ANATOMIA GLOBULU OCULAR

Anatomia globului ocular.......

Tunica fibroastr
Corneea
Sclera
i
Tunicavasculard
Irisul
Corpulciliar
Coroida
Tunicanervoasl
Retina
Mediile oculare
Anatomia orbitei.......
Anexeleglobuluiocular.......
Mugchiiextrinseciai globuluiocular
Pleoapeconjunctiva
Aparat lacrimal
Caleaoptici
Nervul optic
Chiasmaopticd
Tracturileoptice
Corpul geniculatlateral
Radia{iileoptice
Lobul occipital al emisfereicerebrale
Structurilenervoaseorbitare....
Nervul oculomotorcomun (III)
Nervul trochlear(IV)
Nervul abducens(VI)
Nervul oftalmic
Ganglionulciliar
Structurile vasculareorbitare....
Arteraoftalmicd
Vena oftalmicl

............pag.2

........pag. 20
...............pag.21

pag.30

.........pag.36

pdg.40

AI\ATOMIA GLOBULUI OCULAR

Generalitdli
Ochiul, componentd a aparatului vizual
periferic, reprezinti sediul celulelor
fotoreceptoarecare au rolul in transformarea
energiei luminoase din spectrul vizibil
(radiatiacu lungimede undd 400-760nm) in
impulsuri neryoasecarevor fi transmisespre
cortex. Globul ocular este situat la nivelul
orbitei gi este invelit de un strat de lesut
conjunctiv numit capsula Tenon, care il
separi de grdsimeaorbitari. Orbita are nu
numai rolul de a susfinegi direc{ionaglobul
ocular ci gi acela de a determinao relalie
'fundamental
in
spaliald intre ochi, factor
vedereabinoculard.
No{iuni de embriologie. Dezvoltarea
globului ocular incepe in ziua 22 prin
la nivelul
aparilia a doui ganfuri
prozencefalului.
Acestease addncescAi apar
veziculele optice care intr6 in contact cu
ectodermul. Vezicula opticl suferd un
proces de invaginarerezult6ndo structurd
numiti cupa optic6. Aceasta prezintd un
perete intern gi unul extern separateprin
spaliul intraretinian. In partea inferioard
invagina{ia cupei optice formeazd fisura
coroidiani prin care pdtrunde artera
hialoidianS.Ulterior aceastdfisurd dispare
astfelincdt margineacontinui a cupeioptice
contureazl locul viitoarei pupile. Daca
aceastdfisurd persiti aparecolobomulirian
sub forma unei fante ce se poateextindeprin
corpul ciliar gi coroiddpdn6la nervul optic.
Contactul veziculei optice cu ectodermul
induceo ingrogarea acestuianumit6placoda
cristalinului care prin invaginare se
transformdin veziculacristalinului.Celulele
peretelui posterior al acesteiase alungesc
spre anterior formind fibrele cristaliniene,
care ajung la pereteleanterioral veziculei.
Aparilia granulelorpigmentarein peretele
extern al cupei optice va da nagtere
epiteliului pigmentar retinian. Spatiul
intraretiniandisparegi in pereteleintem al
cupei optice se diferenfiazdstratulcelulelor
gi stratulcelulelorneuronale.
fotoreceptoare
Axonii acestoraformeazi un stratfibros din
)

care se formeazi fibrele nervului optic care

str[bat pediculul optic ce leagdcupa opticd
de prozencefal.Pedicululconfine o parte a
artereihialoidienecaredevinearteracentrald
a retinei. in spaliul dintre ectodermulde
celulele
cupa optici
suprafafd gi
mezenchimalese diferenfiazi in mugchii
pupilei, mugchiulciliar gi zonula lui Zinn.
Mezenchimulcare inconjurd vezica opticd
evolueazi in doud straturi: unul intern din
careaparecoroidagi unul extem din carese
formeazdsclera.Mezenchimulcareparticipi
la formareapolului anterior al ochiului este
clivat prin vacuolizare. Acest spaliu va
devenicameraanterioarda ochiului. Stratul
mezenchimal situat in exteriorul viitoarei
camereanterioarese diferentiazdin stroma
corneand acoperit[ la exterior de celule
ectodermale (din care apar celulele
epiteliului cornean). Stratul mezenchimal
situat profund de camera anterioard
formeazd membrana irido-pupilard care
central suferi un proces de apoptozl ce va
da na$tere orificiului pupilar. Din
mezenchimulinteriorului cupei optice apar
vaselehialoidienegi corpulvitros.
Forma globului ocular. Ochiul are forma
unei sfere care poate fi impdrfitd in doud
p6(i, o parte anterioar6,transparenti curaza
de 8 mm, care poate fi aproximatd ca
reprezentdnda gaseaparte dintr-o sferd gi o
parteposterioard,
opacdcu razade l2 mm.
Dimensiunile, greutatea pi volumul
globului ocular. Globul ocular, u$or
aplatizat supero-inferior, are urmdtoarele
dimensiuni: diametrul antero-posteior 24
ffiffi, diametrul transvers 23.{ qm gi
diametrul vertical 23.5 mm. Masa ochiului
estede 7.5 g gi ocupi un volum de cca 6.5
cm''
Anatomia de suprafafi a globului ocular.
permite
globului
ocular
Asimetria
polului
polului
a
anterior,
evidenfierea
posterior, a axei anatomice, a ecuatorului
geometric Ai anatomic Ai a meridianelor.
Polul anteriorestesituatla nivelul suprafefei
exteme a comeei iar cel posterior pe
suprafala sclerei. Axa anatomici (axa
geometrici) reprezintdlinia care trece prin

cei doi poli 9i este diferitl de axa optica

(care une$te polul anterior cu centrul
cristalinului)gi de axa vizualI (care unegte
punctul de fixafie cu foveea). In mod
normal,foveeaestesituatetemporalde polul
posterioral ochiului gi astfelunghiul format
de axa anatomicl gi axa vizual5corespunde
unghiului I! care in acestcaz are o valoare
pozitivd. Dacd foveeaeste situatdnazal de
polul posterior, atunci unghiul K este
negativ.Ecuatorulgeometricesteun cerc cu
centrul la jumitatea distan{ei dintre poli.
Ecuatorulanatomic intersecteazijumdtatea
gi se afl6 la 13.5mm posterior
meridianelor
de limbul sclero-cornean. Meridianele
reprezinti arcuri de cerc care unesccei doi
poli.

TUNICILE GLOBULUI OCULAR

Ochiul posed6trei tunici dispuseconcentric
dinspreexteriorspreinterior:tunicaextemd,
fibroasl (formatl din comee gi scler6),
tunica mijlocie, uveald (uveea) gi tunica
intern6, nervoasd(retina). Aceste structuri
invelesc confinutul globului ocular
reprezentatde mediile transparente(umoarea
cristalinulgi corpulvitros).
apoasS,
TUNICA FIBROASA
Corneea
Corneeaformeazd l/6 anterioarda tunicii
fibroase oculare gi este o structurd
avasculard,transparentd,o interfa{dcu rol
in refractiaocularl (contribuind
fundamental
la cca 213 din putereadioptricSo ochiului) .
La limita dintre cornee pi sclerS se afli
limbul sclero-cornean.
Forma, grosimea gi greutatea corneei.
Corneeaare o formd eliptici la exterior gi
circulardla interior.Grosimeasa medieeste
de cca 550p central 9i 1000p periferic;
greutateasa estede 180mg.
Suprafafa anterioari este oval6, are un
diametrul vertical de 10.6 mm gi unul
orizontalde 11.7 mm. Aria sa este de 1.3
cmt. Aceastdsuprafa{d,interfalaprincipalSa
mediilor refractive oculare are o raz6,de
curburdde cca 7.8 mm ceeace corespunde

unei puteri dioptrice de 48.8 D. Aceastd

valoarereprezintd% din puterearefractivi a
intregului sistemoptic. Studiile topografice
au ardtat ci suprafafa anterioard corneand
esteasferici. adic[ raza de curburdnu este
cregte spre periferie.
constant[ ci
Asfericitateacomeeiare rolul de a compensa
aberafiile optice induse de varialia
diametruluipupilar. Suprafafa posterioarl
esterotundd,are un diametrude I 1.7 mm gi
o mzdde curburi de 6.5 mm.
Limbul sclero-corneanreprezintdo bandi
inelard de tranzilie dintre cornee gi sclerb
care se proiecteazi in secJiuneintre linia
care trece prin marginile membranelor
Descemetgi Bowmangi linia perpendiculard
pe canalulSchlemm.
Histologia corneei. lesutul corneanprezintd
dinspre suprafafd spre profunzime
urmitoarele straturi: epiteliul cornean,
membrana Bowman, stroma corneand,
membranaDescemetgi endoteliulcornean.
-epiteliul cornean este format din 7-8
rdnduride celule qi are o grosimemediede
cca 50p. Acest strat esteacoperitde filmul
lacrimal cu rolul de lubrifiere, netezire 9i
protectie.Filmul lacrimal are o gtosime de
7p gi este alcdtuit din stratul extern lipidic
(secretatde glandele Meibomius), stratul
mijlociu apos (secretatde glandalacrimald)
gi stratul intern mucos (produsde celulele
mucoaseconjunctivale).Celuleleepiteliului
corneansunt reprezentatede celulele bazale,
celulele intermediaregi celulele apicale.
Celulele bazale sunt dispuseintr-un singur
strat, au o activitate mitoticl intensl 9i o
formi prismaticd cu baza poligonalS.
Membranelelateralegi cele anterioareaderd
de celulele invecinate prin desmozomi.
Aderenfaacestorcelule de membranabazald
se face prin hemidesmozomi care prin
intermediul integrinelor gi polipeptidelor
(180D, 200D, 230D, 480D) mediazi
conexiuneacu filamentele intermediarede
keratind citoplasmaticS.Membrana bazald
este produsd de celulele bazale, are o
grosime de 90 nm gi ultrastructural este
trilaminatd:lamina lucida, lamina densa9i
lamina reticulati (care aparfinemembranei

Bowman).Substratuladerenfeiepiteliuluide
membranabazald,sunt filamentelefine care
pomesc de la hemidesmozomi,traverseazi
lamina densa gi se unesc sub forma unor
filamente de ancorarestriate alcituite din
colagentip VII. Acestefilamentese termind
prin pldci de ancorareconstituitedin colagen
tip IV in membranaBowman. Lamina densa
a membraneibazale poate fi foarte sublire
sauchiar absentlin zona centrali a corneei.
Celulele stratului bazal se divid, se
diferen{iazd gi migreazi prin stratul
intermediarspre stratul apical. Acest proces
dureazd aproximativ 7-10 zile dupl care
celulelesunt eliminatein lacrimi. Eroziunile
corneeneau ca surs6de acoperirenu numai
aceste celule bazale ci gi celulele stem
limbice. Celulele intermediare (wing cells)
sunt dispuse pe 2-3 straturi, au o formd
poligonaldgi prezint[ prelungiricelulare.Ele
sunt ancorate de celulele invecinate prin
desmozomi.Celulele apicale sunt turtite gi
pe suprafata lor prezintd microvili gi
microplici acoperite de glicocalix, un strat
glicoproteic su rolul de aderenfdpentru
stratului mucos al filmului lacrimal. Intre
acestecelule existd atdt desmozomicdt gi
joncfiuni strdnse.
-membrana
(limitanta
Bowmann
anterioari) este o structuri acelular[,
colagenicdcu o grosime de lOp. Ea este
formatddin fibre de colagende tip I, III, V,
VI invelite de o matrice amorfr. Suprafafa
anterioarl a acesteistructuri prezintl pori de
cca I p diametru prin care fibrele nervoase
ajung subepitelial.Suprafalaposterioareeste
strabEtutd de fibrile colagenice care
ancoreazdputernic membranaBowmann de
stromaadiacentS.
-stroma corneani are o grosimede 450p in
zona central[ gi de 900p periferic. Ea este
alcituiti dintr-o refeade fibre de colagentip
I, III , V, VI gi o substan{ifundamental5
care este compus[ in principal din
proteoglicani. Aceste molecule sunt
sintetizatede keratocitelestromaleale clror
procesestelate se interconecteazdrealizdnd
astfel o refea in spafiul interlamelar.
Leziunile stromale pot transforma aceste
4

celule in fibroblaste.Fibrele de colagentip I

sunt organizate in structuri fibrilare cu
diametrulde 30 nm separateprin spafii de 60
nm. Fibrilelese dispunin lameleparalelecu
suprafatacorneei, de-a lungul meridianelor
cdt gi circumferentialin vecinltatealimbului
sclero-cornean.Fibrilele sunt dispuseparalel
in cadrul aceleiagilamele dar sunt orientate
oblic in raportcu lamelelevecine.Ochiurile
refeleifibrilare suntspaliilede 60 nm gi deci
intreaga refea se comportd ca o retea de
difracfie cu o geometrieprecisi in care are
loc un fenomen de interferentddestructivi.
Acesta reprezintl o anulare a undelor
emergentedin refea gi in acest fel este
asigurati transparenfa corneei. Edemul
comeanprin mlrirea acestorspafii modific6
fenomenul de interferenfi, cregte dispersia
luminii gi scade transparenfa. Substanla
fundamentali a stromei este formatd din
proteoglicani,molecule care confin keratan
sulfat gi dermatansulfat, glicozaminoglicani
careregleazl conlinutului de ap6al stromei.
-membrana
(limitanta
Descemet
posterioard)
areo grosimede cca9p gi esteo
structurlcolagenic6fibrilard (colagentip III,
IV, V, VI) sintetizatide endoteliulcornean.
Din punct de vedere ultrastructuralprezintd
trei zone: zona externd(adiacent[Stromei,
are o grosimede 0,3p gi este strlb6tut6de
fibre de colagen scurte care determini o
aderenfl scizuti intre stromd gi membrana
Descemet),zona mijlocie (are o gtosimede
3p li este formati dintr-o refea lamelard
geometrici cu ochiuri de 100 nm) gi zona
intemd (de 5.1V, care are o structuri
fibrilogranularl);Fibrilele acesteizone sunt
dispuse in trei grupuri: fibrilele anterioare
care ajung la sclerd profund de canalul
Schlemm, fibrilele mijlocii de care se
ataSeaz6
mugchiului ciliar gi cele posterioare
care se inserdprin intermediulligamentului
pectineuHuneckpe iris.
-endoteliul cornean esteun strat format din
cca 450000de celule turtite, hexagonale(5p
iniltime, 20tt l6fime). Celulele au trei
suprafefe: apical6, lateral[ gi bazal6.
SuprafafaapicaldprezintSmicrovili, iar cea
lateral[ poseddjoncfiuni strAnseprin care

aderd de celulele invecinate. Celulele

endotelialenu se pot divide, numdrul lor
scizdnd cu vdrsta. Fluidul din camera
in
anterioardtrecepasivpe caleparacelulard
prin
dar
celulele
endoteliale
corneand
stroma
proceselede transportionic activ impiedicl
hidratareastromali excesivd.
Vasculariza{iacorneei. Corneeanu posedd
vase sanguine sau limfatice. Totugi, la
nivelul stromeiexisti un sistemlacunarprin
care difuzeazl fluidul care transporti
necesare
metabolismuluicornean
substantele
gi oxigenul Acesta ajunge prin difuziune
atdt din umoareaapoasi cit gi prin interfa{a
fi lm lacrimal-epiteliulcornean.
Inervafia corneei. Fibrele' nervoase
corneene sunt prelungirile periferice ale
neuronilor pseudounipolari din ganglionul
trigeminal Gasser. Acegtia reprezintl
protoneuronii c[ii sensibilitSfii tactile,
termice qi dureroase comeene.Pentru a
ajunge la cornee prelungirile periferice
stribat nervul oftalmic, nervul nazociliar,
nervii ciliari lungi 9i scurfi. Dup6 ce
traverseazlspaliul supracoroidianformeazi
un plex nervos circumferenfial in jurul
limbului din carese desprindcca70 de filete
nervoase care pdtrund radiar in stroma
comean6.Dupd un traiect intrastromalde 2
mm, ele pierd teacade mielinS,traverseazl
partea mijlocie a stromei pi emit spre
planurile superficiale filete care se
sub forma unui plex subepitelial
organizeazd
profund de membranaBowman. Din acesta
pleacd fibre care perforeazd membrana
Bowman qi realizeazlplexul intraepitelialce
seramificdin jurul celulelorepiteliale.
Sclera
Sclera formeazd5/6 posterioareale tunicii
externe, fibroase a globului ocular. Ea are
rolul de a proteja confinutul ocular gi de a
mentine forma ochiului. Datoritl structurii
salegi a confinutuluide 75o/oap6,scleraare
un aspectopac Ai este extrem de rezistentS.
Grosimeasclerei este minimi in zona de
inse(ie a mugchilordrepfi (300p) 9i maximi
la nivelul canaluluiscleralal nervului optic
(1000p).

Suprafafa externl a sclerei estealbicioasd

gi vine in raport cu fesutuladiposorbitar prin
intermediul capsuleiTenon. Acesta apar{ine
sistemuluifascialal orbitei gi se ataqeazlla
limbul sclero-corneangi la teaca durald a
nervului optic. Aceasti capsul6 trimite
prelungiritubularein jurul mugchilordrepti.
Inse(iile mugchilordrepfi se afl6 localizate
de-a lungul spiralei lui Tillaux la
urmdtoareledistanfe fal6 de limbul sclerocornean:5.5 mm (mugchiul drept medial),
6.5 mm (mugchiuldrept inferior), 6.9 mm
(mugchiul drept lateral) 9i 7.7 (mugchiul
dreptsuperior).Inserfiilemugchiloroblici se
afl6 in cadranul postero-supero-temporal
pentrumugchiuloblic superior(la l4 mm de
limbul sclero-corneanposterior de inse(ia
mugchiului drept superior, extremitatea
posterioarda tendonuluiacestuiaajungdndla
8 mm superiorde polul posterioral ochiului
in raport cu vena vorticoas6supero-laterald)
pentru
gi in cadranulpostero-infero-temporal
mugchiuloblic inferior (la 17 mm de limbul
sclero-cornean,la 4.5 mm lateral de nervul
optic Ai la 2 mm infero-temporalde macul6)'
Orificiile venelor vorticoase reprezintd
punctele de emergenfl ale celor patru vene
vorticoase care strdbat oblic sclera'
Distanfele orificiilor in raport cu limbul
esteurmdtoarea:22mm vena
sclero-cornean
20 mm vena
supero-externl,
vorticoasd
vorticoasi supero-internd, l9 mm vena
vorticoasdinfero-extern6gi l8'5 mm vena
vorticoasi infero-intemd.Orificiile nervilor
gi arterelor ciliare scurte posterioare se
dispun de-a lungul unui inel din jurul
canalului scleral al nervului optic. Orificiile
nervilor gi arterelorciliare lungi posterioare
sunt situate medial gi lateral de canalul
scleral al nervului optic. Orificiile arterelor
ciliare scurte anterioare se afl6 anterior de
inserfiilemugchilordrepfi.
Suprafa{a interni a sclerei are o culoare
brun6 gi vine in raPort cu sPatiul
supracoroidian.
Canalul scleral al nervului optic (orificiul
scleralposterior) arediametrulinternde 1.5
mm gi iel externde 3 mm. in l/3 interni a
acestui canal, lamelele sclerale formeazd

lama cribroasd strlbdtutd de numeroase

orificii acoperite de fesut glial. Acestea
confin axonii celulelor ganglionare care
participdla formareanervului optic. In lama
pentru
cribroasise afli doudorificii separate
artera gi vena centrali a retinei. Orificiul
scleral anterior corespundelimbului sclerocornean.Acestaesteo zond de tranzi{iecare
prezintdla exterior gantulscleralextern qi la
interior $anful scleral intern care vine in
raport cu trabeculul,canalulSchlemmgi cu
pintenulscleral.
Structura histologici. Scleraeste formatd
din urm[toarele straturi: stratul episcleral,
stroma sclerali gi lamina fusca. Stratul
episcleral este situat profund' de capsula
Tenon gi are in componenlasa fibre de
elastice, fibroblagti,
colagen, fibre
Acest
melanocitegi substanfdfundamentald.
strat este vascularizat de arterele ciliare
anterioaregi posterioare.Stroma sclerali
confine fibre de colagen dispusein benzi
fibroase de l00p lungime care conferl o
rezisten{i deosebiti acestei structuri. in
straturile superficiale aceste benzi sunt
dispusecircularin jurul inserfiilormugchilor
drep{i gi oblici gi a canalului scleral al
nervului optic. In straturileprofundebenzile
fibroase sunt a$ezatemeridional. Lamina
fusca confineun marenumlr de melanocite
care dau culoareabruni suprafefeiinterne a
sclerei. Ea prezinrA ganturi str[bltute de
nervii gi artereleciliareposterioare.
Vasculariza{ia sclerei. Arterele ciliare
stratului
anterioareparticipdla vascularizafia
episcleralprin cele$apteartereciliarescurte
anterioare care provin din ramurile
musculareale mugchilordreptidesprinsedin
artera oftalmicd. Arterele ciliare scurte
anterioarestrdbatstratul episcleral,anterior
de inse4iile mugchilor drepli 9i se
la 3 mm posteriorde limbul
anastomozeazA
sclero-cornean. unde formeaz[ cercul
episcleralanterior. Din acestase desprind
:amuri care formeazd plexul conjunctival
anterior.plexurile episcleralesuperficialgi
profund gi arcadele arteriale limbice.
Ramurile terminale ale arterelor ciliare
in corpul ciliar
anterioarese anastomozeazd
6

cu ramuri din artereleciliare lungi gi scurte

gi participl la formareamarelui cerc arterial
al irisului. Arterele sclerale perforante
anterioarestabilescanastomozeintre cercul
arterial episcleralqi marele cerc arterial al
irisului. Arterele ciliare lungi posterioare
(medial6 qi laterald) au originea in artera
oftalmicd gi impreun6 cu nervii omonimi
strSbatsclera medial 9i lateral de nenml
qi vor
optic Aiajungin spaliulsupracoroidian
contribui la formareamarelui cerc arterial al
irisului. Arterele ciliare scurteposterioareau
originea in arteraoftalmicI, strSbatsclerain
qi
jurul nervuluioptic, spatiulsupracoroidian
cu artereleciliare lungi
se anastomozeazd
posterioare.Ele contribuiela vascularizalia
stratului episcleraldin parteaposterioarda
sclerei. Cercul venos limbic ai canalul
Schlemm dreneazd in venele colectoare
Acesteavor forma veneleciliare
episclerale.
anterioare. Partea posterioard a sclerei
in venelevorticoase.
dreneazd
Inervatia sclerei. Nervii ciliari lungi
posteriori ineweazd partea preecuatorial[ a
partea
sclerei gi nervii ciliari scurfi
retroecuatorialS.
TUNICA VASCULARA
Tunica mijlocie a ochiului sau tractul uveal
cuprinde irisul, corpul ciliar gi coroida,
structuri care se afl6 localizate intre tunica
fibroasi gi cea nervoasd.Coroida tapeteazA
suprafafainternd a sclerei intre discul optic
gi ora serrata;corpul ciliar se intinde intre
ora serratagi circumferinlairisului.
Irisul
Irisul formeazd partea anterioar[ a tunicii
vascularegi are aspectulunei diafragmecare
separd camera anterioari de camera
posterioarla ochiului. in centruprezint[ un
orificiu, pupila, care are rolul de a regla
lumina incidenti. Irisul are un diametrude
12 mm gi o grosime de 300p. Diafragma
iriand separd camera anterioard de cea
posterioari. Irisul vine in raport posteriorcu
cristalinul.
Configura{ia irisului. Pupila reprezinti o
apefturAcirculari cu diametrul de 3-5 mm
ugor descentratl infero-nazal. Suprafata

