Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dunare Navigabila
Dunare Navigabila
DIN ROMANIA
PROGRAMUL ISPA
MASURA 1:
M EM O RI
T EH N I
C N E C E SA R
EM I
T ERI
I A C O R D U LU I
DE
M ED I
IULIE 2005
Proiect:
Beneficiar:
Referinta:
I/RA/12030/04.060/JSS
Revizuiri
Versiunea
1.0
Data
8.07.2005
Autor
Descriere
GST
Lista de repartizare
Nume
Nr. de
copii
Companie/autoritati
Pozitia in
raport cu
proiectul
1
1
1
1
Aprobat
Versiunea
Data
Autor
Sef proiect
Imputernicit
1.0
19.04.05
GST
GST
LGN
BENEFICIAR:
OBIECT:
COMANDA/CONTRACT: EUROPEAID/114893/D/SV/RO
COD LUCRARE: C129 RoC
DIRECTOR
Ing.M.Georgescu
DIRECTOR DIVIZIE
Ing.V.Bira
DIRECTOR DEPARTAMENT
Ing.L. Ghinescu
SEF PROIECT
Ing.G. Stoian
Pagina
MEMORIU TEHNIC
NECESAR EMITERII ACORDULUI DE MEDIU
Cuprins
INTRODUCERE ........................................................................................................................5
I. Date generale......................................................................................................................10
Denumirea obiectivului de investitii: ....................................................................................10
Amplasamentul lucrarii .........................................................................................................10
Proiectantul lucrarilor:...........................................................................................................10
Ordonatorul principal de credite............................................................................................10
Valoarea estimativa a lucrarilor.............................................................................................10
Perioada de executie propusa. ...............................................................................................11
II. DATE SPECIFICE PROIECTULUI .................................................................................11
II.1. Oportunitatea investitiei.................................................................................................11
II.2. Descrierea proiectului ....................................................................................................14
III. Surse de poluanti si protectia factorilor de mediu ..........................................................31
III.1 Protectia calitatii apelor .................................................................................................31
III.1.1. Impactul potential in perioada de executie a lucrarilor ..........................................31
III.1.2. Impactul potential in perioada de operare/exploatare ............................................33
III.2. Protectia aerului............................................................................................................34
III.2.1. Impactul proiectului n perioada de execuie a lucrrilor.......................................34
III.2.2. Impactul proiectului in perioada de exploatare/operare .........................................34
III.3. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor................................................................35
III.4. Protectia impotriva radiatiilor.......................................................................................35
III.5. Protectia solului si a subsolului ....................................................................................35
III.6. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice ..................................................................36
III.7. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public ..................................39
III.8. Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament ......................................................41
III.9. Gospodarirea substantelor toxice si periculoase...........................................................44
IV. Lucrari de refacere/restaurare a amplasamentului .........................................................44
Posibilitatea apariiei unor accidente cu impact semnificativ asupra mediului .................44
Msuri de prevenire a accidentelor ....................................................................................45
V. Prevederi pentru monitorizarea mediului...........................................................................47
Pagina
INTRODUCERE
Situatia actuala a sectorului de Dunare
Sectorul de Dunare care face obiectul proiectului este in general un sector cu un caracter natural
cu habitate si resurse naturale de mare valoare. Aceasta zona a Dunarii este in mod traditional o
resursa valoroasa pentru diversi beneficiari ai folosintelor fluviului din vecinatatea Dunarii sau
chiar mai indepartati, prin furnizarea de apa pentru irigatii, asigurarea navigatiei, pescuit,
agricultura in luncile fluviului, o sursa de nisip si pietris pentru constructii, etc.
Vechile planuri de amenajare hidrotehnica a fluviului realizate in timpul regimului comunist
includeau constructii de baraje mari cu rolul de a asigura alimentari cu apa, (pentru irigatii,
alimentare cu apa potabila, alimentare cu apa industriala, etc), reducerea efectelor inundatiilor
dar si pentru imbunatatirea conditiilor de navigatie.
Una din vechile probleme pentru navigatie era cea legata de zona Parjoaia Bala. Stanca
Parjoaia este de fapt un deal stancos care coboara pana in albia Dunarii pe malul ei drept.
Prezenta ei directioneaza curgerea inspre bratul Bala, care in trecut era un brat redus ca
amploare ce lega bratul principal al Dunarii, denumit si Dunarea Veche cu bratul Borcea,
prin traversarea insulei Ialomitei. Acest brat a fost denumit si bratul Ru si dezvoltarea lui in
timp provoaca probleme atat navigatiei cat si altor folosinte ale fluviului din aval.
Aceasta problema a fost analizata de mai multe decade in timp fiind realizate diverse studii si
fiind propuse diverse solutii de rezolvare a problemelor. Oricum, nu s-a trecut la punerea in
practica a nici uneia din solutiile previzionate intrucat se astepta aprobarea si demararea
programului de regularizare prin construire de baraje.
In ultimii zeci de ani situatia bratului Bala a devenit din ce in ce mai defavorabila. In prezent,
in situatii de ape mici din timpul sezonului secetos, distributia debitului de apa intre Bala si
Dunarea Veche a devenit net defavorabila bratului principal al Dunarii, proportia acestei
distributii fiind de cca 80% debit preluat de bratul Bala si numai in jur de 20% debit preluat de
Dunarea Veche.
