Sunteți pe pagina 1din 14

Deschiderea succesiunii i a procedurii succesorale

Activitatea succesorala notariala este necesara societatii pentru ca aduce


ordine in dreptul succesoral si in problemele ce le are aproape fiecare familie; este
la indemana celor interesati si cu rapiditate rezolva cerintele legale ce provin din
dreptul mostenitorilor, pentru predarea succesiunii.
Activitatea notariala are norme generale pentru realizarea lucrarilor ce-i
revin care sunt cuprinse intr-o lege organica. Intre normele generale de organizare
a activitatii notariale se afla si norme procedurale in materie succesorala. Aceste
norme, in principiu,regularizeaza dezbaterile succesorale. De aceea, pe de-o parte,
sunt norme de organizare, de procedura propriu-zisa si de competenta. Pe de alta
parte, sunt si norme speciale, deoarece sunt separate de normele generale de
procedura aplicate de instantele de judecata. Aceste norme, dupa lege, trebuie sa
fie respectate in aplicarea lor.
Dezbaterile succesorale in fata notarului public pot fi facute numai prin
intelegerea partilor, deci procedura fiind necontencioasa are in vedere realizarea si
apararea drepturilor succesorale ale mostenitorilor, desigur cu respectarea
prevederilor legale.
Cand intre susceptibili intervin neintelegeri, notarul suspenda dezbaterile
succesorale si indruma pe cei interesati sa rezolve neintelegerile ivite pe cale de
judecata. Procedura succesorala devine si in alt mod tot contencioasa si anume
cand mostenitorii sau cei interesati se adreseaza direct instantei de judecata,
intelegand ca pe cale notariala nu pot rezolva neintelegerile care sunt nascute intre
ei.1
Insasi Legea nr. 36/1995 in art.10- prevede ca procedura succesorala
notariala necontencioasa apartine biroului notarului public: in indeplinirea
atributiilor ce-i revin, notarul public are competenta generala, cu exceptiile
prevazute in situatiile urmatoare: a) procedura succesorala notariala este de
competenta notarului public, din biroul notarial situat in circumscriptia teritoriala a
judecatoriei in care defunctul si-a avut ultimul domiciliu; b) in cazul mostenirilor
succesive, mostenitorii pot alege competenta oricaruia dintre birourile notariale
din circumscriptia teritoriala a judecatoriei in care si-a avut ultimul domiciliu acela
dintre autori care a decedat cel din urma.
In materie notariala se aplica 4 principii de baza: principiul legalitatii
(deoarece aceste norme procedurale sunt cuprinse in legea de baza a institutiei
notariale si ca urmare numai acele lucrari se pot efectua care sunt admise de lege si
numai in forma prevazuta de lege)2,principiul confidentialitatii ( succesibilii
solicita ca la dezbaterile succesorale sa nu participe public, asa cum participa la
1

Rizeanu Dumitru : Delimitarea competentei notarului de stat de aceea a instantelor judecatoresti in


materie succesorala nr.8/1971 pag.65
2
Prof.Univ. Dr. Ioan Les: Organizarea sistemului judiciar a avocaturii si a activitatii notariale Lumina
Lex. 1997 pag 217-222.

dezbaterile instantelor de judecata, desi succesibilii pot fi insotiti de avocat, de


creditori sau debitori ai defunctului,de coindivizari, de martori fie de identitate,fie
de informare si confirmare a lucrarilor), principiul fortei probante a actului notarial
( prin aceea ca este intocmit in forma aratata de lege si cu respectarea cerintelor
legale), principiul raspunderii notarului public ( ca urmare a nerespectarii legii sau
prin daunarea patrimoniului persoanei solicitante a actului notarial 3; raspunderea
intervine in cazul in care notarul incalca cu vadita intentie procedura succesorala
sau legea.)
In ceea ce priveste deschiderea succesiunii art. 651 Cod civil prevede ca
succesiunile se deschid prin moarte. Momentul mortii se constata fizic si se
dovedeste prin certificatul de deces eliberat de autoritatea de stare civila. Acest act
constituie dovada eficienta. Actul de deces este un inscris autentic si dovedeste
persoana decedata, decesul si ultimul domiciliu. El se intocmeste conform
cerintelor prevazute de Legea nr.119/1996 cu privire la actele de stare civila.
Aceasta lege nu se poate aplica si actelor de deces emise in strainatate.
Adeverintele de constatare a mortii fizice date de medicul constatator al decesului
se depun la starea civila pentru eliberarea certificatului de deces.
Momentul mortii se stabileste si prin hotarare judecatoreasca de declarare a
mortii prezumate. Aceasta hotarare trebuie sa fie definitiva si irevocabila.
La deschiderea succesiunii sunt de retinut urmatoarele: prin deces
inceteaza calitatea de subiect de drept, si deci capacitatea de folosinta, de la
aceasta data se transmite patrimoniul catre succesibili (legali sau testamentari),
aceasta data determina legea dupa care se dezbate succesiunea, determina
succesibilii si drepturile ce le revin din mostenire, determina locul unde se
deschide succesiunea, ultimul domiciliu sau locul unde se afla bunurile cele mai
importante, momentul mortii determina data posibilitatii deschiderii procedurii
succesorale si intocmirea inventarului, locul unde s-a inregistrat decesul daca avea
bunuri sau nu,determina notarul public competent pentru dezbaterea succesiunii,
cu rezolvarea fara proces a problemelor ce apar la dezbaterea succesiunii si este
modul natural de transmitere a patrimoniului unui defunct.
Este necesar a se face deosebire intre deschiderea succesiunii si
deschiderea procedurii succesorale, fiind doua situatii diferite: succesiunea se
deschide prin deces, iar procedura succesorala prin dezbateri la notariat.
Astfel, art.68 L. Prevede ca: Procedura succesorala notariala se deschide,
dupa caz, la cererea oricarei persoane interesate, a procurorului, precum si a
secretarului consiliului local al localitatii in raza careia defunctul si-a avut ultimul
domiciliu, atunci cand are cunostinta ca mostenirea cuprinde bunuri imobile.
Cererea pentru dechiderea procedurii succesorale se adreseaza notarului
public competent. Aceasta cerere se poate face de orice persoana interesata si in
drept: mostenitor, creditor, curator al succesibilului minor sau incapabil, de
procuror precum si de secretarul consiliului localitatii in raza careia defunctul si-a
avut ultimul domiciliu, atunci cand are cunostinta ca mostenirea are bunuri
3

