Sunteți pe pagina 1din 41

VALERIU PAPAHAGI

CATALAN! SI VLAHI
IN EUROPA SUD-ORIENTALA
A SECOLULUI AL XIV-LEA

BUCUREST1 1946

www.digibuc.ro

VALER1U PAPAVIAG1

CATALANI SI VLAi-II
iN EUR6PA SUD-OR1ENTALA
A SECOLULUI AL XIV-LEA

BUCURE$T1, 1946
www.digibuc.ro

Extras din Revista Istorica; volumul XXXII,

N-rele 1-12, Ian.Dee. 1948

www.digibuc.ro

CATALANI t VLALII IN EUROPA SUD-ORIENTALA


A SECOLULIJI AL XLV-LEA
1. Almogavarii In Orient fi participarea Viahilor la bdtdlia dela
Apros.

2. Invasia Almogavarilor in Marea Vlahie.


3. Ducatul catalan de Neopatras.

Re latiile dintre Romnii din Peninsula Balcanica i mercenarii iberic.i, care'au cutreerat in secolul al XIV-lea Imperiul
.stim, obiectul unui
bizantin, nu au format ilia acum, pe
studiu special. Lucrarea de fat. nu are, nict pe departe, pre-

tentia de a aduce 9 lmurire completi a. acestui episod, atat


de purin cunoscut, din istoria romnimii balcanice:- prin ea se
n limita spatiului pe care 11 permit
Inceara numai o fixare
aceste pagini

jaloanelor unui viitor studiu, mai desvoltat,

in legatur cu presenta Catalanilor u secolul al XIV-lea in


regiuni locuite de Vlahi. S'a folosit, in special, o parte din notele luate in bibliotecile din Madrid i Barcelona, scorndu-se
in relief contributia istoriografiei iberice la limurira acestui
capitol din trecutul ramur sud-dunrene a neamului nostru.
I.

Almogavarii in Orient $ i participarea Vlahilor la


btlia dela Apros.