Aceasta situatie are cateva efecte negative, cum sunt:
- scaderea debitelor si nivelelor apei pe Dunarea Veche, afectand toate folosintele fluviului
din aval;
- prelungirea perioadei de seceta pentru zonele umede situate in zona bratului principal al
Dunarii ca urmare a debitelor si nivelelor scazute ale apei;
- cresterea sedimentarilor pe sectorul aferent al Dunarii, accentuand degradarea patului
albiei;
- o crestere importanta a fenomenelor de eroziune pe bratul Bala care afecteaza arii de teren
folosoite predominant in scop agricol;
- reducerea disponibilitatii de asigurare a apei de racire pentru Centrala Nucleara de la
Cernavoda;
- cresterea continua a necesarului anual de dragaje pentru intretinerea senalului navigabil,
care au crescut de la valori de cca. 300.000 m3/an sau chiar mai putin, pana la volume mai
mult decat duble, volume ce depasesc 700.000 m3/an in ultimii ani, fara a se resimti o
imbunatatire rezonabila in ce priveste adancimea disponibila pentru navigatie.
Pagina
In acest context s-a incercat implementarea unora din solutiile propuse in trecut in zona de
desprindere a bratului Bala, cu rolul de a redistribui debitele dintre bratul Bala si Dunarea
Veche. Lucrarile au constat in realizarea unui dig de dirijare, pe malul stang al Dunarii,
imediat amonte de intrarea pe bratul Bala si continuat pe bratul Bala, astfel incat latimea albiei
la intrarea pe brat sa fie mai redusa. Mai mult, a fost proiectat si un prag de fund in aceeasi
zona de intrare pe bratul Bala, cu rolul de a reduce si mai mult sectiunea de curgere la intrarea
pe brat. O parte din stanca submersa Parjoaia a fost considerata deasemenea ca un element
defavorabil in evolutia fluviului, si ca atare s-a propus inlaturarea unei parti din aceasta stanca.
Un astfel de proiect a fost partial realizat in anii 90, dar ca urmare a lipsei fondurilor el nu a
fost niciodata finalizat, astfel incat nu au fost dispuse straturi finale de protectie a structurilor,
si in consecinta acestea au fost distruse in cea mai mare parte.
Mai mult, constructiile realizate au modificat forma albiei la intrarea pe bratul Bala ca urmare
a eroziunilor patului albiei cauzate de cresterea vitezelor de curgere. O parte a acestui proiect,
care este inca utila si astazi, este cea legata de inlaturarea unei parti din stanca submersa
Parjoaia.
Rolul si modul de abordare a proiectului
Inca din faza caietului de sarcini (termeni de referinta) proiectul a fost conceput sa ia
in considerare aspectele de protectie a mediului si studiile si conceptele anterioare privind
dezvoltarea fluviului Dunarea si conservarea valorilor sale naturale.
Proiectul va incerca sa aiba ca rezultat o combinatie rezonabila intre conditii corecte
de navigatie pe sectorul de Dunare in discutie si conservarea starii naturale a fluviului,
incercand sa fie un exemplu pentru o utilizare rationala a unui fluviu natural prin realizarea de
interventii antropice minime.
Desi proiectul pleaca de la ratiuni legate de navigatie, toate aspectele implicate vor fi
avute in vedere.
Proiectul de Asistenta Tehnica aferent a incercat sa minimizeze necesarul de lucrari de
constructii si sa gaseasca o balanta optima intre asigurarea adnacimilor prin lucrari de dragaje
sau propunerea de structuri hidrotehnice.
Rolul proiectului nu este acela de a mari parametrii senalului de navigatie si nici sa
modifice cursul fluviului, ci acela de a asigura o situatie mai stabila si o degradare mai redusa
a fluviului, care sa reduca evolutia nefavorabila a fluviului din ultimii ani. In ce priveste
parametrii de lucru, proiectul incearca sa asigure parametrii de navigatie, asa cum au fost
acestia stabiliti prin Conventia Dunarii, intrucat, acesti parametri nu sunt asigurati pentru o
perioada de 94% din an ci pentru o perioada mai redusa, chiar si dupa cresterea substantiala a
volumelor de dragaje de intretinere din ultimii ani.
In ce priveste solutiile concrete, proiectul propune reconstruirea si completarea
lucrarilor de la intrarea pe bratul Bala, astfel incat distributia de debite intre Dunare si Bala sa
revina la o situatie mai favorabila. Aceasta este cea mai importanta componenta a proiectului
constand in realizarea unui dig de dirijare, un prag de fund si protectiile de mal aferente astfel
Pagina
Pagina
necesar, in timp ce pentru situatii cu ape medii si ape mari, efectele vor fi minime sau chiar
imperceptibile.
Modificarile de ansamblu pentru nivelurile apei sunt minimale. Mai mult, prin
comparatie cu variatiile naturale ale nivelurilor si debitelor Dunarii, modificarile induse de
proiect sunt nesemnificative
Proiectantul considera acest aspect ca un scop in planificarea si proiectarea lucrarilor,
astfel incat efectele colaterale sa fie minime, dar sa se indeplineasca principalul scop al
proiectului pentru situatia de ape mici.
Unul din aspectele proiectului care trebuie luat in considerare este cel legat de faza de
constructie/implementare, in care pot aparea impacturi de mediu. In acest sens proiectantul va
incerca sa asigure efecte adverse minime inca din stadiul de proiectare, solicitand
constructorului sa realizeze lucrarile predominant din apa (cu utilaje plutitoare), astfel incat
efectele sa fie minime asupra habitatelor naturale de pe malurile si luncile din vecinatate.