a irisului esteimpdrfiti de colareta

anterioarA
irian6, cea mai groasd po(iune a irisului
t600p) in doud zone: zona pupilard
tcentrald) 9i zona clliard (perifericd). Pe
suprafalazoneipupilarese observltrabecule
groasegi ramificate, orientateradiar, care
separd depresiuni numite criptele Fuchs.
sunt defecteale straturiloranterioare
-A.cestea
ale stromei. Zona ciliari este strdbdtutdde
cresteradiare ridicate de vase sanguinegi
poate fi subimpirfiti
in trei zone
(netedl), o arie
o
arie
internd
concentrice:
intermediard(brdzdatdde ganturi)gi o arie
externd (vizibild doar gonioscopic).
Suprafatairiand posterioardeste netedi gi
strdbdtutdde ganfuri 9i de plici' radiare.
Acesteapot fi plici structurale(carese intind
din apropierea marginii pupilare spre
proceseleciliare) gi plici de contractie(care
crestelor
separdganfurilecorespunzltoarele
radiareale suprafeleianterioare).
Structura histologici. Dinspreanteriorspre
posterior irisul prezintd stratul anterior
marginal, stroma irian5, stratul mugchiului
dilatator al pupilei, stratul epitelial
pigmentar anterior gi stratul epitelial
pigmentar posterior. Stratul anterior
marginal con{ine o refea de melanocitegi
fibroblastegi in apropiereamarginii pupilare
fuzioneazdcu epiteliul pigmentar.Stroma
iriani seafl6 in spafiuldintrestratulanterior
marginalgi mugchiuldilatatoral pupilei. Ea
esteformatl dintr-o reteade fibre colagenice
in ochiurile cdreia se afl[ fibroblaste.
melanocite,mastocite,macrofage,limfocite
;i substanti fundamentalS. Fibrele de
in jurul vaselor gi
colagense condenseazd
nervilor stromali. La nivelul stromei, in
vecinltatea marginii pupilare se afl6
mugchiul sfincter al pupilei, o bandd
musculari de cca lmm grosime.Celulele
musculare, organizatein fascicule separate
de septuri, sunt fusiforme gi orientate
paralel cu marginea pupilei. Contractia
acestoraeste urmatdde micaorareapupilei.
Stratul mugchiuluidilatator al pupilei are
o grosimede 4p gi este format din celule
musculare dispuse radiar. Ele trimit
prelungiri anterioarespre mugchiul sfincter

al pupilei de care este separatprintr-un strat

de fesut conjunctiv. Stratul epitelial
pigmentar anterior prezintd o suprafali
bazalf ?n raport cu stratul precedent gi o
suprafaf[ apicald care aderi prin joncfiuni
strdnsegi desmozomide suprafafaapicald a
epiteliului posterior. Stratul epitelial
pigmentar posterior estealcdtuitdin celule
pigmentatepiramidale.
Vasculariza{iaarterial[ a irisului. Arterele
provin din marele cerc arterial al irisului
situat in stroma corpului ciliar. Din acesta
pornescarterespiralatecu traiect radiar prin
stroma irian6, care ajung in vecinStatea
marginii pupilareunde formeazdmicul inel
arterial al irisului care de cele mai multe ori
esteincomplet.
Inerva{ia irisului. Nervii ciliari scurli
provenili din ganglionulciliar stribat sclera
in jurul nervului optic, emit ramuri care
formeazd un plex coroidian din care in
partea anterioardse individualizeazdplexul
ciliar gi plexul irian stromal.Acestacon{ine
fibre senzitiveale nervuluitrigemen gi fibre
vegetative.Caleasimpaticdesteformatl din
doi neuroni. Protoneuronulcdii se afll in
nucleul ciliospinal Budge situat in mdduva
cervicald C8-T1. Fibrele simpatice
preganglionarefac sinapsl in ganglionul
cervical superiorcu cel de-al doilea neuron
al cdii. Acesta trimite fibre simpatice
postganglionarecare ajung la mugchiul
dilatatoral pupilei. Caleaparasimpaticdare
protoneuronulcdii in nucleul accesor al
oculomotoruluiEdinger-Westphalgi fibrele
preganglionare
fac sinapslcu deutoneuronul
c[ii in ganglionulciliar din orbiti. De aici
fibrele postganglionare ajung pe calea
nervilor ciliari scurfi la mugchiulsfincteral
pupilei.
Corpul ciliar
portiunea
reprezintl
ciliar
Corpul
intermediari a uveei gi are roluri multiple:
secrefiaumorii apoase,acomodatie,sinteza
fibrelor zonularegi a bazeivitrosului.Corpul
ciliar se intinde intre ora serrata9i r[ddcina
irisului gi are o grosime de 5 mm. Limita
posterioar6se proiecteazdpe sclerd la cca
6.5 mm posteriorde limbul sclero-comean.

Corpul ciliar are o fafd ciliard (internd)9i o

fa[6 sclerali (extemd). El este impdrfit in
doud zone: corpul ciliar anterior (ll3
anterioari)gi corpul ciliar posteriorsaupars
plana(2I 3 posterioari).
Corpul ciliar anterior prezint6 mugchiul
ciliar (situat anterior) gi proceseleciliare
(situateposterior).Mugchiul ciliar Briicke
are in sectiune meridionali forma unui
triunghi cu baza anterioardgi vdrful alungit
posterior spre pars plana. In apropierea
irisului grosimeacorpuluiciliar atinge700p.
Posterior,acest mugchi vine in raport cu
procesele ciliare 9i anterior cu sclera.
structuri
are
o
Muqchiul ciliar
'fi
sintetizati
tridimensional6 care poate
astfel: partea longitudinal6 (alcltuiti din
fibre cu dispozilie meridionald situate
superficial), partea radialS (mijlocie) gi
partea circulard (situati profund). Fibrele
pe(ii
longitudinale au originea in
vecinitateaorei serratain lameleconjunctive
pe tunica elastic[ a vaselor
supracoroidiene,
gi in stratul elastic al
pars
plana
din
membranei Bruch; ele se inseri prin
intermediul unor fascicule elastice pe
pe
porfiunile
pintenul scleral gi
corneosclerald gi uveald extemd a
trabeculului.Insertiile fibrelor longitudinale
au ca substrat microfibrile colagenice
(colagen tip VI) asemdnltoare fibrelor
elastice care se ancoreazd in reteaua
gi
pintenului
scleral,
trabecular[
juxtacanalicularS.Fibrele plrfii radiale ale
muqchiului ciliar au originea pe inelul
tendinos Dcilinger, structur[ colagenicd
situati posterior de canalul Schlemm.
Inserfialor se afl6 in parteauveall internl a
trabeculului.Fibrele circularesunt dispusein
parteainterni a mugchiuluiciliar gi se inserd
in stroma corpului ciliar gi a rdddcinii
irisului. Contracliaintregului muqchi ciliar
deplaseazd
spreposteriorgi interiorpintenul
scleral 9i trabeculul (deschizdndspafiile
intertrabeculare), producdnd totodatd o
deplasareanterioari ugoarl a pars plana. in
procesul de acomodafie,contractia plrfii
circulare deplaseazdanterior gi inferior
proceseleciliare gi are ca efect relaxarea
8

zonulelor gi a capsulei cristalinului.

de 70-80
Proceseleciliare sunt reprezentate
de plici rotunjite al clror rol principal este
acelade a secretaumoareaapoas5.Ele sunt
impdrfitein doudporfiuni: parteasuperioarl
din vecinitatea orei serrata (care formeazl
orbiculum ciliaris) gi po(iunea inferioard
(care formeazd corona ciliaris), Procesele
ciliare se afl6 intre rdd6cinairisului (de care
este separatd prin ganful ciliar) 9i fala
anterioari a cristalinuluiin spafiul camerei
posterioare care confine umoare apoasd.
Extremitdlile inferioare se insinueazdintre
fibrele zonulare.
Corpul ciliar posterior sau pars plana este
limitat[ posterior de ora serrata. Fiecare
procesciliar este mlrginit lateral in partea
posterioard de striile ciliare, creste
pigmentate care se prelungesc spre ora
serrata unde separi spalii cu concavitatea
anterioarddenumitegolfuri ciliare.La limita
dintre acestearetina trimite prelungiri carein
ansamblu conferi aspectul dinfat al orei
serrata.Procesulciliar ?mpreundcu golful
ciliar corespunzdtor formeazi o unitate
anatomic6.
Structura histologici a corpului ciliar.
prezintd
urmdtoarele
ciliar
Corpul
componente histologice: epiteliul ciliar
nepigmentat,epiteliul ciliar pigmentat gi
stromaciliard care contine mugchiulciliar.
Epitetiul ciliar nepigmentat este alcdtuit
dintr-un singur strat de celule care continud
stratul epitelial posterior de la nivelul
irisului. In pars plicata celulele sunt
cuboidalegi orientareacelulelorestedat6de
tracfiuneafi brelor zonulare. Suprafatabazald
a epiteliului este orientatl spre camera
posterioarI. Suprafafaapicald vine in raport
cu suprafafa apicalE a epiteliului ciliar
pigmentar. Suprafelele celulare laterale
formeazd bariera sdnge-umoare apoasd
datorit6 complexelor joncfionale (zonula
adherens gi zonula occludens). Prezenfa
interdigitaliilor, al pompelor ionice gi al
anhidrazei carbonice contribuie la secrefia
umorii apoase.Epiteliul ciliar pigmentat
este format dintr-un strat de celule care
posedi o suprafafdbazall bogat6 in falduri

a$ezate pe o membran[ bazald' care

fuzioneazAcu cea a capilarelor fenestrate
adiacente. Suprafala apicalf ader[ de
suprafafa apicalI a epiteliului ciliar
nepigmentat prin desmozomi gi puncta
Stroma ciliari esteformat6dintradherens.
(in carepredomini
o substanfifundamentald
proteoglicanii),fibre colagenice(tip I, IIf,
fibre elastice, fibroblaste, melanocite gi
fibre musculare netede. Proceseleciliare
contin plexuri vasculare de capilare
fenestrate. Stratul de fibre elastice care
continud pe cel de la nivelul membranei
Bruch este separat de epiteliul pigmentar
printr-un strat de fesut conjunctiv lax.
Fibrele elastice realizeazd . o refea
microfibrilari care con{ine agregate
omogene de elastind. In anumite zone
elastinaeste inlocuit6 de fibre de oxytalan
neelastinizate.care au rolul de a ancora
fibrele musculare, vasele gi celulele
epiteliale.Muqchiul ciliar esteconstituitdin
fascicule de fibre musculare netede
inconjurate de teci de fibrocite. Ele au o
citoplasmdcare confine mitocondrii,reticul
endoplasmatic,aparat Golgi gi miofibrile.
Membranacelularl estebogati in joncfiuni
colinergicecareau aspectul
neuro-musculare
Intre corpul ciliar
agranulare.
vezicule
unor
gi lamina fusca scleralE se afl6 spatiul
supracoroidianocupat de fesut conjunctiv
lax. Spatiul supracoroidianapa4ine c6ii
uveoscleralede drenaj al umorii apoase.
Aceasta strdbate stroma ciliar6, partea
longitudinal6 a mugchiului ciliar, spafiul
supracoroidian,venele ciliare gi venele
vorticoase.
Vasculariza{ia corpului ciliar. Arterele
ciliare anterioare (7) emit ramuri care
formeazdplexul episcleralanteriordin jurul
limbului cornean. Fiecare arterd ciliard
anterioardse ramificd, perforeazdsclera,se
cu ramurile arterelorciliare
anastomozeazd
posterioare,
formeazdin corpul ciliar
lungi
un cerc arterial ciliar intramuscular. Din
acesta se desprind ramuri recurente care
ajung in coriocapilard.Artereleciliare lungi
posterioare(2) se ramifici in apropierea
corpuluiciliar gi participi la formareaatatal

marelui cerc arterial al irisului cAt qi a

cerculuiarterial ciliar intramuscular.
Coroida
Coroida reprezinti segmentulposterior al
tractului uveal gi este formati in principal
din vase conjunctive gi fesut conjunctiv
bogat in melanocite gi fibre nervoase.
Dinspre exterior spre interior coroida are
urmdtoarelestraturi: stratul supracoroidian,
straturile vasculare gi membrana Bruch.
Grosimea coroidei variazd intre l00p gi
300p (cel mai gros strat estecel vascular)9i
are o culoarea maronie datd de prezenla
melanocitelor.
Stratul vascular coroidian esteorganizatin
trei substraturidinspre exterior spre interior:
stratul Haller, stratul Sattler 9i stratul
coriocapilar. In stratul Haller, arterele
coroidenemari qi venelesuntdispuseparalel
cu exceptiaregiunii dintre discul optic ai
maculdin care aspectullor estetortuos.In
stratul Sattler aparnumeroaseramificalii 9i
anastomozevasculare,care preecuatorialau
o dispozilie paralel5. In aceste straturi
exteme ale coroidei majoritateavaselor sunt
vene care dreneazdprin intermediul unor
ampule in venele vorticoase. Toate
elementelevasculare sunt inconjurate de o
stromdformatddin fibre colagenegi elastice,
melanocitegi fibroblaste.Surselearteriale
ale coroidei sunt arterele ciliare posterioare
qi artereleciliare anterioare.Arterele ciliare
posterioare reprezintd ramuri ale arterei
oftalmicedispusemedial gi lateralde nervul
optic. Teritoriul arterei ciliare posterioare
medialeestecoroida nazal6,foveea9i uneori
discul optic. in cazul unei predominan{ea
arterei ciliare posterioare laterale atunci
discul optic este vascularizatde aceasta.
Arterele ciliare posterioarese ramificd in
artereciliare scurtegi lungi. Artereleciliare
scurtestrlbat sclera infero-temporal9i nazal
de nervul optic, pitrund in stratul Haller al
coroidei gi au un traiect meridional spre
ecuator. Ele vascularizeazd mici arii
triunghiularecu bazasituati la ecuator.Din
acestea se desprind ramuri recurente
paraopticecare iriga coroidaperipapilard.in

jurul nervului optic ramurile intrascleralese

formeazl o anastomoz[ circulari, cercul
arterial Haller Zinn al cdrui teritoriu este
a
coroidaperipapilarigi partearetrolaminard
discului optic. Arterele ciliare lungi
posterioarestrdbatscleraimpreuni cu nervii
omonimi. Ele au traiect prin spafiul
supracoroidian gi particip[ la formarea
marelui cerc arterial al irisului din care se
care
recurente
ramuri
desprind
vascularizeazi coroida preecuatoriald.
Arterele ciliare anterioare au originea in
ramurile musculare ale mugchilor drepti,
ramuri ale arterei oftalmice. Arterele ciliare
anterioare sunt in num6r de doud pentru
fiecaremugchicu excepfiamugchiuluidrept
lateral care are o singurd arter6. Arterele
stribat scleraanteriorde inse(iile mugchilor
drepli, strdbatspafiul supracoroidiangi dau
ramuri in corpul ciliar gi formeazdmarele
cerc arterial al irisului. Arterele coroidiene
prezintd dinspre interior spre exterior
endoteliul, lamina elastici intem6, stratul
Ele se ramifici p6nd
muscularqi adventicea.
la nivelul coriocapilareipe careo abordeazd
oblic.
Coriocapilara este un strat vascular
adiacent membranei Bruch alc6tuit din
capilare de 40p diametru organizateintr-o
relea in care se poate distinge o structuri
lobulard.In regiuneamaculardcoriocapilara
irigl toate straturileretinienespredeosebire
de periferia retiniand unde irig6 doar li3
extern6. Analizdnd structura lobulului
coriocapilar din zonele periferice s-a
observat cd de la arteriola precapilarl
iradiazd spre periferie "in spile de roatd"
capilarefenestrate(cu pori de cca 70 nm) cu
o lungimede 350p. Din capilareleperiferice
se formeazd venulele postcapilare cu
diametrul de 30p. Din punct de vedere
funcfional,arterioleleprecapilaresunt vase
de tip terminal. Vasele lobulului sunt
inconjuratede fasciculecolageniceprovenite
din membrana Bruch. Abordul planului
lobular de cdtre arteriola precapilardeste
perpendicularin regiunea ecuatoriald gi
tangent in zonele periferice coroidiene.ln
coriocapilaraperiferici se observdtipul de
l0

lobul inversatin carearteriolaprecapilarlse

dispune periferic gi venula postcapilari
central.in regiuneamacularl gi peripapilari
dispare. Unitatea
aspectul lobular
functionalS a coriocapilarei este formatl
dintr-o zond de capilare centrifuge care
pornesc din arteriola precapilar1,localizatd
central gi o zond de capilare centripete,
afluenti ai venulei periferice. Modul de
curgereal sAngeluiprin lobulul coriocapilar
depindede rezistentaperiferic6.
Membrana Bruch este un strat acelular
alcdtuit din fibre colagenice gi elastice
ancorateintr-o matrice glicoproteicd.Ea este
situatdin parteainternda coroidei gi are o
grosime de cca 3p. Dinspre exterior spre
interior prezintd cinci straturi: membrana
bazald a coriocapilarei, stratul colagenic
extern,stratul elastic,stratul colagenicintern
gi membranabazalda epiteliuluipigmentar.
Membrana bazald a coriocapilarei este
sePturilor
dreptul
in
incompletd
intercapilare.Straturilecolageniceextern 9i
intern sunt alcdtuite din fascicule cu
dispozilie meridional6, paralelS. Stratul
elastic este constituit dinh-o arhitecturd
densdde fibre elasticegi este strAbAtutde
benzi colagenicecare realizeazdpunti intre
cele dou6 straturi. Membrana bazall a
epiteliuluipigmentaresteseparatide acesta
printr-unspatiude 100nm.
releaua
irido-cornean
Unghiul
Pf
trabeculard
Unghiul irido-cornean este ocupat de o
structur6conjunctivi - reteauatrabecularl situati intre rddicina irisului 9i linia
Schwalbe. Aceastl structurd are rol in
evacuarea umorii apoase din camera
anterioari. Re{eauatrabeculardeste formati
din lamele trabeculareseparatede spatii
intertrabecularegi prezintd doul porfiuni:
partea corneo-sclerald (care poate fi
imp[(it6 intr-o parteirianl gi una uvealS)9i
partea juxtacanalicular6. Reteaua perfii
irieneestesituatdintern 9i estealcetuit[ din
separd spatii
care
lamele lungi
intertrabeculare de dimensiuni mari. In
refeaua uveald lamelele sunt neregulate,

interconectategi spafiile sunt mai mici.

Releauajuxtacanaliculardeste dispusd in
exterior gi lamelele acesteiasepardspalii
mici fusiformede cca lOp.
Lamelele refelei corneo-scleraleau un ax
central colagenic, invelit de celule
trabeculare.Axul colagenic este format
dintr-o substanfdfundamentaldcare confine
acid hialuronic, proteoglicani,microfibrile
asemindtoarefibrelor elastice gi fibre de
colagen(tip III, f. Celuleletrabeculareemit
prelungiricaretrec pesteporii reteleisau se
conecteaz[de cele ale celulelor lamelelor
invecinate. Celulele trabeculare au
roluri:
sinteza
urmdtoarele
glicozaminoglicanilor(acidului hialuronic,;
condroitinsulfat,heparansulfat gi dermatan
sulfat) gi fagocitozapigmentuluiprovenit din
straturileepiteliale.Datoritl confinutului de
alfa-actin5, lamelele au gi proprietifi
contractile care contribuie la deschiderea
spafiilor trabeculare.
juxtacanaliculari
(lama
Refeaua
cribriform[) este format[ dintr-o retea
inglobati
intr-o
fibrilarl
substanfd
tapetati de celuletrabeculare.
fundamental6
Refeauafibrilard este alcdtuitd din fibre
celor elasticegi ea conecteazd
asemdndtoare
fibrele re{elei corneo-scleralede peretele
intern al canaluluiSchlemm.In vecindtatea
endoteliuluicanalului Schlemm existl o
zond de jonctiune caracterizatdprin spafii
tapetate de glicozaminoglicani, care
determini 90% din rezistenfala scurgerea
umorii apoase.
Pereteleintern al canalului Schlemm este
format dintr-un singur strat de celule
endoteliale aSezatepe o membran6bazall
discontinud.Celulele sunt solidarizateprin
jonctiuni strdnsegi maculeadherensgi sunt
invelite de un strat de celule stelate cu
direc{ieperpendicularlpe direcfiacanalului.
Atdt celuleleendotelialecdt gi celestelateau
rolul de a regla fluxul fluidului sprecanal in
funcfie de presiuneaintraoculard.Cregterea
presiunii determindaccelerarea
transferului
prin
celuleleendotelialeprin
umorii apoase
intermediul unor vacuole gigante care pot
forma adevlratecanaletranscelulare.

Joncfiunea refelei trabeculare cu

mugchiulciliar. Insertiamugchiuluiciliar la
nivelul refelei se face prin trei tipuri de
tendoane:tendoanetip I (care au originea la
in fibrele musculare longitudinale gi se
ataSeazdde pintenul scleral pe care il
traclioneazdspre posterior), tendoanetip II
(prin care fibrele longitudinale stribat
refeaua trabeculard gi se inseri in refeaua
subendoteliald; ele
deschid refeaua
juxatacanaliculard gi lumenul canalului
Schlemm)gi tendoanetip III (suntbenzi care
strdbat reteauatrabeculari gi se inserd in
cornee gi in reteaua corneo-sclerali;
contracfia lor determinddeschiderea
spalii lor
intertrabeculare).In concluzie, contracfia
retelei
muqchiuluiciliar duce la deschiderea
trabeculare.
Canalul Schlemm este un vas neregulat,
asemdnitor vaselor limfatice, dispus
exteriorul retelei
circumferential in
trabeculare a unghiului sclero-cornean.El
este strdb6tutde septuri oblice atagatemai
ales de pereteleextem. De pe acestperete
pornesc25-35de canalecolectoarefie direct
prin intermediulvenelor apoaselimbice spre
plexul episcleral, fie indirect prin plexul
intrascleral.
TUNICA NERVOASA
Retina
Retina tapeteazd% posterioareale ochiului
gi esteformatddinspreinterior spreexterior
urm6toarele straturi histologice:
din
membranalimitantd intern6, stratul fibrelor
nervoase, stratul celulelor ganglionare,
stratul plexiform intern, stratul nuclear
intern, stratul plexiform, stratul nuclear
extern, membranalimitantd extem6, stratul
epiteliul
celulelor fotoreceptoare gi
pigmentar retinian. Retina se extinde
anterior p6nd la ora serrata (o structuri cu
aspect dinfat situatd la 5 mm anterior de
ecuatorulanatomicai la 4.5 mm posteriorde
limbul sclero-cornean)gi are o grosime de
cca0.10-0.17mm fiind mai subfirela nivelul
foveolei. Retina poate fi imp6(itd in mai
multe zone regiunea macularl (care
cuprinde regiunile foveall, parafoveali gi
ll

perifoveal6),retina periferici gi ora serrata..

