor, fiind influentata de nsusirile
soiului, de factorii de mediu (clima si sol), vrsta plantei, pozitia frunzei pe
tulpina etc. si poate fi mbunatatita pe diferite cai.
Substanta uscata a frunzelor de tutun este formata din 75 - 92% compusi
organici si 8 - 25% compusi minerali.
Compusii organici sunt alcatuiti din hidrati de carbon solubili si insolubili,
compusi azotati, acizi organici, rasini si uleiuri eterice, iar cei minerali din

compusii calciului si potasiului.

Hidratii de carbon solubili reprezinta 2 - 27% din substantele organice, n
functie de soi si conditiile de vegetatie si influenteaza n mod deosebit
nsusirile fumative ale tutunului. Un continut, ridicat n hidrati de carbon
solubili se gaseste n tipul de tutun Virginia (27%), mijlociu la tipul oriental
(19 - 20%) si redus la tipul de mare consum (2 - 3%). Prin arderea hidratilor
de carbon solubili se formeaza acizi organici, aldehide, fenoli si alte
substante care mbunatatesc aroma si gustul tutunului. Celuloza (7 - 8%)
are rol principal n ntretinerea arderii.
Substantele organice cu azot oscileaza ntre l - 6% din substanta uscata;
continut mai redus se nregistreaza Ia soiurile cu frunze de culoare galbena
(1-2%), moderat fa cele cu frunze rosii (2 - 3%) si continut ridicat la cele cu
frunze de culoare nchisa (peste 3).
Substantele albuminoide, n cantitate mare, influenteaza negativ calitatea
tutunului; prin ardere, ele imprima gust si miros neplacute. Tutunurile
pentru tigarete din tara noastra contin 6 - 10% substante albuminoide, iar
cele pentru tigari de foi ntre 11 si 17% albumine din substanta uscata.
Pentru calitatea tutunului prezinta o deosebita importanta raportul ntre
hidratii de carbon solubili si substantele albuminoide, exprimat n valori
procentuale din substanta uscata, raport denumit coeficientul Smuk. Cu ct
acest coeficient este mai mare, cu att calitatea tutunului este mai buna. La
soiurile de calitate superioara coeficientul Smuk este de 1,8 - 3, pe cnd la
cele de calitate inferioara se situeaza sub cifra 1.
Aminoacizii ocupa 0,25 - 0,58% din substanta uscata si au actiune pozitiva
asupra fumatului, ndeosebi la tutunul pentru tigari de foi.
Nicotina (C10H14N2) este principalul alcaloid din frunzele de tutun,
influentnd, n cea mai mare masura, calitatea tutunului si sanatatea
organismului uman. Mahorca (Nicotiana rustica) contine 8 - 16% nicotina,
n timp ce tutunul (N. tabacum) numai 0,3 - 5,0%, cu diferentieri n functie
de tipul de tutun: 0,3 -1,0% ia tipul oriental; l - 2% la tipul semioriental si
Virginia; 1,5 - 2,5% la tipul de mare consum si 2,5 - 5% la tutunul pentru
tigari de foi. Continutul n nicotina este mai mare n conditii de clima
umeda, pe soluri mai grele si mai reci, pe cele fertilizate abundent cu azot
si mai mic n conditii de clima secetoasa si pe soluri slab aprovizionate cu
azot (N. ANITIA, 1975). Alaturi de nicotina se mai gaseste nornicotina si

anabasina.
Nicotina se gaseste n toate organele plantei, cu exceptia semintelor
mature, dar depaseste 66,5% n frunze. Continutul frunzelor n nicotina
este influentat de pozitia acestora pe tulpina. Locul de sintetizare a nicotinei
n planta este coletul si nu radacina plantei (F. CRESCINI, 1969).
Acizii organici (malic, citric, oxalic etc.) provin din transformarile amidonului
si zaharului, reprezentnd 12 - 16%. Rolul acestora asupra calitatii tutunului
nu este precizat pe deplin, dar se pare ca au rol pozitiv asupra arderii.
Rasinile si uleiurile eterice imprima tutunului aroma, nsusire de foarte mare
importanta pentru calitatea frunzelor. Cantitatea de rasini oscileaza ntre 2
si 16% (3 - 8% la soiurile romnesti), iar cantitatea de uleiuri eterice este de
0,047% la tipul de mare consum si 1,2% la tipul oriental (N. ANITIA, 1974).
Substantele aromate din frunze se pun n evidenta prin tratamente
tehnologice aplicate frunzelor de tutun dupa recoltare (dospire, uscare,
fermentare).
Substantele minerale oscileaza ntre 8,5% si 23,0% (TRIFU, 1953) si sunt
alcatuite din circa 35% CaO si 30% K2O si alte elemente. La un continut
mediu de 17% substante minerale din substanta uscata a frunzei, potasiul
reprezinta 5%, calciul 6%, iar magneziul - 1,5% (CRESCINI, 1969).
Continutul frunzei n substante minerale este influentat de continutul
acestor substante n mediul nutritiv, cu implicatii la stabilirea fertilizarii.
Potasiul are influenta pozitiva asupra arderii, urmat de calciu; clorurile si
sulfatii influenteaza negativ arderea.
Compozitia chimica prezentata se refera la frunzele recoltate la
maturitatea tehnica a tutunului (stadiu n care se recolteaza.
RASPANDIRE
n prezent tutunul se cultiva pe toate continentele, n unele tari pe mari
suprafete, n altele pe suprafete mici.
Fata de perioada 1979 - 1981, cnd se cultivau n lume 4,02 milioane ha cu
tutun, n perioada 1988 - 1990 s-a ajuns la o suprafata de 4,89 milioane ha,
cu o productie medie de 1.407 kg/ha, suprafata care a fost si n anul 2001
de 4,21 mii. ha, cu o productie medie de 1.517 kg/ha.
Tari mari cultivatoare de tutun sunt: China cu peste 1,52 milioane ha, India