M.Musat si D. Diaconescu: Raspunderea juridical a notarului publicBNP nr.2/1999 pag.8

imobile. In toate aceste cazuri, partea ce solicita deschiderea procedurii


succesorale, trebuie sa-si justifice interesul in scris, urmat de documente.Cererile
vor fi semnate de parti. Cand cererea e facuta prin mandatar, se va alatura procura
in original sau in copie legalizata. Reprezentantul legal, curatorul sau tutorul, va
alatura copia actului doveditor al calitatii sale.Persoanele juridice de drept privat
vor arata documentul prin care este imputernicit cel ce intocmeste cererea.
Cererea se adreseaza, conform art. 68 L. notarului public competent sa
rezolve cauza,astfel: a) notarului public din circumscriptia teritoriala in care si-a
avut ultimul domicilui defunctul, b) in cazul unei persoane care nu a avut
ultimul domiciliu in tara, procedura succesorala se poate indeplini de notarul
public din circumscriptia teritoriala a judecatoriei in care defunctul si-a avut
bunurile cele mai importante, c) in cazul in care intr-o circumscriptie teritoriala
sunt mai multe birouri de notari publici, competenta de indeplinire a procedurii
succesorale apartine primului birou sesizat, d) cand conflictul intervine intre
birouri notariale situate in circumscriptii diferite, competenta apartine judecatoriei
in a carei circumscriptie se afla biroul de notar public cel din urma sesizat.
Cand nu se pot stabili care sunt bunurile defunctului si care este valoarea
lor cea mai importanta, mostenitorii vor confirma aceasta situatie printr-o
declaratie autentica sub sanctiunea art.292 Cod pen., si anume ca nu au mai
deschis procedura succesorala, care este bunul cel mai important, iar in certificatul
de mostenitor notarul le va pune in vedere mostenitorilor ca orice alt certificat de
mostenitor suplimentar se va elibera de catre acel birou.
Inventarierea succesiunii este reglementata de art.70 L.- In cazurile
prevazute de lege sau la cererea celor interesati, notarul public, personal sau printrun delegat, va face inventarierea bunurilor succesorale. Daca nu exista cerere
anterioara pentru deschiderea procedurii succesorale, cererea de inventariere tine
loc si de cerere de deschidere a acestei proceduri. Inventarierea notariala se va face
numai cu acordul persoanei in posesia careia se afla bunurile defunctului. In caz de
refuz, se va incheia un proces-verbal, semnat de cei prezenti.
Cererea pentru inventarierea bunurilor ce intra in masa succesorala
trebuie sa cuprinda datele defunctului si ultimul domiciliu, datele mostenitorilor
prezumtivi si domiciliile acestora, cu aratarea locului unde se afla averea- activ si
pasiv- ce se cuprinde in inventar ( art.70 L. 36/1995), in masura cunoasterii
acesteia.
La cerere se ataseaza certificatul de deces in copie legalizata prin care se
face dovada decesului si a ultimului domiciliu sau hotararea judecatoreasca
definitiva.Competent este notarul public in drept sa dezbata succesiunea.
In cazul mostenirilor succesive, cei in drept a cere inventarierea, se pot
adresa oricarui birou notarial din circumscriptia teritoriala a judecatoriei in care sia avut ultimul domiciliu acela dintre autori care a decedat cel din urma.
In cazul in care intr-o localitate- de ultim domiciliu- sunt mai multe
birouri notariale, cererea se poate face oricarui birou notarial, din acea localitate
care se si investeste cu dezbaterea succesiunii si despre aceasta instiinteaza
3