Ltiptele pentru stpnirea Siciliei, incepute dup celebrele


Vespre din 1282, intre Casa sle Anjou i cea de Barcelona-Ara-

gon, se termini' in 1302 prin pacea dela Caltabellotta, cnd


Carol de Valois, fratele regelui Frantei Filip al IV-lea cel

mos, renunt la pretentiile sale asupra tronului din Palermo

www.digibuc.ro

VALERIu PAPAHAGI

in favoarea unuia din fiii lui Petre al III-lea de Aragon, rivalul


sau Fadrique sau Frederic, care este al doilea in ordinea monarhilor siciieni cu acelasi nume, prirnul fiind ins* impratul
l`rederic al II-lea de_ Hohenstaufen.
In luptele sale cu Francesii, Fadrique de Aragon fusese
ajutialt de Almogavari.), oam6ni cari, dupa cromcarul catalan
Bernat Desclot, nu tail= dect din fapte rzbainice" i erau
Catalani, Aragonesi i Saracini" 2 ) . Rmnnd neintrebuintati
dupg pacea dela Caltabellotta, acesti mercenari, in majoritatea
lor iberici, i oferir serviciile impiratului din Constantinopel
Andronic al II-lea Paleolog, care avea nevoe de ajutorul lor in
lupta contra Turcilor. apetenia Almogavarilor, Roger de Flor,
care apartinuse Ordinului Templierilor i servise pe Fadrique
cu titlul de vice-amiral al Siciliei, ajunse la un acord cu impratul bizantin. In numir de peste sase mii, dup cum afirmi.
un
Itamn Muntane, cronicarul expeditiei Almogavarilor
mercenarii suveranului
Xenofon al acestei noui Anabasis 3),
duceau
sicilian, in mare parte ,Catalani i Aragonesi"; cari
cu ei soiile, tiitoarele si copiii", plecari din Messina cu mare
bucurie si multumire"),4). Basileul primi bine pe Almogavari in
1) Dela cuvfmtul arab almogvar=om care, in tovarsia altora
formnd trupa, face incursiuni pe teritoriu inamic; v. Real Academia
Espariola, Diccionario de la Lengua Espariola, cuvntul altnogvar".
2) Bernat Desclbt, Chrnica del rey En Pere, cap. 79, publicat de
J. A. Buchon n Chroniques traligres relatives aux expeditions franaises pendant le XIII-e sicle, Paris, 1841.
3) Antonio Rubi y lAuch, Paquirneres i Muntaner, publicat de
Institut d'Estudis Catalans, secci histrico-arqueolgica",Barcelona, 1927,
Cronica lui Muntaner e socotita o "carte de cavalerie medieval"
4) Ramn Muntaner, Chrnica o descripci dels Jets e hazanyes
del inclyt Bey Don Jaume Primer d'Arag, de Mallorques e de'Valencia,
compte de Barcelona e de Muntpeller de molts de sos descendants, cap.
Editia I s'a tipArit la Valencia, in 1558. 1. In ceea ce priveste manuscrisele cronicii lui Muntaner, cOnservate in bibliotecile din Escorial,
Madrid, Barcelona si Catania, v. 'Luis Nicolau d'Olwer, La Crnica de
Ramn Muntaner, filiaci dels seas textos, in Homenatge a Antoni Rabic;
Miscellevnita d'estudis literaris, histerics i linguistics, vol. I, Bar-,
celona, 1936.
Din aceast crOnieft. s'au tiprit diferite editii in catalan,
In Spania, Franta si Germania, si traduceri In francesk germanaykasti-

www.digibuc.ro

CATALANI

I VLAHI IN EUROPA SUD-ORIENTALA A SECOLULU1 AL NIV-1ea

toamna anului 1302. Roger de Flor deveni megaduce" 9i se


csitori cu o nepoatk a impiratulul, o principcsi din familia
.Asinetilor care domnea in Bulgaria 5).

Oompania catalan" trecu in


Asia Mick i, sub conducerea-unor 9efi ca Roger de, Flor, Cor-

baran d'Alet si Bernat de Rocafort, ckstig stflucite victorii


contra Turd lor, ajungnd pn in muntii Taurus (1303L130-1).
Intoarsk in, Tracia, i s'a adugat un nou corp de Ahndgavari,
condus de Berenguer d'Entenga, chruia Roger de Flor, devenit

apoi Cesar" al Imperiului, i-a cedat titlul de megaduce"


(1304).

Succesele lui Roger de Flor i ale Almogavarilor si trezir ins& invidia Genovesilor, amenintati in privilegiile lor din
Pera, i a Grecilor i, mai Oes, gelosia lui Mihail Paleolog, fiul
asociatul la domnie al impratului Andronic al II-lea. Roger
fu asasinat mi,5eleste la un banchet in Adrianopole (April 1305),

impreuni cu insotitorii ski, de oamenii principelui bizantin.


Aceasti crimi a fost urmati de alte masacre de Iberici. Toat
'Tracia cunoscu in.s atunci: rzbunarea catalan"5).
liana, italiana i engles; .v. Jaume Mass Torrents, Repertori de l'antiga.
literatura patcaana, t. I, pp. 284-290, Inst. d'Est. Cat., Barcelona, 1932.
In legatura cu plecarea Almogavarilor din Sicilia, FlorentinuI Giovanni
scrie nrmatoarele in Cronica sa, cartea 58, cap. 78, publicata in
Beruni Italioarum, Scriptoreh, ed. Muratori, Milano, 1728, t. XIII: una
gran gente di soldati Catalani, Genovesi et altri Taliani, si partiro-di
Cilicia [Sicilia] Cott XX galee et altri legni".
5) Valencianul Johannot Martorell va da in secolul al XV-lea un

reman de cavalerie intitulat Tirant lo Blanch, care se va inspira din


istoria ispravilor lui Roger de Flor in Orient si va fi foarte apreciat de
Cervantes in Don Quijote (partea I, cap. 6): un tesoro de contento y
una mina de pasatiempos". V. si Marceline Menndez y Pelayo, Origenes
de la novela, Madrid, ed. 1943, t. I, p. 397.

