Cap.

2 Organizarea si conducerea contabilitatii bancare

In cadrul activitatii bancare principiul essential care guverneaza efectuarea
operatiunilor il constituie respectarea principiului discretieiactivitatii contabile si
de informatica.
Evidenta economica bancara imbraca 3 forme:
-evidenta operative bancara
-contabilitatea
-statistica
Structura sistemului bancar:
1.Banca Centrala-detineatributii de reglementare,autorizare si supraveghere a
sistemului bancar
2.Banci Comerciale-cunoscute sub denumirea de institutii de credit care pot
practica o gama generala de operatiuni.Sunt banci universal si banci specializate
care efectueaza o gama restransa de operatiuni.
3.Institutii financiare nebancare(IFN):case de amanet;CAR;cooperative de
credit.
Principiile contabile care sunt impuse institutiilor bancare si de credit:
1.Principiul prudentei-nu este admisa subevaluarea elementelor de pasiv si a
cheltuielilor tinand cont de deprecierile,riscurile si pierderile posibile generate de
desfasurarea exercitiului current sau anterior.
2.Principiul permanentei metodelor-conduce la continuarea aplicarii regulilor si
normelor privind evaluarea,inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor
patrimoniale si a resurselor.
3.Principiul continuitatii activitatii-se presupune ca banca isi continua in mod
normal functionarea intr-un viitor previzibil.
4.Principiul independentei exercitiului-delimitarea in timp a veniturilor si
cheltuielilor aferente activitatii bancii pe masura angajarii lor si trecerea la
rezultatul exercitiului la care se refera.

5.Principiul intangibilitatii bilantului-bilantul de deschidere a unui exercitiu

trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere al exercitiului precedent.
6.Principiul necompensarii-elementele de active si pasiv trebuie sa fie evaluate si
inregistrate in contabilitate separate nefiind admisa compensarea intre active si
pasiv precum si intre venituri si cheltuieli.
7.Principiul costului istoric-costul istoric la care un active sau un pasiv a intrat in
patrimoniu si a fost inregistrat in contabilitate trebuie sa fie mentinut.
8.Principiul suprematiei realitatii asupra aparentei-aspectul economic si
financiar este privilegiat fata de aspectul pur juridic.
9.Principiul regularitatii,sinceritatii si imaginii fidele-furnizarea de informatii
clare,precise si complete asupra patrimoniului,situatiei financiare,rezultatului,operatiunilor si riscurilor asumate.
10.Principiul pragului de importanta semnificativa-toate informatiile de
importanta semnificativa trebuie sa figureze in documentele communicate tertilor.
Evidenta bancara.Documente si evidenta
Documentele bancare sunt necesare pentru a se putea face dovada operatiunilor
inregistrate in contabilitatea bancara.Unitatile bancare trebuie sa intocmeasca
circuitul documentelor reprezentate de miscarea lor succesiva in scopul efectuarii
si inregistrarii operatiilor pe care le contin.Pe intreg parcursul,de la
intrare,consemnarea efectelor si pana la arhivarea acestora.
Faze:
1.Primirea sau pastrarea deocumentelor de catre banca
2.Separarea documentelor in functie de destinatia lor
3.Introducerea datelor de pe documente in calculator in vederea prelucrarii.
4.Clasarea si pastrarea documentelor-operatiune care are loc dup ace informatia a
fost valorificata sub toate aspectele.

Principiile bancare
La data intrarii in patrimoniu bunurile se evalueaza si se inregistreaza in
contabilitate la valoarea de intrare.Creantele si datoriile se inregistreaza in
contabilitate la valoarea lor nominal;cu ocazia inventarierii,evaluarea se face la
valoarea actuala sau de utilitate a fiecarui element.La creante,valoarea de utilitate
este valoarea probabila de incasat.
Reguli specifice:
La fiecare inchidere contabila,operatiunile calificate de acoperire sunt evaluate la
cursul utilizat pentru evaluarea elementelor acoperite.
Cesiunile temporare de active sunt considerate operatiuni de trezorerie cu
mentinerea in active a elementelor cedate.Titlurile de tranzactie se evalueaza la
valoarea lor de piata.Activele gajate sunt date in garantie-exceptie numerar-sunt
mentinute in toate cazurile in bilantul bancii.Activele primate in gaj sau garantieexemplu numerarul-nu figureaza in bilantul bancii;se inregistreaza in conturi in
afara bilantului.