Camera Notarilor Publici. Inventarierea se poate face si din oficiu atunci cand
interesul minorilor o cere, cand statul are interesul sa-si asigure drepturile sale, sau
prin exceptie, cand imprejurarile speciale impun aceasta.
In ceea ce priveste procedura inventarierii, notarul public personal sau
un imputernicit al acestuia se deplaseaza la locul situarii bunurilor pentru
inventariere. In cazul in care unele bunuri sunt situate intr-o alta localitate dintr-o
alta circumscriptie notariala poate fi solicitata inventarierea, notarul public
competent pentru acea localitate prin comisie rogatorie sau secretarului Consiliului
local.
Inventarierea se face cu consimtamantul mostenitorilor sau a
persoanelor ce detin bunurile, iar daca nu sunt succesibili cunoscuti, cu
incunostiintarea autoritatilor locale. In cazul in care este refuzata inventarierea
bunurilor de acei succesibili sau de persoanele care detin bunurile se va consemna
refuzul in proces-verbal, iar cei interesati se vor adresa instantei de judecata.
Prezenti la inventariere, in fata notarului public, sau a imputernicitului acestuia
sunt mostenitorul, unul sau doi martori si reprezentantul autoritatii tutelare,daca
este cazul. Participantii la inventariere trebuie sa fie prezenti tot timpul
inventarierii si sa semneze procesul-verbal facut de notarul public.
Conform art. 71 L.- Procesul-verbal de inventariere va cuprinde
enumerarea, descrierea si evaluarea provizorie a bunurilor ce se aflau in posesia
defunctului la data decesului. Procesul-verbal de inventariere va consemna
prezenta persoanelor aratate, locul si data intocmirii procesului-verbal, in cuprinsul
prevederilor art 71 Legea nr.36-1995.
Testamentul gasit la inventariere sau prezentat de partea interesata se
deschide de notarul public, in fata succesibililor, a executorului testamentar, iar in
cazul persoanelor incapabile se va instiinta autoritatea tutelara. Daca se prezinta un
inventar intocmit deja de un organ al statului sau de administratorul cladirii ori de
mostenitori, notarul public va verifica cele cuprinse in inventarul prezentat.
Notarul nu poate completa, confirma sau corecta un inventar prezentat. El poate
lua act de acest inventar in baza declaratiilor date de toti mostenitorii.
In preambulul procesului-verbal de inventariere se va mentiona
denumirea biroului notarial,numele notarului public, data, localitatea si locul,
datele defunctului, inclusiv data decesului si ultimul domiciliu, precum si
persoanele prezente la inventariere.
Cadrul procesului-verbal de inventariere va avea urmatoarea
rubricatura: numarul curent, descrierea bunurilor, totalul, numarul
acestora,evaluarea provizorie, observatii. Apoi, in cuprins, vor fi trecute: intai
bunurile miscatoare, titlurile de valoare, bunurile nemiscatoare; in al doilea rand:
pasivul succesiunii; in al treilea rand: mentiunile speciale referitoare la bunuri,
numiri de curator,custode,expert etc.
La sfarsitul actului de inventariere se vor mentiona: data lucrarilor si
ora inchiderii inventarului, persoanele prezente la incheierea inventarierii, anexele
inventarului, numarul de exemplare,data fixarii primelor dezbateri succesorale cu
4

incunostiintarea celor prezenti, semnaturile participantilor la inventariere si


calitatea,sigiliul notarului public.
In timpul lucrarilor notarul public ia anumite masuri, astfel art. 72 L.
prevede Daca exista pericol de instrainare, pierdere,inlocuire sau distrugere a
bunurilor, notarul public,le va putea pune sub sigiliu sau le va preda unui custode.
Daca in masa succesorala vor intra hartii de valoare, bijuterii, bani, valuta etc.
acestea vor fi depuse in depozitul notarial din institutie, banca, CEC, care dupa ce
bunurile au fost legal depuse vor garanta restituirea valorilor sau a bunurilor, cu
dobanzi legale,dupa achitarea onorariilor de depozitare. Cand primirea in depozit
se face fara plata anticipata, fiind situatii premergatoare dezbaterii succesiunii,
notarul efectuand proceduri ce pot implica costuri trebuie sa ia in considerare ca
aceste costuri sa poate fi acoperite. In mod obisnuit, bunurile raman in pastrarea si
conservarea mostenitorilor legali sau testamentari.
Toate masurile ce le ia notarul public au in vedere pastrarea averii
succesorale in bune conditii pana la terminarea procedurii succesorale. Persoanele
care se considera vatamate prin inventariere, prin luarea masurilor de conservare,
prin numirea de imputerniciti, fie ca s-au cuprins in inventar bunuri ce nu apartin
succesiunii, fie ca nu s-au cuprins in inventar bunurile ce revin succesiunii sau au
fost date in custodie unele bunuri unor persoane contestate, se pot adresa instantei
de judecata.
Referitor la punerea sigiliilor, art 76 din Regulament prevede: In cazuri
urgente, la cererea oricarei persoane care, justifica un interes, punerea sigiliilor
asupra bunurilor succesorale se poate face inainte de intocmirea inventarului,
exceptand bunurile necesare membrilor familiei defunctului care au locuit cu el.
Tot in scopul asigurarii bunurilor notarul public pune sigilii pe intreaga locuinta,
pe diferite incaperi, pe mese, dulapuri etc. Punerea de sigilii consta in pecetluirea
incaperilor sau locurilor unde au fost depozitate bunurile mostenirii, fie prin
ceruire, fie prin aplicarea benzii din panza lipita si ceruita pe care se aplica sigiliu
sec. Ruperea sigiliilor aplicate constituie infractiune.
Ridicarea sigiliilor o poate face tot notarul public la data predarii bunurilor
mostenitorilor de drept, fie in timpul dezbaterilor succesorale daca nu este nici un
dubiu in ce priveste calitatea si drepturile mostenitorilor, fie la sfarsitul acestora
cand se elibereaza certificatul de mostenitor.
Procesul-verbal de inventariere la sfarsit va cuprinde numarul
exemplarelor, data incheierii lucrarilor, cu precizarea orei.