cu peste 0,45 milioane ha, SUA cu peste 0,172 milioane ha si cu productia

medie cea mai mare (2.593 kg/ha).
n Romnia, suprafetele si productiile medii se prezinta n tabelul 8.1. Cele
mai mari suprafete, cultivate cu tutun sunt ntlnite n judetele din sudul
tarii, unde se afla circa 60% din suprafata totala; n Moldova se cultiva circa
20%, iar n Cmpia de Vest si Transilvania, circa 20%.
Ca produs industrial, tutunul a fost cunoscut n Europa numai dupa
descoperirea Americii de catre Cristofor Columb (1492), iar ca planta
cultivata a fost descoperit n Mexic, n anul 1519, cu ocazia explorarii
acestei zone.
n Europa primele seminte de tutun se presupune ca au fost aduse de
calugarul Ramon Pane n Spania (1518), iar mai trziu de Francesco
Hernandez de Toledo, la ntoarcerea din America n anul 1559, sub numele
de "Tabaco" (dupa numele instrumentului cu care se fuma n insulele
Caraibe).
n Franta semintele de tutun au fost aduse de calugarul Andre Tevet, n
anul 1556 din Brazilia. Tutunul a primit numele stiintific de Nicotiana n
onoarea lui Jean Nicot ambasadorul Frantei n Portugalia, care a studiat
proprietatile medicinale ale plantei. Pe lnga aceste denumiri, tutunului i sa spus Iarba Sfnta, Iarba Sacra, Iarba Divina, Iarba Ambasadorului,
Iarba Reginei etc.
n Romnia, tutunul a fost semnalat n Transilvania la jumatatea secolului al
16-lea, n Muntenia la jumatatea secolului al 17-lea, iar n Moldova, la
1652, se practica fumatul, n anul 1879 se nfiinteaza Monopolul asupra
culturii si fabricarii tutunului, iar n anul 1929 ia fiinta Casa Autonoma a
Monopolului (C.A,M.), n prezent, peste 90% din suprafata cultivata cu
tutun este contractata de Societatea Nationala "Tutunul Romnesc" S.A.
care acorda stimulente cultivatorilor.
IARASI DESPRE SOIURI
Soiurile de tutun au rezultat din hibridarea a doua sau mai multe varietati,
avnd particularitati morfologice, biologice si calitative care le grupeaza n
tipuri de tutun: oriental, semioriental, Virginia, de mare consum, Burley,

pentru tigari de foi.

Tipul oriental se caracterizeaza prin frunze mici (lungimea frunzelor la etajul
mijlociu, 20 - 25 cm), precocitate mare (de la plantare - nflorire, 50 - 65
zile), tesutul frunzelor catifelat si elastic; continutul n nicotina scazut;
continutul n hidrati de carbon solubili ridicat; aroma si gust placute la
fumat. Dupa uscare predomina culorile galbena, galben-portocalie si rosiedeschisa. Capacitatea de productie este mica (1.100 - 1.400 kg frunze
uscate la ha), dar calitatea este superioara. Sunt recomandate n cultura
soiurile: Djebel R.P. 123, Molovata 94, Molovata 178, Djebel 212, Djebel
252, Djebel 143.
Tipul semioriental are frunzele mai mari (lungimea frunzelor la etajul
mijlociu, 25 - 32 cm), perioada de vegetatie mai lunga (de la plantat la
nflorit 75 -80 zile), tesut foliar elastic, continut n nicotina mai ridicat,
continutul n hidrati de carbon solubili mai scazut, dect la tipul oriental.
Prin uscare frunzele se coloreaza roscat, asigurnd tigarete de calitate
mijlocie si consum mare. Capacitatea de productie este mai ridicata (1.500
2.000 kg/ha frunze uscate), avnd si o mare plasticitate ecologica. Se
cultiva soiul Ghimpati RP 55, Ghimpati 111.
Tipul Virginia se caracterizeaza prin frunze mult mai mari (lungimea
frunzelor la etajul mijlociu, 40 - 50 cm), perioada de vegetatie mijlocie (de la
plantat la nflorit 60 - 85 zile), continut mijlociu de nicotina, continut n
albumine scazut. Prin uscare artificiala se obtin frunze galbene de diferite
nuante, cu aroma fina, gust placut. Asigura productii mari si constante de
frunze uscate (1.800 -2.400 kg/ha), soiurile avnd mare plasticitate
ecologica. Frunzele acestor soiuri se folosesc pentru obtinerea de tigarete
de calitate superioara, n Romnia sunt recomandate soiurile Virginia
1.173, Virginia 196, Virginia RP 207, Virginia 180.
Tipul Burley se caracterizeaza prin plante cu frunze mari, perioada de
vegetatie lunga (de la plantat la nflorit, 85 - 90 zile;, conturul plantei conic,
capacitate de productie ridicata (peste 2.000 kg/ha frunze uscate). Frunza
este fina, elastica, cu capacitate mare de absorbtie si retinere a sosurilor,
pretabila la obtinerea tigarilor de foi. Se cultiva soiurile: Burley 114 si Burley
235 Burley 224, Tenessee 86.
Tipul de mare consum grupeaza soiuri cu frunzele mari, perioada de
vegetatie lunga, continut ridicat n nicotina (l - 5%), dar redus n hidrati de