Ora serrata prezintl prelungiri retiniene
separatede golfuri orale. In aceasti zond
este vizibilI demarcafianeti dintre fesutul
retinian gi epiteliul nepigmentatal pars
planei ciliare. De o parte gi de alta a orei
serratape o bandd circuferenliali de cca 4
mm se inseri bazavitrosului.
Regiunea foveali. Foveea este cea mai
specializat[ zonL retinian6, structura ei
histologic[ fiind substratulacuitS]iivizuale
maxime gi a vederii colorate. Diametrul
foveeiestede cca 1.5mm gi in centrulei se
afl6 o depresiune numitl foveold (cu
diametrul de 0.33 mm). Zona centraldcu
diametrulde 0.40 mm estelifisit5 de vasegi
de aceeaa fost denumiti zona avasculari
foveal6. La examenulfundului de ochi se
observl o tentl gllbuie a acestei zone
datoritd xantofilei, pigment sintetizat de
neuroniibipolari gi de celuleleganglionare.
Acest pigment are proprietifi antioxidante,
contribuiela diminuareaaberafieicromatice
gi la absorbfiaradiafieialbastre-ultraviolete.
Principala caracteristic[ a foveei este
predominanfa
celulelorcu conuri.
Regiunea parafoveali este o zond inelard
de 0.5 mm care circumscriefoveea.Ea se
printr-o
histologic
carccterizeazd
multistratificare a elementelor celulare in
straturile celulelor ganglionare, nucleat
intern, nuclear extern, plexiform extern
(stratul Henle). Aceasta se datoreazd
deplasdrii elementelor neuronale spre
exteriorul zonei foveale pentru a nu ecrana
foveale.
celulelefotoreceptoare
Regiunea perifoveali are o l6{ime de 0.7
mm gi estesituatdla periferiaintregii regiuni
maculare.
periferice
este
Regiunea
retinei
reprezentatbde restul retinei situate intre
periferiamaculeiqi ora serrata.
Ora serrata este zona de tranzifie dintre
retind qi pars plana a corpului ciliar. Ea are
un aspectdinfat datoritl proceselordinfate,
prelungirilor {esutuluiretinian in epiteliul
nepigmentar ciliar. Aceste procese sunt
paralele,orientatemeridional, au o lungime
de 1-2.5mm gi au o formd triunghiulardcu

t2

baza posterioard gi cu vdrful spre

depresiuniledintre proceseleciliare (v6ile
ciliare). Unele proceseprezintdla suprafala
lor o plicd gliald meridionaldcare une$te
baza de vdrf. In spafiile dintre procesele
dinfate se afl6 depresiunicu concavitatea
anterioari numite golfuri orale. Ora selrata
poate prezenta anomalii anatomice:
proceselegigante, hiperplazii gliale, plici
meridionaleproeminentegi insulede epiteliu
in {esutulretinian.
ciliar nepigmentar
Structura histologicl a retinei. Retinaeste
format[ din l0 straturi dispuse dinspre
exterior spre interior: epiteliul pigmentar
retinian, stratul celulelor fotoreceptoare,
membranalimitantd externd, stratul nuclear
extern, shatul plexiform extem, stratul
nuclear intern, stratul plexiform intem,
stratul celulelor ganglionare,stratul fibrelor
nervoase gi membrana limitantd internd.
Toate aceste straturi au o arhitecturi
specific6 datoriti relatiilor sinaptice,
celulelor gliale (celulele Miiller Miiller,
microgliile, macrogliile) Si matricii
intercelulare.Celulele Mtiller Miiller sunt
celule gliale cu rol de suport, care ocup[
spatiulretinian dintre membranelelimitante
externb gi intern6. Aceste celule prezintd
proceseradiale gi orizontalecare realizeazA
o retea in ochiurile c[reia se afl6 corpii
neuronali,sinapseleretinienegi capilarele.
-stratul epiteliului pigmentar retinian este
format dintr-un singur strat de cca 5
milioane de celule hexagonalecu atdt mai
aplatizatecu cit sunt dispusemai periferic.
Acest strat incepe de la marginea discului
optic ai se continul la nivelul corpuluiciliar'
Stratulepitelial are o fa{6 apicali in raportcu
stratul celulelor fotoreceptoaregi o suprafa{d
bazald spre membrana Bruch. Suprafa{a
apicali este separatdde stratul celulelor
fotoreceptoareprin spa{iul interfotoreceptor
ocupat de matricea interfotoreceptoare;in
aceasta prelungirile apicale ale celulei
epiteliale (reprezentateprin microvili lungi
gi scurfi,proceseleviloase9i creste)ajungsa
inconjure treimea extern6 a segmentului
extern al celulelor fotoreceptoare.Suprafafa
bazal| este neregulati datoritl prelungirilor

celularegi aderdde membranabazaldprin

aderentefocale formate din integrine (care
fixeazd lamimina gi fibronectina matricei
extracelulare). Aceasti suprafald este
ancorat[ de o membrandbazaldcu structur[
bilaminatd(lamina lucida 9i lamina densa)
alcltuitl dintr-o re{eade fibre de colagentip
IV, heparansulfat,lamimindgi fibronectini.
Suprafata lateralI permite o aderenfd
intercelular6prin intermediul jonc{iunilor
strdnse, desmozomi gi zonule adherens.
Celulele epiteliale au un nucleu oval, o
citoplasmi bogatl in mitocondrii localizate
bazal, reticul endoplasmaticrugos, complex
Golgi, fagozomi, lizozom| granule de
lipofuscind gi melanozomi care confin
granule de melanin6. Funcfiile epiteliului
pigmentarsunt axate in principal pe sinteza
gi
degradarea moleculelor matricei
interfotoreceptoare, pe realizarea unei
bariere selective coroid6-retin6,absorblia
energieiluminoasegi transportulionic activ.
Celula epiteliale pigmentard reprezintd o
cale de transport coroido-retinian (pentru
oxigengi ioni de Na, Ca, Mg, Cl, aminoacizi
gi ap[), fagociteazd discurile segmentelor
exteme ale celulelor fotoreceptoare,
metabolizeazd vitamina A, sintetizeazd
cromoforul I I cis retinal. sintetizeazd
matricea
bazald.
membrana
granulele de
interfotoreceptoare gi
melanin5.Acesteaabsorbenergialuminoasd
gi scadfenomenulde dispersie.
-stratul segmentului extern al celulelor
fotoreceptoareeste format din celulele cu
conuri gi celulele cu bastonagedispuse
axial.La nivelul foveeise afl6 doarcelulecu
conuri pentru culorile verde ^gi rogie
(140000/mm') dispuse paralel. Inilfimea
acestorcelule estede cca 80p gi axonii lor
p[trund^in regiuneaperifoveolar6in unghi
de 90u, ajungdnd tangent cu suprafafa
retiniand.Ei formeazf,stratul Henle de fibre
orizontalecare igi vor schimbadirecfia in
unghi drept pentru a doua oarl inainte de a
face sinapsi cu dendritele neuronilor
ale
Segmentele exteme
bipolari.
fotoreceptorilorfoveali sunt cilindrice spre
deosebirede cele extramacularecare sunt

conice.Densitateacelulelorcu conuri scade

la l30p de foveeundeincep
la 100000/mm2
sd apardcelulelecu bastonage
care crescin
pdni
la
170000/mm'
la 3 mm de
densitate
fovee in periferia parafoveald.La nivelul
zonei perifoveale celulele cu bastonage
separl celulelecu conuri. La lmm posterior
de ora serratadispar celulelecu bastonaqe.
Celulele cu conuri sunt in numSr de 6-7
milioanegi prezinti un segmentextem gi un
segment intern. Segmentele exteme ale
conurilor foveale sunt cilindrice gi cele ale
conurilor extrafoveale sunt conice. Aceste
segmente confin un sistem de discuri
membranaresuprapusecare au continuitate
cu membrana celularS. Membranele
discurilor confin trei tipuri de fotopigment
care asigurdcelulelorcu conuri sensibilitIli
spectrale diferite: conuri sensibile la
culoarearogie(absorblumina cu lungimede
undd de 565 nm), conuri sensibile la
culoareaverde (530 nm) gi conuri sensibile
la albastru (450 nm). Rodopsina se
sintetizeazdla baza procesului extern in
reticulul endoplasmatic gi apoi este
impachetatiiin aparatul Golgi in membrana
discurilor care apar la baza segmentului;pe
mdsurd ce avanseazL, discurile devin
paralelegi ajung la extremitateadistal[ (in
cca 10 zile) unde sunt fagocitatede celulele
epiteliului pigmentar. S-a observat cd
discurileconurilorsuntde fapt invagindriale
membraneicelulare.Extremitateadistali a
segmentuluiextem esteaderenti la matricea
glicoproteici interfotoreceptoarecare separd
stratul celulelor fotoreceptoare de stratul
epiteliului pigmentar. Aceastl matrice
alcituitd din condroitin sulfat pi acid sialic,
confine o proteinl care leagd retinalul.
Segmenfulextern esteconectatde segmenful
intern printr-un col sublire pe care se
observi un cil. Segmentulinternestealcdtuit
din doui zone: elipsoidul (zona externl) 9i
mioidul (zonainternl). Elipsoidulestebogat
in mitocondrii,con{inel-2 centriolidin care
porneqte cilul sau corpul bazal. Mioidul
confine reticulul endoplasmaticrugos 9i
aparatulGolgi. Celulele cu bastona$esunt
in numir de 150 de milioanegi posed[ un

13

-*

segmentextern gi unul intern. Segmentul

extemprezintdun sistemde 2000 de discuri
membranare suprapusecare si-au pierdut
contactulcu membranacelulard.Membrana
discurilor confine 108 molecule de
rodopsind,fotopigmentsensibilla luminacu
lungime de undd de 500 nm format din
retinal gi opsin6.Discurile se formeazdla
bazasegmentuluiunde inglobeazdopsinagi
pe mlsura producerii se deplaseazddistal.
Ulterior sunt fagocitatede celulele stratului
epiteliului pigmentar. intunericul are un
efect depolarizant (-30 mV). Aceastd
diferenld de potenfial numitd gi curent de
Na*
intunericesteprodusi prin pdtrunderea
de
GMPc.
gi Ca2* prin canaleledeschisd
Menfinerea curentului de intuneric se
realizeazddecltre pompele4 Na*n<*/Ca2*gi
3 Na*/ 2 K*. Rodopsinaeste formatl din
opsind(o proteini formati din 7a helixuri) qi
retinalul (cromoforul). Fotonul determind
izomeizarea retinalului din forma cis in
forma trans. Acesta modificd conformatia
spafial[ a opsineicare treceprin mai multe
stdri intermediare(rodopsinl-fotorodopsin6bathorodopsinS-lumirodopsinSmetarodopsind I-metarodopsin6 II).
care
II activeazitransductina
Metarodopsina
ataSeazdo moleculE de GTP. Are loc o
amplificare a reacfiilor datoritd recrutdrii
unui numdrde pdn6la 4000 de moleculede
transductind. Se elibereazd complexul
activeazd
care
transductind o-GPT
Aceastahidrolizeazdmii de
fosfodiesteraza.
molecule de GMPc la 5' GMP. Sclderea
GivIPcproduceinchidereacanalelorde Na*
gi de Ca'*. Un singur foton blocheazd
intrareain celulI a l06loni de Na* qi de Ca2*
de pdndla
avdndastfelloc o hiperpolarizare
-80 mV. La sffirgitulreacfiei,metarodopsina
II este fosforilat[ treptat de rodopsinkinazd
pentrua scidea vitezareacfiilorde mai sus.
Arestinablocheazireacfiagi metarodopsina
II se scindeazdinopsin[ gi retinal.Pompade
4Na*/K*/Ca2*scadi concentratiade Ca2*in
celul5 gi prin activarea guanilatciclazei
cregte GMPc. La sfdrgit are loc resinteza
rodopsinei, a transductinei inactive gi a
Celulele
inactive.
fosfodiesterazei
t4

fotoreceptoaresunt conectateinhe ele prin

jonc{iuni de tip gap care au rol in
amplificarea semnalului luminos 9i
amortizareasemnalului luminos de fond'
asupra celulelor
Acfiunea luminii
fotoreceptoaredintr-o zond centraldare un
efect de hiperpolarizantcareesteprocesatde
intermediul
celulele orizontale prin
determind
acesta
GABA;
neuromediatorului
un efect opus asuprafotoreceptorilordintr-o
zond inelard situatd la periferia primeia.
Acest exemplu de organizate centruperiferiepoarti numelede cdmp receptorgi
arerolul in subliniereacontrastului.
-membrana limitantl externi reprezintl o
linie de aderenfd intercelulard intre
membranele celulelor fotoreceptoare 9i
celuleleMiiller Miiller. Acesteasunt celule
gliale care separl Si izoleazl fiecare celuld
fotoreceptoare.Membrana limitantd externi
are rolul de barierdpentru moleculelecare
provin din matriceainterfotoreceptoare.
-stratul nuclear extern este format din
nucleii celulelor fotoreceptoare.Nucleii
celulelor cu bastona$esunt inconjurafi de
citoplasm[ gi sunt conectati de mioidul
segmentuluiinternprin fibra externd(axonul
extern) formatl din neurofibrile. Nucleii
celulelor cu conuri sunt dispugi u$or
excentricAi conexiuneacu mioidul se face
printr-un segment citoplasmatic mai scurt.
Stratul nuclear extern lipsegte la nivelul
foveei, insi in regiunea parafoveald 9i
perifoveald datoritd deplasdrii centrifuge a
nucleiloraparcca i0-12 straturinucleare'
-stratul plexiform extern este format din
dou[ zone: o zoni extemi (formati din
axonii celulelor fotoreceptoare)9i o zond
internd ( care confine sinapsele dintre
fotoreceptori gi celulele bipolare qi
orizontale). Celulele cu conuri au spre
extremitateaintem6 un axon (fibra internd)
care face sinapsd prin intermediul unui
pedicul cu dendrita celulei bipolare.
Pediculul este o structuri membranar6
presinapticlcu diametrul de cca 7p gi are
numeroaseindentafii in care pdtrund atdt
dendritelecelulelor bipolare c6t gi cele ale
celulelor orizontale. Fiecare indentafie

--,,

conlineacestestructuri organizatesub formi

de triade in care procesul central este
lendrita celulei bipolarepitice gi cele doud
oroceselaterale apa(in celulelororizontale.
In afaratriadelorexist6sinapsecu dendritele
;elulelor bipolare difuze. Fiecarecon face
sinapsdcu 4-6 celule orizontalegi cu mai
nulte celulebipolare.O celulI bipolardface
sinapsdcu un singur con. Celulele cu
lastonag au un axon a c[rui extremitate
:ntern6esterotundi sau ovali gi se numegte
sferuli. Aceastaface sinapsdcu dendritele
celulelor
celulelorbipolaregi telodendritele
Fiecaresferul[ se conecteazicu
.-rrizontale.
nai multe celule orizontalegi cu l-4 celule
ripolare.Fiecareceluli bipolardfacesinapsd
cu sute de celule cu bastonag.
\eurosinapsele stratului plexiform extem
sunt de doud tipuri: neurosinapsecelulI
totoreceptoare-celulS bipolar6
9i
neurosinapsicelulI fotoreceptoare-celul6
celuli
Neurosinapsele
orizontal6.
bipolari pot fi situate
fotoreceptoare-celul[
i'ie la nivelul joncfiunii bazale (la
extremitatea externd a axonului intr-o
cavitate membranard), fie la nivelul
prelungirii axonale (la extremitateainternd
numitEpedicul in cazulcelulelorcu conuri
si sferulSin cazul celulelor cu bastonag).
\eurosinapselecelulS fotoreceptoare-celuld
orizontalI se caracterizeazdprin faptul c6
prelungireadendriticEa celulei orizontale
pdtrundeintr-o invaginafiemembranard.Pe
sinapsei,
suprafala citoplasmaticd a
prezinti
o densificareformatddin
membrana
proteinefilamentoase.Existd conexiuni de
tip zonulaadherensgi maculaadherensintre
dendritele celulelor orizontale invecinate.
Prin intermediul neurosinapselorstratului
plexiformexterncelulelebipolareintervinin
subliniereacontrastelordintre zona centrald
gi cea perifericd a cdmpului receptor.
Celulele orizontale au rolul de amplificator
de semnal in acest qroces de organizarea
cdmpului receptor. In cazul celulelor cu
receptor menfine
c6mpul
conuri,
antagonismul centru-periferie nu pentru
lumin6-intuneric,ci pentru lungimi de undd
diferite(de exemplurogu-verde).

-stratul nuclear intern confine corpurile

celulare ale celulelor bipolare , orizontale,
amacrine gi interplexiforme. Celulele
bipolare reprezintd deutoneuronul clii
vizuale,interneuronicu dispozilieradiar6,ai
cdror dendrite fac sinapsd cu celulele
Axonii celulelorbipolarefac
fotoreceptoare.
sinapsEcu celulele ganglionare.Criteriul
arhitecturii sinaptice a imp[(it celulele
celule
bipolare in celule bipolare-bastonag,
bipolare pitice (invaginante sau turtite),
celule bipolare difuze (invaginante,turtite,
gigante), celule bipolare bistratificate
gigante, celule bipolare con albastru.
sunt localizate
Celulele bipolare-bastona$e
gi
in periferia foveei fac sinapsecu zeci de
in stratul
sferule ale celulelor cu bastonage
plexiformextern.Datoriti faptuluicd fiecare
sferulI face sinapsi cu mai multe celule
bipolare, cimpurile receptoareale acestor
celule se suprapun.Celulelebipolarepitice
invaginateprezintd,dendritecareparticipi la
formarea triadelor la nivelul pediculului
conului. Pediculul contine 12 invaginalii
care ad6postesctriadele corespunzltoare.In
regiuneafovealEfiecarecon face sinapslcu
o celuld bipolari, dar cu c6t celulele sunt
situatemai periferic numirul de celule care
fac sinapsl cu o singuri celulS bipolari
cre$te. Celulele bipolare pitice turtite au
dendrite care fac sinapse la suprafata
pediculului conului (nu se invagineazd).
Celulelebipolareconuri fac sinapsecu mai
multe conuri gi pot fi invaginantesauturtite.
Celulelebipolaregigantice au o arborizatie
dendriticl orizontald in stratul plexiform
extern pe suprafelecu diametrul de 100p.
Toatecelulelebipolareau axoni carepitrund
in stratul plexiform intern unde se termind
prinh-un telodendroncare se ramificd in
procesetelodendritice.Acesteafac sinapse
simple eferentecu celulele ganglionare9i
sinapse aferente cu celulele amacrine.
Hiperpolarizarea sau depolarizareacelulei
fotoreceptoare este transmisd celulei
bipolare dar r[spunsul acesteia este in
funcfie de sinaps6. Dacd sinapsa este
excitatorie, membranapresinapticd9i cea
postsinaptic[ se depolarizeazdin acelagi
l5

sens;dace este inhibitorie atunci cele doud

membranesepolarizeazdinvers.Existddou6
mari tipuri de celulebipolare:unelerispund
la cimpul receptor on-off (centru on
periferieoff) gi unelecareau rdspunsinvers
off-on. Celulele orizontale sunt intemeuroni
fotoreceptorii.Sgabaergicicareconecteazd
au observat 3 tipuri de celule: tipul I
interconecteazdcelulele cu conuri de
Il
bastonage, tiPul
celulele cu
interconecteazeconuri 9i tipul III sunt
similare tipului I, dar au o arborizafie
dendriticdcareface sinapsdcu conurilerogii
qi verzi. in regiuneamacularddendritaunei
celule orizontale face sinapse cu .cca 10
conuri, iar in periferie cu 20 de conuri.
Celuleleorizontalerlspund la stimuli difuzi.
Celulele amacrine sunt localizatein partea
internd a stratului nuclear intem gi emit
prelungiri dendritice gi axonale in stratul
plexiform intern. Ele sunt interneuronicare
produc ca neurotransmilatori GABA,
dopamin69i se pot clasificain celuledifuze,
stratificategi deplasate.Celulele amacrine
difuze emit dou[ prelungiri axonalecare se
ramificd printr-un plex orizontal in stratul
plexiformintern.Aria de arborizafiesepoate
intinde pe un diametru de 25* (celule
amacrine cu cimp ingust) sau Pe un
diametrude 50 p (celuleamacrinecu cimp
larg). Celulele amacrinestratificateau o arie
de ramificaremult mai mare(500 p). Ele pot
unistratificate, bistratificate $i
fi
tristratificate.Celulele amacrinedeplasatese
afl6 in stratulcelulelorganglionare.Celulele
amacrinerdspund la stimuli mobili sau la
varialii de contrast.Rispunsulacestorcelule
este de tip on-off (descarcI impulsuri la
inceputulgi la sfhrgitulstimul6rii).Celulele
amacrine sunt conectate la celulele
ganglionareon-off qi au rolul de a modula
semnalul dintre celulele fotoreceptoaregi
ganglionare.
Celulele
celulele
gabaergici
neuroni
sunt
interplexiforme
celulelebipolaregi celulele
careconecteazd
orizontale de structurile stratului plexiform
intern.
-stratul plexiform intern confine3,1x108
reprezentind
neurosinapse pe mm',
l6

conexiunile dintre celulele bipolare,

amacrine gi ganglionare.Aceste sinapse,
numite diade, sunt de mai multe tipuri:
sinapsereciproce(axonul celulei bipolarecelula amacrinl-axonulcelulei bipolare) 9i
sinapse seriale (celul6 amacrini-celuli
amacrind-celuld bipolar[ sau celuld
ganglionard).in stratul plexiform intern are
loc o organizare laminarl a procesdrii
informatiei datoritd faptului cd sinapsele
inhibitoare dintre celulele bipolare qi cele
ganglionare^au o pozilie externd celor
excitatoare. In aceste straturi se conservd
semnul depolarizirii (de exemplu celulele
bipolare conectatela cAmpurile receptoare
off fac sinapsi cu celule ganglionare
conectatetot la cdmpurireceptoareoff;.
-stratul celulelor ganglionare confine cca
de celule. Fiecarecelull
700000-1500000
primeqte
aferenteindirectede la
ganglionard
100 de celule cu bastona$sau de la 3-6
celulecu conuri.in regiuneafoveali cdmpul
receptor este mic, unei celule ganglionare
Celulele
con.
corespunzAndu-i un
ganglionaresunt de doud tipuri: pitice 9i
difuze. Celulele ganglionare pitice au
dendrite care se arborizeazdpe o arie cu
diametrulde lOp gi fac sinapsdcu celulele
bipolare pitice gi cu celulele amacrine.
Fiecareceluli ganglionariprimegteaferenfe
de la o singuri celulSbipolarS,dar aceasta
face sinaps6 cu mai multe celule
ganglionare. Doar in regiunea macularl
Celulele
exist5 coresponden{d 1:I '
ganglionaredifuze au un cdmp dendriticlarg
qi polisinaptic. Ele pot fi unistratificate,
multistratificate, deplasate qi gigante'
Prelungirile dendritice fac sinapse (diade
datoritd dispozifiei in perechi) cu celulele
bipolare gi amacrine.Prelungirile axonale
ale acestor celule strdbat nervul optic,
chiasmaoptic6,tractuloptic ai fac sinaps[cu
neuronii corpului geniculat lateral' La
nivelul celulelor ganglionare sosesc
impulsuri de la arii fotoreceptoare mai
intinse, cu diametrul relativ constant'
organizatein cdmpurireceptoare.Acesteaau
o organizare antagonicl centru-periferie
datoritd faptului ci fotoreceptorii trimit