Inceperea dezbaterilor notariale


5

In mod curent mostenitorii, dupa informatiile primite de la notarul public


se prezinta prin intelegere, cu actele necesare pentru dezbaterile notariale, inclusiv
cu cererea initiala.4
Secretarul biroului verifica opisul de evidenta a procedurii succesorale daca
nu s-a mai inregistrat un alt dosar in aceasta cauza la acel birou. Daca in
circumscriptia unei judecatorii functioneaza mai multe birouri notariale, se va cere
de la biroul notarului desemnat de Colegiul Director al Camerei Notarilor Publici
ce tine evidenta cauzelor succesorale din intreaga circumscriptie teritoriala sa
comunice, daca nu s-a inregistrat cauza la alt birou notarial. Totodata se verifica si
competenta teritoriala, iar in cazut in care constata ca succesiunea este in
competenta altui birou notarial, se desesizeaza, fara sa se mai citeze partile,
trimitand cauza notarului public competent (art.68 alin3 L.)
Nu se face inregistrarea unui dosar succesoral fara referatul secretarului ce
detine evidenta succesorala. Obtinerea referatului obliga notarul la inregistrarea
cauzei succesorale in registrul succesoral. Rezolutia notarului are urmatorul
continut: verificat opisul, verificat competenta, se inregistreaza, termen la, cu (sau
fara) citare si semnatura.Urmeaza inregistrarea in Registrul General Succesoral, in
Opisul Alfabetic si in Condica de termene. In Registrul General se arata numarul
dosarului in ordine crescanda dupa data inregistrarii, numele si prenumele
defunctului, ultimul domiciliu, data decesului, primul termen, numarul
certificatului de mostenitor in ordinea crescanda, dupa cum s-au mentionat aceste
numere in condica de termene, taxele si onorariile achitate sau debitarea- si la
observatii:inregistrarea, conexarea sau alte solutii:suspendarea, scoaterea de pe rol,
trimiterea la instanta sau la alt birou notarial.
Notarii publici sunt obligati sa comunice de indata cauzele inregistrate
pentru a fi inscrise in opisul de evidenta a procedurilor succesorale(art.74 R. alin.
4). Biroul notarial care tine evidenta procedurilor succesorale pe circumscriptia
teritoriala, va elibera un certificat pe care-l va expedia notarului public, care a
cerut confirmarea si care se pastreaza la dosarul succesoral.
Citarea are in vedere incunostiintarea succesibililor si a celor in drept de a
sti, ca se dezbate succesiunea defunctului, la un anume birou notarial, la o data
anuntata, cu precizarea zilei si a orei.
Cei cu vocatie succesorala se citeaza in functie de gradele succesibililor,
astfel daca au ramas copii nu vor fi citati toti succesibilii, ci numai cei de gradul Isi anume in cazul in care sunt renuntatori toti, vor fi citati in nume propriu, nepotii
de fiu, care au vocatie succesorala.Totusi se vor cita nepotii de fiu sau frati, cand
vin la succesiune prin reprezentare si anume cand antecesorul lor a predecedat.
Cand in cauza nu sunt mostenitori rezervatari si exista un testament
autentificat necontestat de colaterali, nu se vor cita ceilalti succesibili si se va
preda succesiunea legatarului universal, care se citeaza. Daca testamentul este
4

Anghel I.: Relativ la exercitarea procedurii succesorale notariale si la exercitarea dreptului de optiune
succesorala(nota)LP nr.7/1957 pag.884

olograf sau mistic se citeaza si mostenitorii legali (art.75 alin.2 L.) carora li se
aduce la cunostinta dispozitiile testamentare, actul in sine si legalitatea lui.
Pot fi citati si creditorii sau alte persoane interesate cand situatia aceasta
rezulta din cererea sau declaratiile succesorilor sau din alte documente depuse la
dosarul succesoral.
Continutul citatiei trebuie sa corespunda scopului acesteia. Conform art.104
Legea notariala se completeaza cu prevederile C.civ. si ale C pr. Civ. Ca urmare,
prevederile articolelor referitoare la citarea din C.pr.civ. vor fi utilizate si adaptate
procedurii succesorale notariale. Citatia cuprinde si procesul verbal de inmanare
completat cu datele necesare de cel insarcinat cu inmanarea.
La deschiderea dezbaterilor succesorale se impune precizarea ca acestea
sunt organizate in asa fel incat formele procedurale sa ajute la finalizarea cauzei
succesorale. La prezentarea succesibililor, in fata notarului, dupa identificarea lor
si dovedirea calitatii succesorale se consemneaza intr-o incheiere declaratiile
acestora asupra numarului si calitati lor, precum si asupra compunerii masei
succesorale si asupra modului de predare a succesiunii. Identificarea succesibililor
se face in conditiile art.50 L. Dezbaterile sunt verbale si se pot tine si in afara
sediului biroului notarial, in limitele circumscriptiei sale teritoriale, precum si in
afara programuli de lucru, la cererea partii interesate.
Notarul deschide, suspenda si inchide dezbaterile si consemneaza in
incheiere cele constatate. Cand intre parti intervin neintelegeri, notarul public va
incerca impacarea partilor. Intrucat declaratiile ce se fac la dezbateri, constituie
probe, acestea se dau sub sanctiunea legala pentru declaratiile neadevarate.
In situatia in care s-au consemnat de catre mostenitori in incheierea celor
declarate de parti dupa citirea actului, notarul public le va intreba daca au inteles
continutul acestuia si daca cele cuprinse in act exprima vointa lor.(art.60 alin.1
L.)Valoarea juridica a declaratiilor formulate de succesibili la dezbateri, consta in
acordul de vointa intervenit intre mostenitori. In unele situatii de neclaritate sau
precizare a situatiilor ce le declara mostenitorii se pot audia martori.
Dovada cu inscrisuri este necesara pentru documentarea sustinerilor
succesibililor, astfel: actele de stare civila, actele de proprietate, documente care
confirma si intaresc declaratiile succesorilor, testamente sau orice acte ce duc la
dezlegarea pricinii.