CAPITOLUL III
OPERAIILE DE TREZORERIE I OPERAIILE INTERBANCARE
3.1 Noiuni generale

Contabilitatea operaiunilor de trezorerie i operaiunile interbancare asigur

n principal evidena:
operaiunilor de cas;
operaiunilor de decontare cu Banca Naional a Romniei privind rezervele
obligatorii ale bncii;
conturilor curente;
compensrii unilateral a plilor interbancare;
operaiunilor privind mprumuturile de refinanare de la Banca Naional a
Romniei;

 operaiunilor prin conturile de corespondent, depozitele, creditele i

mprumuturile interbancare;
operaiunilor de pensiune interbancare.
Contabilitatea operaiunilor de cas se ine potrivit normelor emise de banc,
cu respectarea reglementrilor Bncii Naionale a Romniei. Contabilitatea
operaiunilor de cas asigur evidena existenei i micrilor valorile n cas
(bancnote, monede, CEC-uri de cltorie).
Principala contribuie a trezoreriei la profitabilitatea bncii const n procurarea
resurselor i replasarea excedentelor n cele mai avantajoase condiii ale dobnzii.
Conturile utilizate pentru operaiunile de trezorerie sunt:
101 Casa
109 Alte valori
Contul 101 Casa este un cont de activ i reflect numerarul aflat n casieria
unitii bancare (bancnote i monezi care au curs legal), precum i micarea
acestuia ca urmare a ncasrilor i plilor efectuate.
Soldul debitor al contului reprezint numerarul existent n casieria bncii.
Contul 109 "Alte valori" este un cont de activ i evideniaz cecurile de cltorie
cumprate i neremise la emiteni pentru ncasare.
Soldul contului este debitor i reprezint valoarea cecurilor cumprate i
neremise spre ncasare emitenilor.
Contabilitatea operaiunilor de decontare cu Banca Naional a
Romniei, inclusiv a celor privind compensarea multilateral a plilor
interbancare, se ine cu ajutorul conturilor curente deschise la unitile Bncii
Naionale a Romniei, n conformitate cu normele emise de aceasta.
Rezervele obligatorii constituite de fiecare banc sunt nregistrate i pstrate
n contul curent al bncii respective deschis la Banca Naional a Romniei.
Contabilitatea operaiunilor privind mprumuturile de refinanare de la
Banca Naional a Romniei evideniaz mprumuturile structurale, de licitaie,
speciale i lombard (overdraft) primite de banc.

Contabilitatea decontrilor interbancare se ine cu ajutorul conturilor de

corespondent (nostro i respectiv loro), deschise n conformitate cu normele Bncii
Naionale a Romniei i n conformitate cu toate conveniile ncheiate ntre bnci.
Depozitele interbancare pot fi:
la vedere,
la termen,
colaterale.
Depozitele la vedere sunt constituite pentru o durat de cel mult o zi
lucrtoare.
Depozitele la termen sunt constituite pentru un termen fix, pentru care durata
iniial este mai mare de o zi lucrtoare.
Depozitele colaterale sunt constituite drept garanii sau pentru efectuarea
unor operaiuni ulterioare, determinate.
Creditele i mprumuturile interbancare pot fi de pe o zi pe alta, la termen i
financiare.
Creditele i mprumuturile de pe o zi pe alta sunt credite sau mprumuturi
fr garanie (n alb) acordate sau primite, n baza unei convenii/contract pe o
perioad de cel mult o zi lucrtoare.
Creditele i mprumuturile la termen sunt credite sau mprumuturi fr
garanii (n alb) acordate sau primite pentru un termen fix, n baza unei
convenii/contract, pentru care durata iniial este mai mare de o zi lucrtoare.
Creditele financiare (creditul compensator) sunt acordate bncilor
nerezidente, dar ai oricror beneficiari finali sunt ageni economici nefinanciari,
nerezideni.
mprumuturile financiare sunt primite de la bnci nerezidente, avnd ca
beneficiari finali agenii economici nefinanciari, rezideni.