carbon solubili. Frunzele uscate produc un tutun de culoare rosie pna la

castanie-bruna. Capacitatea de productie este mare (1.800 - 2.400 kg/ha
frunze uscate). Se obtin tigarete de calitate mijlocie si inferioara. Se cultiva
soiurile Banat - 13, Banat RP 125, Baragan- 132, Baragan 133, Baragan
185, Banat 95.
Tipul pentru tigari de foi este caracterizat prin soiuri cu frunze mari,
elastice, nefragile, potrivite pentru confectionarea tigarilor de foi. Sunt
folosite soiurile Havana si Satmarean.
RECOLTAREA
Frunzele de tutun se recolteaza la maturitatea tehnica, adica atunci cnd
au ajuns la dezvoltarea maxima si au cel mai ridicat continut de substante
organice si minerale. Maturarea frunzelor se face treptat si recoltarea este
esalonata, nregistrndu-se o diferenta de 20 - 23 zile ntre maturarea
frunzelor de Ia baza si a celor din vrful plantei.
La soiurile de tutun cultivate n tara noastra se deosebesc pe tulpina cinci
etaje de frunze (tab. 8.8.). Mai mult de 60% din recolta este asigurata de
frunzele dispuse n etajul de mijloc si n vrf. Zona de vrf asigura numai
12% din recolta, iar zona de la baza numai 10% (fig. 8.3.).
Maturarea tehnica a frunzelor se evidentiaza, din punct de vedere
morfologic, prin culoarea verde mai deschisa a lor, prin pierderea luciului,
aparitia de pete de culoare galbuie spre vrf si pe margini, caderea
perisorilor, rasfrngerea marginilor limbului, suprafata limbului lipicioasa, iar
uneori se produce basicarea acestuia. La maturarea tehnica frunzele, se
rup cu usurinta de pe tulpina.
Soiurile de tutun pentru tigarete se recolteaza ntr-un stadiu mai avansat de
maturare, asigurndu-se frunze mai elastice si rezistente, de culoare mai
deschisa; recoltarea soiurilor cu frunze mari, pentru tigarete, se face cnd o
treime din suprafata limbului foliar s-a ngalbenit; soiurile de tip Virginia se
recolteaza cnd doua treimi din suprafata limbului este de culoare galbenadeschisa; soiurile selectionate pentru aroma lor caracteristica se recolteaza
mai de timpuriu, cnd se observa pete rotunde de culoare galbena pe

suprafata limbului; soiurile cultivate pe soluri fertile se recolteaza la

maturitatea completa; soiurile pentru tigari de foi se recolteaza mai de
timpuriu, la nceputul maturarii tehnice; pe terenuri cu fertilitate mai redusa,
recoltarea se face nainte de aparitia pe frunze a petelor de culoare
galbena; pe timp de seceta se grabeste recoltarea frunzelor, n anii ploiosi
recoltarea frunzelor se amna; n cazul atacului de boli sau daunatori,
recoltarea frunzelor se face chiar nainte de maturarea tehnica
Recoltarea se desfasoara n conditii optime numai dupa ce se evapora
roua de pe plante, n mai multe etape (5 - 6), la intervale de 6 - 7 zile. La o
singura recoltare se deprind de pe planta 2-7 frunze (mai putine la baza
tulpinii, mai multe spre vrf). La soiurile de tipul Virginia se recolteaza
numai cte doua frunze, n timp ce Ia soiurile de mare consum recoltarea
se face n mai putine etape (3 etape); n prima etapa se recolteaza frunzele
de Ia baza plantei; n etapa a doua cele de Ia mijloc si n etapa a treia
frunzele de la vrful plantei.
Recoltarea manuala se efectueaza rupnd frunza cu frunza n directia
laterala si n jos, pentru a nu vatama tulpina. Frunzele se lasa la marginea
lanului pentru cteva ore pentru o usoara vestejire, apoi se ncarca n
cosuri sau lazi, cu petiolul catre pereti si se transporta la platformele de
depozitare. La recoltarea manuala muncitorii pot fi transportati pe platforma
unei masini speciale (Balthes), frunzele depozitndu-se n buncare
speciale.
Recoltarea mecanizata. Exista si masini care recolteaza mecanizat
frunzele, dar n acest caz se lasa un numar de 9 - 10 frunze pe planta, care
se matureaza mai uniform si pot fi recoltate la o singura trecere, tulpinile
fiind tocate si ncorporate n sol. Grabirea maturarii, ca si uniformitatea
acesteia se pot realiza tratnd plantele cu Ethrel (acid 2-cloro-etiI-fosforic),
datorita caruia frunzele se ngalbenesc dupa 3-5 zile de la tratament,
facilitnd recoltarea mecanizata. Se utilizeaza 1350 -2.250 g Ethrel s.a. n
400 - 500 l apa/ha (M. IRIMIA.1977). Recoltarea mecanizata este
recomandata la soiurile cu frunze mari (Virginia, Burley, de mare consum).
INSIRATUL, FERMENTAREA SI USCREA FRUNZELOR

Dupa recoltare frunzele de tutun sunt supuse unor operatiuni fizice si

biochimice care determina calitatea fumativa a lor, nsusire ce se pune n
evidenta n fabricile care le prelucreaza.
nsiratul frunzelor este prima operatiune cu care ncepe acest lung proces
de pregatire si consta n introducerea manuala sau mecanizata a unor
srme sau sfori prin nervurile lor (fig. 8.4). Cu ocazia nsirarii frunzele se
sorteaza dupa marime, grad de maturare, integritate, atac de boli sau
daunatori etc.
Dupa marime, frunzele se sorteaza n: mari, mijlocii si mici, iar cele atacate,
de boli si daunatori se nsira separat. nsiratul pe sfoara sau pe srma,
manual, se face cu ajutorul unui ac special (andrea), iar mecanizat cu
ajutorul unei masini de nsirat (MTS-2), care lucreaza pe principiul masinii
de cusut.
Lungimea sforilor sau a srmelor este de 4 m, din care 3,5 m, prezinta
lungimea de nsirare, iar 0,5 m, partea cu care sirele se leaga pe
gherghefuri, pe carucioare sau pe alti suporti.
Frunzele mari se nsira fata la fata lasnd circa l cm ntre nervuri pentru
aerare ct mai buna, iar frunzele mici se nsira cu fata la partea dorsala.
Astfel pregatite, frunzele ncep procesul de dospire (fermentarea n verde)
si de uscare. Prin dospit si uscare se mbunatatesc si se fixeaza n frunzele
de tutun nsusirile de calitate specifice soiului si dezvoltate n timpul
perioadei de vegetatie n cmp, n raport cu conditiile de clima si sol.
Prin conducerea rationala a acestor procese tehnologice se pot corecta
multe din defectele pe care le poseda tutunul recoltat din cmp.
Dospirea (sau fermentatia n verde) reprezinta un complex de procese si
reactii din frunzele de tutun care determina ngalbenirea si mbunatatirea
calitatii lor. Factorii care determina transformarile sunt: temperatura si
umiditatea.
Temperatura optima n timpul dospirii este cuprinsa ntre 25 - 36C, iar
umiditatea relativa a aerului ntre 75 si 85%.
La recoltare frunzele contin 80 - 85% apa, iar n timpul dospirii trebuie sa se
elimine 30 - 45% din aceasta apa. n zonele unde nu exista conditii
naturale de dospire, acestea se creeaza prin adaposturi adecvate.
Durata procesului de dospire este de 2 - 4 zile la soiurile pentru tigarete
superioare si ajunge la 21 zile la soiurile de tipul pentru tigari de foi n