Continutul dezbaterilor. Succesibilii

Confirm art.76 alin.1 L.: In cadrul procedurii succesorale, notarul


public stabileste calitatea mostenitorilor si legatarilor, a acelora care succed
defunctul.Persoana care urmeaza sa primeasca mostenirea se numeste mostenitor,
succesor, succesibil, urmas, erede.
Fata de modul cum este reglementata transmiterea mostenirii,
succesibilii sunt: a)mostenitorii legali- daca mostenirea se transmite conform legii,
numai anumitor categorii de persoane. Mostenitorii legali sunt impartiti in doua
categorii: rudele apropiate ale defunctului, impartite in clase de mostenitori pana la
gradul IV si sotul supravietuitor; b) succesorii testamentari, daca transmisiunea
succesorala se face in baza unui testament valabil, unor succesibili care nu sunt
continuatori ai parsoanei defunctului, care pot fi: legatarii, statul, donatarii de
bunuri viitoare.
Se cere indeplinirea unor conditii pentru a putea succede: persoanele
fizice sau juridice trebuie sa existe in momentul deschiderii succesiunii; vocatia
succesorala este chemarea la succesiune fie in virtutea legii, fie a testamentului
lasat de antecesor; dreptul de optiune succesorala are in vedere acceptarea
suscesiunii, intr-un mod anume si intr-un anumit termen sau are in vedere
renuntarea la succesiune.
Pentru a succede pe langa capacitatea succesorala succesibilul mai
trebuie sa nu fie nedemn. Aceasta nedemnitate decade pe succesibil din dreptul de
a culege mostenirea la care astfel este chemat, motivat de faptul ca s-a facut
vinovat de o fapta grava fata de antecesor sau fata de memoria acestuia.
Acceptarea succesiunii imbraca mai multe forme: a) acceptarea pura si
simpla- este o acceptare expresa, voluntara prin care succesibilul confirma
calitatea sa de erede, clar si concis, in tot ceea ce are mostenirea, in scris, intr-un
act fie autentic fie privat; b)acceptarea tacita- este tot o acceptare pura si simpla, ce
rezulta dintr-un fapt neindoielnic asupra intentiei de acceptare a succesiunii activ
si pasiv; c) acceptarea sub beneficiu de inventar- se face prin declaratie autentica
in fata notarului public, precedata sau urmata de inventarul succesiunii;d)
acceptarea fortata- intervine in acest domeniu ca o sanctiune.
In privinta termenului de acceptare, dreptul de a accepta succesiunea
se prescrie printr-un termen de 6 luni socotit de la deschiderea succesiunii. In
cazul cand mostenitorul a fost impiedicat de a se folosi de dreptul sau, din motive
de forta majora, instanta judecatoreasca, la cererea mostenitorului, poate prelungi
termenul cu cel mult 6 luni de la data cand a luat sfarsit impiedicarea.
Orice succesor legal sau testamentar- are posibilitatea sa renunte la
mostenire, cuprinzand in declaratie autentica, deci in act solemn, vointa sa
expresa, ca renunta la titlul sau de mostenitor.Astfel, succesibilul devine strain de
mostenire, iar patrimoniul ce l-ar fi primit trece la ceilalti succesori.