Materialele de constructii folosite vor fi in special date de piatra de diferite dimensiuni si
saltele de fascine care nu au efecte notabile asupra apei din punct de vedere chimic.
Principalul efect preconizat in perioada de constructie va consta in cresterea locala a
turbiditatii ca urmare a lucrarilor de constructii si dragaj, dar amploarea acestui fenomen se
asteapta sa fie incomparabil mai redusa prin comparatie cu variatiile naturale ale turbiditatii
apei fluviului Dunarea.
Modul de lucru si comportamentul muncitorilor ca si deseurile si apele uzate menajere
aferente sunt aspecte de o mica amploare care trebuie sa fie administrate corespunzator de
catre societatea de constructii sub autoritatea agentiilor de mediu locale.
Pe scurt, rezultatele implementarii proiectului propus vor trebui sa fie o noua stare a a
acestui sector de Dunare cu o degradare mai redusa, cu o distributie de debite mai favorabila
intre Dunare si braturile laterale, mai ptina eroziune, conditii de navigatie mai bune, incercand
in acelasi timp sa se pastreze starea naturala a fluviului.
Acordul de mediu si consultarile publice
Inca din faza de caiet de sarcini (termeni de referinta) o atentie deosebita a fost
acordata aspectelor, acordurilor si procedurilor legate de protectia mediului.
Astfel a fost deja intocmit un studiu preliminar evaluare a impactului de mediu, care
subliniaza principalele aspecte si vulnerabilitati din punct de vedere al protectiei mediului.
Intrucat in scurt timp va fi demarata procedura completa de Evaluare a Impactului de
Mediu (EIM), inclusiv organizarea consultatiilor publice, aspectele deja semnalate in studiul
de impact preliminar constituie un bun material de lucru atat pentru autoritatile de protectie a
mediului cat si pentru alte parti interesate (ONG, etc.), astfel incat in decursul acestor
proceduri ne asteptam la comentarii pertinente si propuneri constructive pentru proiectul in
discutie.
Principalele Directive Europene din domeniul Protectiei Mediului au fost deja
implementate in legislatia romaneasca de mediu, astfel incat parcurgand procedurile legale
Pagina
Pagina
I.
DATE GENERALE
Denumirea obiectivului de investitii:
Amplasamentul lucrarii
Amplasamentul proiectului se gaseste in albia Dunarii in sectorul cuprins intre Calarasi (km
375) si Braila (km 175).
Sectorul Dunrii ce face obiectul proiectului este situat n Sud-Estul Romniei i
reprezint ultimii 200 km ai Dunrii fluviale. Sectorul analizat este cuprins aproximativ ntre
municipiile, capitale de jude, Clrai n amonte i Brila, n aval. Mai exact, km 375 de
nceput al sectorului este situat pe Dunre la 5 km amonte de desprinderea braului Borcea, n
dreptul localitilor Chiciu pe malul romnesc, Silistra pe malul bulgresc. Km 175 de sfrit
al sectorului este situat de asemenea pe Dunrea unic, imediat n aval de confluena braului
principal al Dunreii cu braul Mcin. Din punct de vedere administrativ sectorul studiat km
375 km 175 este situat n interiorul sau la limita judeelor Clrai, Ialomia, Brila i
Constana.
Proiectantul lucrarilor:
Consortiul de firme: Technum N.V. (Belgia), Trapec S.A. (Romania) si Tractebel Development
Engineering S.A. (Belgia) avand ca lider TECHNUM N. V.
Beneficiarul Lucrarilor
Administratia Fluviala a Dunarii de Jos cu sediul in Galati, Str Portului nr. 32.,
Tel: 460812, Fax:460526
Ordonatorul principal de credite
Ministerul Integrarii Europene
Directia Coordonarea Programelor ISPA si SAPARD, cu sediul in Romania, Bucuresti, sector 5,
str. Apolodor, nr. 17, latura Nord.
Valoarea estimativa a lucrarilor
Valoarea estimata a lucrarilor, rezultata din studiul de fezabilitate are un caracter confidential,
urmand a fi organizata o licitatie pentru realizarea lucrarilor.
In documentele preliminare publice legate de acest proiect se preconiza o valoare de investitie
de 40 milioane Euro, aceasta valoare descriind aproximativ amploarea proiectului.
Pagina
10
II.
Pagina
11
Cauze
Cauzele care au determinat aceasta situatie nefavorabila se datoreaza, in principal, unor
fenomene morfologice si hidrologice, potentate de lipsa unor lucrari hidrotehnice care sa
asigure reducerea fenomelor de eroziune si/sau sedimentare cu afectarea gabaritului senalului
navigabil si/sau al stabilitatii malurilor.
Pentru sectorul Calarasi-Braila evolutia morfologica in zona de separare dintre Dunare si
bratul Bala (km 346), a avut urmatoarele efecte negative:
- evolutia necorespunzatoare in timp a repartitiei debitelor apei, nefavorabila pentru
bratul principal al Dunarii via Cernavoda, de doar 25-30% din debitul total al
Dunarii in perioadele cu precipitatii reduse;
- continua degradare a albiei Dunarii (via Cernavoda Harsova Braila) datorata
scaderii energiei curentului apei si a capacitatii de transport a aluviunilor, a
determinat totodata formarea unor praguri submerse, a unor mici insule sau brate
secundare si a condus la o continua reducere a gabaritelor de navigatie;
- degradarea bratului Bala-Borcea, cu o considerabila eroziune a malurilor, datorata
unor niveluri ridicate ale debitelor.