functie de gradul de maturitate, temperatura si umiditate.

n timpul procesului de dospire frunzele si continua procesele, de respiratie
si transpiratie. Se nregistreaza transformarea substantelor organice
complexe n substante simple. Amidonul se hidrolizeaza, se degradeaza
substantele albuminoide si clorofila, mbunatatindu-se continuu calitatea
tutunului. Nicotina nu sufera schimbari importante, dar creste n schimb,
proportia de acizi organici (citric si acetic). Prin degradarea clorofilei se
obtine ngalbenirea frunzelor, proces important pentru cresterea calitatii
acestora.
La sfrsitul dospirii frunzele sunt de culoare galbena, urmnd fixarea
acestei culori la soiurile pentru tigarete sau transformarea culorii n maro la
soiurile pentru tigari de foi. La capatul acestui proces frunzele de tutun mai
contin 40 - 50% apa, care trebuie eliminata ct mai repede, mai ales la
soiurile pentru tigarete superioare si la soiurile tipului Virginia a caror
culoare trebuie sa ramna galbena-deschisa.
Tutunul pentru tigari de foi este supus procesului de dospire un timp mai
ndelungat, ntr-un mediu mai umed si apoi, prin fixarea culorii, prin
pierderea rapida a apei, i se determina o culoare specifica.
Dospirea tutunului se face n siruri, pe gherghefuri asezate n ncaperi cu
un mediu optim de caldura si umiditate sau n "nasada" (frunzele se aseaza
cu cotorul n jos n straturi de 20 cm grosime) nainte de nsirare, n solarii
sau n camere speciale.
Gherghefurile sunt rame asezate vertical, ntre marginile carora se ntind
sirurile de frunze, legate paralel. Dospirea se poate grabi daca se scot
gherghefurile la soare 2-3 ore pe zi.
Fixarea culorii se face prin expunerea frunzelor direct la soare sau cu
ajutorul curentilor de aer, iar n cazul uscarii la caldura artificiala, prin
ridicarea treptata a temperaturii pna la 40C si coborrea umiditatii
relative sub 50%.
Depasirea temperaturii de 50C slabeste activitatea fermentilor si provoaca
coagularea complexului fermentativ, pierzndu-se capacitatea de
fermentare a tutunului, proces care urmeaza dupa uscare.
Uscarea frunzelor dupa dospire asigura fixarea culorii si eliminarea apei,
prevenind procesele de alterare. Prin uscare, umiditatea n frunze trebuie
sa scada la 20 - 25%. Se practica uscarea pe cale naturala si uscarea cu

ajutorul caldurii artificiale (la soiurile tipului Virginia). Tutunul destinat pentru
pipa sau tigari de foi se usuca la umbra, sub actiunea curentilor de aer, ntro perioada de timp mai lunga (4-6 saptamni).
Uscarea la soare. Pentru aceasta, sirurile cu frunze se fixeaza pe
gherghefuri mobile, afara, cu posibilitati de a fi adapostite pe timp de ploaie
sau noaptea. Gherghefurile se tin afara la soare, distantate, pentru a
asigura circulatia aerului, iar noaptea sau pe timp de ploaie se adapostesc
n soproane, pentru a le feri de picaturile de roua sau ploaie care nnegresc
frunzele.
n vederea dospirii si uscarii tutunului din tipurile orientale, semiorientale si
de mare consum se pot folosi solarii acoperite cu folie de polietilena.
Durata uscarii la soare a frunzelor de tutun depinde de soi si conditiile
privind temperatura si umiditatea relativa din timpul uscarii.
Uscarea tutunului Burley se realizeaza la umbra si la curenti de aer, n
magazii construite, soproane, solarii acoperite cu folie de polietilena de
culoare nchisa. Durata de uscare a acestui tip de tutun este, de regula, 30
- 40 zile n uscatorii la umbra si 21 - 23 zile n solarii acoperite cu folie.
Uscarea cu ajutorul caldurii artificiale se practica la tutunul de tip Virginia
asigurndu-se o culoare deschisa frunzelor si caracteristici calitative
deosebite.
Avantajele acestei metode de uscare constau n obtinerea unui produs de
calitate buna, reducerea volumului de munca, reducerea spatiului necesar
uscarii si reducerea duratei uscarii.
Reducerea brusca a proceselor vitale din frunzele de tutun n momentul
ngalbenirii (trecerea la fixarea culorii) asigura un continut mai ridicat n
hidrati de carbon solubili.
Uscarea se face n uscatorii speciale n care se realizeaza att dospirea,
ct si fixarea culorii.
n timpul dospirii si uscarii, n frunzele de tutun se petrec o serie de
transformari biochimice care duc la mbunatatirea calitativa a lor. Astfel, n
timpul dospirii si uscarii la tutunurile de culoare deschisa se pierd 11 - 18%
din substanta organica, datorita procesului de respiratie, n special hidrati
de carbon, si creste procentul de substante minerale.
Hidratii de carbon sufera transformari nsemnate. Amidonul se transforma
aproape n ntregime n cursul procesului de dospire si uscare n hidrati de

carbon solubili, sub actiunea enzimelor (TRIFU, 1953).