impulsuri spre zona centrald a c6mpului

receptorprin intermediul celulelor bipolare
(spre deosebirede cei din zona perifericd
care trimit impulsurile prin celulele
orizontale).Stimularearegiunii centrale a
cdmpului receptorpoate produce stimularea
celulei ganglionare. Stimularea zonei
perifericeare efecteinhibitoare.
-stratul fibrelor nervoaseeste format din
prelungirile axonale ale
celulelor
ganglionare care au un traiect radial spre
discul optic. Fibrele cu origine maculardau
un traiect direct spre disc. Fibrele temporale
descriuun traiectarcuatsprepdrfile superotemporalegi infero-temporaleale discului
optic. Toli axonii igi schimbi direcfia in
unghi drept la nivelul discului optic ai
formeazd o proeminenfi inelard numitd
papilanervului optic. Axonii strlbat lamina
cribroasia canaluluiscleralal nervuluioptic
gi devinmieliniza{i.
-membrana limitanti interni estealcdtuitd
din doui straturi. Stratul extern este
reprezentatde membranabazalda celulelor
M0ller Miiller. Stratul intern con{ine
laminind,proteoglicani,fibre de colagen(tip
I, IV), fibronectind. Membrana limitantd
intern[ se intinde de la discul optic (undese
continuecu membranabazalda astrocitelor
care acoperi papila nervului optic) pdni la
epiteliul corpului ciliar. Aderenfd intre
aceastlmembrandgi fibrele vitreeneexisti
doarperiferic.
Circula{ia retinianl. lesutul retinian are
cel mai mare consumde oxigen pe gram de
lesut din organism.Retina are dou[ surse
importantede vascularizafie: arteracentral[
a retinei care vascularizeazd2/3 internd ale
retineigi coriocapilaracareirigd l/3 extemi.
Artera centralda retinei are origineain artera
oftalmicd la I cm posterior de lama
cribroasi. Aceasti arter6are un diametru de
0.23 mm. strdbateteaca durall a nervului
optic Ai pltrunde intre fibreleacestuia.Dupd
ce trece printr-un orificiu al laminei
cribroase ajunge intraocular la nivelul
discului optic unde se imparte intr-o ramurd
superioarl gi una inferioard. Acestea se
ramifici pe mdsuri ce se indepdrteazide

discul optic, in straturile fibrelor nervrilui

optic ai al celulelor ganglionare, fiind
aderente de fibrele colagenice ale
membraneilimitante interne. Spre periferie
diametrul arterial scade la 8-10p. La
formareabarierei sdnge-retindcontribuie nu
numai joncfiunile strdnse dintre celulele
endoteliale,dar gi astrociteleimpreuni cu
proceselepericapilareale celulelor Mriller
Miiller. Venele retinieneau un haiect invers
arterelor, dar in regiunile periferice fibrele
muscularedin peretelevenos sunt inlocuite
de pericite. Peretelevenelor periferice este
mult mai elastic Ai influentat de curgerea
sdngelui. Vena centrald a retinei iese la
nivelul discului optic Ai a laminei cribroase
in porfiunea retrobulbarda nervului optic
unde se dispune temporal de arter6. La
trecereaprin lamina cribroasl calibrul celor
doud vase este micqorat. De asemenea,
adventicea arterialS gi stratul glial care
inconjuri venadisparla incruciglrilearteriovenoase,sffucturi observabile mai ales in
locul
cadranul supero-temporal. in
incrucigirii, endoteliile celor doul vase
impreund cu membranele bazale se
suprapun.Vaseleretinienese extind p6ndla
1.5mm posteriorde ora serrata.Din sistemul
arterialse desprindeo reteacapilarl carese
dispune in stratul nuclear intem 9i in
straturilecelulelorganglionaregi al fibrelor
nervoase.Releauacapilard se continui cu
cea venularl, neexistdndgunturi arteriolovenulare. Singurele anastomozepotenfiale
pot exista doar in regiunea discului optic
intre circulafia coroidiand gi cea retinianl
(gunturi optico-ciliare).Existd gi trei zone
avasculareretinene:zona avasculardfoveald
(in carecapilareledispusecircularmirginesc
aria), retina situatd posterior de ora serrata
pe o bandS de 1.5 mm 9i retina din
vecinitateavaselorretinienemari.
MEDIILE TRANSPARENTE
OCULARE
Stnrcturile anatomice prin care ochiul
refracti gi transmite lumina incident6sunt
corneea, umoarea apoas6, cristalinul 9i
corpulvitros.

UMOAREA APOASA
Umoareaapoasdeste un lichid transparent
care umple camerele anterioar[ 9i
posterioardale ochiului. Ea esteprodusdde
proceseleciliare gi evacuati din camera
anterioard prin unghiul irido-cornean in
canalul lui Schlemm. Umoarea apoas[
transportdglucoz6,aminoacizigi oxigenul,
elementenecesarecristalinului gi corneei.
De asemeneaumoareaapoasi contribuiela
presiuniioculare.
menfinerea
CRISTALINUL
Cristalinul apa(ine mediilor transparente
oculare gi reprezinti o structuri ariatomicd
cu rol major ?n refraclialuminii contribuind
cu cca 22 D la putereade refracfie totalE a
ochiului (60D). El estesuspendatde corpul
ciliar intre iris gi cameraposterioarl(situate
anterior)gi corpul vitros (situatposterior)cu
ajutorul aparatuluizonular (zonulalui Zinn).
Cristalinul prezintd la interior un nucleu
inconjurat periferic de cortexul cristalinian.
La exterior cristalinul este invelit de o
structurd elasticd foarte sublire numiti
capsula cristalinului pe care in zona
ecuatorialE se atageazdfibrele zonulare.
Ancorarea sa de corpul ciliar permite
direc{ionarea fo4elor transmise prin
contracfiamugchiuluiciliar in procesulde
acomodafieasupraintreguluicristalin.
Dimensiunile gi greutatea. Diametrul
cristalinului variazdcu vdrsta (6 mm la o
lun6,8.7 mm la 20 de ani,9.7 mm la 80 de
ani); raza de curburl anterioardeste de l0
mm gi cea posterioardde 6 mm; masa
cristalinului cregtecu vdrsta (93 mg la o
lun6,170mg la 20 de ani 9i 260 mg la 80 de
ani). Cristalinul este invelit la exterior de
capsula cristaliniand gi prezinti o parte
corticalSmoale gi o parte centralI, nucleul.
Liniile de suturl fine iradiaz[ de la poli la
ecuator(suntin numdrde gasela adult gi de
nei in cristalinul fetal dispuse in forma
literelor Y gi I). Aceste linii sunt formate
dintr-o substanfl amorfr care reprezintd
marginile libere ale septurilor aflate in
profunzime. Cristalinul este format din
l8

lamine concentrice care la rindul lor sunt

cristaliniene
fibre
din
alcdtuite
interconectate.
Structura histologicl. Cristalinul prezintd
urmltoarele elemente structurale:epiteliul
cristalinian, fibrele cristaliniene, capsula
cristaliniani gi aparatulzonular (zonula lui
Zinn).
-epiteliul cristalinian estereprezentatde un
strat de celule care aderd de capsula
anterioarda cristalinului. Ele au o form6
poligonal[ turtite gi dimensiunide 6112 1t.
Densitateacelulari medie estede cca 5000
de celule/mmt Doar celulele din zonele
perifericesedivid activ.
-fibrele cristaliniene se formeazi prin
diferenfiereacelulelorepiteliuluicristalinian
care suferi un proces de elongare.Ini{ial
apare un proces bazal care se extinde spre
posterior in raport cu capsulaposterioard.
Celula emite un proces anterior care ajunge
pdn6 la linia de sutur6anterioard(cu forma
literei Y). Nucleul celular se dispune
anterior.Pe mdsuri ce alte celuleperiferice
apar gi se diferen{iaz6, procesul bazal se
in directie posterioaripierde
internalizeazd
contactulcu capsulaposterioard9i ajungela
linia de suturi posterioar[ (care are forma
literei l"). Cu timpul, prin apozitiafibrelor,
nucleulcristalinianigi mlregtevolumul 9i la
nivelul sdu putem distinge mai multe zone
concentrice:nucleul embrionar,nucleul fetal
(care inconjurd nucleul embrionar 9i se
intinde pdni la suturi) gi nucleul adult
(format prin apozilia postnatali a fibrelor).
Cele mai noi fibre formeazl o zoni de 300500pnumitdcortexcristalinian.Atdt celulele
c6t gi fibrele sunt impachetateintr-o relea
extrem de ordonatdcare realizeazdsuportul
cristaliniene.Celulele9i fibrele
transparenfei
sunt conectateprin interdigitalii gi microvili
jonc]iuni
la nivelul cdrorase afl[ numeroase
de tip gap.
-capsula cristaliniand este membrana
bazald a celulelor epiteliale gi a fibrelor
cristaliniene.Ea estemai groasl ecuatorial9i
mai sublire posterior (4p). Structural,
capsulaeste formati din 30-40 de lamele
suprapuse de colagen tip IV. In zona

ecuatoriald se atageazd fibrele zonulare

rzonula lui Zinn), o refea de fibre care
cristalinulde corpulciliar.
ancoreazd
-aparatul zonular (zonula lui Zinn)
reprezinti un ansamblu de fibre care se
intind intre epiteliul ciliar gi capsula
cristalinului.Ele au rolul de a men{inein
pozilie cristalinul gi de a transmiteforfele
seneratede muqchiul ciliar in procesulde
acomodatie.Fibrele zonularesunt alcdtuite
din microfibrile de fibrilind care sunt
asemdnitoarefibrelor elastice dar au un
continut mai mare de cisteind. Fibrele
zonularecu diametrude 30p suntagregatein
fasciculecareau proprietd{ielastice.Fibrele
au origineaatdt in pars plana cdt gi in pars
plicataa corpului ciliar. Inse(ia capsularia
fibrelor zonulare se face prin intermediul
unor zone de joncfiune bogate in
fibronectind,numite lamelezonulare. Aria
centrald a capsulei anterioare flrd fibre
zonulareare un diametru de cca 6.5 mm.
Dupd locul de origine gi dispozilialor existd
gi
posterioare,
anterioare
fibre
circumferenfialecare formeazdo adevdratd
retea tridimensionalI. Fibrele zonulare
posterioareau originea in pars plana pe
membranabazaldgi intre celuleleepiteliului
ciliar (nepigmentargi pigmentar).Ele au un
in raport cu
traiectprin cameraposterioard,
proceseleciliare spre caretrimit ramificafii;
prezintdaderenfede membranahialoidiand
anterioari gi se inseri pe caPsula
cristaliniand preecuatorial, ecuatorial gi
retroecuatorial.Ele pdtrund cca 2p in
profunzimea capsulei. Fibrele zonulare
anterioarepornescde la nivelul epiteliului
ciliar de pe felele laterale ale proceselor
ciliare,din vdile ciliaregi de pe plicile mici.
Ele se inseri superficial(p6trundcca I p) in
gi ecuatorialS.
In zona
capsulapreecuatoriald
de inserfie, fibrele trec dintr-un grup in
gi realizdndo dubl[
celdlalt,incrucigdndu-se
ancorare a cristalinului. lntre fibrele
zonulareanterioaregi cele posterioares-a
descris un canal circular-canalul Hanover.
intre fibrele zonulare posterioare gi
membranahialoidianl existi un spafiunumit
clasic canalulPetit. Fibrelecircumferentiale

sunt dispuse in doud contingente.Fibrele

circumferen{iale anterioare se atageazdin
v[ile ciliare gi vin in raport anterior cu
proceseleciliare gi posteriorcu membrana
hialoidiand de care ader6. Fibrele
circumferenfiale posterioare formeazd o
centurdadiacentdcu pars plana in raport cu
bazavitrosului.
CORPUL VITROS
Corpul vitros reprezintd o matrice
conjunctivi formati din hialuronatde sodiu
care separdspaliul dintre cristalin gi retind.
numitdfosa
El prezinti anterioro depresiune
patelard prin intermediul cdreia vine in
raport cu cristalinul. Elasticitatea corpului
vitros esteesenfialdin amortizarcagocurilor
produsede migclrile capului gi ale globilor
oculari,contribuindastfella protecfiaretinei.
Vitrosul estealcituit din gelul vitrean(80%)
9i lichidul vitrean (20%) propor.tia
modificindu-se cu vdrsta.Gelul vitrean este
format dintr-o re{eaneomogendde fibre de
colagen de tip II (organizatein fibrile 9i
fibre) in ochiurilec[reia seafl6 hialuronatde
sodiu. Cu vdrsta fibrele colagenice se
condenseazigi astfel apar zone fbrd fibre in
care se acumuleazi lichid vitrean care
confinehialuronatde sodiu.in afarafibrelor
dispuse neregulat existl fibre colagenice
dispusein benzi care pornescde la discul
optic ai ajung la baza vitrosului. Altele
pornescde la maculd gi ader[ pe capsula
posterioard
-Canalul a cristalinului.
Cloquet. intre discul optic 9i
capsula posterioara se observi canalul
Cloquet,structurdproveniti din degenerarea
postnatalda artereihialoidiene.Canalulareo
dispozilie postero-anterioardgi este format
din membraneconcentricecareinconjurdun
canal lichidian. Retrocristalinianacestcanal
este dilatat qi ?nchide spafiul Ergelet 9i
posterioraderi de discul optic printr-o zoni
numitd aria Martegiani. Canalul Cloquet
aderl de capsula cristaliniani posterioard
prin intermediulligamentuluiWieger.
Gelul vitrean estestabilizatde moleculede
hialuronatde sodiu produs de hialocite 9i
eliminat prin camera posterioard 9i
l9

trabecululirido-cornean.Hialociteleau 9i un
rol imunologic datoritd capacitdlii lor de
fagocitozd.Gelul vitreanprezintl dou6zone:
gelul cortical gi gelul central.Gelul cortical
estebogat in hialocite inglobate intr-o re{ea
colagenicigi formeazl la periferiavitrosului
un strat de 300P grosime' Acesta se
condenseazd sub forma membranei
hialoidiene anterioare 9i posterioare.
Cortexul vitrean este limitat in exterior de o
membranl bazalL colagenicb (alcltuiti din
colagen tip IV) sau lamina bazall produsd
de celulele Mi.iller Miiller qi de celulele
epiteliului ciliar. Cortexul vitrean vine in
raport cu cristalinul, corpul ciliar 9i retina
prin intermediul acesteimembranebazalede'
careaderl strdns.La suprafafadiscului optic
membrana bazall este inlocuitl de o
membran[ bazald astrogliali-membriina
limitantd internb Elschnig care in partea
centrali poartd numele de menisculcentral
Kuhnt format doar din glicozaminoglicani'
Ultrastructural membrana bazall prezintd
lamina rara (externi) 9i lamina densa
(intemd) pe care se ataqeazdmatricea
colagenici-corticali. in dreptul zonulelor
membranabazall sau lamina bazaldlipseqte
gi cameraposterioardvine in raportdirectcu
cortexulvitrean.
Baza vitrosului reprezintdo band6de l'5
mm ancoratl Ce pars plana adiacent6orei
serrata. in aceasti zon6 exist[ o aderentd
maximi intre refeauacolagenicdcorticald9i
epiteliul ciliar. Fibrele de colagencorticale
care aderdanterior gi posteriorde ora serrata
au o dispozi[ie atdt circumferenliall cdt 9i
meridionali. Din gelul cortical al bazei
vitrosului pornescfibre colagenicecentripete
spre anterior formdnd baza anterioari a
vitrosului gi fibre cu traiect posterior-baza
posterioarl a vitrosului. Aceasta prezintd
aderenlede-a lungul vaselormari, a maculei
gi a disculuioptic.
ANATOMIA ORBITEI
ORBITA
Orbitele sunt doui cavitlli simetricesituate
la jonc{iunea dintre neurocraniu 9i
20

viscerocraniu.Ele au o formd piramidal5

patrulaterdcubaza situatdanteriorqi cu axul
antero-posteriorde circa 4-5 cm, orientat
postero-medial.Orbita prezintdpatru perefi,
patrumargini, obazd9i un v6rf.
Tavanul orbitei esteconcavspre inferior 9i
are formd triunghiulard cu baza anterioard.
Oasele care formeazd tavanul orbitei sunt
parteaorbitari a osului frontal 9i aripamici
a osului sfenoid. Partea orbitard a osului
frontal prezintdin parteaantero-lateralIfosa
lacrimali care confine partea orbitard a
glandei lacrimale. in unghiul antero-medial
se gdsegte foseta trohleari pe care se
trohleeamugchiuluioblic superior.
ataqeazd
partea
anterioar6sunt localizategdurile
in
frontal6 gi supraorbitarl (prin care trece
minunchiul vasculo-nervos supraorbitar.
Aripa mici a osului sfenoid delimiteazd
impreun6 cu corpul osului sfenoid gaura
optici (canalul optic) strdbltutd de nervul
optic Ai arteraoftalmicl.
Podeaua orbitei are forml triunghiulard,
este concavi superior pi orientati anterolateral.La formareasa participd fala orbitari
a corpului osului maxilar, fafa orbitarl a
osuluizigomaticai fafa orbitarda procesului
orbitar al osului palatin.
Peretelemedial esteplan, aproapesagital9i
este constituitdin fafa laterali a procesului
frontal al osului maxilar Se care se afl6
creastalacrimald anterioard),fafa lateralI a
osului lacrimal (care prezintd creasta
lacrimali posterioard9i o arie situat[ anterior
de creasta lacrimald posterioare care
participdla formareafosei saculuilacrimal),
fata laterald a labirintului etmoidal (os
planum/lamapapiracee)9i po(iuneaprealari
a fefei laterale a corpului osului sfenoid.
Principalele sunturi ale peretelui sunt
suturile fronto-lacrimali, lacrimo-maxilard,
fronto-etmoidal6, sfenoido-etmoidal6 9i
etmoidale
etmoido-maxilard. Gdurile
pe
localizate
sunt
gi
posterioarl
anterioari
confin
fronto-etmoidald
sutura
9i
minunchiurile vasculo-nervoaseetmoidale
anteriorgi posterior.

Peretelelateral estealcStuitdin fafa orbitarl

: aripii mari a osului sfenoid gi din fa{a
,.rbitarda osului zigomaticpe care se afl6
raura zigomatico-orbitarlprin care pltrunde
nenul zigomatic.
.{dditusul orbitei (bazaorbitei)esteorientat
:nfero-latero-anterior.Conturul siu este
:ntreruptla nivelul fosei saculuilacrimal gi
.a delimitarea sa contribuie marginea
(care apa(ine osului frontal),
supraorbitard
zigomatic
al osului frontal gi
:rocesul
crocesul frontal al osului zigomatic,
narginea infraorbitarSa osului maxilar gi
crestelelacrimale anterioardgi posterioari
care delimiteazd intre ele fosa sacului
Iacrimal.
.{pexul orbitei se proiecteazdla nivelul
pi4ii medialea fisurii orbitaresuperioare.

.{NEXELE GLOBULUI OCULAR

Huschii extrinseci ai globului ocular
Mugchii extrinseci ai globului ocular sunt
reprezentafide patru mugchidrepfi (extern,
intern, superiorgi inferior), de doi mugchi
oblici (superiorgi inferior) gi de mugchiul
ridicdtoral pleoapeisuperioare.
Mugchiul ridicitor al pleoapeisuperioare
are origineape fala inferioarl a aripii mici a
osului sfenoid, anterior de canalul optic.
Corpul s[u muscularesteinvelit de o fascie
conjunctivd care in partea posterioar[
fuzioneazd cu cea a mugchiului drept
superior.Inserfiase faceprintr-oaponevrozi
triunghiularicaretrecein pleoapasuperioarl
gi se atageazdpefala anterioarda tarsului.O
parte din aceste fibre stribat mugchiul
orbicular al ochiului gi se ataSeazl de
pleoapei
superioare.
tegumentul
aponevrozei
Extremitatea laterald a
scindeazdglanda lacrimalE in douE p6(i
(parteaorbitald 9i partea palpebrald)9i se
inserdpe un tuberculde pe margineaorbitard
a osului zigomatic.ExtremitateamedialSa
aponevrozeiajunge tn raport cu mugchiul
oblic superior gi particip6 la formarea
ligamentuluipalpebralmedial. Superior de

mugchiulridicdtor al pleoapeisuperioarese
afl6 nervul frontal, care la jumitatea
distanfei dintre apexul orbitar pi additusul
orbitar se bifurcl in nervii supraorbitargi
Inferior de mugchiulridicdtor
supratrohlear.
al pleoapeisuperioarese afld mugchiuldrept
superior.
Muqchii drepfi ai globului ocular sunt
mugchii drepli superior,medial, inferior gi
lateral gi au originea pe un tendon circularinelul tendinos comun (Ziwr) care se
ataSeazdde periostul de pe marginea
inferioari, medialdgi superioarda canalului
optic Ai pe tuberculul de pe marginea
orbitard a aripii mari a sfenoidului.Inelul
tendinos comun fuzioneazdmedial cu teaca
durald a nervului optic. El se suprapune
pestecanaluloptic Ai pesteparteamedialda
fisurii orbitare superioare. Jumitatea
superioarda tendonului formeazdtendonul
Lockwood care se inserd pe porfiunea
prealard a fefei laterale a corpului osului
sfenoidgi pe spina mugchiuluidrept lateral
de pe aripa mare a sfenoidului. Pe acest
semicerc tendinos au originea fibrele
mugchiul drept superior gi jumdtilile
superioareale mugchilor drepti lateral 5i
medial. Jumdtatea inferioard a inelului
tendinos comun se atageazdpe tuberculul
a aripii
infraoptic de pe rddlcina posterioarf,
Aici au origineamugchiul
mici a sfenoidului.
drept inferior gi jumdtdfile inferioare ale
mugchilor drepfi medial gi lateral. Inelul
tendinos comun con{ine nenml optic, artera
oftalmicI, ridicinile nervului oculomotor,
nervr.rlnazo-ciliar gi nervul abducens.Cei
patru mu$chise inserdpe sclerdde-a lungul
unei spirale (spirala lui Tillaux) care
corespundeurmitoarelor distante in raport
cu limbul sclerocornean: 5.5 mm pentru
muqchiul drept medial, 6.5 mm pentru
muqchiul drept inferior, 6.9 mm pentru
mugchiul drept lateral gi 7.7 mm pentru
superior. Lllimea
mugchiul drept
tendoanelor de inse(ie este urmdtoarea:
mugchiuldrept medial 11.3 mm, mugchiul
drept inferior 10.5 ilffi, mugchiul drept
lateral l0.l mm gi mugchiuldrept superior
11.5mm. Nervul oculomotor(III) inerveazd

21

TIIF

mu$chii drepti superior,medial 9i inferior.

