L EZ

U N
E
M
I
S V
I
C L
I
S CA
A
I
L
C UZ
M

B O M PA A L M A
I N T E R P R E TA R E
I N S T R U M E N TA L A
15.11.2012

OBIECTIVE OPERATIONALE

O1.Sa identifice
reprezentantii de seama
ai Clasicismului muzical
vienez
O2.Sa enumere trasaturi
specifice clasicismului
La sfarsitul orei
elevii vor putea
:

O3.Sa observe constient

schimbarile aparute la
nivelul orchestrei simfonice
de factura clasica
O4.Sa recunoasca
auditiv 3 lucrari
importante din perioada
clasicismului.

STRATEGIA DIDACTICA
METODE:
Conversatia
Explicatia
Auditia
Descoperirea

Moment organizatoric

2 minute

Captarea atentiei. Comunicarea obiectivelor

operationale

5 minute

Pregatirea materialelor auxiliare

2 minute

Dirijarea invatarii si obtinerea performantei

35 minute

Asigurarea conexiunii inverse

5 minute

Asigurarea retentiei si transferului

2 minute

Joseph Haydn

Ludwig van
Beethoven

Wolfgang Amadeus Mozar

Clasicismul vienez (n limba german:

Wiener Klassik) reprezint un stil muzical
dezvoltat la Viena n perioada cuprins
aproximativ ntre anii 1781 si 1827.
Compozitorii cei mai reprezentativi ai
acestei perioade au fost Joseph Haydn,
Wolfgang Amadeus Mozart i Ludwig van
Beethoven. Niciunul nu era originar din
Viena, dar cea mai mare parte a activitii
lor creatoare s-a desfurat n acest ora,
care datorit operelor lor a cptat o
hegemonie n lumea muzicii.

Dup epoca preclasic, cei trei mari

compozitori ai clasicismului vienez - Haydn,
Mozart i Beethoven - stpnesc i
perfecioneaz diferite genuri muzicale i
procedee componistice, de la linia melodic
popular, la polifonia baroc. Ei reunesc
stilul galant i sentimental al muzicii
preclasice cu diverse trsturi ale muzicii
germane, franceze sau italiene, ntr-o mare
varietate de creaii, caracterizate printr-o
nalt virtuozitate a formei combinat cu
dramatismul muzicii.

TRASATURI ALE CLASICISMULUI MUZICAL

echilibrul formei si expresiei
logica si profunzimea exprimarii
mare pondere acordata perfectiunii formale
idealul componistic se focalizeaza asupra formelor inchise
concise,asupra calitatii
tematice si a legii contrastului melodic,ritmic,tonal,armonic
sau timbral toate exploatate indeosebi in structura
definitorie pt clasici-sonata.
rolul principal al melodiei acompaniate care insa nu
inseamna excluderea totala a polifoniei
emanciparea timbrurilor instrumentelor prin constructia de
noi tipuri de instrumente.
Clavecinul este inlocuit treptat de pian construit pe
principiul percutiei si nu al ciupirii corzilor.

TIPICUL ORCHESTREI CLASICE

Orchestra se modifica radical fata de cea baroca de la aspectul

compact la cel diferentiat largindu-si registrele in special spre
finalul clasicismului.Vor fi folosite din ce in ce mai des instrumente
precum flautul-picollo,contrafagotul,trombonii sau percutia.

GENURI SI FORME
PREDILECTE IN
Genul de sonata, cvartetul decoarde, cvartetul
CLASICISM
instrumental,
simfonia, opera, oratoriul, missa,
recviemul

Forme predilecte:sonata, liedul tripartit simplu sau

compus, tema cu variatiuni, rondo-ul.

La mijlocul veacului s-a creat simfonia,

ca gen orchestral, al crui coninut era
la nceput tot de divertisment, apoi din
ce n ce mai sobru, mai divers i mai
adncit. Pe tiparul ciclului de sonat
se constituie simfonia, izvort din
uvertura italian*.

(Manuscris original din simfonia a IX-a de

Beethoven)

* U V E RT U R P I E S O RC H E S T R A L C A R E P R E C E D O LU C R A R E M U Z I C A L D E M A R I P R O P O R I I S A U
C A R E C O N S T I T U I E O LU C R A R E I N D E P E N D E N T . P I E S I N S T R U M E N TA L C O N S T I T U I N D PA RT E A
INTRODUCTIV A SUITELOR PRECL ASICE

Muzica are puterea

de a ne apropia de
esena lucrurilor i de
a atinge mai mult
rdcina fiinei
umane.