Substantele proteice, sub actiunea enzimelor proteolitice, se scindeaza n
substante cu molecula mai mica, ajungnd pna la aminoacizi. Continutul
n nicotina scade iar cel de acizi organici creste, mai ales de acid citric si
acetic si scade cel de acid malic, oxalic si formic, marindu-se elasticitatea
frunzelor, nsusire importanta la tutunul pentru tigari de foi.
Modificarile culorii se datoreaza, procesului de degradare a pigmentului
verde, ce intra n compozitia clorofilei, ceea ce face sa iasa n relief
xantofila. Culoarea galbena este un indicator foarte pretios pentru
aprecierea diferitelor faze prin care trece frunza de la dospire si pna la
uscare.
Pastrarea tutunului uscat. Dupa ce recolta de frunze a fost dospita si
uscata, se pregateste pentru predare la centrele de receptie. Sirurile sunt
scoase de pe gherghefuri, se ndoaie n patru si se fac legaturi de cte 3-5
siruri (evenghiuri), evitndu-se sfarmarea frunzelor n timpul manipularii
lor. Se verifica ca toate frunzele sa fie bine uscate, n special nervura
principala.
Pastrarea tutunului se poate face si n baschii, care sunt poduri
confectionate din scnduri, dispuse la 15 - 20 cm de pardoseala magaziei.
Pe aceste poduri se aseaza evenghiurile sau sirele de tutun ordonate, cu
folie ndreptate n acelasi sens. Cu grosimea stratului de tutun se poate
ajunge la 80 - 100 cm, dupa care se acopera cu pnza de sac.
Pastrarea se face n camere uscate, ce pot fi ventilate la nevoie, fara
mirosuri neplacute care se pot imprima n frunzele de tutun. Urmeaza
clasarea tutunului, alesul si papusitul.
Alesul si papusitul tutunului sunt operatii pregatitoare n vederea predarii
recoltei la centrele de colectare. Ele ncep, de regula n luna octombrie. Se
aleg frunzele dupa marime, culoare, consistenta, se netezesc si se aseaza
n manunchiuri de cte 20 - 25 care se leaga cu un fir de rafie, de panusi
de porumb, de sfoara, tei topit etc., n apropiere de cotor, aceste
manunchiuri numindu-se papusi. Sunt asezate n papusi frunzele soiurilor
pentru tigarete superioare si cele de mare consum.
Frunzele se pot aseza n stos, cnd se grupeaza ca si n cazul papusii,
dar nu se leaga Ia baza. La soiurile cu frunze mari se folosesc pachete de
10 - 12 frunze, iar ia cele cu frunze mici, de 25 - 30 frunze.

Asezarea frunzelor n fascicule consta n formarea de pachete a 8 - 10

frunze, la soiurile din tipul pentru tigari de foi, fara netezirea limbului si care
se leaga la baza cu o frunza de tutun.
Asezarea frunzelor n tonga (vrac) se face dupa alegerea lor pe calitati.
Frunzele asezate ntr-o ncapere, cu cotorul n jos, n straturi de 20 cm
grosime, formeaza nasada.
La soiurile orientale de cea mai buna calitate, frunzele se ntind cu grija si
se aseaza cu regularitate una peste alta, modul de asezare fiind n
pastaie.
Fermentarea tutunului este ultima faza a prelucrarii lui, premergatoare
transformarii industriale n produse consumabile (fumabile). Fermentarea
are loc n depozitele si fabricile de fermentare.
Tutunul, imediat dupa uscare, este lipsit de nsusiri fumatice: miros
neplacut, fumul este aspru, ntepator, amarui, lipsit de gust; se poate
conserva, nefiind un produs stabil, n el continund unele procese
biochimice.
Transformarea tutunului ntr-un produs ameliorat, conservabil cu o
compozitie chimica stabila se face prin procesele de fermentare.
Fermentarea tutunului este sezonala si extrasezonala sau industriala.
Fermentarea sezonala se face n timpul primaverii, cnd vremea se
ncalzeste, folosindu-se procedeul fermentarii n baloturi,, n butoaie sau
lazi, pe mese si pe stelaje.
Fermentarea industriala (sau extrasezonala este metoda cea mai buna,
ntruct procesul poate fi dirijat, indiferent de conditiile anterioare, potrivit
cerintelor diferitelor tipuri si categorii de tutun. Temperatura si umiditatea
din camere este controlata; fermentarea dureaza 12 - 21 zile, produsul
avnd umiditatea de pastrare.
Dupa fermentare tutunul se alege din nou pe calitati, apoi este asezat n
baloturi de diferite forme si marimi si expediat la fabrica unde este
transformat n produse de fumat.
Productia de frunze de tutun este destul de variabila, n functie de tip si
conditiile de cultura. Soiurile de tip oriental asigura productii medii de 1.000
-1.500 kg/ha, iar cele de tip Virginia si de mare consum pna la 2.500 3.000 kg/ha frunze uscate.

PASTRAREA RECOLTEI
Pastrarea tutunului uscat pana la predare, se face in incaperi lipsite de
igrasie si umiditate, cu posibilitati de aerisire. Sisurile uscate se scot de pe
gherghefuri sau din solarii, se indoaie in patru si se lasa 3-5 la un loc in asa
numitele evenghiuri ( legaturi ). Sirurile astfel legate se reaseaza
suspendate in magaziile sau incaperile destinate pastrarii. In timpul
pastrarii sunt necesare controale repetate, pentru a se putea preveni orice
mucegaire a foilor. De altfel, odata cu asezarea in depozite, sirurile se
verifica observandu-se ca frunzele in special nervura mediana sa fie bine
uscate.
Predarea recoltei: Pentru predare, foile de tutun se sorteaza dupa aspectul
exterior, pe calitati tinandu-se seama la sortare de culoare, tesut, etaj, de
sortarea sanatatii, de gradul de deteriorare a fibrelor, etc.. Pentru a nu se
sfarama foile in timpul alegerii, tutunul se umezeste prin deschiderea
usilor magaziilor sau pe timp uscat, prin tinerea lui in subsoluri.
Foile alese pe calitati se aseaza apoi in stos, procedeu simplu si economic
de asezare a tutunului pe clase. Acest procedeu consta in suprapunerea
foilor una peste alta, in acelasi sens, dupa ce au fost sortate si netezite. Se
mai practica asezarea foilor in papusi ( 15- 25 foi ) sau in fascicule ( 8- 10
foi ).
Tutunul in stos cu o zi inainte de livrare, se ambaleaza in teancuri legate in
panza, sau baloturi incadrate in sipci de lemn si se preda industriei, care
supune foile mai departe procesului de fermentatie.
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------seminte:
http://www.magicgardenseeds.com/results_sql?