Mugchiuldrept lateralesteinervatde nervul
abducens(VI) gi mugchiuloblic superiorde
Vascularizatia
nervul trohlear (IV).
mupchilorextrinseciai globului ocular este
asiguratdde ramuri muscularelaterald 9i
medialdale arterei oftalmice de ramuri ale
artereisupraorbitare
9i infraorbitale.
-muqchiul drept medial are un corP
muscular cu lungimea de cca 4 cm care
perforeazl capsula Tenon la 12 mm
Apoi are
posteriorde limbul sclero-cornean.
un traiect spre anterior in contact direct cu
sclera(arcul de contact)pe o lungime de 6'5
mm, dupdcarese inserdla 5.5mm,delimbul
sclero-cornean.
-mugchiul drept inferior are o parte
muscularl de 4.2 cm, perforeazdcapsula
Tenonla 15 mm de limb gi un arc de contdct
de 8.5 mm; se inser[ la 6.5 mm de limbul
sclero-cornean.
-mugchiul drept lateral are un corp
muscularde 4 cm. StrdbatecapsulaTenonla
15.9mm de limb, are un arc de contactde 7
mm gi se inserl la 6.9 mm posterior de
limbul sclero-cornean.
-mugchiul drept superior are un corp
muscularde 4.2 cm. StrdbatecapsulaTenon
la 15 mm de limb. are un arc de contactde
6.3 mm gi se inseri la 7.7 mm posteriorde
limbul sclero-cornean.
Mugchiioblici ai globuluiocular.Muqchiul
oblic superiorare origine pe inelul tendinos
comun Zinn gi pe partea prealari a fetei
laterale a corpului sfenoidului, superomedialde canaluloptic. Corpuls[u muscular
arecca 4 cm qi un traiectspreanterior.Dupd
ce ajungela trohleeamugchiului(formatiune
fibroasl ata$ati de foveea trohlearl situatd
pe osul frontal) igi schimbd directia spre
prosteriorcu cca 55o gi se inserl la nivelul
sr'lereiin cadranulsupero-postero-temporal.
Parteareflectati are cca 2 cm 9i perforeazl
capsulaTenon la 3 mm medialde mugchiul
drept superior. Tendonul de inse(ie se
ldlegte la cca 12 ffiffi, extremitatea sa
posterioarifiind situat6la 5 mm de nervul
optic. Inse(ia sa din cadranul superose afl6 intre mugchiidrept
postero-temporal
)')

superior gi lateral. Mugchiul oblic inferior

are originea intr-o depresiunede pe fata
orbitarl a corpului osului maxilar, lateralde
orificiul superioral canalului nazo-lacrimal.
Mugchiul are o direcfie posterioardfrc6nd
un unghi de 5lo cu peretelemedialal orbitei.
El perforeazdcapsula Tenon in raport cu
mugchiul drept inferior. Trece superior de
acestagi se inserdin cadranulsupero-inferotemporal in vecindtatearegiunii maculare,
profundde mugchiuldreptlateral.
Actiunea mugchilor extrinseci ai globului
ocular. in pozilia primard axa opticA
formeazdun unghi de 234 cu axa orbitarl.
Acfiuneaprimarda unui muqchisemanifest[
cdndochiul estein pozilie primard.Muqchiul
drept superior produce elevafie in pozifia
primar6, dar gi adducfie 9i incicloduclie'
Dacd globul ocular este in ugoari abduclie
de 230 atunci mugchiul produce doar
elevatie.in pozilia in adducfiea globului
ocular de 670 mugchiul drept superior
determinidoarincicloducfia.Muqchiuldrept
inferior producedepresia(acfiuneaprimard),
adduclia gi excicloducfia globului ocular
(acliuni subsidiare). Pentru actiunile
susbidiare se poate face o analogie cu
mugchiul drept superior. Muqchiul oblic
superiorface un unghi de 51ucu axa opticd
qi are ca acliune primard intorsiunea9i ca
acliuni subsidiare abductia 9i depresia
globului.DacI ochiulestein adduc{iela 510
atunci mugchiulestedoar depresor,iar daca
globul este in abducfie la 39u muqchiul
produce doar intorsiune. Mugchiul oblic
inferior are ca acfiuneprimarl excicloductie
gi ca ac{iuni subsidiareelevalia9i abducfia
globuluiocular.
Tunica fasciald a ochiului
Capsula Tenon este o membrandfind care
invelegte globul ocular de la jonctiunea
corneo-scleral6la nerwl optic. Aceasti
capsuld separl globul ocular de grdsimea
retroorbitard gi permite rotatia liberd a
acestuia.intre sclerdgi capsulaTenonseafl6
spafiulepiscleralcare con{inetraveefine de
fesut conjunctiv.Posterior,capsulaprezintd
numeroaseorificii strlbitute de nervii 9i
vasele ciliare. Atdt in dreptul orificiului de

in
rrecere al nervului optic, cat $i
capsula
vecindtatealimbului sclero-cornean
Tenon fuzioneazd cu sclera. Mugchii
extrinseciai globului ocular strdbatcapsula
Tenon,care se reflect[ pe acegtiasub forma
unorteci. Acesteafuzioneazdde perimisium
;i dau expansiuni ancorate de structurile
osoaseale orbitei. Teaca mugchiuluidrept
superior este solidarizatd de tendonul
mugchiuluiridicltor al pleoapeisuperioare.
Teaca mugchiului drept inferior este
conectatdnu numai de teaca mugchiului
oblic inferior, ci gi de tarsul inferior. De la
tecile mugchilor drepfi lateral qi medial
pornesc expansiuni triunghiulare care se
inseri pe oaselelacrimalgi zigomatibgi care
poartd numele de ligamente de control
lateralgi respectivmedial.Acestease unesc
cu marginile corespunzdtoareale tecii
mugchiului drept inferior gi formeazi
Iigamentul suspensoral ochiului. Teaca
mugchiului oblic superior atinge trohleea
acestuiagi cea a mugchiuluioblic inferior,
podeauaorbitei.
Periorbita reprezintdperiostul orbitei care
aderdslabde tesutulososadiacent.In partea
posterioarise atageazdde dura mater 9i de
rcaca durald a nervului optic. Anterior
ajunge la additusul orbitar gi particip[ la
formarea septului orbitar. In partea anteromedial6, in dreptul fosei lacrimale se
dedubleazdgi creazdun spatiupentru sacul
lacrimal. intre periorbite gi capsulaTenon
exist6o seriede septuriradiare.
Pleoapele
Topografie de suprafafi. Pleoapelesunt
cu rol de protecfiea
falduricutaneo-mucoase
globului ocular. Cele doui pleoape
(superioard gi inferioard) sunt unite la
extremitelilelor medialdgi lateralS.Pleoapa
superioari este mai mare gi mai mobil6
(datoritd mugchiului ridicitor al pleoapei
in comparaliecu ceainferioari gi
superioare)
prezintdca limitd ganfulorbitarsuperiorcare
o separdde margineasupraorbitari.Inferior
de acest $ant se afl[ plica palpebralS
superioard (care lipsegte la asiatici) ce
corespundemarginii superioare a tarsului

superior.Pe pleoapa inferioard se observd

plica palpebrald inferioard pe care se
proiecteaz6marginea inferioari a tarsului
inferior. Inferior de ll3 medialI a pleoapei
inferioareare origineaplica nazogeniandgi
inferior de cantul lateral, plica malar6.
Aceastaare un traiect spre infero-medial gi
plica nazogenianila 15 mm
intersecteazd
inferior de marginea pleoapei inferioare.
Pleoapelefuzioneazfmedial gi lateral prin
comisurile medialS gi laterall; ele
delimiteazdun spa{iu eliptic numit fisura
palpebrald ale c[rei extremitSli formeazd
unghiurile ochiului sau canturile. Fisura
palpebrali are o inll{ime de cca 9 mm gi o
ldtime de cca 29 mm. Cantul lateral
formeazd^un unghi mai ascufit decit cel
medial. In dreptul acestuia intre pleoape
existd un spaliu triunghiular numit lacul
lacrimal limitat medial de o proeminen!6caruncula lacrimal4. Marginea pleoapei
superioareincrucigeazi globul ocular la 2
mm inferior de limbul superior spre
deosebirede pleoapa inferioari care este
tangentl la limbul inferior. Pe marginea
pleoapelor in partea mediald existl o
proeminenf6, papila lacrimali pe vdrful
cdreiase aflA orificiul canalicululuilacrimal
numit punct lacrimal. Acesta imparte
margineapalpebraldintr-o parte lacrimalS
laterali gi o parte lacrimaldmediald9i este
situat la joncfiunea ll5 mediale cu 5/6
laterale. Din punct de vedere structural
marginea pleoapei este alcituitS dintr-o
lamel6 anterioard (tegument 9i muqchiul
orbicularal ochiului) gi o lamel[ posterioard
(tarsul gi conjunctiva).Genelesunt fire de
pir scurte,groase,curbatedispusein grupuri
(2-3 fire) care se afld situate pe marginea
pleoapelor intre cantul lateral 9i papila
lacrimall. Pe pleoapasuperioardgenelesunt
(100-120),mai lungi, curbate
mai numeroase
qpre superior spre deosebire de cele
inferioare (50-75) care sunt mai scurte 9i
orientate spre inferior. Fiecarefolicul ciliar
confine dbue glande sebacee Zeiss. in
apropiereafoliculilor ciliari, pe marginea
pleoapelorse deschid glandele sudoripare
Moll. in margineapleoapeiexist[ un fascicul

23

muscular desprins din partea tarsali a

mugchiului orbicular al ochiului numit
fasciculul ciliar Riolan pe care se
proiecteazd
la nivelul tegumentuluilinia gri,
posteriorde care se afl6 joncfiuneacutaneomucoasl. Pe lamela posterioari se afl6
orificiile de deschidereale glandelor lui
Meibomius.
Structura pleoapelor. Dinspre suprafafd
spre profunzime pleoapele prezintd
urmdtoarele straturi: pielea, tesutul
conjunctiv subcutanat,fibrele mugchiului
orbicular al ochiului, planul tarsal (alcltuit
din tars, septul orbitar gi tendonul
mugchiuluiridicdtor al pleoapeisuperioare),
glandeletarsalegi conjunctiva.
-Tegumentul este foarte fin gi mobil pe
planurile profunde. Fibrele de colagen,
reticularegi elasticedin stratul reticularal
dermului produc liniile Langer (din
apropierea canturilor medial gi lateral),
liniile gravitationale(cu directieverticalSgi
produsede relaxareasenilda tegumentului)
gi linii dinamice (care apar prin
unor mugchiai mimicii cum ar
hiperacfiunea
fi comrgatorsupercili sauprocerus).
-lesutul conjunctiv subcutanat este un
lesut conjunctiv lax cu foarte pufin fesut
adipos.Acestaesteabsentin regiuneatarsald
ceea ce permite o aderenfi deosebiti a
tegumentuluipretarsalde tars.
-Mugchiul orbicular al ochiului este un
mugchial mimicii de formd oval6, cu axul
lung orizontal.Fibrele mugchiuluiorbicular
al ochiului sunt dispusein doudhemiarcade
(superioardgi inferioara);ele au o dispozilie
paraleldcu fisura palpebrali gi se inser[ pe
ligamentele palpebrale medial gi lateral.
Mugchiul orbicular al ochiului prezintdtrei
porfiuni: orbitar5, preseptal[ gi pretarsald.
Partea orbitard este situati in raport cu
additusulorbitei adic[ cu marginilesuprasi
infraorbitard cdt gi cu reperele osoase
invecinate (gaura supraorbitari gi gaura
infraorbitarl). Fibrele musculareale acestei
p64i se intrefes cu fibrele mugchilor
sprdncenos gi occipito-frontal. Partea
preseptalf, este separatd printr-un strat
fibroadiposde septul orbitar gi se atageaza
24

lateralde tuberculuicantal lateral (situatla 4

mm posteriorde rafeul palpebrallateral)gi
medial prinh-un cap profund (pe fascia
lacrimald) qi un cap superficial (pe
li gamentulpalpebralmedial). Lateral,fi brele
plrfilor orbitar[ gi preseptalS fuzioneazd
pentru a forma rafeul palpebral lateral.
Parteapretarsaldeste foarte aderentl de tars
gi areorigineamedialSprintr-uncapprofund
la 4 mm posterior de creasta lacrimali
posterioardgi pe fascialacrimalEgi se inser6
pe marginile celor doud tarsuri. Capul
superficial se inserl pe creasta lacrimald
anterioari gi pe partea anterioard a
ligamentuluipalpebralmedialgi trimite fibre
circulare in jurul canaliculelor lacrimale.
Lateral, fibrele pretarsale se inserl pe
ligamentulpalpebral lateral care se atageazA
pe tuberculul Whitnall situat la 4 mm
posterior de marginea orbitei. Contractia
acestui mugchi qi relaxarea muqchiului
ridicltor al pleoapei superioareduce la
inchidereafantei palpebrale.
-Tarsul gi septul orbitar. Tarsurile
palpebrale (superiorgi inferior) sunt doud
formafiuni fibroase aplatizate cu rol de
suport pentru pleoape. Tarsul superior este
semioval,are o indltime de cca I cm , spre
deosebirede cel inferior care are doar 0.5
cm. Pe fala sa anterioar[gi pe margineasa
superioardse inserl lamele superficiali gi
respectivprofundl a aponevrozeimugchiului
ridicdtoral pleoapeisuperioare.Fiecaretars
prezintdo margineciliar6, liber6,orizontalS
mai groasdgi o margineorbitard,semilunar6,
conectatl de additusul orbitei prin septul
orbitar. Spreextremit6li, tarsurile fuzioneazd
prin intermediul unor structuri fibroase
numite ligamente palpebrale. Ligamentul
palpebral lateral se inserd pe un tubercul
situatposteriorde margineaorbitarl a osului
zigomatic.Ligamentul palpebralmedial este
o bandi tendinoasl puternicd care se
de creastalacrimal[ anterioardde
ataSeazd
pe procesulfrontal al osului maxilar gi de
creasta lacrimald posterioardde pe osul
lacrimal.Glandeletarsaleseafl6 ?ninteriorul
celor doul tarsuri gi pot fi vizibile prin
transparentaconjunctivei cdnd pleaopele

sunteversate.in numdrde cca 30-40 pentru

tarsul superior gi 20-30 la nivelul celui
inferior, aceste glande sebaceemodificate
numite gi glandele lui Meibomius, sunt
dispusein interiorultarsuluiavdndo direcfie
verticali. Canalelelor de excretiese deschid
prin orificii mici pe marginea pleoapei,
anterior de joncliunea cutaneo-mucoas6,
Glande tarsale au o structuri tubulard
compusi gi secre{ia lor contribuie la
formareastratului extern (lipidic) al filmului
lacrimal care are rolul de a preveni
Septul orbitar esteo continuare
evaporarea.
periostului
orbitei. La nivelul pleoapei
a
el fuzioneazdde \amasuperficiald
superioare
a aponevrozei mugchiului ridicdtor al
pleoapeisuperioare(la 5 mm superior de
margineatarsului) gi in pleoapainferioard
aderi de suprafalaanterioarda tarsului. in
pleoapasuperioariesteseparatde mugchiul
orbicular al ochiului prinh-un strat de fesut
fibro-adipossuborbicularpi vine in raport
posterior cu un strat de grdsime
preaponevroticicareil separl de aponevroza
mugchiuluiridicdtor al pleoapeisuperioare.
in pleoapainferioard septul este in raport
anterior direct cu partea preseptal6 a
mugchiuluiorbicular al ochiului. El are
raporturi posterioare cu |esutul adipos
retroseptal,cu fascia capsulo-palpebral[gi
cu mugchiul tarsal. Septul orbitar este
strdbitutde minunchiurilevasculo-nervoase
supraorbitargi supratrohlear.
-Corpurile adipoasepalpebrale.in pleoapa
superioard existi corpul adipos central
Sreaponevrotic)gi corpul adipos medial
separate de trohleea mugchiului oblic
central
adipos
Corpul
superior.
preaponevroticeste invelit intr-o capsul[
conjunctivdde la carepornescbridece unesc
septul orbitar (situat anterior de corpul
adipos)de aponevrozamugchiuluiridic[tor
al pleoapei superioare care este situat
posterior.ln ll3 laterald,in acelagiplan cu
corpul adipos central se afl6 partea
palpebrald a glandei lacrimale. Pleoapa
inferioardconfineun corp adipostemporalqi
unul medial care comunici posterior cu
corpuladiposextraconical orbitei.

-Planul mugchilor retractori esteformat in

pleoapa superioard din
aponevroza
mugchiuluiridicdtoral pleoapeisuperioaregi
mugchiul lui Miiller (mugchiul tarsal
superior) gi in pleoapa inferioari din
mugchiul tarsal inferior gi fascia capsulopalpebralI.Aponevrozamugchiuluiridicitor
al pleoapei superioare ajunge la nivelul
globului gi formeazd ligamentul transvers
Whitnall, zoni de tranzifie dintre partea
orizontald gi cea verticald a mugchiului.
medialde fascia
Acest ligamentse atageazd
trohleei gi lateral de sutura frontozigomatici. Parteaverticali a aponevrozei
prezintdo expansiunemedialdcarese inserd
pe ligamentul palpebral medial qi o
expansiune laterald care separd glanda
lacrimaldin doi lobi (orbitar 9i palpebral)9i
se inserl prin ligamentulpalpebrallateralpe
tuberculul orbitar lateral. La cca 5 mm
superior de marginea tarsului aponevroza
mugchiuluiridicdtor al pleoapeisuperioare
fuzioneazd de septul orbitar gi trimite
expansiuni conjunctive spre planul
mugchiului orbicular al ochiului gi spre
Aponevrozase inserdpe
fesutulsubcutanat.
fa{a anterioari a tarsului in l/3 inferioard.
intre fala posterioard a aponevrozei
mugchiuluiridicitor al pleoapeisuperioareqi
fafa superioarSa mugchiuluidrept superior
se afl6 o membrandintermusculari din care
se desprinde ligamentul suspensor al
fornixului superior. Intre fa{a inferioarl a
aponevrozei gi marginea superioard a
tarsului se intinde mugchiul M0ller
(mugchiul tarsal superior) care este aderent
de conjunctiva palpebrald. In pleoapa
inferioari extensiile fibroase care pornesc
din mugchiuldrept inferior formeazdcapul
capsulo-palpebral al mugchiului drept
inferior care se dedubleazl in jurul
mugchiuluioblic inferior intr-o laml externb
gi o lamd internd. Lama externdeste fascia
gi lama internd conline
capsulo-palpebrald
mugchiultarsalinferior.Celedoudlamesunt
fuzionateanteriorde mugchiuloblic inferior
numit[ ligamentul
gi formeazi o condensare
,urp.ntot al globului ocular(Lockwood).in
apropiereainsertieipe margineainferioari a

25

{G

tarsului fasciacapsulo-palpebraldfuzioneazd
cu septul orbitar. Lama interni este
reprezentatdde mugchiul tarsal inferior 9i
este situatd intre fala posterioarda fasciei
capsulo-palpebralegi fa\a anterioare a
conjunctiveipalpebrale.
-Conjunctiva reprezint[ o membrand
mucoasi transparentdcare tapeteazdfelele
posterioareale pleoapelor;ea se reflectdla
nivelul fundurilor de sac conjunctivale pe
scler6 formind conjunctiva bulbari care
ajunge la limbul sclero-corneanunde se
continui cu epiteliul comean. Conjunctiva
este un epiteliu scuamos stratificat
nekeratinizatbogat in celule mucoasecare
secretd stratul intern (mucos) al filmului
lacrimal. Conjunctiva palpebrall este o
structur6 foarte bine vascularizatL,aderentS
de tars. Profund de conjunctivd se afl6
fesutulconjunctivsubepitelialbogatin fesut
limfoid mai ales spre fundurile de sac
conjunctivale. La marginile palpebrale
conjunctivase continudcu tegumentul9i cu
epiteliul ductelor glandelor tarsale, cu
epiteliul canaliculelorlacrimale,al sacului
lacrimal. al canalului nazolacrimal gi al
mucoasei nazale. Epiteliul conjunctivei
palpebraleestede tip scuamosnecheratinizat
care la cca 2 mm de margineapleoapei se
subtiazb crednd un $anf. Conjunctiva
palpebralS este formatl dintr-un epiteliu
scuamos bistratificat (stratul profund de
celule turtite gi startul superficialde celule
columnare) in care se afl6 atAt celule
mucoasecdt gi glandelelacrimaleaccesorii
care sunt responsabile pentru secretia
lacrimalS bazal6. Acestea sunt situate la
nivelul conjunctiveipalpebralesuperioarein
dreptul marginii superioare a tarsului
(glandeleWolfring). Fornixul conjunctival
reprezintdlinia de reflexiea conjunctiveide
pe pleoape pe globul ocular. Fomixul
superior este stabilizat de ligamentul
suspensoral fornixului superior,formafiune
conjunctivd desprinsi din aponevrozele
mugchilorridic6toral pleoapeisuperioare9i
muqchiul drept superior. Fornixul inferior
este fixat de ligamentul suspensor al
fornixului inferior care este desprins din
26

expansiunilefibroase ale mugchiuluidrept

inferior. in partea laterald a fornixului
conjunctival superior se deschid ductele
glandelor lacrimale. Epiteliul scuamos
necheratinizat are hei straturi: startul
profund (celule turtite), shatul intermediar
(format din celule poligonale) 9i stratul
superficial(celule columnare).Intre celulele
de mucus
epiteliuluise afl5 celulesecretoare
gi glandelelacrimaleaccesorii(Krause)care
participd la seuefia lacrimalS bazall.
Conjunctiva bulbari tapeteazdsclera,este
fin6, transparentd, fdrd papile 9i u$or
vascularizatd.Ajunsi la nivelul limbului
sclero-cornean ea devine aderentd la
episcleri gi se continui cu epiteliulcornean.
Conjunctiva bulbard este formati dintr-un
epiteliu scuamosnecheratinizattristratificat
de
careconlinenumeroasecelule secretoare
mucus. Caruncula lacrimali este o
proeminenfitegumentardsituatdapropierea
cantului medial, in lacul lacrimal. Are o
culoare rogiaticl gi o formd conic6; la
suprafalaei se afli deschiderileglandelor
sebaceegi sudoriparegi mici fire de pir.
Caruncula are la suprafafdfesut conjunctiv
scuamos necheratinizat. Lateral este
acoperitdde o plicd conjunctival5numitd
plica semilunarS.
Ligamentele suspensoareale pleoapelor
sunt:
-Ligamentul superior transvers Whitnall
are un traiect orizontal intre hohleea
mugchiuluioblic superior(situatdmedial)qi
suturafronto-zigomatici(situatl lateral).El
este suspendatde periostul tavanului orbitei
gi la nivelul lui partea orizontald a
mugchiuluiridicdtor al pleoapeisuperioare
secontinul cu parteaverticalda acestuia'
-Ligamentul Lockwood se af16la nivelul
pleoapei inferioare gi formeazl un adevlrat
hamac pentru globul ocular. El este o
care
condensarea fasciei capsulo-palpebrale
ligamentele
intre
orizontali
direcfie
are o
palpebralemedialgi lateral.
-Ligamentul palpebral medial estealcdtuit
dintr-un braf anterior qi un braf posterior.
Braful anteriorse inserdpe creastalacrimald
anterioari gi pe el se ataqeazd capul