CAPITOLUL IV
OPERAIUNILE CU CLIENTELA

4 . 1 Noiuni generale
Operaiunile cu clientel sunt operaiuni cu agenii economici, alii dect
bncile, sub form de credite, de depozite sau de cont curent.
Contabilitatea operaiunilor cu clientela asigur, n principal, evidena:
operaiunilor de creditare;
operaiunilor de dare/luare de mprumuturi de la clientela financiar;
operaiunilor de pensiune cu clientela;
operaiunilor n contul curent al clientelei;
operaiunilor de constituire de depozite la vedere i la termen.
Operaiunea de creditare reprezint actul prin care banca pune la dispoziie
sau se oblig s pun la dispoziie clienilor, fondurile solicitate sau i ia un
angajament prin semntur, de natura avalului, cauiunii sau garaniei n favoarea
acestora. Sunt asimilate operaiunilor de leasing i toate operaiunile de locaie
nsoite de opiunea de cumprare.
Se disting dou forme de creditare:
punerea la dispoziie a fondurilor, operaiuni care se nregistreaz n
conturile bilaniere;
angajamentul de a pune la dispoziie fonduri i angajamente prin
semntur, operaiuni care figureaz n conturi n afara bilanului.
Contabilitatea creditelor acordate clientelei evideniaz ansamblul creanelor
deinute de banc asupra agenilor economici, alii dect bncile, cu excepia
creanelor materializate printr-un titlu.

CAPITOLUL VIII
EVIDENA CAPITALURILOR PROPRII,
ASIMILATE I A PROVIZIOANELOR
8.1 Evidena capitalurilor proprii
Resursele proprii ale unei bnci sunt constituite din elementele de capital
care se disting prin calitatea de a fi mobilizate pe termen lung, fr a implica
elemente de cost precum n cazul surselor atrase sau mprumutate. Capitalul bancar
este deosebit de important pentru banc att pentru dimensionarea activitii
operative, ct i pentru elaborarea strategiei i a politicilor bncii.
Funciile capitalului bancar
de protejare a fondurilor atrase de la deponeni n eventualitatea insolvabilitii
i lichidrii bncii;
de finanare a investiiilor concretizate n imobilizri corporale (sedii, mijloace
fixe) sau necorporale (programe informatice);
de acoperire a pierderilor neanticipate pentru meninerea ncrederii publicului
n managementul bncii;
de limitare a expansiunii necontrolate a activelor (norma Cooke);
Capitalul propriu reprezint totalitatea capitalurilor, proprietatea
acionarilor sau asociailor, care se nscrie n pasivul bilanului i se compune din:
aporturile de capital (capital social); primele legate de capital i rezervele;
fondurile; subveniile i fondurile publice alocate; diferenele din reevaluare;
beneficiile nerepartizate reportate din anii precedeni i alte elemente asimilate
capitalurilor proprii.
Capitalul social este egal cu valoarea nominal a aciunilor, respectiv cu
valoarea aportului de capital, a primelor i rezervelor ncorporate sau a altor
operaiuni care duc la modificarea acestuia. Capitalul subscris i vrsat se
nregistreaz distinct n contabilitate, pe baza actelor de constituire a bncii i a
documentelor justificative privind vrsmintele de capital. Contabilitatea analitic
a capitalului social se ine pe acionari au asociai, cuprinznd numrul i valoarea
nominal a aciunilor subscrise i vrsate prin contract cu o societate de registru,
care, la cerere, furnizeaz att Registrul aciunilor ct i Registrul acionarilor la o
anumit dat, denumit dat de referin.

Operaiuni de majorare a capitalului social

subscrierea i emisiunea de noi aciuni;
ncorporarea primelor legate de capital, rezervelor statutare i alte operaiuni,
potrivit legii.
Primele legate de capital reprezint excedentul dintre valoarea de emisiune
i valoarea nominal a aciunilor sau prilor sociale.
Operaiuni de diminuare a capitalului social
acoperirea pierderilor din anii precedeni i alte operaiuni, potrivit legii;
rscumprarea aciunilor proprii.
Rezervele bancare se constituie anual din profitul bncii, fie nainte de
impozitarea acestuia, fie dup impozitare, n conformitate cu statutul bncii, cu
hotrrile AGA, conform unor acte normative cu privire la reevaluarea
patrimoniului i se utilizeaz conform reglementrilor legale.
Rezervele bancare

rezerve legale

nainte de impozitarea profitului,

dup impozitarea profitului;

rezerve statutare sau contractuale sau contractuale;

rezerve pentru riscuri bancare:

rezerve din reevaluare:

nainte de impozitarea profitului,

dup impozitarea profitului,

reevaluri dipuse prin acte

normative,

alte reevaluri,
rezerva de ntrajutorare

rezerve specifice
rezerva mutual de garantare
organizaiilor cooperatiste:
alte rezerve.

- constituit din profitul Casei

ANEXE
MONOGRAFIE CONTABILA
ANEXA 1
Nr
.
cr
t.

Explicaii

Simbol conturi

Sume

Debi-

Credi-

Debi-

Credi-

toare

toare

toare

toare

Un client depune la casieria

bncii suma de 5.000 lei pentru
contul su curent deschis la
unitatea bancar.