mv_session_id=WQQebgwk&search_string=tobacco&searchmode=sqlhea
dersearch
seminte de tutun
IMPORTATOR SEMINTE DE TUTUN VIRGINIA SI BUNRLEY
.SEMINTELE SUNT AMBALATE IN PACHETE DE 200BUC.PRET
PACHET 80 RON.GERMINAREA SEMINTELOR ESTE IN PROPORTIE
DE 99%.RECOMAND PENTRU CEI CE DORESC SA CULTIVE TUTUN
PENTRU CONSUM PROPRIU.
telefon: 0727823083
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Proiect: Cultura tutunului
Mesajde Humidor 25 Ian 2009, 11:34
Am cumparat cartea Cultura tutunului si am mai cumparat si seminte de
tutun virginia, oriental si kentucky, niste rasadnite si la primavara dupa ce
voi fi studiat cartea, o pun de niste rasaduri. Pe la sfarsitul lui aprilie, prin
bunavointa lui Pioneru - care pune la dispozitie curtea - vom cultiva cateva
randuri de tutun si sper ca la toamna sa avem niste blenduri proprii. (asta
presupune ca tutunurile vor fi uscate, fermentate, afumate amestecate si
invechite cateva luni).
Intre principalele probleme pe care le intrevad sunt:
- uscarea orientalului la soare - am discutat aici cu Molia care are balconul
orientat mai tot timpul spre soare si ar putea urmarii atent procesul
- fermentarea tutunului - avand in vedere cantitatea mica - va trebuie sa
confectionez o cutie speciala
- afumarea unei parti din virginia pentru obtinere latakia

De udare si fertilizare se ocupa Pioneru

Pus seminte in rasadnite.
Aici m-am pacalit putin, trebuia sa le pun in jardiniere obisnuite si dupa un
timp sa le transfer in ghivece mai mici. Semintele sunt atat de mici ca nu ai
cum sa le numeri asa ca am aplicat metoda "imprastierii" in mod egal pe
toata suprafata pamantului.Initial vroiam sa-l cultiv in cilindru special de
rasadnita, direct, dar la final peste cilindri am aplicat un strat de turba peste
care am presarat semintele.In mod normal trebuie sa incolteasca dupa 715 zile in functie de caldura.
De obicei, industrial se "oparesc" sacii cu seminte prin scufundarea in apa
la 60 grade dupa care se lasa cateva zile pana incoltesc in saci, pastranduse umezeala adecvata. Abia dupa ce incoltesc se amesteca cu cenusa de
lemn sau cu nisip foarte fin si se imprastie in rasadnite...
P1011973.JPG
Toate speciile vegetale care au seminte foarte mici (tutun, telina...etc) se
cultiva, fie in camp, fie in sere, prin producerea de rasaduri. Nu exista, nici
macar in prezent masini de semanat capabile de precizia necesara
realizarii semanatului unor astfel de seminte mici. De exemplu, americanii,
recomanda pentru etapa de camp o spatiere de 1-1,2 m intre randuri si 40 60 de cm intre plante pe rand, or seminte cu dimensiuni mai mici de 1mm
nu pot fi distribuite mecanic la o asemenea precizie.
Intr-o alta ordine de idei, faptul ca plantele sunt transplantate in camp sub
forma de rasaduri le ajuta sa creasca viguros si relativ rapid, comparativ cu
situatia in care ar trebui sa-si parcurga intregul ciclu vital pornind direct din
samanta.
Natura desi nu pacatuieste prin exactitate...este neiertatoare...aproape
toate semintele speciilor de clima temperata incep sa germineze atunci
cand in sol sunt in mod constant la 5-7 cm adancime 8 grade cu plus.
Re: Proiect: Cultura tutunului

Mesajde Humidor 27 Mar 2009, 16:46

Dupa numai 4 zile semintele au incoltit, fiind foarte mici nu am putut sa le
fotografiez.
Dupa 5 zile, Virginia si Orientalul au inceput sa faca frunzulite. Kentucky
este inca in faza de incoltire.
Am o mica ingrijorare, pamantul de turba contine foarte multa substanta
organica si pe alocuri s-a format mucegai. Vre-o idee, nu vreau sa se
compromita inca din start.