superficialal p[rfii pretarsaleal mugchiului

orbicular al ochiului. Bratul posterior se
inserdpe creastalacrimaldposterioardgi pe
fascialacrimali. La nivelul siu se ataSeazd
capul profund al p6(ii pretarsalegi partea
septal6a mugchiuluiorbicularal ochiului.
Aceste complexe musculo-tendinoase
aclioneazdatdt ca o pompd asupra sacului
lacrimal cdt gi ca suport in directionarea
posterioar6
a punctelorlacrimale.
-Ligamentul papebral lateral este format
dintr-un stdlp superior gi un st6lp inferior
careau origineape extremitdtilelateraleale
pldcilor tarsale.Ei fuzioneazdgi se continud
lateral cu retinaculul lateral care.primegte
lateralda aponevrozei
fibre din expansiunea
mugchiuluiridicdtoral pleoapeisuperioaregi
se inserd pe tuberculul orbitar lateral
Whitnall situat la 3 mm posterior d'e
additusulorbitar gi la l0 mm inferior de
suturafronto-zigomatic6.
Vaselegi nervii pleoapelor.
-sistemul arterial profund este format in
principal din cele doui artere palpebrale
(medial6 qi laterald). Ramura palpebral6
se
medial[ a arterei oftalmice
cu ramuri palpebralelaterale
anastomozeazd
cu origineain arteralacrimald.Ele formeaz6
o arcadd arterialS marginald gi o arcadi
arteriald periferic6. Arcada palpebrald
marginaldse afl6 pe fala anterioarda tarsului
la 3 mm de marginea pleoapei. Arcada
palpebrald perifericd urmeazd marginile
superioard9i respectivinferioardale plicilor
tarsale,trecdndintre aponevrozamu$chiului
ridicdtor al pleoapeisuperioaregi mugchiul
tarsalsuperior.
-Sistemul arterial superficial. Pleoapa
superioar[estevascularizatdgi de ramuri din
artera supraorbitarl gi pleoapainferioard de
ramuri palpebraleale artereiinfraorbitaregi
arterei angulare. Aceasta este ramura
terminalEa arterei faciale care ajunsd in
unghiul intern al ochiului se anastomozeazd
cu artera dorsald a nasului desprinsddin
Artera
temporald
artera oftalmici.
participi
la
vascularizalia
superficiald
pdrfilor lateraleale pleoapelorprin ramura

frontald,ramurazi gomatico-orbitarlgi artera

transversia fefei.
-Venele dreneazd
in veneleoftalmicegivena
facial6 realizdndu-seastfel o anastomoz[
indirecti intre sinusul cavernos (vend
endocranian6care primegte ca afluenfi
veneleoftalmice)gi venajugulari internd(in
care dreneazdvena facial6).Sistemulvenos
superfrcial.in apropiereamarginii pleoapei
superioare se afl6 vena palpebralS
superioari, cu directie orizontali, care
dreneazd lateral in vena temporald
superficiald gi medial in vena angulard.
Superior, vena palpebrald superioard
dteneazdintr-un un arc venos orizontal care
se deschidein veneletemporaldsuperficialS,
supraorbitari gi supratrohleard.In pleoapa
inferioard vena palpebrald inferioar[
dreneazl in venele angulard, faciald gi
infraorbitari. Sistemulvenos profund. Este
de veneleoftalmicesuperioardqi
reprezentat
inferioari. Vena oftalmicl superioari
primegteca afluenfi venele supratrohleari,
supraorbitarigi vorticoasesuperioare.Vena
oftalmicl inferioard dreneazdsdngelede la
pleoapainferioardgi de la venelevorticoase
inferioare.
-Limfaticele pleoapelorsunt grupateintr-un
sistemsuperficial(caredreneazdlimfade la
tegumentgi mugchiulorbicular al ochiului)
qi un sistemprofund(caredreneazdlimfa de
la tars pi conjunctivFl.3l4laterall a pleoapei
superioare gi 113 laterald a pleoapei
limfonodulii
inferioare dreneazd in
preauriculari gi parotidieni profunzi. ll4
medial6a pleoapeisuperioaregi 1/3 mediald
a pleoapei inferioare dreneazd in
limfonodulii submandibulari.
Inervafia pleoapelor. Pleoapa superioard
este inervatd de fibre somato-aferente
generale(tactile,termice gi dureroase)care
suntprelungirile perifericeale neuronilordin
ganglionul trigeminal Gasser. Aceste fibre
strlbat nervii lacrimal, supraorbitar 9i
supratrohlear(ramuri ale nervului frontal).
Dupl ce stribat nervii lacrimal pi frontal
pitrund in nervul oftalmic (ramur6 a
nervului trigemen).Pleoapainferioar[ este
inervati in 113 mediald de nervul

27

infratrohlear(ramurd a nervului nazociliar

carese desprindedin nervul oftalmic) 9i 2/3
laterale de ramurile palpebraleale nervului
infraorbitar (ramurd a nervului maxilar)'
Mugchiul orbicular al ochiului este inervat
de ramura frontal[ a nervului facial 9i
mugchiitarsali de fibre simpaticedesprinse
din plexurile simpaticeperiarteriale'
Aparatul lacrimal
Aparatul lacrimal este format din glanda
lacrimald(caresecretllacrimile)9i ducturile
excretoare care conduc lichidul spre
suprafala ocular6. De aici lacrimile sunt
drenatedin lacul lacrimal prin canaliculele
lacrimale,sacul lacrimal gi ductul lacrimo-'
nazal in meatul nazal inferior din cavitatea
nazal1.
Glanda lacrimali se afl6 in fosa glandei
a
lacrimalede la nivelul p6(ii antero-laterale
un
de
fesut
tavanuluiorbitei gi esteinvelitl
fibros ata$atde periostul orbitei. Ea este
formatd din doud porfiuni separatede o
expansiune a aponevrozei muqchiului
ridicltor al pleoapei superioare' Partea
voluminoasd
mai
este
orbitari
(20mm/5mm/12mm)gi este situatI in fosa
lacrimalddeasupraaponevrozeimuqchiului
ridicdtor al pleoapei superioare9i superolateral de mugchiul drept lateral. Anterior
vine in raport cu septulorbitar 9i posteriorcu
corpul adipos supero-temporalcare aparfine
grdsimiiretroorbitare.Parteapalpebraldeste
mai mic6 gi este formati din 2-3 lobuli
glandulari care se afli inferior de
aponevrozamugchiuluiridicitor al pleoapei
superioare gi superior de partea superolaterald a fornixului conjunctival superior.
Parteapalpebralia glandeilacrimalese afl6
intre mugchii drepfi lateral qi superior.Ea
este conectati de partea orbitarl printr-o
punte de fesut glandular gi ducte excretoare.
C6nd pleoapaeste eversatl aceastdpo(iune
este vizibil6 prin conjunctiv6. Ductele
glandei lacrimale (in numdr de 12) se
deschidin fornixul conjunctival superior in
partealateralS.Ductele p6rfii orbitare(2-5)
stribat parteapalpebraldinaintede a ajunge
28

la fornix. Glandalacrimali estevascularizatd

de artera lacrimalI (ramuri a arterei
oftalmice) gi de vena lacrimalS (care
dreneazd in vena oftalmic6 superioard).
Limfa proveniti de la glanda lacrimald
in limfonodulii preauriculari.Calea
dreneazd
parasimpaticd pentru inervalia glandei
lacrimale este formati din doi neuroni.
Protoneuronul c6ii se af16 in nucleul
lacrimo-muco-nazal din punte. De aici
pdtrund
preganglionare
fibreleparasimpatice
in nervulfacial gi strlbat nervii pietrosmare,
nervul canaluluipterigoidian9i fac sinapsd
cu deutoneuronul cdii in ganglionul
parasimpatice
Fibrele
pterigopalatin.
ramurile
strlbat
postganglionare
pterigopalatinecare conecteazbganglionul
pterigopalatin de nerwrl maxilar. Apoi ele
trec prin nervii maxilar, zigomatic,
anastomozadinfie nervul zigomaticai nervul
lacrimal, nervul lacrimal gi astfel ajung la
glanda lacrimald. Glanda lacrimald
principall are un rol importantin secrefia
lacrimali reflexi. Calea simpaticl are
deutoneuronulcdii in ganglionul cervical
superior. De aici fibrele simpatice
postganglionarestrdbatnervul carotic intern,
plexul arterial pericarotic intern, nervul
canalului
nervul
profund,
pietros
pterigopalatin'
ganglionul
pterigoidian,
nervul maxilar, nervul zigomatic ai nerrrul
lacrimal. Din punct de vedere histologic
lobii glandeilacrimalesunt forma{i din mai
mulfi lobuli careprezintdnumeroqiacini cu
sistemul adiacent de ducte excretoare.
Lumenul acinului este delimitat de un strat
de celule epiteliale cilindrice invelite la
exterior de celulele mioepiteliale.Glanda
9i
lacrimaldare o structuri tubulo-acinoas6
la nivelul ei s-au distins mai multe tipuri de
celule: celulele K, celulele G, limfocite,
celule mioepiteliale gi celule mucoase.
fesutul glandular este bogat in terminalii
neryoasecolinergice.Secrefiaacinardeste
predominant seroas6, fapt confirmat prin
prezenfa de numeroasegranule secretorii
dense alituri de cele care confin material
proteic qi polizaharidic.Secre{iagranulelor
se face prin emiocitozd la polul apical al

celulei. Ductele intralobulare,interlobulare

principalesuntformatedintr-un
5i excretoare
pseudostatificat
scuamos
epiteliu
Secrefiaprimardesteun fluid
necheratinizat.
cu cel al
cu conlinut electroliticasemdndtor
plasmei dar bogat in lizozim. Aceasti
secrelie este modificatl de cdtre ductele
excretoare.
Glandele lacrimale accesorii mici sunt
raspdnditein toatd conjunctiva pleoapei
superioare9i inferioare, dar mai ales in
apropierea fornixului superior. Glandele
Krause (20-40) sunt localizate Ia nivelul
tbrnixurilor (mai ales superior). Glandele
Wolfring (5-20) se deschid in dreptul
marginilorperifericeale tarsurilor,'la nivelul
carunculeigi a plicei semilunare.Glandele
accesoriiproducsecre{ialacrimal5de baz6.
Canaliculelelacrimale (2) se afld situate.?n
partea medialS a pleoapelor.Ele incep la
nivelul punctelor lacrimale, au un traiect de
cca I cm gi se deschidin sacul lacrimal.
Punctul lacrimal este situat la unirea 1/5
a marginiipalpebrale,
mediallcu 516laterald
punctulinferior fiind dispusugormedialfafd
de cel superior.Fiecarepunct lacrimal are un
diametrude 0.3 mm gi esteinconjuratde un
inel fibros numit papila lacrimall. Partea
initial6 a canalicululuilacrimal gi punctul
lacrimal este inconjuratl de fibrele capului
profund al pdrfii pretarsalea mugchiului
orbicularal ochiului; acesteaau rolul de a
men{inecontactulintre punctul lacrimal 9i
lacul lacrimal. Pdrfile inifiale de cca 2 mm
ale canaliculelorsunt verticalegi se termind
intr-o porfiunedilatatdnumitl ampulI dupd
care canalicululdevine orizontal. Zona de
curburl a canalicululuise afld intre mugchiul
orbicularal ochiului gi tars;parteaorizontald
are un traiectde-alungul marginii palpebrale
invelit de fibre musculare. Canaliculul
inferior are inilial un traiect descendent9i
apoi orizontalspredeosebirede cel superior
care are un traiect ascendentgi apoi face o
curbi infero-mediali.Cele dou[ canalicule
se unescintr-un canalicul comun situat la 3
mm posterior de ligamentul palpebral
medial.Acestastr[batefascialacrimali care
inconjurl sacul lacrimal gi pltrunde pe fafa

laterald a acestuia.Din punct de vedere

histologic prezintd un epiteliu scuamos
stratificat nekeratinizat agezat pe o
membrani bazald,gi pe o lamina propria
bogati in fibre elastice.Spreexteriorse afl6
un strat de fibre musculare striate care
provin din partea lacrimald a mugchiului
orbicularal ochiului qi care se condenseazd
in jurul punctelor lacrimale. Contraclia
mugchiului orbicular al ochiului preseazd
punctelelacrimalesprelacul lacrimalgi prin
capilaritate lichidul lacrimal pltrunde in
sacul lacrimal. In timpul clipitului se
produce contracfia p6(ii lacrimale a
mugchiului orbicular al ochiului ceea ce
produceo distensiebruscda saculuilacrimal
carecregteabsorblialichidului.
Sacul lacrimal este de fapt extremitatea
superioari a canalului nazo-lacrimalgi are
dimensiunide l2mml6mm/2mm.El se afl6
localizat in partea mediald a additusului
orbitar,in fosa saculuilacrimalintre bralele
ligamentului palpebral medial 9i crestele
Deasupra
lacrimal[ anterioar[gi posterioard.
are o
palpebral
sacul
medial,
ligamenului
porfiune de 4 mm numitd fundul sacului
lacrimal, inferior de care se afl6 corpul
acestuia.Sacul lauimal esteturtit lateral 9i
in partea inferioari se continui cu ductul
nazo-lacrimal.Fascialacrimaldreprezintdo
dedublarea periobiteicareinchide lateral9i
superior fosa lacrimalS gi separd sacul
lacrimal de ligamentul palpebral medial.
Canaliculele lacrimale str6bat fascia
lacrimald gi formeazi un canalicul comun
care abordeazd fafa laterald a sacului
lacrimal. Anterior, sacul lacrimal vine in
raport cu braful anterior al ligamentului
palpebral medial, septul orbitar 9i capul
superficialal pd(ii pretarsalea muqchiului
orbicular al ochiului. Posterior, sacul
lacrimal vine in raport cu bratul posterior al
ligamentuluipalpebral medial 9i cu capul
profund al p6(ii pretarsalea mu;chiului
orbicular al ochiului (muqchiul Horner).
Medial, prezintd raporturi prin intermediul
peretelui osos, cu partea anterioari a
meatului nazal mijlociu 9i cu partea
a sinusuriloretmoidaleanterioare.
superioard

29

'-;*

Peretelesaculuilacrimalestefibroelastic,cu
o mucoasd care se continud cu cea a
canaluluinazo-lacrimalgi a cavitifii nazale.
Mucoasa prezintd un epiteliu columnar
bilamelar ciliat. Sacul lacrimal are mai
multe surse de vascularizalie. Artera
angulari este ramura terminalS a arterei
faciale gi urcd la 6 mm medial de unghiul
palpebral medial, profund de mugchiul
orbicularal ochiuluigi la 4 mm anteriorde
sacuf lacrimal. Ea perforeazdseptul orbitar
deasupraligamentuluipalpebralmedialgi se
cu artera dorsali a nasului
anastomozeazd
ramurl a artereioftalmice.De asemeneala
vascularizatiasacului participi gi ramurile
palpebrale mediale din artera oftalmicd
(artera dorsald a
nasului). Artera
infraorbitarI,ramuri a artereimaxilareemite
ramuri palpebralecare vascularizeazdsacul .
lacrimal gi se anastomozeazd
cu ramuri ale
arterei angulare. Venele dreneazdin vena
angulard(situatdlateralde arteraangularl) gi
in venelesupratrohlearigi supraorbitaricare
sevarsdin venaoftalmicdsuperioari,afluent
al sinusului cavernos.Drenajul limfatic se
face in limfonodulii submandibulari gi
limfonoduliicervicaliprofunzi.
Ductul nazo-lacrimal are o lungimede cca
l8 mm un diametrude cca 4 mm (2mm la
sugar), porne$te din partea inferioard a
sacului lacrimal qi se deschidein meatul
nazal inferior printr-un orificiu acoperitde o
plicd mucoas6, plica lacrimal6. Ductul
strdbateun canal osos limitat medial de
procesuldescendent
al osului lacrimal gi de
procesullacrimal al cornetului nazalinferior.
Lateral, ductul este limitat de canalul
lacrimalde pe fa{amedialI a corpuluiosului
maxilar. Ajuns in meatul nazal inferior el
prezintdo po(iune de cca 5 mm acoperiti de
mucoasa nazal6. Ductul se deschide pe
peretelelateral al meatului printr-un ostium
punctiform, circular sau liniar uneori
previzut cu o valv[ la cca 2-3 mm posterior
de aripa nasului. In interior ductul nazolacrimalprezintda mucoasl cu falduri care
disparla adult (de exempluspiralalui Hyrtl).
Valva lui Hasner situatl la deschidereain
30

meatul inferior este cauza imperfordrii

canaluluila nou-ndscut.

CALEA OPTICA
Nemul optic
Originea reali . Cei 1.3 milioanede axoni
de la nivelul nervului optic au originea la
nivelul celulelor ganglionare ale retinei.
Axonii acestorasunt invelifi de astrocite9i
se afld localizali in stratul fibrelor nervului
optic careconvergspredisculoptic Ai lamina
cribrosasclerald.Grupa1iin fascicule,axonii
str6bat lamina cribroas[ sclerald gi se
continui in partea intraorbitard a nervului
optic. DupI ce au trecut prin sclerdaxonii
prezintd teci de mielind produsi de
oligodendroglii.
Traiect. Nenml optic strdbateorbita,canalul
optic Ai fosacraniandmediea endobazei.
-Partea intraorbitar5. Nerrnrl are are o
lungimede 4 cm, un diametrude 4 mm qi o
El esteugorsinuos
direcfiepostero-mediald.
gi se afl6 in axul conului muscularformat
din mugchiidrepti superior,medial,inferior
gi lateral.
-Partea intracanaliculari. Nervul optic
stribate canalul optic (lungime 6 mm)
impreuni cu arteraoftalmici.
-Partea intracraniani. Nervul traverseazd
fosa craniani mijlocie pe o lungime de cca
l0 mm gi setermindin unghiulantero-lateral
al chiasmeioptice.
Raporturi. Partea intraorbitari a nervului
optic se intinde intre polul posterior al
globului ocular gi canaluloptic. Nenml este
invelit de meninge(dura mater,arahnoiddgi
pia mater),are o lungimede 4 cm gi se afl6
la cca I cm de podeauaorbitei in tesutul
adipos retroorbitar in interiorul conului
muscular.Spaliul subduralnu comunicdcu
cel intracranian dar cel subarahnoidian
continelichid cefalorahidiangi comunicdcu
cisterna optopedunculard.Dupd iegirea sa
din canalul optic artera oftalmicd se aflE
inferior de nerv, apoi ocolegtenervulpe fala
sa lateraldgi superioardpentruca tn celedin
urm6sd se dispuni medial.Ramurilecareau

:aport cu nervul sunt: arteralacrimald(care

se afl6 situatd lateral), arterele ciliare
posterioare
lungi gi scurte(in jurul nervului),
arteracentrali a retinei (ea pitrunde in nerv
re fala sa infero-medialdla I cm posterior
Ce globul ocular). Venele oftalmice
superioardgi inferioarl se dispunsuperiorgi
respectivinferior de nerv. Aceste vene au
originea in partea medialS a additusului
nervulin "X" dinspre
.rrbitargi incrucigeazd
Apoi ele
antero-medialspre postero-lateral.
trec intre mupchiul drept extem gi drept
inferior,ajungprin fisuraorbitardsuperioard
in fosacraniandmediegi se varsi in sinusul
cavernos.Ganglionulciliar seafl6 lateralde
nerv.Rdddcinasuperioar6gi ceainferioarda
nervuluiIII suntdispusesuperiorgi respectiv
inferior de nerv gi nervul VI lateral.Nervul
nazociliar este initial lateral, apoi trecp
superior pentru ca pe m[sur6 ce avanseazd
spre additusulorbitar sd se plasezemedial
impreund cu artera oftalmicb. Partea
intracanaliculari a nervului strdbate
canaluloptic care are cca 5 mm lungime gi
un diametrude 4 mm. Dura materinvelegte
nervul gi se continudcu periostulcanalului
optic.Axul canaluluioptic esteoblic dinspre
antero-lateral spre supero-medial. Nervul
optic prezinti raporturi superioare cu
rlddcina anterioard a aripii mici a
sfenoidului,prelungireasinusului sfenoidal
gi dura mater. Medial se afl6 corpul
sfenoidului gi sinusul sfenoidal. lnferolateralvine in raport cu arteraoftalmicd.in
interiorulcanaluluioptic, nervul esteinvelit
de duramater,arahnoiddgi pia mater.Artera
oftalmici care vine in raport supero-medial
cu nervulesteinitial situatdin interiorultecii
duraledar la nivelul canaluluioptic strdbate
teaca.Partea intracraniani a nervuluioptic
traverseazdfosa craniana mijlocie, intre
orificiul posterior al canalului optic ai
chiasmaoptic6.Nervul are o lungimede cca
I cm venind in raport superior cu artera
cerebrali anterioar6, vena cerebrald
anterioard,substantaperforatdanterioarf,gi
cu bandeletaolfactivS.Inferior se afl6 cortul
hipofizei,parteaanterioarla felei superioare
a sinusuluicavernos,arteraoftalmici, partea

laterali a gantuluichiasmaticde la nivelul

fefei superioarea corpului sfenoidului gi
sinusul sfenoidal. Postero-lateralnervul
prezintA raporturi cu procesul clinoid
anteriorgi arteracarotidi internS.
Structura histologic5.Nervul optic conline
axonii celulelor ganglionare retiniene,
(astrocite,
numeroase celule gliale
oligodendroglii9i microglii), vase de sdnge
9i fibroblagti.Stratul fibrelor nervoasede
la nivelul retinei este separatde cortexul
vitrean prin membrana limitantl intemd
formatd din astrocite.Acesteaau rolul de
suportqi ocupdspafiull6satde degenerdriile
axonale apdrute in urrna unor procese
patologice.Partea prelaminarl a nervului
optic se afl5 anteriorde laminacribroasi.in
aceasti zond fasciculele de axoni sunt
separatede tesut glial (fesutul intermediar
Kuhnt) care spre periferia discului fomeazi
un tesut marginal Jacobi inconjurat de un
inel de tesutconjunctivmarginalF,lschnigce
separddiscul optic de coroidd. In partea
laminari fibrele nervoasestrdbat lamina
cribroasl sclerald,o porfiune perforatSde
numeroase orificii ovale gi rotunde
inconjurate de adevdrateman$oanegliale
astrocitareseparatede fesutul conjunctiv
scleral. In partea retrolaminartr imediat
dupd ce au iegit din lamina cribroasd a
sclerei,axonii nervului optic sunt inconjurali
de teci de mielind produsd de
oligodendroglii.Acesteasunt asemindtoare
celulelorSchwannale nervilorperiferici.
Somatotopia fibrelor nervoase la nivelul
nervului optic
-Somatotopia fibrelor in discul optic.
Axonii provenili din periferia retinei sunt
dispuqi la nivelul papilei astfel: fibrele
partea
temporale superioare ocupi
(intre
temporale
I
I
1)
cele
orele
superioar[
inferioare se aflI in partea inferioard (intre
orele 7 - 5) qi fibrele nazalesunt situate in
partea nazal| a papilei (intre orele 7-ll).
Axonii provenili din zonele retiniene
centralesunt situafi centralin nerv. Axonii
maculari pltrund prin fasciculul maculopapilarprin parteatemporali a disculuioptic
ocupind sectorul triunghiular de ll3 din
31