6) Pentru cele relatate pan& acum, v. lucrarile generale asupra


expeditiei catalane In Orient: Gustave Schlumberger, Expdition
Almugavares" ou routiers catalans en Orient de L'an 1302 et Pan 1311,
ed. Hi Paris, 1924; si Luis Nicolau d'Olwer, L'exylansi de Catalunya -en
Za Mediterrdnia oriental, Barcelona, 1926.

www.digibuc.ro

VALERIU rAPAHAG1

La Apros, cam la cincizeci de kilometri spre Nord-Vest


de Rodost, avu loc o btlie in care Catalanii i aliatii lor
Turcii respinser atacurile trupelor imperiale ale lui Mihail
Paleo log. Istoricul bizantin Pachimere, contemporan al acestui

evenimeht si care afirmase, relatind alte intmplri, c neainul Vlahilor e Tspandit, in runnr mare, din imprejurimile
Constantinopolului pani dincolo de Vizia"
ne spune c la
aceast ciocnire a participat i elementul vlah din Tracia in rndurile armatei imperiale, jucnd ns un rol cu totul secUndar .
Iat ce scrie in, aceasta privinta scriitorul grec:

Caracter nobil i bray, impratul Mihail nu puteb. Inarzia in dorinta sa de a razbuna ultima infrngere suferit,
mai ales ck de-abea Indura s audi i s vad ceea Ce sufereau
bieii Romei din causasngerosilor Catalani. Punnd capt tuturor neintelegerilor, i aduni armata i, plecand din Orestiada ), i instal tabra lngi Apros, cu soopul de a pofni,
rin zori, lupta contra Italicilor 9), cari se gseau aproape. A
doua zi, in locul numit Himen i in ordinea de lupta, el puse
pe Alani i pe Turcopoli 19) in avangard, sub comanda lui Bossilas. Asez in spate pe Macedoneni, al Cror set era Marele
Primicier, i pe Orientalii unchiului sau Teodor. In sal...sit a
ariergard pe cei din neamul vlah i pe Voluntarii

care s'au adunat (r

BXctvic6v

Kai

8crov elho

ariptavapwv

sub comanda Marelui Heteriarh... Armata


romank era compus din cinci legiuni, pe cnd aceea a inamicilor avea patru, dintre care una alcatuit din Persi 19 , chemati,
de lli,si Catalanii. Tiupta incepu: Aland fur cei dinti cari,
cu ajutorul Turcopolilor,-dtacar pe Catalani. Acestia din urmi
fstmcperroOevoy

riv)

7) Patrologia graeca, t. CXLIV, p. 106.


Vizia e la vreo 120
de kilometri spre Nord-Vert de Constvtinopol, In muntii
astEizi Strangial-Dag, de lfinD Ormul marii Negre.
8) Oresfiada, astazi Caragaci, lane). Adrianopole.
9) Catalanii nrau numiti i Italici" de Bizantin4 fiind veniti din
sicilia.
10) Turcopoli (fii de Turcit9 .trupe de cavalerie nsoara.
1.1) Turcii erau numiti 91 Peri"` de Bizantini, din causa originii
bor asiatice.

www.digibuc.ro

CATALANI

I VLAILI IN EUROPA-SUD-QRIENTALA A SECOLULUI AL XIV-Iea

inur tpiept cu Indirjire i Yamaseri neclintiti, asemenea'unor


turnuri (Kai talt,g rrpTog fjcrav Kam)" 12-

Fir s mentioneze pe Vlahi, Nicefor Gregoras, alt istoric


ne vorbeste 0 el de aceast btlie, in care Catalanii
Turcii" au ocupat positie intre satele Kypsela i Apros" 13).
/Cu un secol si ceva inainte, Nicetas Honiates mentionase satul
_Kypsela In legitur eu jafurile svrsite in Tracia de Vlahi
tovarsii lor Cumanii 14). E foarte posibil deqi ca elementut.