Re: Proiect: Cultura tutunului

de Humidor 09 Apr 2009, 18:58
Revin cu ultimele poze ale culturii

Re: Proiect: Cultura tutunului

de Humidor 20 Apr 2009, 14:48
Am inceput rarirea, la final vor ramane doar o planta/rasadnita.
Normal, apar si probleme, frunzulitele au o mare aderenta unele fata de
celelalte si este destul de greu sa extrag plantutele taiate din "lan". Cred ca
o sa le tai tulpina la radacina si le las sa se usuce, altfel risc sa le rup si pe
celelalte.
Plantele sunt foarte dezvoltate spre frunze, in schimb, catre radacina se
subtiaza... find foarte firave. Un sfat e binevenit.
Fiiere ataate

It's not the size of the dog in the fight, it's the size of the fight in the dog.
Re: Proiect: Cultura tutunului
de Humidor 01 Iun 2009, 21:06
Update
Fiiere ataate

It's not the size of the dog in the fight, it's the size of the fight in the dog.
http://forum.humidor.ro

Humidor
Membru PCB
Mesaje: 987
Images: 241
Membru din: 22 Oct 2008, 22:09
Localitate: Bucuresti

E-mail Humidor

Site web

YIM

Sus
Re: Proiect: Cultura tutunului
de Pioneru 26 Iun 2009, 09:51
Si inca unul. Marea majoritate a plantelor imi ajung la genumchi, sunt 2
care depasesc insa acest nivel. Ca referinta am 1.80m inaltime.
Promit sa mai postez dar din cauza ploii pamantul e foarte moale si nu am
putut sa intru intre plante.
Fiiere ataate

Pioneru
Membru de onoare
Mesaje: 110
Membru din: 30 Oct 2008, 17:43
Localitate: Bucuresti

E-mail Pioneru

Sus
Re: Proiect: Cultura tutunului
de Humidor 26 Iun 2009, 09:57
Se pare ca vom avea oriental si virginia din belsug
Multumim pentru poze. Da ce le-ai facut de au crescut atat de mari, la mine
pe balcon nu au mai crescut deloc.

Re: Proiect: Cultura tutunului

de Humidor 04 Iul 2009, 07:34
Inca o serie de poze. Ieri au fost rupte primele flori.

It's not the size of the dog in the fight, it's the size of the fight in the dog.
http://forum.humidor.ro

Humidor
Membru PCB

Mesaje: 987
Images: 241
Membru din: 22 Oct 2008, 22:09
Localitate: Bucuresti

E-mail Humidor

Site web

YIM

Sus
Re: Proiect: Cultura tutunului
de Humidor 05 Iul 2009, 14:05
Cred ca trebuie sa-mi dai niste lectii de agricultura, nu stiu ce le faci dar
sunt superdezvoltate. Fac planul pentru instalatia de fermentare
Fiiere ataate

Sus
Re: Proiect: Cultura tutunului
de Pioneru 15 Aug 2009, 08:20
Avem in club si membri care muncesc, se trezesc de dimineatza....
Fiiere ataate

Pioneru
Membru de onoare
Mesaje: 110
Membru din: 30 Oct 2008, 17:43
Localitate: Bucuresti

E-mail Pioneru
Sus
Re: Proiect: Cultura tutunului
de Humidor 15 Aug 2009, 13:18
Culesul nu a fost nimic, insiratul pe funie e ... cum sa spun... nu se mai ia
de pa maini decat cu zeama de rosii.
Uite si scula de insirat frunzele, sarma din cupru, turtita la un capat si
gaurita cu spiral de 3 si ascutita la celalalt capat... m-am umplut de lacuste
in balcon
Fiiere ataate

It's not the size of the dog in the fight, it's the size of the fight in the dog.
http://forum.humidor.ro

Humidor
Membru PCB
Mesaje: 987
Images: 241
Membru din: 22 Oct 2008, 22:09
Localitate: Bucuresti

E-mail Humidor

Site web

YIM

Sus
Re: Proiect: Cultura tutunului
de Humidor 20 Aug 2009, 20:14
Dupa 5 zile... de uscare
Fiiere ataate

It's not the size of the dog in the fight, it's the size of the fight in the dog.
http://forum.humidor.ro

Humidor
Membru PCB
Mesaje: 987
Images: 241
Membru din: 22 Oct 2008, 22:09
Localitate: Bucuresti

E-mail Humidor

Site web

YIM

Sus
Re: Proiect: Cultura tutunului
de Pioneru 25 Aug 2009, 21:50
Noutati ceva ? Cum se petrece, ce se petrece....murim mon chet de
curiozitate....

Pioneru
Membru de onoare
Mesaje: 110
Membru din: 30 Oct 2008, 17:43
Localitate: Bucuresti

E-mail Pioneru

Sus
Re: Proiect: Cultura tutunului
de Humidor 26 Aug 2009, 12:59
Sambata se fac doua saptamani, tutunul este aproape uscat, s-au scuturat
si impuritatile, am facut lada pentru fermentat, am toate piesele, mai imi
trebuie o rezistenta de incalzire si dupa aia mai asteptam inca 6
saptamani...

Re: Proiect: Cultura tutunului

de Humidor 26 Aug 2009, 21:53
Dispozitiv... e cat un frigider Fram (din epoca trecuta)
Fiiere ataate

Re: Proiect: Cultura tutunului

de Humidor 30 Aug 2009, 13:24

Dispozitiv complet echipat si cu tutunul pus la fermentat. Am optat pentru
varianta presat bine in sul si o temperatura ceva mai mica.
Problema cu dispozitivele de incalzit, majoritatea au protectie la
supratemperaturi, cu feonul am obtinut maxim 40 grade dupa care l-am
schimbat cu o plita care incalzeste incinta pana la 45 grade. Deci... daca
aveti o plita veche, de pe vremea impuscatului fara protectie la
supratemperatura... as mai incerca cu fier de calcat dar... deja am taiat
doua cordoane
Fiiere ataate

Re: Proiect: Cultura tutunului

de Humidor 13 Sep 2009, 20:04
Dupa o saptamana de fermentat in instalatie si alta saptamana fermentat in
suc propriu (facut salam, strans bine cu funie din canepa, astazi l-am
desfacut sa-l aerisesc. Frunzele, in special cele din mijlocul legaturii, au
capatat o nuanta umiforma, maro - maduro; Am reusit sa desfac frunzele
ca sa le aerisesc si apoi le-am pus inapoi in manunchi, stranse bine,
reumezite cu un pulverizator cu apa. Frunzele sunt elastice, un fel de
caramel lipicioase la mana datorita zaharului care a iesit din ele. Mi se pare
ca virginia se comporta mai bine. Mirosul este inca intepator, de fan cosit,
deci va mai trebui sa treaca mult timp pana sa dispara. Cred ca de craciun
il putem incerca, desi, ratia mea o sa o pastrez la fermentat pana in
primavara.
Intr-o saptamana-doua, o sa incerc sa scot nervurile centrale, operatie
foarte anevoioasa, avand in vedere numarul mare de frunze si ca va trebui
sa le dezlipesc pe toate.
Fiiere ataate