Aceste fenomene sunt favorizate si de existenta, pe malul drept al Dunarii, in zona km
347, a stancii submerse de la Parjoaia, care patrunde substantial in albia Dunarii si schimba
orientarea curentului spre bratul Bala. Aceste fenomene au fost, de asemenea favorizate de
nerealizarea, in ultimii 50-60 de ani, a lucrarilor hidrotehnice necesare pentru punerea sub
control a evolutiei bratelor Bala si Borcea (aval) si a altor sectoare ale albiei Dunarii.
Reducerea traficului intern si international din ultimii 10 ani a contribuit la reducerea
adancimii de navigatie pe aceasta sectiune a Dunarii, precum si pe alte sectiuni.
Lucrarile necesare pentru imbunatatirea conditiilor de navigatie sunt urmatoarele:
-
Redistriburea debitelor de ape mici medii in zona de separare a bratului Bala din
Dunare (km346) prin realizarea unui dig de dirijare si a unor praguri de fund in albia
bratului Bala, cu protectie de fund;
Atenuarea efectului de deviere a apei spre bratul Bala datorat stancii submerse
Parjoaia. Aceasta presupune gasirea unei metode optime pentru derocarea stancii (sau
remodelarea formei acesteia) si inlatuarea materialului derocat;
Lucrari de intretinere si/sau corectare a senalului navigabil prin dragaje.
Lucrari de aparari de maluri, lucrari de calibrare si de stabilizare a albiei Dunarii cu
epiuri si praguri de fund sau diguri de dirijare a curentului, etc.
Pagina
12
Sectorul Dunarii cuprins intre Calarasi si Braila (km 375 km 175) este un sector
important al coridorului Pan-European nr. VII. In contextul U N Memorandumul acordului
pentru dezvoltarea coridorului VII de transport Pan European (Dunarea), si luand in
considerare rezultatele celei de a treia conferinte de Transport Pan European de la Helsinki,
din iunie 1997, Coridorul VII de transport Pan European se refera la navigatia interioara pe
Dunare, Canalul Dunare Marea Neagra, bratele Dunarii Chilia si Sulina, legaturile
navigabile dintre Marea Neagra si Dunare, canalul Dunare Sava, canalul Dunare Tisa si
principalele infrastructuri portuare situate pe aceste cai navigabile.
Totodata el asigura legatura intre Dunarea fluviala si canalul navigabil Dunare Marea
Neagra ca si cu Dunarea maritima.
In prezent conditiile de navigatie sunt nesatisfacatoare pe acest sector, in special in lunile
de vara si toamna cand debitul fluviului este redus, conditia de adancime minima pentru
navigate stabilita de Comisia Dunarii nefiind respectata pentru perioade medii de cca. 160 de
zile pe an, perioada in care adancimea de navigatie scade la valori de 1,4 m in unele puncte
critice pentru navigatie.
Din acest motiv pe parcursul acestor perioade navigatia se desfasoara pe trasee ocolitoare
(bratele Bala Borcea), ceea ce lungeste traseul navelor dinspre amonte spre Canalul DunareMarea Neagra cu cca 105 km. In anumite locatii pe acest traseu ocolitor navigatia se poate
desfasura intr-un singur sens ceea ce induce timpi de asteptare pentru nave si manevre
suplimentare, si uneori convoaiele trebuie descompuse si transportate fractionat pentru a
asigura transportul lor prin sectoarele ocolitoare mentionate.
Pentru sectorul de Dunare cuprins intre Calarasi si Braila, normele de proiectare stabilite
de Comisia Dunarii recomanda o adancime a senalului de 25 dm sub etiajul navigabil si de
regularizare (ENR). In amonte de Portile de Fier I si II, adancimea recomandata este de 35 dm
sub nivelul minim de retentie al celor doua baraje.
Conform recomandarilor Comisiei Dunarii, pentru sectoarele de Dunare avand curgere
libera dintre km 1791.00 si km 62.97, latimea senalului navigabil este dupa cum urmeaza
(urmatorul text este in limba franceza):
a) sur les sections lit
terrain meuble
au moins
180 m
b) sur les sections lit
ou seuils rocheux au moins
100 m
150 m
Astfel, latimea recomandata a senalului navigabil este de 180 m la cota ENR 25 dm, dar
pentru sectiunile cu praguri de nisip se poate avea in vedere o latime a senalului de 150 m.
Raza de curbura minima recomandata pentru senal este de 1000 m, sau 750 m atunci cand
conditiile sunt defavorabile din punct de vedere geomorfologic.
Plecand de la masuratori batimetrice recente, de la senalul navigabil existent, cateva
vizite pe teren si discutii cu autoritatile, s-a facut o evaluare a punctelor critice. Probleme de
navigatie pot aparea din cateva motive. Cele mai frecvente sunt cele legate de adancimea
insuficienta a senalului navigabil si/sau latimea insuficienta a acestuia, sau o curbura prea
accentuata a senalului navigabil.