-vlah s se fi mentinut in aceasti regiune i in vremea and


Almogavarii pustiau imprejurimile Qmstantinopolului i cnd
*cria Pachhhere.
Francisco de Mohcada, istoric spaniol dela inceputul se-

scriitor din secolul de aur" al literaturii hispanice , in manuscrisul conservat in Biblioteca


colului al XVH-lea 11)

4de la Real Academia de Buenas Letras" din Barcelona 16) 'a ope-

-rei sale cu privire Th. cxpeditia Catalanilor si a Aragonesilor


'contra Turcilor c Grecilor", s'a folosit de Nicefor Gregoras
-de Ramn MunIaner pentru relatarea btliei. dela Apros. Cand

ns autorul a fcut a doua redactare, aceea pentru tipar, a


lucririi sale, aprut In 1623 la Barcelona, a tinut Bearm si de
12) Patr, gr. t. CXLIV, pp. 549-550.
V. si G. Finlay, A history
of Greece from its conquest by the Romans to the present time, ed. 1877,,
Oxford, t. LEI, p. 402; Sehlumberger, op. cit., pp. 153-154; N. Iorga, Conlributions catalanes d l'histoire byzantine, Paris, 1927, p. 27.
13) Patr. gr, t. CXLVIII, pp. 23(1-231.
14) Patr. gr. t. CXXXIX, p. 64.
Asupra importantei elementului
-vlah In muntii Remus In secolul al XII-lea, v. N. Banescu, Un problme

ehistoire mdidvale: Cration et caractre du second empire bulgare


( 1185), Bucuresti, 1943.

15) A fost conte de Osona, i marchis de Aytona, ambasador la


Viena si guvernator al Tiirilor de Jos. Raltasar Gracidn, in cartea sa
EZ Criticn, partea I, cap. 11, reirets moartea acestui baxbat atit de.
capabiL Familia de Moncada e socotitb, una din gloriile Aragonului";
-v. Lonce Lavergne, Historiens espagnols (Mendoza, Melo, Moncada), in
_Revue des Deux-Mondes, Oct. 1842,p. 303.
16) Zextul acestui manuscris a fost publicat de R. Foulch-Delbosc
sub titlul: Empresas y vietorias alcanzadas por el valop, de pocos Catalanes
Aragoneses contra-los imperios de Turcos y Griegos; in Revue Hispa-tique, XLV, pp. 349-509.

www.digibuc.ro

VAI,ERIU PAPAHAGI

afirmatia lui Pachimere, pe care a adaugat-o` la textuf Skit,


mentionnd pe Vlahi in rndurile armatei bizantine: In aripa
dreapfi se puse cavaloria mai aleask din Tracia i Macedonia,
cu Valahii i aveyturierii, subt ordinele Marelui Heteriarh"
(en el cuerno derecho se puso la caballeria mds escogida de
Tracia y Macedonia can los Valacos y los aventureros a orden
del gran Eteriarca17).
Almogavarii asediati in Galipoli de ptre Genovesi, aliati
ai Bizantinilor, au resistat i ei drz sub comanda cipitanului

lor Ramn Muntaner, canceller e mestre racional de la


host" 18), viitorul cronicar al epopeei catglane in Orient.
Invasia AhnogavariloAn Mar5a Vlahie.