Continutul dezbaterilor.Mostenitori, drepturi, bunuri

Conform art.76 alin.1 L. In cadrul procedurii succesorale, notarul public


stabileste calitatea mostenitorilor si legatarilor. Sunt chemati la mostenire in baza
legii rudele apropiate ale defunctului, impartite pe clase de mostenitori precum si
sotul supravietuitor.
In clasa I intra descendentii defunctului: fii, nepotii de fiu, stranepotii de
fiu. Acestia inlatura clasele subsecvente, au cote egale, raporteaza donatiile, pot
avea reprezentare, vin in concurs cu sotul supravietuitor, sunt rezervatari si sunt
sezinari.
In clasa a II-a se incadreaza:a) ascendentii privilegiati: parintii indiferent
daca de cujus era din casatorie, din afara casatoriei sau din adoptie.Acestia au
rezerva legala, sunt sezinari, au cote egale si vin in nume propriu; b) colaterali
privilegiati:frati, surori, nepoti de frati sau surori. Ei vin dupa rudele din clasa I, nu
au sezina, au reprezentare, inlatura alte clase subsecvente, pot veni in concurs cu
ascendentii privilegiati si cu sotul supravietuitor, au cote egale impartite pe linii si
nu au rezerva legala; c) ascendenti privilegiati in concurs cu colateralii privilegiati.
Din clasa a III-a fac parte ascendentii ordinari: bunicii, strabunicii, fie pe
linie materna, fie pe linie paterna. Acestia sunt sezinari, vin in nume propriu, nu au
rezerva legala si vin in concurs cu sotul supravietuitor.
Clasa a IV-a este reprezentata de colaterali ordinari :unchi, matusi, veri
primari pana la gradul IV inclusiv. Ei vin in nume propriu, nu sunt rezervatari, nu
sunt sezinari, sunt rude colaterale ale defunctului nu sunt frati, surori si nici
descendenti ai acestora si vin in concurs cu sotul supravietuitor.
Sotul supravietuitor are regimul mostenirii dupa prevederile Legii
nr.319/1944 si e in concurs cu ceilalti mostenitori legali, cu dispozitii speciale
referitoare la mobile, obiectele apartinand gospodariei casnice si darurile de nunta,
precum si dreptul temporar de abitatie asupra casei de locuit.
Testamentul, conform art.858 C.civ. poate fi sau olograf, sau facut prin
act autentic, sau in forma autentica . Testamentul olograf este cel scris in
totalitate, datat, si semnat de mana testatorului. Testamentul autentic este
testamentul adeverit de notarul public dupa procedura prevazuta de art. 58 si
urmatoarele din Lege. Testamentul mistic sau secret este semnat de testator, fie ca
l-a scrsi el insusi, fie ca a pus pe altul sa-l scrie, depus pecetluit in depozit
judiciar.
Sunt situatii, cand testamentul olograf este apreciat nul, din lipsa datarii
actului sau din lipsa semanturii, de exemplu, deoarece formalitatile la care sunt
supuse testamentele se vor observa sub pedeapsa de nulitate. Data gresita sau
incompleta uneori se poate completa sau stabili pentru certitudine, dar data lipsa
din acel act duce la nulitate. Nu mai putin lipsa semanturii. Legatul devine caduc
prin: predecesul legatarului, incapacitatea legatarului de a primi legatul,
neindeplinirea conditiei suspensive, refuzul legatarului sau pieirea bunului.
Exheredarea rezulta din vointa testatorului care exclude de la mostenire unul sau
mai multi mostenitori legali; exheredarea poate fi directa, indirecta si ca sanctiune.

Intinderea drepturilor succesorale se refera la orice transmisiune care poate


fi universala, cu un titlu universal sau cu titlu particular. Aceste drepturi transmise
prin mostenire consolideaza situatia de drept a succesorului, ca instrument pentru
recunoasterea calitatii pentru determinarea, predarea si preluarea acestora. Acest
ansamblu de norme constituie un mod de transmitere a dreptului de proprietate.
Succesorul continua persoana defunctului, in drepturi si in obligatii- chiar
daca a facut formele de acceptare dupa deces, dar nu dupa expirarea termenului de
acceptare. Aceste drepturi se intind pana la limita drepturilor altui mostenitor.
Pentru a fi mostenitor, o persoana trebuie sa aibe aceasta calitate, sa fie chemat la
mostenire, in clasa si gradul sau, sa accepte succesiunea dupa modalitatile
prevazute de lege. Succesiunea se defera sau prin lege, sau dupa vointa omului
prin testament. Mostenitorul are dreptul asupra tuturor bunurilor mostenirii atat in
ce priveste activul, cat si pasivul, sau asupra unor parti din bunuri sau aspra unor
bunuri determinate, dupa forma de mostenire ce se preda. Unii succesori au de
drept posesiunea succesiunii din momentul mortii defunctului, iar altii intra in
posesiune cu incuviintarea instantei a celor sezinari sau a notarului prin eliberarea
certificatului de mostenitor. Mostenitorii au dreptul la beneficiul inventarului, ori
de cate ori considera necesar, si mai cu seama cand pasivul intrece activul. In
aceasta calitate, de mostenitor, cel care a indeplinit cerintele legii poate solicita
bunurile mostenirii de la detentorii precari. In continuare mostenitorul poate folosi
mijloacele legale de aparare a drepturilor sale primite prin mostenire, poate
dispune de bunurile succesiunii fara alta incuviintare, in conditiile legii.
Cand vine la succesiune un singur mostenitor acestuia i se preda intreg
patrimoniul defunctului. Cand vin la succesiune mai multi mostenitori, drepturile
acestora se predau pe cote parti in raport cu gradul de rudenie si cu dispozitiile
legii. Cat priveste proprietatea comuna a sotilor aceasta inceteaza prin moartea
unuia dintre soti.Ca urmare a impartirii in masa succesorala se va include numai
partea ce-i revine sotului decedat din bunul comun precum si alte bunuri proprii
ale defunctului, daca au ramas. Starea de indiviziune arata ca fiecare coindivizar
are o cota abstracta din drept si nu o portiune materializata dintr-un bun. In
aceasta stare de indiviziune nu intra bunuri anume determinate care intra in
dispozitiile unor legate particulare si drepturile de creanta si obligatiile daca n-au
fost declarate indivizibile de mostenitori, cu anumite reguli specifice.
In patrimoniul succesoral privit ca universalitate sunt cuprinse atat
drepturile cu continut patrimonial cat si obligatiile defunctului. Aceste drepturi
patrimoniale trebuie sa existe la data deschiderii succesiunii:drepturi reale
principale si accesorii, drepturi de creanta. In pasivul succesoral se cuprind ca
sarcini: datoriile succesorale existente la data decesului si sarcinile succesorale.
Rezervatarii sunt o categorie de mostenitori ocrotiti de lege fata de
tranmisiunile gratuite ale antecesorului lor. Aceasta categorie de mostenitori este
formata din: descendenti, ascendenti privilegiati sau sotul supravietuitor. Rezerva
succesorala este formata dintr-o parte a activului net al patrimoniului unei
persoane de care aceasta nu poate dispune nici prin acte cu titlu gratuit intre vii si
10

nici prin testament. Ceea ce a mai ramas dupa ce s-a calculat si s-a scazut rezerva
legala se considera cototate disponibila.