papilE (conul macular intre orele l-5). Se

observd cd fibrele maculare nazale sunt
localizate intre fibrele maculare temporale
gi celetemporaleinferioare.
superioare
-Somatotopia fibrelor in nervul optic.
Posterior de lamina cribroasd grupele de
fibre se rotesc in sensorar cca 45 de grade
pdstrAndconfiguralia prelaminard dar in
partea posterioar6 a nervului optic fibrele
maculareseageazlin profunzime.In aceasti
po(iune fibrele nazale (inclusiv cele
macularenazale)se dispun supero-medialin
nervul optic ai fibrele temporale(inclusiv
cele maculare temporale) sunt localizate
infero-lateral.
Vascularizafianervului optic
-Vascularizafia capului nervului optic.
Stratul fibrelor nervoaseestevascularizatde
ramuri centripetecare au originea in artera
central5a retinei. Uneori sectorultemporal
al discului primegte ramuri din artera
cilioretiniand. Ele se anastomozeazdcu
capilareleregiunii prelaminareprofunde a
nervului optic. Aceastl zoni este irigatb de
artereleciliare scurteposterioarecarefie dau
ramuri directe, fre realizeazi o anastomozd
circular[ numitd cercul arterialZinn-Haller.
Ele sepot anastomozacu ramuri peripapilare
ale coriocapilarei.Zona laminarda nervului
optic are ca surs6principaldartereleciliare
scurteposterioare(cerculZinn-Haller)gi rar
capilarelecoriocapilarei. Zona retrolaminarl
a nervuluioptic estevascularizat[de arterele
piale, de artereleciliare scurteposterioaregi
de ramuri ale arterei centrale a retinei.
Venele stratului de fibre nervoaseretiniene
dreneazdin veneleopticocilarecoroidienegi
venelecapului nervului optic sunt afluen{ii
veneicentralea retinei.
-Vascularizafia
nervului
optic
gi
intracranian. Nervul optic
intraorbitar
este vasculanzat printr-un sistem de vase
piale care poate fi imp6(it intr-o parte
anterioard gi una posterioari. Partea
anterioaria sistemuluivascularpial are ca
sursd ramurile piale ale arterei oftalmice,
ramurile recurenteale arterelorciliare scurte
posterioare,
capilarelecoroideijuxtapapilare
ramuri
ale
artereicentralea retinei.Partea
Si

posterioari a sistemuluivascularpial este

vascularizatd de artera carotidd intem[,
artera oftalmici, artera cerebralEanterioar6
gi de arteracomunicanti anterioari.
Chiasma opticd
Chiasma opticd este o structurdnervoas[
care are forma literei grecegtiX (chi) situat[
in partea anterioard gi inferioard a
ventriculului IIL In unghiurile sale anterolaterale pitrund nervii optici gi prin
unghiurile postero-lateralese continud cu
tracturile optice. Chiasma optici prezintd
raporturi inferioare cu ganful chiasmatical
corpuluiosuluisfenoidgi cu cortul hipofizei.
Superior vine in raport cu artera
comunicant[ posterioarl gi cu lama
supraoptici. Lateral se afl6 artera carotidd
internd gi substan{a perforatd anterioari.
Marginea posterioard a chiasmei optice
delimiteazdimpreun[ cu pedunculiicerebrali
spafiul optopedunculargi vine in raport
posterior cu tuber cinereum gi cu
infundibululhipofizei.
Somatotopiafibrelor chiasmatice.Fibrele
din parteasuperioarda retinei se dispunin
parteadorsalda chiasmei9i cele din partea
inferioari in partea ventrali. Fibrele
temporale ocupi partealateralda chiasmei
(cele temporale superioare sunt dispuse
medial gi cele temporaleinferioare,lateral)
trecAnddirect, nedecusatein tractul optic.
Fibrele nazale decuseazl astfel: fibrele
nazale inferioare se incrucigeazdin partea
anterioarda chiasmeigi fac o bucl6in nervul
optic conhalateral (genunchiul anterior al
chiasmei); fibrele nazale superioare se
incrucigeazdin parteaposterioarl a chiasmei
gi fac o bucld ?n tractul optic ipsilateral
(genunchiulposterioral chiasmei).Fibrele
directe
maculare
temporale
sunt
nedecusate,localizate medial de celelalte
fibre temporalecare ocupi partea lateralSa
maculare nazale
chiasmei. Fibrele
decuseazdin parteaposterioar[ a centrului
chiasmei.
Vasculariza(ia chiasmei. Chiasma opticd
este vascularizatdde un plex pial care
primegteafluenfi din artera carotid[ intern6,

artera hipofizard superioarI, ramura

comunicant6posterioarS,artera cerebral6
gi arteracomunicantdanterioard.
anterioard

nazale) se aqeazdsupero-medialgi fibrele

din hemiretinainferioard(fibre temporale9i
nazale) se dispun infero-medial. Fibrele
maculareajungin pozilie supero-laterald.

Tracturile optice
Tracturile optice continui unghiurile
postero-lateraleale chiasmei optice. Cele
doud tracturi optice impreundcu marginea
posterioarda chiasmei optice delimiteazd
Fiecaretract
anteriorspafiuloptopeduncular.
rrece intre substanta perforatd anterioari
tsituatd antero-lateral)gi tuber cinereum
(situatpostero-medial).
Apoi are un traiect
cu pedunculul
medial
in
raport
lateral
spre
qi
cerebralde careaderd lateralcu uncusul9i
al emisferei'cerebrale.
girul parahipocampic
ajung la corpul
optic
Fibrele tractului
eeniculat lateral gi se grupeazdin doud
contingente:rldicina mediald 9i rdddcina
lateralS. Rddicina medial6 contine fibre
comisurale supraoptice.R6ddcina lateral6
este formatd din fibre aferente retiniene
pa(ial decusatein chiasmI c6t 9i fibre
eferente retiniene. In cea mai mare parte
fibrelerddlcinii lateralefac sinaps6in corpul
geniculatlateral dar unele au traiect ventral
de pulvinargi ajungla coliculul superior9i la
nucleul pretectal. . Fibrele maculare sunt
dispuse excentric dorso-lateralla nivelul
tractuluioptic. Vascularizafia1/3 anterioarl
a tractului optic este asiguratb de artera
comunicantl posterioardSi 213 posterioare
de arteracoroidianianterioard.
Somatotopia fibrelor tractului optic.
Tracturile optice transportd fibre ce
deservescacelagi hemicdmp vizual. De
exempluin tractul optic sting ajung fibre de
la retina temporaldstdng[ 9i de la retina
nazalddreapti gi deci transporti impulsuri
din hemicimpul vizual drept). In partea
anterioari a tractului optic fibrele directe
(temporale ipsilaterale) se dispun superolateral gi fibrele incruciqate (nazale
contralaterale)sunt aqezateinfero-medial.in
aceastilzond fibrele macularesunt localizate
central.in parteamijlocie are loc o rotafiea
fibrelor in sens orar cu 45'. In partea
a tractuluioptic fibreleprovenite
posterioard
din hemiretinasuperioarI(fibre temporale9i

Corpul geniculat lateral

Corpul geniculat lateral reprezint6 o
prelungire ovoidald a regiunii talamice
posterioare.Fibrele tractului optic pdtrund
prin polul anterior al corpului geniculat
lateral gi rddlcina sa mediali il separdde
pedunculul cerebral. Postero-lateral de
corpul geniculat lateral se afld girul
parahipocampicAi dorso-medial se aflir
corpul geniculat medial. Corpul geniculat
fateral se conecteazdde coliculul superior
prin braful coliculului superior(ce treceintre
pulvinar gi corpul geniculat medial) care
confine fibre ce mediazl reflexele optice cu
centrulin nucleulpretectal9i coliculi' Partea
dorsald a corpului geniculat lateral are o
organizare laminari 9i partea ventrald
formeazd nucleul pregeniculat care se
extinde pane in regiunea subtalamici.
Nucleul geniculat lateral dorsal (principal)
are 6 shaturi suprapuse convexe spre
exterior numite lamina care sunt numerotate
dinspre profund spre superficial. Dorsal,
nucleul esterotunjit gi proeminl in talamus.
Superiorstraturilese amestecd9i caudalin
zona aferenlelormacularese reduc la 4.
Concavitatealamelor primesteaferenledin
tractul optic gi din partea dorsald emerg
fibrele radiafiei optice geniculo-striate'
Corpul geniculatlateralconline l0o neuroni
9i fiecare axon al celulelor ganglionare
retiniene care au strdbdtut nervul optic,
chiasmaopticdgi tractul optic se divid in 56 ramuri- care fac sinaps6 cu neuroni
geniculali dintr-o lamin5. Fiecare dintre
acegtineuronipoateprimi aferentede la mai
multe celule ganglionareretiniene. Fibrele
din retina contralateralS se termind in
laminelel, 4, 6 gi celedin ceaipsilateraliin
laminele2,3, 5 astfelexitdndo reprezentare
retiniene
a
verticalE
Punctelor
corespondente,fiecare in 3 din cele 6
lamine. La nivelul corpului geniculatlateral
existd o mare varietate de sinaPse

33

't

gi
inhibitoare,excitatoare,dendro-dendritice
rriade dar tipurile predominantesunt cele
dendro-dendriticegi axo-dendritice. S-a
observato integrareatdt intralaminari cdt gi
interlaminard, ultima avdndrol in procesare
informalieide la ambii ochi. Fiecarelamina
se proiecteazdseparat in cortexul striat.
Vasculariza{ia
corpului geniculatlateraleste
asiguratd de artera coroidiand anterioard
(partealateralda corpului geniculatlateral)
gi de artera coroidiani posterioari (partea
medial6a corpuluigeniculatlateral).
Somatotopiacorpului geniculatlateral. La
acestnivel seproduceo rotafieorari de 900a
fibrelor ciii optice. Fibrele hemiretinei
superioare devin mediale gi cele ale
hemiretineiinferioaredevin laterale.Fibrele
macularese proiecteazdpostero-superior
in
corpulgeniculatlateral.
Radiayiile optice
Fibrelegeniculo-calcarine
iespe fala dorsald
a corpului geniculat lateral gi inconjurd
comul temporal al ventriculului lateral.
Fibrele antero-inferioare formeaz[ ansa
Meyer care corespundecadranelorretiniene
inferioarehomolaterale.Radialiileoptice se
dispun vertical lateral de tapetum corpului
calosprin intermediulciruia vin in raportcu
ventriculul lateral gi apoi trec lateral de
cornul occipital al acestuia.Ele fac o curbl
spre medial, spre cortexul striat de pe fafa
medial6 a lobului occipital al emisferei
cerebrale. Radiafiile optice au patru
segmente: pediculul optic, genunchiul,
segmentulmijlociu gi segmentulterminal.
Pediculul
optic
partea
stribate
retrolenticularda capsulei albe interne gi
formeazdc6mpultriunghiularWernicke.La
nivelul genunchiuluiradiafiei optice fibrele
dorsale ocolesc cornul occipital al
ventricululuilateralqi fibrele ventralevin in
raport cu^cornul temporal al ventriculului
lateral. In segmentul mijlociu fibrele
radia{iei optice vin in raport cu cornul
occipital al venfficulului lateral.
in
segmentul terminal contingentul dorsal de
fibre ajunge pe buza superioarda ganfului
cafcarin gi contingentul ventral pe buza

inferioarda acestuia.Radiafiile optice sunt

vascularizatede arterele cerebraldmedie,
cerebrald posterioard gi
coroidian6
anterioari.
Somatotopia fibrelor radia{iei optice. in
partea anterioard fibrele sunt dispuse in
formdde arc de cerc cu concavitatea
intemd.
in exterior se dispun fibrele macularegi in
interior fibrele periferice. in
partea
superioaria radiafiei optice se afld fibrele
din cadranele retiniene temporal superior
ipsilateralgi nazal superiorcontralateral.in
partea inferioari a radiafiei optice se afl[
localizate fibrele din cadranele inferioare
retiniene (temporal inferior ipsilateral gi
nazal inferior conhalateral). in partea
posterioar[ a radia]iei optice fibrele nu-gi
mai pdstreazddispozilia concavd medial ci
se dispunaltitudinal.
Lobul occipital al emisferei cerebrale Si
cortexul vizual
Lobul occipital estelimitat anteriorde linia
care une$teincizurapreoccipital[ cu qanful
parieto-occipital. $an{ul occipital lateral
situat pe fala supero-exteml a emisferei
cerebraleimparte lobul occipital intr-un gir
occipitalsuperiorgi un gir occipitalinferior.
Inferior de girul parieto-occipitalse afl6 un
gir numit arculparieto-occipital.
Posteriorde
acesta se afl6 ganful occipital transvers.
$anful lunat cu direcfie verticala se afli
anterior de polul occipital al emisferei
cerebralegi posterior de girul descendent
care este localizat posterior de girii superior
gi inferior. $anful lunat separl ariile striate
de celeperistriategi intre buzelesalese afl6
aria parastriatE.Din extremitlfile ganfului
lunat se desprindganfurilepolaresuperiorqi
inferior care addpostesc
extensii semilunare
ale ariei striate.Ariile corticalede la nivelul
lobului occipital sunt ariile corticale17, 18,
gi 19. Aria 17 , numitl 9i cortexul striat
primegteradia{iileoptice. intre cele trei arii
corticale existd fibre de asocierelungi gi
scurte gi ele se proiecteazd in corpul
geniculat lateral gi in nucleii trunchiului
cerebral. Cortexul striat este aria vizual|

primari careocupebuzeleganfuluicalcarin
;i se extinde pe fala medialI a emisferei
cerebralepdndsprecuneus9i girul cingului.
(situat
El seafld intre ganfulparieto-occipital
gi
gantul
lunat (situatposterior)gi
anterior)
conline l0% din neuronii corticali. Din
punct de vedere al structurii histologice
;ortexul striat este un cortex granulat (al
cdrui strat III conline celule stelate) este
tbrmat din celule stelate mari pi stratul
3xtern Baillarger al laminei IV este mult
accentuat(formdndstria vizual6)qi conline
iermina{iile radiafiilor optice. Stratul V
, stratulganglionar)confinecelulelesolitare
\{eynert care au formd piramidald. Ele
prezintddendritecare se extind irt cortex gi
aroni care ajung prin intermediulradiafiei
optice in coliculul superior gi nucleul
oculomotoruluidin mezencefal.Straturile.II
;i IV (granularinterngi extem)contin celule
stelate.Neuronii se afl6 dispugivertical in
roate straturile cortexului in structuri
columnarenumitemodulecorticalecaresunt
in submodule.in ariile l8 gi 19
organizate
celulelepiramidalegi cele stelatesunt rare.
Fibreleprovenitedin corpul geniculatlateral
se proiecteazdpunct cu punct in aria striat6,
Regiuneamaculard se proiectezdin polul
occipital al emisferei cerebrale.Eferentele
CGL se proiecteaz6in aria 17 (in laminele
IV qi I), in aria 18(in laminaIV) giin aria19
rin lamineleIV, V, Vf . Cortexulvizual este
r ascularizatde artera calcarinS,ramur[ a
artereicerebraleposterioare,
Somatotopiaproiec{iilor corticale. Fibrele
retiniene superioare corespund buzei
superioare a scizurii calcarine gi cele
retinieneinferioare,buzei inferioare.Fibrele
periferice se proiecteazdspre anterior gi
fibrele maculare se proiecteazl spre
posterior in polul occipital al emisferei
cerebrale.
Coliculii superiori
superiori aparfin tectului
Coliculii
mezencefalicAi reprezintl doudproeminen{e
Fiecare
pe fafa posterioaria mezencefalului.
colicul prezintdurmdtoarelestraturidinspre

exterior spre interior: stratul zonal, stratul

cenugiu superficial (cinereum), optic,
cenugiuintermediar,alb intermediar,cenugiu
profund,
profund
gi
alb
stratul
periventricular.Stratul zonal confine fibre
mielinizateqi nemielinizatecareprovin din
cortexuloccipitalgi formeazdtractulcorticotectal extern. Stratul superficial cenugiu
contine neuroni multipolari. Stratul optic
primegteaferenfedin tractul optic ai trimite
fibre eferente spre retin6. Stratul cenugiu
intermediargi alb intermediarsunt straturi
receptoarepentru aferenlelecortico-tectale
provenite din cdmpurile l8 gi 7. De
asemeneaaceste straturi primesc aferente
spinale pe
cdile
spino-tectale $i
spinotalamice.
Stratulcenugiuprofund gi alb
profund vin in raport cu substantacenugie
periapeductalI.Coliculul superiorprimegte
aferen{e de la retind, mdduva spinbrii,
coliculul inferior, cortexul occipital gi
temporal.Coliculul superiortrimite eferen{e
spre retin6, mlduva spin[rii, nucleii motori
ai nervilor III, IV, VI, nucleii reticulari
tegmentali,substanfaneagr6,nucleul rogu,
nucleii dorso-laterali pontini, cerebel,
accesor. Existd o
nucleul olivar
intre jumitatea inferioari a
corespondenfd
a colicululuigi
retineigi % supero-mediald
intre jumltatea superioarl a retinei gi y,
a coliculului.
infero-lateral6
Nucleul pretectal
Nucleul pretectal este o aglomerare
neuronaldsituatdin zona de tranzilie dintre
mezencefalgi diencefal. Nucleul primegte
aferenfe din cortexul occipital, cortexul
preoccipitalgi retinS.Fibrele eferenteajung
la ambii nucleioculomotori.

REFLEXELE VIZUALE
Reflexul pupilar fotomotor. Iluminarea
retinei determin[ miozd reflexi ipsilateralI
(reflexul fotomotor direct) gi contralaterald
(reflexul fotomotor consensual).Impulsurile
trec prin nervul optic, chiasmaopticd, tractul
optic Ai ajung la nucleii pretectalibilateral
a
(dupi ce decuseazd
in comisuraposterioarS

35

.t

De aici pomescaxoni care

mezencefalului).
cenugiecentrali qi
trec in raportcu substan{a
Edinger-Westphal
nucleii
in
bilateral
ajung
(accesor al oculormotorului care sunt
stnrcturi nervoase ale parasimpaticului
cranian). Axonii acestora str6bat nervii
oculomotori, ramura comunicantd cu
ganglionulciliar, ganglionulciliar (undefac
sinapsdcu cel de-al doilea neuron).De aici
axonii pdtrundin nervii ciliari scu{i $i ajung
la mugchiulsfincteral pupilei.
Calea pupilo-dilatatorie este o cale
nervoasdsimpaticdformati din doi neuroni.
Protoneuronulse afld in nucleul cilio-spinal
Budge din cornul lateralal miduyei spindrii.
C8-Tl. Fibrele simpatice preganglionare
traverseazdnervii toracici Tl-T2 gi ajung
prin ramurile comunicantealbe in lan{ul
simpatic.Strebatlanful simpaticcervicai gi
fac sinapsd cu deutoneuronul ciii in
ganglionulcervicalsuperior.De aici pornesc
careajung
fibrele simpaticepostganglionare
prin nervul carotic intern, plexul pericarotic
intern, plexul din jurul arterei oftalmice,
rddicina simpaticl a ganglionului ciliar,
nervii ciliari scurfi, la mugchiuldilatatoral
pupilei. Diametrul pupilar este menlinut in
echilibru prin cele doud cdi de stimulare
parasimpaticlgi simpaticd.
Reflexul de acomoda{ie. La vederea
cu
simultan
apropiate,
obiectelor
gi
produce
globilor
oculari se
convergenfa
contracfiamugchilor ciliari care determind
relaxareacapsuleicristalinienegi cregterea
curburilor cristaliniene ceea ce permite
aducereafocarului pe retin6. Impulsurile
ajungde la retindprin nervul optic, chiasma
optici, tractuloptic, corpul geniculatlateral,
radiafiile optice in cdmpul 17 care are
conexiunicu cdmpulmotor vizual 19 (cu rol
in migcareaautomatl a ochilor in procesul
de fixatie). Calea eferenti porne$te din
cdmpul 19 prin radiafiile optice, CGL,
coliculul superiorspre nucleii interstilial gi
comisuralgi apoi spre nucleii nervilor III,
IV, VL Unelefibre ajungde la cdmpul19 la
cimpul frontal 8 (cimp motor ocular).
Acesta are conexiuni cu nucleul
36

oculomotorului(subnucleulpentrumuqchiul
drept medial). Contractiamugchiuluidrept
medial stimuleazdfusurile neuromusculare
care descarcd impulsuri retrograde prin
nervul oculomotor Ele ajung in nucleul
Edinger-Westphalqi produc descdrcdri de
impulsuri pe cale parasimpaticdcare au ca
efectmioza.
STRUCTURILE NERVOASE
ORBITARE
Newul oculomotor (III)
Originea reali. Nucleul motor al nervului
ru din coloana somato-eferenti aparfine
complexului nuclear al nervului oculomotor
nucleul accesor al
cu
impreuni
Edinger-Westphal.
oculomotorului
Complexul se aflI in partea ventrald a
substanfei cenugii centrale, paramedian.
Complexul este format dintr-o coloand
lateraldgi una medialdde neuroni.Coloana
laterali estealcltuiti din nucleul dorsal(care
ineweazJ.muqchiul drept inferior), nucleul
ventral (care inerveazd mugchiul drept
medial) gi nucleul intermediar (care
ineweazdmugchiuloblic inferior). Coloana
medialdtrimite fibre incrucigatela mugchiul
drept superior.Nucleul caudalcentral are ca
teritoriu mugchiul ridicdtor al pleoapei
al
accesor
superioare. Nucleul
oculomotoruluidin coloanaviscero-eferentd
generald trimite fibre parasimpatice
preganglionare care fac sinapsd cu
deutoneuronulcdii in ganglionulciliar. De
parasimpatice
pleacd
fibre
aici
postganglionare care ineweazd mugchiul
sfincter al pupilei gi fibrele circulare ale
muschiuluiciliar.
este situat[ in
Originea aparenti
mezencefalul, medial de pedunculul
cerebral, lateral de substanta perforatd
posterioari. La nivelul originii aparente
existi doud grupuri de rdd6cini -unul lateral
careesteformat din 8-10 filete ce emergdin
margineamedialEa peduncululuicerebralgi
un grup medial care emerge din "ganful

nervului III" situat infero-medial de grupul

precedent.
Traiect gi raporturi. Nervul III strdbate
cistema interpeduncular[ intre artera
cerebraldposterioari gi artera cerebeloasl
superioardgi apoi trece printre marginea
libera gi cea atagati a cortului cerebelului.
Perforeazddura mater gi ajunge lateral de
margineaexternl a dorsum sellae in fosa
craniani medie. In aceastl regiune nervul
traverseazdinifial tavanul gi apoi peretele
lateral al sinusului cavernosla acest nivel
intr-o ramurl superioardgi una
bifurcAndu-se
inferioard.Acesteaajungprin fisura orbitala
superioardgi inelul tendinoscomunZinn in
orbit6.
Ramurile nervului oculomotor. Ramura
superioarl se afld intraconic supero'lateral
de nervul optic Ai de nervul nazociliar.Are
un traiectascendentgi inferior de mugchiul
drept superior gi dupd ce di ramuri pentru
acest mugchi, ramura rimasd il strlbate
pentru a ajunge in mugchiul ridicitor al
pleoapeisuperioare.Ramurainferioardeste
mai groasl qi trece infero-lateralde nervul
optic. Filetelenervoasecare se desprinddin
nervul fV sunt:
-Nervul pentru mugchiul drept medial
patrundeprin 4-5 filete pe fafa laterald a
mugchiului;
-Nervul pentru mugchiuloblic inferior dd
rdddcina motorie parasimpaticd pentru
ganglionul ciliar apoi trece pe fa\a
superioarda mugchiului drept inferior gi
ajungela mugchiuloblic inferior pe fa{a sa
superioar6;
-Nervul pentru mugchiul drept inferior
este reprezentat prin 3-4 filete care
abordeazl mugchiul pe fala superioarS.
R[dicina parasimpaticia ganglionuluiciliar
este o ramurd desprinsl din nervul pentru
mugchiulinferior.Ea confinefibre simpatice
preganglionare cu originea in nucleul
accesor al oculomotorului (EdingerWestphal)care vin prin nervul III gi fac
sinapsi la nivelul ganglionului ciliar cu
deutoneuronulc6ii. De aici pleaci fibre
postganglionarepentru mugchiul ciliar gi
mugchiulsfincteral pupilei (caleaeferenti a

reflexului de acomodare gi a reflexului

fotomotor.
-Ramura
plexul
anastomoticl cu
pericarotic intern ln interiorul sinusului
cavernos.
Nervul trohlear (IV)
Originea real6. Nucleul motor al nervului
IV aparfine coloanei somato-eferente
generalegi se afli in mezencefal,in podeaua
apeductuluicerebral, ventral de substanfa
cenugie centrald. Fibrele nervului au un
traiect initial descendentspre lateral, apoi
dorsal, ocolegte substanfa cenugie
periapeductalS
spre vdlul medular superior.
La acest nivel decuseazi gi iese din
pe fafa sadorsald.
mezencefal
se afl6 pe fafa dorsalSa
aparenti
Originea
mezencefalului, lateral de frAul vdlului
medular superior, inferior de coliculii
cvadrigemeniinferiori.
Traiect gi raporturi. De la originea sa
aparentdnervul ocoleqtepeduncululcerebral
In partea
traversdndspa{iulsubarahnoidian.
posterioarI nervul IV se afl6 in loja
cerebeloas[, inferior de planul cortului
cerebelului, apoi incrucigeaz6 medial
marginea liberi a cortului cerebelului
dinspre postero-inferiorspre antero-superior
gi ajungein parteaanterioarda foseicraniene
posterioare. Trece inferior de procesul
clinoid posterior pe marginea laterald a
dorsum sellae. In fosa craniand mijlocie
nervul traverseaz[ peretele lateral al
sinusului cavemos in apropiereamarginii
sale superioare.Nervul IV stribate fisura
orbitarl superioarlin afarainelului tendinos
comunZinn gi ajungein orbiti in exteriorul
conului muscularIn aceast6regiuneare un
traiect superiorde mugchiidrept superior9i
ridicdtor al pleoapei superioare,apoi se
indreaptdspre medial qi ajungela muqchiul
oblic superior.
Ramurile nervului trohlear sunt ramuri
pentru mugchiuloblic superior(3-4 filete),
ramurd durali care inerveazd cortul
cerebelului,ramurd anastomoticlcu plexul
simpatic pericarotic intern la nivelul
5t