Cateva din cele mai importante puncte critice sunt: pragul de nisip Caragheorghe (km
345-342), Lebada (km 341-336), Mirleanu (km 329-325), insula Fermecatu (km 323-318);
Pagina
13
Cochirleni (km 310-307), Cernavoda (km 300-296), insula Fasolele (km 292), Alvanesti (km
276), Hirsova (km 251-250), Giurgeni-Vadu Oii (km 245-242) si Ostrovu Lupu (km 196).
Introducere
Fiecare strategie de dezvoltare cuprinde o solutie pentru fiecare zona care induce obstructii
pentru navigatie.
Diferenta dintre diferitele strategii de dezvoltare se regaseste in dimensiunile diferitelor structuri
sau in amploarea lucrarilor de dragaje.
Fiecare strategie de dezvoltare cuprinde urmatoarele:
Lucrari de dragaje
Praguri de fund;
Dig de dirijare;
Epiuri;
Lucrari de protectii de maluri;
Indepartarea (partiala a) stancii Parjoaia;
Asa cum s-a descris in capitolul 7, s-au folosit si analizat mai multe scenarii care incorporeaza
solutii tehnice pentru cele mai importante puncte critice pentru navigatie. In paragrafele
urmatoare solutiile propuse pentru fiecare dintre punctele critice definite sunt prezentate separat.
Pentru analiza tehnica ca si analiza costuri-beneficii, solutiile pentru punctele critice au fost
combinate in scenarii.
Bratul Bala
Solutia propusa pentru zona bratului Bala consta in executarea unui prag de fund in combinatie
cu un dig de dirijare.
In cadrul acestui studiu, calculul volumelor s-a facut pentru 3 inaltimi diferite ale pragului de
fund. Diferenta dintre cele 3 solutii proiectate este nesemnificativa in comparatie cu valoarea
totala necesara acestor lucrari. Sunt necesare in medie 95000 m3 de nisip, 47000 m3 piatra de
dimensiuni mici si 82400 m3 de blocuri de piatra mari pentru executia pragului de fund.
Pagina
14
Tabelul II-1 prezinta lista de cantitati de materiale de constructii necesare pentru cele 3 cazuri de
inaltimi diferite ale coronamentului pragului de fund.
Pagina
15
Tabelul II-1: Lista de cantitati de materiale de constructie pentru pragul de fund de pe bratul Bala
Descriere
Umplerea golurilor produse prin eroziune pana la ENR 12
Caracteristicil
e materialelor
79,000
15,800
79,000
15,800
79,000m3
15,800m3
94,800
94,800
94,800m3
7,800
3,500
33,000
23,200
1,620
19,800
48,000
10,900
7,800
3,500
25,767
23,108
1,620
19,800
48,000
10,900
7,800m3
3,500m3
20,420m3
23,040m3
1,620m3
19,800m3
48,000m3
10,900m3
0.3-0.5m
0.3-0.5m
0.15-0.2m
0.3-0.5m
0.15-0.2m
0.15-0.2m
0.3-0.5m
0.3-0.5m
54,420
82,500
47,187
82,408
41,840m3
82,340m3
0.15-0.2m
0.3-0.5m
5,400
66,000
5,400
66,000
5,400m2
66,000m2
71,400
71,400
71,400m2
Tabelul II-2 prezinta lista de cantitati pentru digul de dirijare pentru 2 inaltimi diferite ale
coronamentului. Calculele sunt prezentate separat pentru partea de dig de dirijare din amonte si
din aval de pragul de fund. Pentru executia digului de dirijare pana la ENR+5m, sunt necesare in
total 640.000 m3 de nisip, 527.000 m3 de piatra pentru executia structurii submerse, 228.000 m3
de piatra pentru coronamentul digului de dirijare si 43.000 m3 de saltele de fascine. In cazul in
care coronamentul digului de dirijare este executat la o inaltime mai mica (pana la ENR +4m)
cantitatea necesara de piatra pentru executia structurii superioare a digului se reduce la 142.000
m3.
Rezultatele prezentate in
Tabelul II-2 se refera la un dig de dirijare cu panta taluzului de , care reprezinta intr-o oarecare
masura panta taluzelor structurii ramase din vechiul dig de dirijare.
Din punct de vedere tehnic, aceste pante mai accentuate sunt inca admisibile.