Incheieri notariale in procedura succesorala notariala


Incheierea finala este laboratorul de sintetizare a lucrarilor si documentelor
facute, respectiv depuse de mostenitori si de notar pe parcursul dezbaterilor
succesorale, sub semnaturile si autoritatea acestora pe baza carora se elibereaza
certificatul de mostenitor semnat numai de notar. Cadrul si elementele incheierii
finale sunt stabilite de lege, astfel: Art.81 alin.1 si 2 L. in succesiunea in care
exista bunuri, s-a realizat acordul intre mostenitori si s-au administrat probe
indestulatoare, notarul public intocmeste incheierea finala a procedurii
succesorale.
Incheierea finala va cuprinde, pe langa mentiunile comune incheierilor
notariale numele, prenumele si ultimul domiciliu al defunctului, data decesului,
numele, domiciliul si intinderea drepturilor tuturor mostenitorilor si legatarilor,
bunurile si datoriile succesiunii, taxele de timbru, onorariul, precum si alte date
care au fost necesare la solutionarea cauzei. Pe baza acestei incheieri finalepartiale- numai pentru legatar, notarul elibereaza celui in drept certificatul de
legatar.
Incheierea finala care consta indeplinirea prevederii succesorale se
redacteaza de indata (Art.82 alin.2 R). In cazul succesiunilor succesive se
intocmeste o singura incheiere finala dar care va cuprinde separat situatie fiecarei
succesiuni cu toate elementele necesare predarii succesiunii (art.83.R)
De regula, incheierea finala se intocmeste in doua exemplare unul se retine
la dosarul succesoral si al doilea se ataseaza la mapa certificatelor de mostenitor,
care are regim arhivistic de pastrare permanenta, iar dosarul succesoral de pastrare
pe termen de 10 ani.
In afara incheierii finale pot interveni in cauzele succesorale si alte
incheieri prin care se rezolva situatii diferite dupa imprejurarile de fapt: a)
incheierea de suspendare a procedurii succesorale- cazurile in care procedura
succesorala se poate suspenda sunt prevazute de art.78 L. astfel: in situatia in care
mostenitorii legali citati nu s-au prezentat la dezbateri, iar termenul de 6 luni de la
deces a fost depasit; incheierea de suspendare si indrumare la proces -alta situatie
in care se suspenda procedura succesorala intervine atunci cand intre mostenitori
apar neintelegeri; b)incheierea pentru eliberarea certificatului de vacanta
succesorala- succesiunea vacanta sau in desherenta, adica succesiunea ramasa fara
mostenitori, ce se culege, cu activ si pasiv de stat recere unele formalitati ce se
indeplinesc si din partea organelor fiscale; c) incheierea de suspendare si clasare a
cauzei- art.80 L. prevede; daca notarul public constata ca in masa succesorala nu
exista bunuri, dispune incheierea procedurii succesorale si claseaza cauza ca fara
obiect. In mod obisnuit, cauzele succesorale se verifica de notar daca in
11

succesiune exista bunuri inainte de fixarea termenului de dezbatere si citarea


mostenitorilor.; d) alte incheieri de suspendare a lucrarilor succesorale mai pot
interveni in situatia cand notarul constata ca nu este competent sa finalizeze cauza
succesorala, intocmeste o incheiere de declinare de competenta si trimite dosarul
biroului notarial competent: e) incheierile de amanare- sunt reglementate de
prevederile art. 79 din L., astfel: in cazul dezbaterilor succesorale, la fiecare
termen notarul public intocmeste o incheiere motivata, care va cuprinde mentiunile
referitoare la indeplinirea procedurii, declaratiile partilor, prezenta martorilor si
masurile.

Certificatul de mostenitor
Prin puterea ce i s-a conferit notarului de lege si anume de a indeplini un
serviciu de interes public, sub sigiliul si semnatura sa ca autoritate publica,el
elaboreaza, in cadrul procedurii succesorale notariale certificatul de mostenitor
care are deplina valoare si forta probanta conform prevederilor legale.
Certificatul de mostenitor se redacteaza pe baza datelor din incheierea
finala consemnate ca urmare a declaratiilor formulate de mostenitori, actelor de
stare civila, actelor de proprietate,dovezilor folosite in dosar si a declaratiilor date
de martori,cand este necesar. Uneori, redactarea certificatului de mostenitor se face
in baza hotararii judecatoresti, definitiva si irevocabila, care este obligatorie in ce
priveste dispozitiile a ceea ce cuprinde.
Certificatul de mostenitor se elibereaza la expirarea termenului de 6 luni
de la deschiderea succesiunii, adica a termenului prevazut prin acceptarea
succesiunii si se redacteaza in termen de 20 de zile de la realizarea incheierii
finale.
Practic, procedura notariala se finalizeaza dupa trecerea termenului de
acceptare , cand succesorii sunt obligati sa depuna sau sa produca dovada
acceptarii succesiunii in termen.
Elementele structurale ale certificatului de mostenitor sau de legatar sunt:
antetul biroului notarial care a rezolvat cauza, cu denumirea si adresa; numarul
dosarului succesoral si anul; titlul: certificat de mostenitor sau de legatar, numarul
si data eliberarii; numele notarului instrumentator, data incheierii finale: datle
defunctului; masa succesorala: activ si pasiv; specificarea naturii succesiunii:
legala sau testamentara; aratarea mostenitorilor acceptanti; predarea succesiunii in
indiviziune, fiecarui coindivizar recunoscandu-i-se un drept individual absolut si
exclusiv asupra cotei ideale, fara a fi titularul exclusiv asupra unui bun; dreptul
special de mostenire a sotului supravietuitor; calculul rezervei si al cotitatii
disponibile cu reductiunea liberalitatilor excesive, in acceptiunea persoanelor in
drept care au invocat reductiunea; ca incheiere se arata locul unde s-a intocmit
actul, numarul de exemplare, din care care s-au eliberat partilor si cate s-au pastrat