.t

sinusului cavernosgi ramurd anastomotici

cu nervullacrimal.
Nemul abducens(W)
Originea reali. Nucleul motor al nervului
somato-eferente
VI aparfine coloanei
generalegi se afl6 localizatin profunzimea
coliculului facialului din trigonul pontin al
fosei romboide.Nucleul nervuluiVI confine
doui populafii de neuroni:unii tipic motori
care reprezint[ originea fibrelor pentru
mugchiul drept lateral ipsilateral 9i allii
internucleariai cdroraxoni trec contralateral
in fasciculul longitudinal medial gi se
terminl in nucleul motor al nervului III (in
subnucleulcare inerveazdmugdhiul drept
medialcontralateral).
Originea aparentl se afld in ganlulbulbopontin, lateralde foramencecumgi superior
de piramidabulbar6.
Traiect gi raporturi. Nervul VI traverseazd
fosa craniand posterioard prin spa{iul
al cisterneipontineinvelit de
subarahnoidian
o teaci pial6 proprie.Perforeazdduramater
gi ajunge extradural superior de partea
bazilarda osului occipital. Apoi urc[ spre
lateral,incrucigeazdinferior sinusulpietros
inferior gi ajunge pe fala posterioarda
apexului stdncii temporalului in gan{ul
omonim. Nervul VI trece inferior de
ligamentulpietro-sfenoidalGrubergi ajunge
in fosa craniandmedie unde are un traiect
orizontal prin cavitatea sinusului cavernos
infero-lateral de artera carotidi intem6.
Nervul VI ajunge in orbiti trecdnd prin
fisura orbitald superioar6gi compartimentul
lateral al inelului tendinos comun Zinn
impreuni cu nervul nazociliar, ramurile
nervului III qi cu rdddcina simpatic6 a
ganglionuluiciliar. in orbit6 nervut se afl6
interiorulconuluimuscularpe fala medialda
mugchiuluidreptlateral.
Ramurile nervului VI sunt nervi pentru
mugchiul drept extern (reprezentafide 4-5
filete care abordeazd fala mediald a
mugchiului) qi ramura anastomoticdpentru
plexul simpaticpericaroticintem,

38

Nervul ofialmic
Nervul oftalmic este ramura nervului
trigemen.Esteun nerv pur senzitivgi fibrele
generaleinerveazi dura
salesomato-aferente
mater din fosa craniand mijlocie, cortul
arahnoida,
mater,
cerebelului, pia
conjunctivabulbari superioar[,tegumentul
pleoapeisuperioare,tegumentull/3 laterale
gi l/3 medialea pleoapeiinferioare,mucoasa
nazald anterior de cornetele nazale,
tegumentulnasului, al regiunii frontale gi
globul ocular.Nervul lacrimalesteo ramurS
a nervului oftalmic care contine fibre
parasimpaticepostganglionarece ajung la
glandalacrimal6.
Originea nervului este situatSpe marginea
anterioaria ganglionuluitrigeminal,medial
de emergenlanervuluimaxilar;
Traiect gi raporturi. Nervului oftalmic
strdbateinitial fosa cranian[ medie in care
prelungireamedialda cavumului
traverseazd
trigeminal, gi apoi pltrunde in marginea
inferioari ^a peretelui lateral al sinusului
cavernos.In parteaanterioari a acestuiase
imparte in trei ramuri: nervul frontal, nervul
nazociliargi nervul lacrimal.Acesteastrdbat
fisura orbitard superioard gi pdtrund in
orbitl. Ramurile nervului oftalmic sunt
ramura meningeald,nervul frontal, nervul
nazociliargi nervullacrimal.
Nervul frontal este cea mai voluminoasi
ramurda nervuluioftalmic carese desprinde
in peretelelateralal sinusuluicavernos.Are
un traiect orizontal intre nervul IV (situat
superior)gi nervul lacrimal (situat inferior).
Pdtrundeapoi prin fisura orbitardsuperioard
superiorde vena oftalmic[, de nervii III, VI
gi nazociliar,in afarainelului tendinosZinn.
Prezinti raporturi mediale cu nervul IV gi
lateralecu nervul lacrimal. Apoi ajungeintre
mugchiul ridicitor al pleoapei superioare
(situat inferior) gi tavanul orbitei (situat
superior). Are un traiect spre anterior,
superior de mugchiul ridic[tor al pleoapei
superioare gi in partea anterioarl sau la
jumdtateamuqchiuluise bifurcdin celedoud
ramuri terminale: nervul supraorbitar gi

nervul supratrohlear.Nervul supraorbitar

trece intre muqchiul ridicdtor al pleoapei
superioaregi tavanul orbitei, apoi str6bate
impreuni cu
saurasauincizurasupraorbitard
vaselesupraorbitare.
DupI ce trimite cdteva
ramuri pentru tegumentul pleoapei
superioaregi pentruconjunctivdnervul urcd
in regiunea frontald impreund cu vasele
omonime, profund de pdntecele frontal al
mugchiuluioccipito-frontalgi de mugchiul
sprAncenos. Apoi nervul supraorbitar
perforeazdpAntecelefrontal al mugchiului
occipito-frontal gi ajunge sd inerveze
tegumentul regiunii frontale. De asemenea
unele ramuri ajung la mucoasasinusului
frontal. Ramuri sale terminale sunt ramurile
palpebralegi frontale.Nervul supratrohlear
trece intre mugchiul ridic[tor al pleoapei
superioaregi tavanulorbitei. Dupb ce emite
o ramuri anastomoticd pentru nervul
infratrohlear, trece superior^ de hohleea
mugchiului oblic superior. Impreund cu
arterasupratrohleardajungemedial de gaura
supraorbitar[,dI ramuri pentru tegumentul
gi conjunctivapleoapeisuperioaregi apoi se
dispuneprofund de mugchiulspr6ncenosgi
de p6ntecelefrontal al mugchiuluioccipitofrontal. Are un traiect ascendentin regiunea
frontali, perforeazl, pdntecele frontal al
mugchiului occipito-frontal qi ajunge sE
inerveze tegumentul regiunii in apropierea
liniei mediane.
Nervul nazociliar se desprindedin nervul
oftalmic in peretele lateral al sinusului
cavemos. Are un traiect orizontal, este
incrucigat lateral de ramura inferioari a
nervuiui III, apoi str[bateperetelesinusului
intre cele doud ramuri ale nervului III.
Pdtrundeprin fisura orbitari superioar[ gi
prin inelul tendinoscomun Ziwtin interiorul
orbitei. Inilial se afll lateralde nervul optic,
dar pe m6surdce avanseazlil incrucigeazi
superior dinspre lateral spre medial,
impreunl cu artera oftalmicd gi ajunge pe
fafa lateralda mugchiuluidrept intern.Apoi
trece intre mugchiul drept medial (situat
inferior) gi mugchiul oblic superior (situat
superior) qi are traiect spre anterior pe
peretele medial al orbitei. In partea

anterioari se terminl cu nervul infratrohlear.

Ramurile nervului nazociliar sunt nervul
etmoidal posterior,nervul etmoidal anterior,
ramura comunicantdcu ganglionul ciliar,
nervii ciliari lungi gi nervul infratrohlear.
Nervul etmoidal posterior care strdbate
canalul etmoidal posterior impreun[ cu
artera etmoidali posterioardgi ajunge sb
inerveze mucoasasinusului sfenoidal gi a
celulelor etmoidale posterioare. Nervul
etmoidal anterior are traiect impreuni cu
artera etmoidalI anterioari prin canalul
etmoidal anterior.Ajunge in fosa craniand
anterioard pe marginea laterald a lamei
ciuruite a etmoidului gi dA ramuri
meningealeanterioare.Strdbateapoi gaura
etmoidali a lamei ciuruite a etmoidului,
lateral de crista galli. Ajunge in cavitatea
nazall gi coboard prin gantul nervului
etmoidal anterior de pe fafa posterioarSa
osului nazal gi se imparte in ramuri nazale
interne gi nervul nazal extern. Ramurile
nazale interne se distribuie prin ramuri
mediale pentru mucoasapErfii anterioarea
septului nazal gi ramuri laterale pentru
mucoasap5r{ii anterioarea pereteluilateral.
Nervul nazal extern esteramura terminalSa
nervului etmoidalanterior.El iesela nivelul
marginii inferioare a osului nazal gi
inerveazd tegumentul aripii nasului,
vestibululuinazal gi vdrful nasului.Ramura
comunicantlcu ganglionulciliar pitrunde in
unghiul postero-superioral ganglionului.
Nervii ciliari lungi (2) se afll superiorde
nervul optic Ai suntinsotiti de artereleciliare
gi de nervii ciliari scu(i. Ei perforeazdsclera
de la nivelul polului posterior al globului
ocular gi apoi trec intre coroidi 9i scler6,
ajungdndin parteaanterioardla corpulciliar,
iris qi cornee. Confin fibre simpatice
postganglionarecare au deutoneuronul in
ganglionulcervicalsuperiorgi protoneuronul
in nucleul ciliospinal (C8-T1). Nervul
infratrohlear este ramura terminald a
nervului nazociliar. Trece intre mugchiul
oblic superior (situat superior)gi muqchiul
drept intem (situat inferior) pe peretele
medialal orbitei gi dd o ramurl anastomoticd
pentru nervul supratrohlear. Ajunge apoi

39

.{}

inferior de trohleea mugchiului oblic

superior gi la 7 mm de marginea
supraorbitarl nerwl de ramuri pentru
tegumentul1/3 medialea pleoapelorgi fa{a
dorsali a nasului, sacul lacrimal, canalele
lacrimale, conjunctiva (l/3 medial6) gi
carunculalacrimalS.
Nervul lacrimal esteceamai subtireramuri
a nervului oftalmic, care se desprinde in
peretele lateral al sinusului cavernos. El
str[bate acest perete orizontal, intre nervul
frontal (situat superior)gi ramura superioard
a nervului IIL Apoi traverseazd partea
lateralI a fisurii orbitaresuperioaregi ajunge
in orbitl. impreuni cu artera lacrimaldare
un traiect spre anterior pe marginea
superioard a mugchiului drept lateral.
Primegte o anastomozd de la nervul
zigomatic (care confine fibre parasimpatice
postganglionarepentru glanda lacrimald,
care au deutoneuronulcdii in ganglionul
pterigopalatingi protoneuronulin nucleul
lacrimo-muco-nazal). Strdbate glanda
lacrimald(dd filete glandulare)9i dupd ce
iese din glandl strlbate septul orbitar gi
inerveazi tegumentul gi conjunctiva l/3
lateralda pleoapeisuperioare.
Ganglionul ciliar
Ganglionul ciliar este un ganglion
parasimpaticata$at anatomicnervului optic
gi funcfional nervului III. El este situat in
orbiti intre nervul optic (situat medial) gi
mugchiuldreptlateral(situatlateral).
Ridicinile ganglionului ciliar. Ridicina
parasimpaticl esteo ramuri desprinsddin
nervul pentru mugchiul oblic inferior. Ea
contine fibre simpatice preganglionarecu
originea in
nucleul
accesor al
oculomotorului (Edinger-Westphal)care fac
sinapsi la nivelul ganglionului cu
deutoneuronulclii. De aici pleac6 fibre
postganglionarepentru mugchiul ciliar pi
mugchiulsfincteral pupilei (caleaeferent[a
reflexului de acomodafie gi a reflexului
fotomotor). Rddicina simpatici este
reprezentati de fibre din plexul pericarotic
intem. Acestea sunt fibre postganglionare
care au originea in deutoneuronulsituat in
40

ganglionul cervical superior. Aceste fibre

postganglionaretraverseazdganglionul gi
ajung prin nervii ciliari scurfi la mugchiul
dilatatoral pupilei (o altd cale mai frecventi
ar fi prin nervii ciliari lungi). Protoneuronul
ciii simpatice este situat in nucleul
ciliospinal Budge din mlduva spinirii C8T1. Axonii acestorapitrund prin ramuri
comunicante in ganglionul stelat, au un
traiect ascendent prin lan{ul simpatic
cdii
cervicalgi fac sinapsdcu deutoneuronul
in ganglionul cervical superior. Rldicina
senzitivtr este ramura comunicantd a
nervuluinazociliar.Aceast[ rdddcindcon{ine
fibre somato-aferentegeneralevenite de la
globul ocular prin nervii ciliari scurfi carenu
fac sinaps[ in ganglion gi ajung apoi prin
rldlcina senzitivi in nervul nazociliar.
Aceste fibre sunt prelungirile periferice ale
neuronului pseudounipolar din ganglionul
trigeminal,
Ramurile ganglionului ciliar sunt 8-10
nervi ciliari scurfi. impreund cu arterele
ciliare se dispun intr-un grup superior de
nervul optic Ai altul inferior de acesta.Dupi
ce emit 15-20de ramuri, acesteaperforeazd
scleragi ajungin celedin urmd la mugchiul
ciliar, mugchiul sfincter al pupilei gi la
vasele coroidiene gi iriene. Nervii ciliari
postganglionare
scurfi confin
fibre
gi uneorifibre postganglionare
parasimpatice
simpatice (cdnd acesteanu strdbat nervii
ciliari lungi).
STRUCTURILE VASCULARE
ORBITARE
Artera oftalmicd
Artera oftalmicd se desprinde din artera
carotid6 intemd in apropiereaprocesului
clinoid anteriorgi trece impreundcu nervul
optic prin canaluloptic, in orbit6.Ini{ial este
infero-lateral de nervul optic, ulterior se
dispune lateral. Apoi are un traiect spre
medial, intre nervul optic (situat inferior) gi
muqchiul drept superior (situat superior).
AjungAnd la nivelul peretelui medial al
orbitei ajunge intre mugchiul drept intern
(situat inferior) gi mugchiul oblic superior

.l

(situatsuperior).Ajuns[ in parteaanterioard
a orbitei, se imparte in arterasupratrohleard
gi artera supraorbitard. De-a lungul
traiectuluisdu,arteraesteinsolitd de nervul
nazociliar. Ramurile arterei oftalmice sunt
artera centralI a retinei, artera lacrimali,
artereleciliare scurte gi lungi posterioare,
arterele ciliare
anterioare, ramurile
musculare, arterele supraorbitard gi
supratrohlearS, arterele
etmoidale
posterioardgi anterioari,arterelepalpebrale
medialegi arteradorsali a nasului.Artera
centrali a retinei are un traiect scurt in
interiorultecii duralea nervului optic, iar la
1,25cm posteriorde globul ocularpdtrunde
in nervul optic Ai apoi prin lamina cribrosa ,
scleralSin interiorulglobuluiocular.Artera
are un traiect spre anterior
lacrimall
impreund cu nervul lacrimal de-a lungul
marginii superioare a mugchiului drept
lateral.Di ramuri pentru glanda lacrimal6,
ramuri palpebrale laterale gi ramura
zigomaticl (care poate pltrunde in canalul
zigomaticului).Ramura recurentl a arterei
la nivelul fisurii
lacrimalese anastomozeazd
orbitare superioarecu o ramurd din artera
meningeemedie.Arterele ciliare scurte gi
lungi posterioare insolesc nervii ciliari
lungi, perforeazi sclera paralel cu nervul
optic gi ajung si vascularizezecoroida.
Arterele ciliare anterioare se formeazi din
ramurile muscularegi participi la formarea
marelui cerc arterial al irisului. Artera
supraorbitarl trece medial de mugchiul
drept superior, superior de mugchiul
ridicdtoral pleoapeisuperioareqi apoi prin
gaura supraorbital5 ajunge in regiunea
frontald, vascularizdndimpreund cu artera
supratrohleardplanurile cutanat, musculoaponevroticgi periostul acesteiregiuni. Se
cu ramura frontald a arterei
anastomozeazd
temporale superficiale gi cu artera
etmoidali
Artera
supratrohleari.
posterioari pltrunde prin canalul etmoidal
posteriorin fosa craniani anterioar[gi apoi
ramurile sale coboari prin lama ciuruitd in
cavitatea nazald' Artera vascularizeazd
labirintul etmoidal, dura mater a fosei
craniene anterioare gi tavanul cavitafii

nazale.Artera etmoidall anterioari trece

prin canalul etmoidal anterior in fosa
cranian6 anterioard, traverseazd lama
ciuruitl a etmoidului, ajunge impreund cu
neryul omonim in $anful de pe fa[a
posterioarl a osului nazal. Participd la
vascularizatiapdrfii anterioarea peretelui
lateral al cavitdlii nazalegi a septului nazal.
Ramura meningeali ajunge in fosa
craniani mediegi vascularizeazldura mater.
Arterele palpebralemediale(superioari gi
medial5) contribuie la formarea arcadelor
arteriale palpebrale prin anastomoze cu
ramurile palpebrale ale arterei lacrimale.
traverseaz6
supratrohlearl
Artera
regiunea frontal6, medial de mdnunchiul
vasculo-nervosfrontal. Artera dorsall a
nasului treceintre trohleeamugchiuluioblic
superior gi ligamentul palpebral medial,
vasculafizeazdsacul lacrimal gi apoi se
cu arteraangulard(ramurd a
anastomozeazd
artereifaciale).
Veneleoftalmice gi vena centrald a retinei
gi
(superioari
oftalmice
Venele
inferioard). Vena oftalmicd superioardse
formeazd in partea medial5 a pleoapei
superioare.Urmeazd traiectul invers arterei
oftalmice gi trece prin fisura orbitard
superioari gi se varsl in sinusul
cavernos.Vena oftalmicd inferioard are
originea in parteaantero-medialda podelei
orbitei. Primegte ca afluenfi vene de la
mugchii drept inferior gi oblic inferior,
pleoapainferioarl gi sacullacrimal.Se varsl
fie in sinusulcavernos,fie in venaoftalmicd
superioarS.Vena centralI a retinei strdbdte
nervul optic ai dupi ce trece prin spafiul
subarahnoidian dreneazb fie in vena
oftalmici superioari,fie in sinusulcavernos.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
Albert, D. Ophthalmicsurgery. Principles
CD-ROM SniderPublishing
and techniques.
2001
2. American academyof Ophthalmology,Bastc
and clinical sciencecourse.Updateon
GeneralMedicine.SanFranciscoLEO 2003
l.

4l

#ffi

.l

Andronescu,Armand,Anatomiafunclionald
a sistemuluinervoscental, Edituradidactici
gi pedagogicd,
Bucuregti,1979
4. Brizon, J., Castaing,J., Lesfeuilletes
d'anatomie
5. Buratto, L.,Brint, S. LASIK Surgical
techniqusand complicationsSlackInc.2000
6. Casey,T.A., Sharif, K.W., I color atlasof
corneal dystrophieand degenerescetions,
Wolfe Publishing,l99l
7, Cernea,P., Tratal de oftalmologieclinicd,
EdituraMedicali, Bucuregti,2002
8 , DumitracheM., OftaImoIogie, Ed.National,
1998
9 . Duane'sOphthalmology2000CD-ROM
LippincottWilliams & Wilkins Publishers,
Inc
10. Gray, H., Anatomydescriptiveand surgical;
Henry Gray, London; PromotionalReprint
CompanyLimited, 1991
ll . Gray'sAnatomyeditedby RogerWarwick
and GogerWilliams, Ed. Longman,l99l
12. JakobiecF.A., Principlesandpracticeof
ophthalmology
13. Kanski,JackJ., Clinical Ophthalmologt
third edition,ButterworthHeinemann,1997
14. Legent,F., Perlemuter,L., Vanderbrauck,
C., Cahiersd'anatomieO.R.L. 2/eme
edition.Nr 1,2,Paris,Masson1975
15. Mc.Minn,R. M.H. andHutchings,
R.T.,l
color atlas of human anatomy,Berlin/Wien,
1975
Urban and Schwarzenberg,
16. NiculescuTh., Cezar,Anatomia
funclionald a capului si gdtului, Editura
Infomedica,1999
17. Olteanu,M., Tratat de oftalmologie,Editura
medicali,Bucuregti1989
18. Patonand Goldberg'sOcularinjuries,
Deutchand Feller, 1985
19. Ranga,Y., Anatomiaomului.CapulSigdtul;
curslitografiat,1973
20. Rhee,D., Pyfer,M.,The fl/illsManual.
Office and emergencyroom.Diagnosisand
treatmentof eyediseaseThird Edition,
LippincottWilliams & Wilkins Publishers
1999
21. Ribet,ReneMarcel,Les nerfscraniens;
anatomieschematiquede l'appareil nerveux,
Paris,G. Doin, 1952
22. Rouviere,H., Anatomiehumainedescriptive
topographiqueetfonctionelle, ed.XUeme,
Paris,Masson,1978
23. Testut,L., Jacob,O.,Traited'anatomie
topografique;Paris,Librairie OctaveDoin,
GastonDoin&Cie, Editeurs,1929
24. IVills Eye Hospital Atlas of Clinical
Ophthalmology,Review of ophthalmology
on CD-ROM
3.

A.t
+L

25. Yanoff, M., Duker, S. Jay,Ophthalmologt,

Mosby