Tabelul II-3 prezinta rezultatele calculelor pentru un dig de dirijare cu o panta de 1/2. Este de
remarcat reducerea cantitatii de materiale necesare pentru amenajarea zonelor afectate ale
vechiului dig de dirijare (pana la mai mult de 40%)
Pagina
16
Tabelul II-2:
taluz de 1/4)
Lista de cantitati pentru digul de dirijare de pe bratul Bala (dig de dirijare cu panta
Inaltime la coronament a digului de dirijare
Descriere
In amonte de pragul de fund
Executia digului submersibil (Etiaj+1m)
Umplutura in spatele digului (inclusiv 10% umplutura suplimentara pentru
pierderi)
Coronament dig de dirijare
Volum total de nisip
Volum total de roca
In aval de pragul de fund
Executia digului submersibil (Etiaj+1m)
Umplutura in spatele digului (inclusiv 10% umplutura suplimentara pentru
pierderi)
Coronament dig de dirijare
Saltea de fascine
Volum total de nisip
Volum total de roca
Total
Executia digului submersibil (roca 10-50kg/buc)
Executie coronament dig de dirijare (roca 10-50kg/buc)
Total volum de nisip pentru umplutura in spatele digului
Saltele de fascine
Etiaj +5m
Etiaj +4m
314,000
314,000m3
374,000
171,000
340,000
485,000
374,000m3
105,000m3
340,000m3
419,000m3
213,000
213,000m3
266,000
57,000
43,000
266,000
271,000
266,000m3
37,000m3
40,000m2
266,000m3
250,000m3
527,000
228,000
640,000
43,000
527,000m3
142,000m3
640,000m3
40,000m2
Tabelul II-3: Lista de cantitati pentru digul de dirijare pe bratul Bala (dig de dirijare cu panta
taluzelor de 1/2)
Inaltime la coronament a digului de dirijare
Descriere
In amonte de pragul de fund
Executia structurii submerse (Etiaj+1m)
Umplutura in spatele digului (inclusiv 10% suplimentar pentru
compensarea pierderilor)
Coronament/structura superioara a digului de dirijare
Volum total de nisip
Volum total de piatra
In aval de pragul de fund
Executia structurii submerse (Etiaj+1m)
Umplutura in spatele digului (inclusiv 10% suplimentar pentru
compensarea pierderilor)
Coronament dig de dirijare
Saltea de fascine
Volum total de nisip
Volum total de roca
Etiaj +5m
Etiaj+4m
184,000
184,000m3
374,000
106,000
340,000
290,000
374,000m3
71,000m3
340,000m3
255,000m3
121,000
121,000m3
266,000
36,000
43,000
266,000
157,000
266,000m3
24,000m3
40,000m2
266,000m3
145,000m3
305,000
142,000
640,000
43,000
305,000m3
95,000m3
640,000m3
40,000m2
Total
Executia structurii submerse (piatra 10-50kg/buc)
Executie coronament dig de dirijare (piatra 10-50kg/buc)
Total volum de nisip pentru umplutura in spatele digului
Saltele de fascine
Pagina
17
Una din strategiile de dezvoltare consta in reamplasarea pragului de fund intr-o zona mai inspre
amonte tot pe bratul Bala. Motivul acestei relocari consta intr-o posibila reducere a lucrarilor de
executie a digului de dirijare. In cazul mutarii pragului cu 300 de m mai inspre amonte, cantitatile
necesare pentru executia pragului de fund vor ramane probabil aceleasi. Din acest motiv, partea
din digul de dirijare situata in aval fata de pragul de fund poate fi redusa cu cca 300 m, ceea ce se
reflecta si in reducerea consistenta a cantitatilor de materiale necesare precum si implicit a
costurilor.
Bank protections
Protectii
de maluri
Bottom
Prag
de sill
fund
Guiding
Dig
de dirijare
wall
Dredging
Dragaje
Figura II-1:
Pagina
18
Bank protections
Protectii
de mal
Bottom
Prag
de sill
fund
Guiding
Dig
de dirijare
wall
Dredging
Dragaje
Figura II-2:
Pagina
19
Dredging
Dragaje
Protectii
Bank de
protection
mal
Prag de fund
Bottom sill
Adancimea apei fata de ENR
Figura II-3:
Epurasul
Bratul
Epurasul
branch
Pagina
20
Dragaje
Praguri de fund
Insula Seica
Figura II-4:
Pagina
21
Dragaje
Prag optional
Figura II-5:
Pagina
22
Dragaje
Prag optional
Figura II-6:
Pagina
23
Figura II-7:
Pagina
24
Dragaj
Figura II-8:
Prag
Dragaj
Figura II-9:
Varianta solutie pentru punctul critic de navigatie din zona insulei Fasolele
Pagina
25
Dragaj
Figura II-10:
Pagina
26
Figura II-11:
Pagina
27
Figura II-12:
Solutia propusa pentru punctul critic din zona Giurgeni Vadu Oii
Pagina
28
Flow regulation
Lucrari
de regularizare
works
Flow regulation
Lucrari
de regularizare
works
Dredging
Dragaje
Figura II-13:
Pagina
29
navigabil. Tabelul II-7 si Tabelul II-8 prezinta volumele ce urmeaza a fi dragate in vederea
obtinerii unei adancimi optime de navigatie (exprimata in m sub nivelul etiajului) pentru o latime
a senalului de 180 m si respectiv 150 m. Rezulta foarte clar ca cele mai mari volume necesare de
dragaje se inregistreaza intre Calarasi si Cernavoda.
3.5
3.5
3
2.5
2.5
cross
section
Sectiune
l
new
navigation
Senal
navigabil channel
nou
2
1.5
1.5
Le
Ni
vel 1
(m
l
0.5
0.5
EN
(m
R)
eti
0
aj)
-0.5
-1
-1
Slope (1v/4h)
Panta
(1v/4h)
Channel depth
Adancime
senal(m
(mbelow
sub nivel
ENR)
etiaj)
-1.5
-2
-2
Channelsenal
Latime
width
(150
(150
sau
or180
180m)
m)
-2.5
-3
-3
0
50
100
150
200
250
300
350
400
450
500
Distance
fromde
left
bank (m)
Distanta fata
malul
Tabelul II-4:
Locatie
BANCUL DE NISIP
CARAGHEORGHE
Lebada
Mirleanu
Insula Fermecatul
Cochirleni
Cernavoda
Fasolele (varianta)
Fasolele
Alvanesti
Hirsova
Giurgeni - Vadu Oii
Ostrovul Lupu
Total (fara varianta Fasolele)
Total (cu varianta Fasolele)
km
345-342
341-336
329-325
323-318
310-307
297-296
292
296
276
250
245-242
196
Pagina
30
Tabelul II-5:
Locatie
Bancul de nisip Caragheorghe
Lebada
Mirleanu
Insula Fermecatul
Cochirleni
Cernavoda
Fasolele (varianta)
Fasolele
Alvanesti
Hirsova
Giurgeni - Vadu Oii
Ostrovul Lupu
Total (fara varianta)
Total (cu varianta)
III.
