Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
An 2 Ro
An 2 Ro
pelerini, clugri, comerciani, iar din sec. XI de cruciai, care pun n contact
cultura apusean cu cea bizantin i arab.
Stilul romanic este specific religios, majoritatea
construciilor aparinnd mnstirilor, pe lng
marile ordine clugreti apusene medievale, ce
exercitau n epoc o puternic influen asupra
tuturor domeniilor de via (filosofie, art,
cultur). Construite pentru a cuprinde mari
Manastirea Dragomirna
mulimi de oameni, bisericile n stil romanic se
caracterizeaz prin dimensiunile lor mari, masivitatea construciei, aspectul sobru,
greoi n exterior, obscur n interior, cu lumin puin, cu decoraii fantastice.
Unele, ca nite ceti, au ziduri groase, cu creneluri, ui i ferestre strmte (ex.
bisericile ceti ale sailor din Ardeal, bisericile din Royat, n Frana, sec. XII).
Pivind caracterele generale ale acestui stil se observ:plan lipsit de unitate
(cruciform, treflat, cu dou abside, combinaie de tip basilical cu tip cruciform),
material de construcie mai ales piatr (rar construcii din lemn), tiduri masive cu
contrafori, faada de apus monumental, ridicat pe soclu nalt, cu trepte nalte, cu
portaluri uriae, bogat decorate i flancate de turnuri ptrate sau octogonale (unul
fiind clopotni). Uneori apare turnul i deasupra transeptului (a navei transversale)
cum e turla de deasupra naosului n bisericile de stil bizantin. Interiorul e mprir
n mai multe nave, delimitate prin coloane cu capiteluri sculptate, i legate ntre ele
prin arcuri semicirculare n jurul altarului, numite deambulatorii. Deambulatoriile
sunt flancate din loc n loc de absidiole sau capele razante, unde se pstreaz
relicve sfinte (moate). Pe aceste deambulatorii (coridoare) circul credincioii care
vin s vad i s se nchine n absidiole la sfintele moate sau oseminte de sfini.
Cu timpul, navele laterale au tavanul boltit; caractebisericilor apusene, de orice stil,
este chorul (o solee mult avansat n naos). Chorul este ca i altarul mai nalt dect
restul bisericii, pentru c sub el, ca i sub altar, sunt construite cripte. Un loc
important n ornamentaia interiorului bisericilor apusene l ocup sculptura
figurativ (animale fantastice, oameni), inspirate din manuscrisele figurate
(manuscrise cu miniaturi) bizantine i apusene. Stilul romanic se numete i stilul
arcului rotund, deoarece folosete, n construcie, la legtura dintre coloane, ct i
ca element decorativ (la faade, galerii), arcul roman (un semicerc perfect). i
ferestrele, la nceput mici i puine, mai trziu multe i mari, sunt terminate tot n
form de arc rotun, cu bogate ornamente i vitralii (din sec. XII).
Stilul gotic, ogival, al arcului ascuit, este un nou stil arhitectural, care apare
n Frana (sec. XII) i va nlocui stilul romanic trziu, de tranziie spre gotic, ce se
conturase deja n regiunile din nordul Franei (Ile de France ), unde se
ridicaser biserici romanice cu turnuri foarte nalte i ascuite. E numit i stilul
german pentru c va atinge apogeul dezvoltrii n Germania. n perioada romanic
materiei (ex. catedrala din Chartres Frana are 125 de ferestre nalte, 9 rotete mari
i 97 rozete mici i mijlocii). n ornamentaia interioar
domin sculptura monumental (statui gigantice,
reprezentnd figuri umane, uneori fantastice). Sculpturile
sunt aezate n firide, pe faa zidurilor sau lipite de
coloane de susinere (andosate). Totul n interiorul
acestor biserici e somptuos i scump: mobilierul (bnci,
scaune, comfesorii, amvoane), pardoseala de marmur,
tapierii fine, vase acre i odjdii ornate cu pietre scumpe,
etc. Unele biserici au colecii de covoare orientale vechi,
de o mare valoare (ex. i la noi, la Biserica Neagr din
Catedrala Mitropolitana Iasi
Braov).