Insirnd provinciile Lnperiului de Risrit, Ramn Muntaner mentioneaz5., in tronica sa, regatul Artei i acela al Vlahid." (e/ reyalme, de Larcha e de la B/aquia,19),'ficnd desigur

alusie la despotatul Epirului sau 4 Artei i la ducatul Mara


Vlahii sau al Neopatrei, locuit in vrem.ea aceea de Vlahi.
La secolul al XII-lea, chlitorul evreu spaniol Benjamin din
Tudela, vorbind de orasul Zeitun
pe care 11 numeste Sinon
Potamos"
in talea rului Sperchios, pomenise de muntii
Vlahiei, rocuiti de neamid numit al Vlahior, oarneni asemenea
cerbilor de. iuti" 20. In Veacul urmtor, Nicetas Honiates afir17) Espedicin cre los Catalanes y Aragoneses contra Turcos y
Griegos, dirigidci a Don Juan de Moncada, Argobispo de Tarragona? por
Don Francisco de Monaada, Conde de Osona, sw sobritno, [Barcelona],
Aiio 1623, cap. 36,
Din Least& opera s'au publicat mai multe editii
In Spania, Franta i Argentina.
1$) Muntaner, op. cit., cap. 225,
19) Muntainr, op, cit., pap. 29.
29) Tafel, De Thessalonica eiusgue agro, dasertatio geographica,
Berlin, 1839, pp. 473 qi 489-493; Viajes de Benjamin de- Tudela, 1160-1173,

por primera vez traducidos al*cakellano, con introduccin, aparato critico


y. anotaciones, -por Ignacio Gonzales Llubera, Madrid, 1918, p. 61: ...los .

montes de la Valaquia, cuyos habitantes viven en las montafjas es el


pueblo de los llamados Valacos, gente liger& como ciervos...`1

www.digibuc.ro

DeSpre

CATALANI $1 VLAHI IN EUROPA SUD-ORIENTALA A SECOLULUI AL XIV-lea

.mase c partea muntoasi, a Tesaliei se numeste actualmente


Mama Vlahie" 24),. iar Pachimere mentionase poporul ales" s)
Megalovlahitilor" 22).
In epoca expeditiei Almogavarilor in Orient o Descriere

anonimi a Eurobei orientale", atribuitl unui dominican Sam


franciscan de nationalitate francesi si al cirei scop era, sk
serveasa proectele de cruciat ale lui 'Carol de Valois 23), ne
spune c Intre Macedonia, Ahaia Tesalonic este un popor
foarte numeros i rispndit. numit al Vlahilor'N (inter Machedoniam, Achayam et Thessalonicam, est quidam populus valde
magnus et spaciosus qui vootntur
&A, acesti pist,r1
ai Riimanilor" (pastores Romanorum), cari au locuirkodinioar
In Ungaria", de unde au fost scosi de Unguri", s'au rspandit
in Grecia, unde dispun din abundenti, mai mult ca oricare alt
/learn, de excelent cas, lapte i carne" 24). Reiese deci
Ftiotida i chiar Locrida faceau parte din teritoriul locuit
de- Vlahi.
4

Vlahia Mare, v. G. Murnu, lstoria Ramnilor din Pind, Vlahia Mare (9801259), Bucuresti, 1913; I. Nistor, Originea Romditilor din Balcani 5 VlaMile din Tesalia 5 Epir, in Analele Academia Romane, Mem. Sec. 1st
1943-44.

21) Pair. gr. t. CXXXIX, p. 84 11

22) Patr. gr. t. CXLIII, p. 83.


"23) 'Din aceiasi epoc sunt 5 proectela de cruciat ale -Maiorchinu-

lui Rairnundo Llull, Venetianului Marino Sanudo Torsello, Francesului


Pierre Dubois si Armeanului Hayton; v. in aceast privint: Delaville
Lero.ulx, La France en. Orient au XIV-e sicle, Expditions du marchal

Boucicauk Paris, 1886, t.I, pp. 27-39, 47-49 si 64-77,, A. Rubiii y


Lluch, La Companyia catalana seta et comandament de Teobald de
Cpoy (Cornpanymes de Macednia i Tesseilia) 1807-1310, in Miscellania
Prat de la Riba, Institut d'Estudis Catallans, Barcelona, 1923.
24) Anoitymi Descriptio EUropae Orientalis, publicattt de Dr. Olgierd
Gewka, Cracovia, 1916, pp. 12-14; N. Iorga, Encore un &mite' de croisade
(1808): ses renseignements suh l'Europe orientale, in Bulletin de l'Institut