km
345-342
341-336
329-325
323-318
310-307
297-296
292
296
276
250
245-242
196
Pagina
31
Pagina
32
Pagina
33
Pagina
34
Pagina
35
Pagina
36
Pe versantul nordic exist un covor vegetal alctuit din graminee printre care dou
specii endemice: Campanula rotundifolia i Achillea coarctata Poir.
n oraul Brila sunt ocrotite exemplare de tis, stejar i frasin.
La sud de Giurgeni-Vadul Oii, n zona malului drept al Dunrii sunt urmtoarele
arii protejate:
- Rezervaia natural Celea Mare-Valea lui Ene n suprafa de 54,1 ha; limita
sud-vestic fiind limitrof punilor i stncriilor aparinnd oraului Hrova i fluviului
Dunrea.
- Rezervaia natural Pdurea Cetate a crei limite de nord i nord-est sunt constituite
de fondul forestier situat dealungul malului drept al Dunrii. Suprafaa acestei rezervaii
naturale este de 61,8 ha.
- Rezervaia natural Pdurea Bratca n suprafa de 66,7 ha nvecinat malului drept
al Dunrii prin fondul forestier U.P. Oltina O.S. Bneasa.
- Rezervaia natural Lacul Oltina n suprafa de 2,290 ha, cuprinde stufri i
vegetaie mezofil i palustr de jur mprejurul lacului i unele puni limitrofe malurilor de
vest i nord ale lacului.
- Rezervaia natural Lacul Bugeac, la sud de braul Ostrov pe malul drept al Dunrii,
are suprafaa de 1.434 ha. Rezervaia natural Lacul Bugeac cuprinde lacul propriu-zis, zona
de stufri i vegetaie mezofil i palustr de jur mprejurul lacului i unele terenuri
neproductive limitrofe malurilor de sud-est i nord-vest ale lacului.
Pe malul stng al Dunrii ariile ocrotite sunt urmtoarele:
- Rezervaia natural Pdurea Canton Hi, n suprafa de 6,4 ha, amplasat n zona
malului stng al braului Borcea, la nord de Feteti.
- Aria de protecie special avifaunistic Lacurile Bentu Mic Bentu Mic Cotoi
Bentu Mare, n suprafa de 127 ha este situat n zona malului stng al
Braului Borcea.
Aria de protecie special avifaunistic este reprezentat de lacurile propriu-zise i de
zona de stufri de jur mprejurul lacurilor.
- Aria de protecie special avifaunistic Iezerul-Clrai, n suprafa de 2.877 ha,
ntre localitile Clrai pe malul stng al braului Borcea i Cuza Vod.
Rezervaia natural Iezerul-Clrai cuprinde luciul de ap (bazine piscicole, canale
navigabile i de desecare), vegetaia palustr pe o band de 50 m lime ce nconjoar lacul i
bazinele piscicole (stuf, papur, rogoz) precum i o zon de pajiti umede, culturi agricole i
pdure.
- Rezervaia natural Ostrovul oimul (arie de protecie special avifaunistic), n
suprafa de 20,1 ha, cuprinde parcela Ostrov oimul i luciul de ap limitrof malului, format
din apele Dunrii pn la o adncime de maxim 4 m, pe o distan de 2 m de jur mprejurul
insulei.
- Rezervaia natural Ostrovul Haralambie arie de protecie special avifaunistic
n suprafa de 45 ha, cuprinde insula Ostrov Haralambie i luciul de ap limitrof insulei
format din apele Dunrii pe o distan de 2 m de jur mprejurul insulei.
- Rezervaia complex din pdurile Caiafele i Moroiu (suprafaa 477,9 ha), unde se
conserv fauna tipic de balt, situat pe malul stng al Dunrii n Balta Ialomia, n dreptul
localitii Rasova.
Impactul prognozat
Lucrrile proiectate pentru mbuntirea navigaiei pe Dunre nu aduc modificri
ale suprafeelor de mlatini, zone umede sau corpuri de ap.