Stilul Renasterii (Renaissance) n arhitectura bisericeasc are ca model
formele simple ale artei clasice greco-romane i se dezvolt n Italia n cadrul larg
al curentului numit Renatere, care nflorete n sec. XV, pornind din Florena,
apoi Roma i Veneia. Se revine la linia orizontal a vechilor edificii cretine de tip
basilical, care se va combina acum cu linia curb a stilului bizantin i roman i se
va renuna la sensul vertical al catedralelor gotice. Planul de construcie este variat:
circular, dreptunghiular, cruciform. Arhitectura bisericilor de tip renascentist de la
basilica cu trei nave este de tip cruciform( cruce greac cu brae egale, cu navele
laterale boltite i cupol central pe navele de mijloc ). Pentru a da ct mai mult
lumin interiorului chorul dintre altar i naos se lete, nava central se mrete,
cele laterale se ngusteaz, fiind mpinse spre zidurile laterale. n centrul edificiului
domin o singur cupol de mari dimensiuni(domul, caracteristic bisericilor
Renaterii). Multe ferestre ncheiate n arc rotund sau ptrate, strpung pereii
cupolei, dnd lumin abundent interiorului bisericii. Faadele exterioare ale
zidurilor sunt acoperite cu marmur sau faian colorat; dispar contraforii i
arcurile butante, iar la faada principal predomin turnul central(nu cele laterale,
ca n gotic). Pictura n ulei, care ia n Renatere un mare avnt, devine mijlocul
decorativ pentru mpodobirea interiorului bisericii. Pictura i sculptura se dezvolt
independent, nu mai sunt acum doar nite auxiliare ale arhitecturii.
Stilul baroc, generat de excesul de ornamente, n care degenereaz stilul
Renaterii ca stil arhitectonic bisericesc, numit i stilul iezuit (fiindc a fost cultivat
de clugrii iezuii), i ia numele de la cuvntul spaniol barrueco (scoic, perl
asimetric), adic ciudat, neobinuit. Acest stil a aprut n Italia ca o reacie
mpotriva stilului profan al Renaterii, reacie dirijat de autoritatea Bisericii
Catolice. Barocul a cutat s dezvolte forma clasice din Renatere i s le
amplifice: edificii monumentale, cu faade fastuoase, turnuri duble, cupole nalte i
diforme, ferestre cu forme neregulate, etc. n interior se lrgete nava central, iar
cele laterale aproape dispar. n pictur se renun la temele predilecte ale
plan treflat, dar au extins pronaosul care, foarte largit la Curtea de Arges, a devenit
gropnita domneasca.Acesta biserica este un monument unic,
singular in toata arhitectura romaneasca si rasariteana, atat
prin masivitatea si silueta ei zvelta, cu turlele rasucite, cat, mai
ales prin bogatia ornamentelor exterioare, formate din panouri
cu rame din marmura, brau median, rozete, cornise, toate
sculptate cu felurite motive, m,ai ales florale.Prin filiera
atonita (Sf. Munte) se exercita o ultima faza a influentei
bizantine indirecte asupra rhitecturii bisericesti romanesti, in
vremea lui Neagoe Basarab, care a zidit doua monumente de tip
atonit: Snagov
biserica
Manastirea
manastirii Snagov(1517), zidita pe locul alteia mai vechi si fosta catedrala
mitropolitana din Targoviste(daramata si inlocuita cu alta de catre Lecomte du
Nou). Stilul atonit combinatie de stil constantinopolitan si sarbesc se
concretizeaza, in biserica manastirii Snagov prin pastrarea pilastrilor ce sustin bolta
naosului, in interiorul naosului (pur bizantin, ca la Sf. Nicolae Domnesc), dar
adopta planul treflat al bisericilor de tip sarbo-bizantin si manifesta tendinta de
inmultirea turlelor. Noul stil atonit se vede aici si in pronaosul in forma de pridvor
deschis la inceput, dar inchis ulterior si transformat in pronaos. Acest pronaos are,
in mijloc, ca si naosul, patru stalpi puternici care sustin o turla tot atat de mare ca si
cea de pe naos. Peste absidiolele altarului(proscomidiar si diaconicon) se ridica
doua turle mai mici. Dupa Neagoe Basarab, in tot cursul secolului XVI, se
constituie in arhitectura bisericeasca din Tara Romaneasca, o scoala care se va
dezvolta.