pour Ptude de, l'Europe .sud-orientale, an. VIII, n. 0-7, 1921; Rubi6
y Lluch,.op, cit.; G. Popa Liseanu, Romdnii n Descriptio Europae Orientalis" in Retista Istoricd, XX, pp. 101-111, 5 Romdnii in izvoarele medievale, Bucuresti, 1939, pp. 211-221

www.digibuc.ro

VALE& PAPAHAGI

Vlahia Mare, a axed capitalk era Neopatras 25)

vechea

Hypata,.numia la Patria" de ctre Latini .si, mai tirziu, Paconstituia, la inceputul secolului al
tragic de care Turci,
un ducat sub conducerea unui sebastocrator sau duce..
Acesta apartinea unei ramuri bastarde a fostilor imparati de .
Itisirit din dinastia Anghelos-Comnen 26), ramuri stabilit in.
Epir i Tesalia, cu un veac inainte, pe. vremea cuceririi Constan-

linopoluIui de cgtre cruciati si a desmembririi Imperiulut


bizantin.
Titlul de sebastocrator al Mardi Vlahii Il mostenise In 1303.

tnirul i boldivicipsul Ioan al II-lea Anghelos 27). Cronica.


Moreei" in versiunea ei francesI n spune c, acesta fiind miasumat-o vrul su Gui al II-lea de la Iloche,
mor, regenta
duce al Atenei 28), care in urma sfatului pe care 1-a avut la
Zeitun 29), au Giton", cu nobilii din Vlahia avec les barons
25) Neopatras era situat& la Sudul rului Sperchios; care se vars
In golful Maliac, si la poalele versantului nordic al muntelui Oeta. Nicefor
Gregoras ne vorbeste de castelul foarte bine fortificat numit Neopatras".

Patr. gr. t. CXLVIII, pp. 112-113.


26) Mihail .A.nghelos- Comnen a Infiintat la inceputul secoluhii al
XI1I-lea, in Grecia septentrionalA, despotatul Epirului. I-au urmat fratii
s5.i Teodor (1214-1230), cuceritor i IMpArat al Tesalonicului, si Manuel
(1230-1237), si fiul sAu Mihail al II-lea (1237-1371), a cArui autoritate
se Intindea 1 asupra Tesaliei Megalovla.hitilor". a moartea acestuia din
urmA, fin sAi ii impart posesiunile. Nicefor ia Epirul, iar .bastardul loan
Anghelos, ginerele lui Tarona, cApetenia Megalov5ahifilor", rAmne cu

teritoriul dintre OZirnp i Parnasf; inglobAnd pe Pelasgil Ptiotizi, Teaalieni

Locrieni ozolieni", deci cu Marea Viable; v. Pachimere

Grego-

ras, d'atr. gr. t. CXLIII, p. 83, t. CXLVIII, p. 110.


27) loan I Anghelos (1271-1296), al 11/ar11 Vlahii, a avut ca urmas
pe fiul sAu Constantin (1296-1303), tatAl lui Than al II-lea, de care ne .
ocupam; v. C. Hopf, Chroniguel grOco2ronianes Berlin, 1873, p. 529, .?i
Mas Latrie, Trsor de Chronologie, d'Ilistoire et de Gographie, Parise
1889; 13:1769.

28) Elena, fiica lui loan I Anghelos

sprit a lui Constantin, se

inAritase cu Guliehn j de la Roche, duce .al Atenei. Din acest matrimoniu


sea nfisctit Gui, vas" primar al lui loan aLII-lea; v. C. Hopf. op. cit., p. 529,
41 10Ias Latrie, op. cit., p. 1769.