Pagina
37
Pagina
38
Denumirea
localitii
Km pe Dunre
Brila
Vrstura
Chicani
Tichileti
Gropeni
Tufeti
Stncua
Stanca
Polizeti
Giurgeni
Vadul Oii
Hrova
Ghindneti
Topalu
Capidava
Dunrea
Seimeni
Seimenii Mici
Cernavod
Cochirleni
Rasova
Dunreni
165-174
176
180-183
187-190
195-196
203-208
217-219,5
221,5-222,5
223,5-224,5
239,5-241,5
239,5-241
251-254,5
260-261,5
271-273
279-279,5
286-287
292-293
294-295
298-300
307-308
312,6-314,4
328-329
Mal
stng
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
-
Oltina
336,5-337,7
Izvoarele
Canlia
Galia
Bugeac
348,3-349
352,6-353,3
356,5-357,5
359-360
X
X
X
X
Ostrov
364,5-366,2
Clrai
Chiciu/Silistra
370
375
X
X
Distan fa de mal
la mal
1000 m
la mal
2200-3000
800-1000
4300-5000
1400
900
2400
300-1000
500
la mal
100-300
100-300
200
100
100
1600
50-1300
800
la mal
900
900-150 de ostrovul
Iepuraul
mal-300
1900
1800 de braul Ostrov
800 de braul Ostrov
la malul braului
Ostrov
la mal, braul Borcea
la mal
Apartenen
administrativ
(judeul)
Brila
Brila
Brila
Brila
Brila
Brila
Brila
Brila
Brila
Ialomia
Constana
Constana
Constana
Constana
Constana
Constana
Constana
Constana
Constana
Constana
Constana
Constana
Constana
Constana
Constana
Constana
Constana
Constana
Clrai
Clrai
Pagina
39
Pagina
40
Cetatea roman Axiopolis, din secolul 3 e.n., cetatea feudal din sec. 11 i cariera roman
(zona Cernavod)
Fortificaiile din 1916-1918 la 4 km nord de Cernavod
Pe dealul Sofia urme de cultur material neolotice ( Cultura Hamangia mileniul 8 .e.n.)
Zona vechiului centru comercial i administrativ de la Cernavod
Necropola cetii Axiopolis, la 4,5 km sud de Cernavod
Valul mare de pmnt, la nord de satul Cochirleni
Cetatea Ptulului, pe malul Dunrii, la nord de satul Cochirleni
Lng Dunreni, ruinele aezrii geto-dacice, apoi castrul roman Sacidava (sec. 2-6 e.n.)
La Oltina, urme de aezri romane
Ruinele cetii bizantine (sec. 10) Pcuiul lui Soare, la 9 km n aval de comuna Ostrov
La Ostrov i Bugeac, urme de aezri geto-dacice.
n perioada de realizare a lucrrilor proiectate, impact negativ asupra obiectelor
patrimoniului cultural de pe traseul Dunrii poate fi generat de nerespectarea tehnologiei de
execuie n special depozitarea necorespunztoare a deeurilor sau depunerile materialului
dragat n afara perimetrelor recomandate de autoritile responsabile de protecia mediului.
n perioada de exploatare, odat cu evoluia transportului de cltori ntre porturile
dunrene din zon, afluxul de turiti poate majora pericolul degradarii obiectivelor de
patrimoniu menionate.
Pagina
41
Dragaj
Volume
(m3/an)
1990
301.600
1991
378.900
1992
289.800
1993
207.700
1994
330.700
1995
544
1996
44.160
1997
24.500
1998
948.573
1999
1.011.408
2000
1.087.050
2001
775.696
2002
826.455
2003
762.076
Total
6.989.162 m3
197.238 m3/an
901.876 m3/an
Media (1990-2003)
499.226 m3/an
Pagina
42
Valorile de mai sus sunt date de necesitatile de dragaj dar sunt influentate si de
fondurile disponibile in acest sens. Oricum, se remarca o crestere considerabila a necesarului
de dragaje de intretinere in ultimii ani.
Pentru calibrarea enalului pentru o lime de 180 m i o adncime sub ENR de 3.00
m, volumele dragajelor n cele 11 puncte critice identificate n cadrul proiectului nsumeaz
1,17-1,18 milioane m3. Dragajele anuale de ntreinere ulterioare sunt apreciate la 350.000 m3.
Se constata ca in termen de doi ani, cantitatea de dragaj inclusa in proiect impreuna cu
dragajele de intretinere vor insuma mai putin decat dragajele de intretinere efectuate in la
nivelul actual, proiectul avand ca efect o reducere considerabila a acestor dragaje de
intretinere in urmatorii ani.
Ca urmare, chiar daca proiectul prevede realiyarea de dragaje in cantitate de peste un
milion metri cubi, efectul sau de ansamblu asupra dragajelor necesare pentru senalul navigabil
este unul benefic, prin reducerea semnificativa a amplorii acestor lucrari in viitor.
Tebelul urmator prezint locatiile unde sunt executate in mod obisnuit lucrarile de dragaje
din zona de studiu si de asemenea include locurile de descarcare a materialului dragat. Distanta
dintre locul dragat si locul de depozitare variaza intre 1 si 4 km si, ocazional, 8 km, iar locul de
depozitare este situat de obicei in aval de locatiile dragate.
Locatiile uzuale ale lucrarilor de dragaje si amplasamentele actuale de depozitare
(sursa: AFDJ)
Locatia
Pozitia
Amplasarea locului de depozitare
Distanta intre
locul dragat
si locul de
depozitare
Portul Braila
km 168
km 167-168
<1 km
Braila -
Km 172
2-3 km
Hirsova
Km 250-252
Alvanesti
Km 275-276
1-3 km
Seimeni
Km 291-292
7-9 km
Cernavoda
Km 295-297
0.5-3 km
Caragheorghe,
Turcescu
Km 342-345
0.5-3.5 km
Mirleanu
Km 325-326
0.8-2 km
Fermecatu amonte
Km 322-323
<1
Fermecatu aval
Km 317-318
4-5
Bordusani Borcea
Km 22-24
<1
pe Borcea
Pagina
43
IV.
LUCRARI DE REFACERE/RESTAURARE
A AMPLASAMENTULUI
Pagina
44
Pagina
45
Pagina
46
V.
Pagina
47
Pagina
48