It's not the size of the dog in the fight, it's the size of the fight in the dog.
http://forum.humidor.ro

Humidor
Membru PCB
Mesaje: 987
Images: 241
Membru din: 22 Oct 2008, 22:09
Localitate: Bucuresti

E-mail Humidor

Site web

YIM

Sus
Re: Proiect: Cultura tutunului
de Humidor 19 Sep 2009, 20:17
Am aerisit frunzele, taiat nervura principala si reumezit frunzele (poza arata
cam ciudat datorita blitzului, dar in realitate frunzele sunt mai uscate).
Tununul a capatat intre timp un iz de smochine uscate. Am o vaga impresie
ca intr-o luna doua va fi gata.
Fiiere ataate

Re: Proiect: Cultura tutunului

de Humidor 30 Noi 2009, 10:25
Tutunul pregatit pentru presa.
Fiiere ataate

Re: Proiect: Cultura tutunului

de Humidor 09 Dec 2009, 21:50
Flake... e beton, nu stiu cum o sa-l tai, vre-o idee?
Fiiere ataate

Re: Proiect: Cultura tutunului

de Humidor 17 Dec 2009, 22:09
In cele din urma l-am taiat cu foarfeca, desprins fasii din flake, facut sul si
taiat. Nu este uscat complet si inca mai are un iz de amoniac. Fumat nu se
mai simte. L-am pus la aerisit. Sper ca pana maine sa fie uscat si tocmai
bun de fumat.
Fiiere ataate

It's not the size of the dog in the fight, it's the size of the fight in the dog.
http://forum.humidor.ro

Experienta mea a fost mai degraba negativa. Am pus semintele la incoltit

destul de tirziu, iar rasadurile, la rindul lor, le-am transplantat in doua ture, a
doua fiind spre sfirsitul verii. Apoi am tot aminat recoltatul pina am fost silit
sa o fac de primul inghet, in urma cu vreo luna cred. Rasadurile din a doua

tura n-au apucat sa se dezvolte suficient, o mica parte din frunze au fost
stricate de inghet, asa ca am ramas cam cu 3-4 kg in final. Pe care le-am
pus la uscat pe sfoara, in aer liber, dar sub acoperis, ca sa nu le ploua. Din
pacate majoritatea frunzelor au facut mucegai (aici, in zona, sint mari
probleme cu mucegaiul, cam orice mucegaieste foarte rapid). Nu mai zic ca
am scapat si caprele in curte si bineinteles ca s-au dus drept la tutun...
Acum as avea nevoie de un pic de ajutor legat de procesul fermentarii. Din
productia proprie mi-a ramas un pic de tutun uscat si am gasit si de
cumparat pe internet frunze de tutun vrac (Burley uscat , dar nefermentat si
Virginia "prefermentat"-am inteles de la vinzator ca ar fi trecut deci printr-o
prima etapa de fermentare, care nu este insa si suficienta). Intrebarea ar fi
cum sa procedez cu frunzele fara a folosi insa nici un fel de dispozitiv
modern. In camera am constant o temperatura intre 25-30 grade, iar linga
cuptor de multe ori e greu suportabila. Sa le impachetez in plastic si sa le
tin in apropierea cuptorului? Cit timp ar trebui sa stea cele nefermentate si
cit cele "prefermentate"? Cum imi dau seama cind sint bune de fumat?

Re: Proiect: Cultura tutunului

de Humidor 25 Noi 2010, 08:26
Pentru fermentare au nevoie de oxigen. Daca le pui in punga nu vor
fermenta cum trebuie. Daca nu vrei sa folosesti un dispozitiv, trebuie sa ai
minim 1 metru cub de frunze, gramada cu aceasta dimentiune, fermentand
de la sine. O data la cateva zile, frunzele trebuiesc intoarse, astfel incat si
cele de la exterior sa ajunga in mijloc si sa fermenteze.
Daca nu ai 1m3 le poti fermenta prin presate intre doua scanduri din lemn
(ca sa mai si respire) si o data pe saptamana le aerisesti.
Nu cred ca poti sa faci asta in camera deoarece vor dezvolta o putoare de
amoniac destul de mare.
Vor fi gata atunci cand mirosul intepator se transforma in miros dulce de

poame in cazul virginiei sau de cacao in cazul burley... Poate dura si 6 luni
procesul daca nu ai un dispozitiv care sa-l accelereze.
Re: Proiect: Cultura tutunului
de colyalbaitz 25 Dec 2010, 21:18
Buna ziua. Felicitari pentru cultura de tutun. Am ramas masca. Nu stiam ca
se poate face asa ceva si la scara mica
. As dori si eu sa ma apuc dar,
se poate pune la fermentat, cum i-ati recomandat unui user, intre doua
scanduri si din saptamana in saptamana sa se aeriseasca? Sau trebuie
neaparat facut un dispozitiv special ca acela pe care l-au facut domnii din
forum ? In martie-aprilie poate reusesc sa pun si eu niste rasaduri.
Multumesc, o zi buna.
Re: Proiect: Cultura tutunului
de Humidor 25 Dec 2010, 21:27
Ideal este sa fie adus la o temperatura cat mai mare. Practic, in timp
fermenteaza si la temperaturi mai mici. Factorii cheie sunt temperatura,
umezeala si oxigenarea... Presarea este o alta metoda, a se vedea
metodele folosite in trecut de marinari, faceau o funie din tutun , o infasurau
in panza si o tineau legata la brau...
Ce am facut eu a fost un experiment, adevarul este ca trebuia sa-l fi lasat
mai mult la fermentat. In orice caz, am inceput fermentarea in dispozitiv si
am continuat-o prin presare intre scanduri.