12

la dosar; semnatura si sigiliul notarului; mentionarea taxelor de timbru, onorariul


si timbrul judiciar si modalitatea de plata, cu aratarea chitantei sub semnatura
secretarului asistent.
Certificatul de mostenitor nu investeste pe mostenitori cu aceasta calitate
de mostenitori, ci constata drepturile mostenitorilor privitoare la mostenire,
deoarece mostenitorii dobandesc aceste drepturi prin lege, prin testamnet, prin
donatii de bunuri viitoare si ca urmare certificatul de mostenitor nu constituie un
titlu de proprietate care sa fie folosit ca atare in relatiile cu tertii, dar este dovada
acestui titlu.Certificatul de mostenitor are insa putere doveditoare intre succesori,
putere ce se bazeaza pe acordul acestora formulat in timpul dezbaterilor, intrucat
cei chemati si-au recunoscut dreptul la succesiune, intinderea acestui drept,
alcatuirea masei succesorale si a loturilor, sarcinile succesiunii. Certificatul de
mostenitor nu are autoritatea lucrului judecat, deoarece nu este eliberat de o
instanta de judecata, iar notarul nu elaboreaza acte cu valoarea autoritatii lucrului
judecat.
Certificatul de mostenitor ca instrument probator poate fi pus in
executare chiar in momentul eliberarii lui atat in ce priveste drepturile mostenite,
cat si in ce priveste datoriile. Un certificat de mostenitor considerat ca act juridic
eliberat de notar poate fi lovit de nulitate, daca s-au incalcat cerintele legale
imperative, deoarece aceasta sanctiune civila este aplicabila oricarui act juridic.

Partajul voluntar succesoral


Conform art.83 alin.1 L. Certificatul de mostenitor sau de legatar, va
cuprinde constatarile din aceasta incheiere referitoare la masa succesorala,
numarul si calitatea mostenitorilor si cotele ce le revin din patrimoniul
defunctului. Daca mostenitorii si-au impartit bunurile prin buna-invoiala, in
incheiere se va arata modul de imparteala si bunurile succesorale atribuite
fiecaruia. Actul de imparteala va putea fi cuprins in incheierea finala sau se va
putea intocmi separat, intr-una din formele prescrise de lege (art.81 al. ultim L.)
Cand, in succesiune, sunt mai multi comostenitori acceptanti, masa de
bunuri a succesiunii se transmite pe cote parti indivize fara ca acestea sa fie
individualizate.
Prin partaj se intelege operatiunea juridica prin care se pune capat starii de
indiviziune, in sensul ca bunurile stapanite pe cote parti sunt trecute, in raport cu
intinderea cotelor respective cuvenite, in proprietatea exclusiva a fiecarui dintre
coindivizari. Partajul are caracter declarativ intre parti si se respecta principiul
egalitatii intre mostenitori astfel ca fiecare sa-si primeasca dreptul sau determinat
din activ si pasiv, cu unele specificatii.
Actul de imparteala fiind o conventie, necesita acordul de vointa a doua
sau mai multe persoane coproprietari indivizari, incheiat cu intentia de a

13

naste,modifica, transmite sau stinge un raport juridic pentru a realiza sistarea starii
de indiviziune.5
Cu privire la modalitatea de imparteala, s-a instituit principiul potrivit
caruia la formarea loturilor trebuie sa se dea fiecarei parti pe cat posibil, aceeasi
cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creante de aceeasi natura si
valoare, numai astfel se poate asigura deplina egalitate intre mostenitori.
Actul de dezmembrare cuprinde o declaratie a coproprietarilor
coindivizari pentru formare de parcele sau de apartamente in cazul cladirilor care
se preteaza arhitectural la o astfel de imparteala.
Actul de imparteala a folosintei imobilelor cuprinde situatia in care
nuda
proprietate
ramane
in
indiviziune,
iar
asupra
folosintei
dezmembramintelorproprietatii- uzufruct, habitatie, uz- s-a convenit separat.
Dupa perfectarea partajului, drepturile individualizate ale
copartajantilor nu pot fi nici micsorate si nici tulburate in folosinta lor. Partajul
poate fi lovit de nulitate absoluta sau nmulitate relativa.

O.Capatana: Transmisiunea si imparteala mostenirii in dreptul RSR (recenzie RRD nr.6/1967, pag 176)

14

S-ar putea să vă placă și