29) Castelul. dela Zeitun, fusese dat ca zestre lui Gulielm. de la


Roche, tatAl lui Gui, de cAtre socrul sAu, sebastocratorul loan I Anghelos.

www.digibuc.ro

,CATALANI

IN EUROPA SUD-ORIEPdALA A SECOLULUI'AL XIV-lea n

de la Blaquie", a organisat aceasti tar& dupi sistemul frances,


numind pentru administrarea ei un locotenent al sku In persoana pi Anton Flamandul, monseignor Anthonyo le Flamenc,
qui estoit tenus le plus sage dou douchame", i un mare.sal
Vlahiei in aceea, probabil, a unui Grec, Botaniate, Vucomity,_
mareschal de la Elaquie" 80), pe caiT Il vom vedea, mai departe,

in relatii cu Almogavatii.
Din aceast epoc dateaz, .desigur, monetele btute la
Neopatras si care sunt asem:intoare denarilor francesi de tipuI
toutnois". Aceste monete poart urmitoarele legende:
ANGELUS SAE. -C., 81), pe revers: NEOPATR1E ;

ANGELUS SAB. C., pe revers: DELLA PATRA;


DUX ANGELUS, pe revers: DELLA PATRIA..
E vorba, fr indoiali, de roan al II-lea Anghelos-Comnen,

tnrul sebastocrator" sau duce de Neopatras" 32).


Aceasta era situatia in Tesalia i Ftiotida
eu alte cuvinte in Vlahia Mare
pe vremea cnd Almogavarii luptaa
In Orient.

;*
Dup ce a pustiit Tracia t1305-1306), Compania cataindreptat spre Macedonia (1307), condus fiina de
lan
Bernat de Rocafort
care va aspira s devie rege al Tesalonicului,
vreme in peninsula Casandria, tres,i
stat
cnd atunci in serviciul tostului su inamic din Sicilia, Carol
30) J. A. Buchon, Recherches historiques sur la principaut fratir,

gaise de lifore, Paris, 486, t r, p. 405-410., J. Longnon, Livre de la


Conqute de la Prince de l'Amore, Chronique- de Mar& (1204-1305),
Viscomity' In ditia lui Buchom
Paris, 1911, p, 345=348.
3) Sabastocrator Comnenus (dupti. Schlumberger)-.
$2) G. Schlumberger, Les principauts franques du Levant d'aprs
les plus rcentes dcouvertes de la numismatique, Paris, 1877, P. 82,
Numismatique de l'Orient latin PariO, 1878, p: 382-383 si plan.,a, XIII,
n-rele .17, 18 i 19; V. i C. Hopf, Geschichte, Griechenlands von Beginn
des Mittelcaters bis auf unsere Zeit 1841, In Encykloptidie der Wissensschaf tent. nnd Kiinste von Ersch und Gruber, t. LXXXV, Leipzig, 1867,
p. 360-361, $)1: F. Gregorovius, Der Stadt Athen in Mittelcatei, Stuttgart,
p. 460 nota.

www.digibuc.ro

VALERIU PAPAHAG)

12

de Valois, cdre, prin astoria sa cu Caterina de Courtenay.


se socotea impirat al Constantinopolulul. Almogavarii recunose
atunci ca vef al kr pc amiraluI Thibaut de Cpoy (sau de CMpoy), loctiitorul in Orient al principelui frances 33) . Ei atac mnstirile dela, muntele Athos, in special Hilandarul, aprat de
egumenul Daniil, si orasul Tesalonic, linde asalturile kr sunt
zdarnicite de generalul imperial Handrinos (1308) 34).
Descrierea anonima a Europei orientale", pomenit mai
sus, ne spune cd. tara Vlahilor, mare i. bogati, a fost ocupati
aproape In intregime de armata principelui Carol, care stalkneaz5. in Grecia" (Terram enint, horum Blac,horum que est
magma et opulenta exercitus domini Karuli qui iZ partibus Gre, cie moratur fere totam occupavit), s). adauga c aceasti armat
s'a indreptat spre regatul Tesalonicului, atacnd orasul si regiunea inconjurtoare din spre uscat si din spre mare" 35). Autorul acestor afirmatii, care scrie in primivara anului 1308, greseste, desigur, cnd ne spune c ,tara Vlahilor" era ocupat de
armata principelui Carol" in timpul asediului Tesalonicului. E
posibil ca Almogavarii s fi intlnit multe asezkri vlahe in Macedonia, insi Tesalia sau Marea Vlahie, taxi, mare si bogati",
nu a fost invadat de ei si ocupat apnoape in intregime" de
ct in cursul anului 1309.
In timpul sederii lor in Macedonia, Catalanii au avut relatii cu ducele Atenei Gui al II-lea de la Roche, cu a crui sori
vitreg . a fast vorba s se cun4ne Bernat de Rocafort "), i cu
Marea Vlahie, de unde i procura provisia de gru armata din
Grecia a principelui Carol". In sootelile, care ni sunt cunoscute,
ale lui Thibaut de Cpoy gsim urmatoarele Insemnri: A Jean
de Montenas et A. Jean de Laval qui furent envoyez de par la
compaignic au duceaume d'Athnes pour parler au duc d'avoir
.