1.
STILUL VECHI ROMANESC sau MUNTENESC. Este o scoala de
mesteri constructori,decoratori, care nu mai copiaza modelele straine, ci pornind de
la vechile constructii din tara, transforma elementele straine intr-un spirit nou,
adaptat gustului,posibilitatilor si conditiilor locale.Ca urmare, se ridica biserici de
mici dimensiuni, mai mult la tara, si ctitorii boieresti.ele au, in general, plan treflat,
de tip sarbesc, mai rar dreptunghiular sau cruciform, pronaos cu o turla, despartit
de naos prin zid, cu o usa sau prin coloane, au naos cu turla si altar semicircular,
simplu la inceput, cu doua absidiole (proscomidiar si diaconicon).Element nou, la
inceput, este pridvorul cu arcade deschise.Ca dcor exterior:braul median,care
incinge toata biserica si desparte suprafata fatadelor in doua register decorate cu
panouri terminate in arcade;alternanata fasiilor orizontale de caramizi aparente cu
fasii de caramizi tencuite, care inlocuiesc piatra, formand compartimente
dreptunghiulare, prin caramizi aparente, netencuite, asezate vertical, di loc in
loc(cate una sau doua alaturate).Cateva dintre bisericile mai importante din
sec.XVI, zidite in stil romanesc sunt biserica Curtea Veche din Bucuresti, ctitorie a
lui Mircea Ciobanul, inainte de 1559, bolnita manastirii Cozia(1542, zidita de
Radu Paisie ), biserica Marcuta din Bucuresti (sfarsitul sec. XVI, 1588-1592) cu
unele modificari ulterioare.Cea mai frumoasa dintre acestea este biserica fostei
manastiri Mihai-Voda, din Bucuresti (ctitorie a
lui Mihai Viteazul,1591), la care frumusetea
sculpturala a fatadelor reprezinta chintesenta
suprema a formelor decorative, folosite pana
atunci.Alt aspect al stilului architectural vechi
romanesc il reprezinta bisericile zidite in epoca
lui Matei Basarab:tip nou de biserici, cu plan
Catedrala Patriarhala
simplu, dreptunghiular (mai rar trilobat), format
din naos (fara turle) cu o singura absida poligonala (la altar), o singura turlaclopotnita pe bolta pronaosului (cu scara) si pridvor deschis, sustinut de coloane
circulare sau octogonale.Biserici representative pentru acest stil, in sec.XVII:
Arnota(1633), Brebu si Calimanesti(Prahova), Plumbuita (langa Bucuresti),
Polovragi (Valcea), Golesti-Arges s.a. Deosebita este biserica Stelea din
Targoviste (zidita de Vasile Lupu,1645) la care se imbina elementele muntenesti
cu cele moldovenesti(turle cu duble baze, dintre care una stelata, sistem dublu de
arcuri pentru sprijinirea turlelor,nervuri de patra in forma de funie rasucita, chenare
cu baghete incrucisate la usi si ferestre,tendinta de inaltare), caracteristici adoptate
si de alte biserici muntene ulterior.Intre 1656-1659 se zideste
biserica
miropolitana din Bucuresti, azi catedrala patriarhala (plan treflat,pronaos largit cu
12 stalpi de sustinere, patru turle, pridvor deschis sprijinit de stalpi din zid ,
restaurata in 1960).Stilul romanesc cunoaste o noua dezvoltare, in a doua jumatate
a sec. XVII, prin ctitoriile domnitorilor Cantacuzini: biserica manastirii Cotroceni
(demolata), biserica Doamnei, Coltea (toate din Bucuresti),biserica manastirii
Sinaia, Filipestii de Padure-Prahova, Fundenii Doamnei, langa Bucuresti
etc.Acestea se disting prin decoratia interioara sporita, ca si in exterior, unde se
remarca o bogata ornamentatie la coloanele din pronaos si pridvor, si chenarele de
la usi si ferestre.In acest nou aspect evoluat artistic al stilului romanesc, se afla
premizele unui nou stil romanesc, numit:
2.