101

2511

5.000

5.000

Un client depune la casieria

bncii suma de 120.000 lei, cu
titlu de gaj, pentru o scrisoare
de garanie pe care banca o va
elibera n favoarea unui ter.

101

2533

120.000

120.000

Pentru a face fa unui volum

de pli n numerar programat,
o sucursal bancar ridic
numerar de la o alt sucursal a
aceleiai bnci n sum de
375.000 lei i de la o sucursal
a BNR 125.000 lei.

101

500.000

341

375.000

111

125.000

Un client retrage din contul

curent suma de 2.000 lei n
numerar.

2511

101

2.000

2.000

Un client, persoan fizic, i

rscumpr certificatele de
depozit constituite anterior n
sum de 4.000 lei.

2541

101

4.000

4.000

O sucursal bancar, avnd

numerar n exces, depune suma
de 250.000 lei la o sucursal
BNR.

111

101

250.000

250.000

O unitate bancar cumpr un

109

3721

298

298

cec de cltorie de valoare

nominal 100 $, cu comision de
4%, la un curs de 2,98 lei, pe
care l remite spre ncasare.

298
3722

%
101

286,08

7085
1611

109

298

11,92
298

Pentru a deschide un cont de

corespondent la o alt banc, o
unitate remite suma de 100.000
lei din contul su deschis la
BNR.

121

111

100.000

100.000

n baza conveniei de cont de

corespondent, o banc i
deschide cont la banca noastr
i vireaz n cont la BNR suma
de 500.000 lei.

111

122

500.000

500.000

10

Se nregistreaz acordarea unui

mprumut obinut prin licitaie
de la BNR n sum de 1.500.000
lei.

111

1122

11

S se nregistreze un depozit la
vedere constituit de o alt
banc n sum de 400.000 lei
depui n contul de la BNR.

111

1321

Nr.
crt
.

Explicaii

1.500.0 1.500.00
00
0

400.000

Simbol conturi

400.000

Sume

Debit.

Credit
.

Debit.

Credit.

12

S se nregistreze suma de
800.000 lei reprezentnd un
depozit la termen constituit la
banca X care a virat suma
ntr-un cont de corespondent
deschis de noi la banca Y.

121

1322

800.000

800.000

13

S se nregistreze lichidarea
depozitului constituit anterior
de banca X n sum de

1322

121

800.000

800.000

800.000 lei prin alimentarea

contului de corespondent
deschis la banca noastr.
14

15

16

S se nregistreze dobnzile
calculate pentru
disponibilitile din contul
deschis la BNR n sum de
10.000 lei i ncasarea
acestora.
S se nregistreze dobnda
calculat de BNR pentru
mprumuturile acordate i plata
acesteia n sum de 30.000 lei.
Se nregistreaz dobnda
calculat de banca X pentru
mprumuturile acordate i
achitarea acesteia n sum de
30.000 lei din contul de
corespondent deschis la banca
Y.

1171

701

10.000

10.000

111

1171

10.000

10.000

601

1172

30.000

30.000

1172

111

30.000

30.000

601

1327

30.000

30.000

1327

121

30.000

30.000

17

Banca X ne-a acordat un

mprumut n sum de 400.000
lei n contul de corespondent
deschis la banca Y.

121

142

400.000

400.000

18

O unitate bancar primete n

pensiune pentru 20 de zile un
portofoliu de valori mobiliare
pe baza crora acord un
credit de 1.000.000 lei pe care
l transfer n contul de
corespondent al bncii
partenere.

1512

122

1.000.00
0

1.000.00
0

19

Dup o lun, se restituie

portofoliul de valori i se
ramburseaz creditul de
1.000.000 lei n contul de
corespondent deschis la banca
partener.

121

1512

1.000.00
0

1.000.00
0

20.

S se nregistreze dobnda de
15% pe an la care a fost
negociat creditul pe baz de
valori primite n pensiune de
3.000.000 lei pe 30 de zile i

1517

701

37.500

37.500

111

1517

37.500

37.500

plata dobnzilor din contul

deschis la BNR.
21

O unitate bancar d n
pensiune pentru 90 de zile un
portofoliu de valori pe baza
crora primete un credit de
3.000.000 lei cu dobnd de
19% pe an, tranzaciile
derulndu-se prin conturile
deschise la BNR.

111

1522

601

1527

111

3.000.00
0

3.000.00
0

142.500

142.500

1522
1527

3.000.00
0
142.500

3.142.50
0