STILUL BRANCOVENESC. El infloreste sub domnia lui Constantin
Brancoveanu(1688-1714) si reprezinta maturizara si desavarsirea stilului autohton,
in arta constructiei bisericesti.Ctitoriile brancovenesti au plan triconic,cu turlaclopotnita pe pronaos, pridvor deschis, sprijinit pe stalpi frumos sculptati si se
remarca prin armonia si eleganta proportiilor,cu multe podoabe sculpturale de
influente apusene, ale stilului Renasterii.Reprezentative sun bisericile :Sf Gheorghe
nou din Bucuresti (1707, refacuta in sec.XIX si XX),Manastirea Hurezi,cu intregul
complex arhitectonic(1691 si restaurata ultima data in a doua jumatate a
sec.XX),Biserica palatului de la Mogosoaia (1688, restaurata). Dupa Brancoveanu,
se vor construi si alte biserici in acelasi stil, ca: biserica manastirii Antim din
Bucuresti (ctitoria mitropolitului Antim Ivireanul, +1716), manastirea Vacaresti
BISERICA IN CONSTRUCTIE
BISERICA SF ILIE
PROFESORI:
-
NECULAE IULIANA
CIOBOATA DUMITRU
IONESCU LILIANA
TEODORESCU ANGELA
RADULESCU DRAGOS
DUMITRACHE CAMELIA
ELEVI:
-MATEIU RALUCA
-RAILEANU CATALINA
-VIZUROIU IONUT
-SANDU ALEXANDRA
-GHERASIM IONUT
-PASLARU ALEXANDRA
-PASLARU CAMELIA
-LAZAR IONUT
-CARAUSU CATALINA
-VOICU DANIEL
-MARIAN ROBERT
-DAVID MARIUS STEFAN
-MOROIANU DANIELA
-STOICA LAURA
-STEFAN DORIAN
-MIHAI VALENTIN
-ISPIR VALENTIN
-TANASESCU MARIUS
-SARBU VERONICA
-ZAINEA MARIANA
-CRIVET DANIELA
-NECHIFOR ANA-MARIA
-ROSU COSTIN
-TRON ANDREEA
Manastirea Hurezi
Manastirea Putna
Manastirea Dealu
Manastirea Moldovita
Manastirea Sucevita
Manastirea
Neamt schita
MANASTIREA AGAPIA
MANASTIREA ARBORE
BISERICA ARNOTA
BISERICA BALINESTI
BISERICA BOGDANA
MANASTIREA BISTRITA
MANASTIREA CELIC
MANASTIREA CHEIA
MANASTIREA
GOVORA
MANASTIREA CRASNA
MANASTIREA FAGARAS
BISERICI MARAMURES
MANASTIREA MEDIAS
MANASTIREA NEAMT
MANASTIREA VARATEC
MANASTIREA
LAINICI
MANASTIREA
POLOVRAGI
MANASTIREA PATRAUTI
MANASTIREA RASCA
MANASTIREA
SF ANA
MANASTIREA SLIMNIC
MANASTIREA
SURPATELE
MANASTIREA SUZANA
MANASTIREA
ZAMFIRA
MANASTIREA
STANISOARA