33) Rubie y iLlueh, op. cit.

34) 0. Tafrali, Thessalanique au quotorzime sicle Paris; 1913,


pp. 206-207; Rubito y Lluch, opl cit.
35),- Anonymi Descriptio, p. 14
O. -Gbrka a dovedit CR autorul
acestui izvor medieval, care cunostea Balcanii, a aerie In -primb.vara anului,

1308, In Franta, pp. VVL


36) Rubi y Lluch, op. cit.; Nicolau d'Olwer, op. cit., p. 99.

www.digibuc.ro

CATALAN! SI VLAI-II IN EUROPA SUD-ORIENTALA A SECOLULUI

L XIV-Iea

13

chevaux, etc.; _A deux mnestreux du duc d'Athnes qui vindrent pour le mariage de Roquefort, etc., A, Jean de Berquon,
escuyer du due d'Athnes, qui devait dire au duc-comment nous
eussions accord en Blaquie de aucun secours de grain't. &ceased.
Intelegere pentru procurarea de gill' s'a fkut probabil printr'un mesager, Botaniate
un messager Votemite, grand marchal de la Blaquie", desigur cel pomenit i de ,,Cronica Mgeei". Tot In aceleasi socoteli se face alusie la gi 11111 obtinut din
Vlahia pentru Turci Tureopoli, aliati ai Almogavarilor:
donne et pay messire Oviti, patron d'une nave de Ganes,
pour porter le pain des Tures et Turcoples de la Blaquie jusques A. Ruraine, au royaume de Sal6nique" 88).

Cearta nu intrzie s izbucneasci Intre Bernat de Rocafort si Thibaut de, Cpoy. Acesta din undi prinde pe seful catalan i II trimite captiv In Italia, rknnnd singur in fruntea
Companiei 89). Amiralul franees a Insemnat in socotelile. sale:
A, ,Th.cques de Cornoy qui emmena en Pouille Roquefort, et autres tratres... 60 florins" 49).
Pe la sarsitul anului 1308, situatia era nelinistitoare pentru Almogavari: asalturile acestora impotriva Tesalonicului nu
37) Wol Botoniates", Hopf, pp. cit., p. 389; Probablement un
Botaniate", Schlumberger, Expdition, p. 272, nota 1.
38) J, A. Buchon, Collection de chroniques nationales franaises du
treizWne au seizime sicle, Paris, 1826, t. IL pp, 352-356, i Chroniques
trangres, pp. 467-469, nota; Hopf, op. cit.1 pp.-387-388.
Pupa dup5.
trecerea Catalanilor in serviciul lui Gauthier de Brienne, Venetianul Marino Sanudo Torsello, in opera sa Liter Seortorum Pidelium Crucis super
Terrae Sanctae recuperatione !et Conservations
publicat de Bongars In
.

al doilea tom al &ilegerii Gesta Dei per Francos, Hanovra; 1611,


afirma c armatele cruciatilor ar putea obtine- grau din Vlahia tesa-liana: Item ex Blachia haberi possent frumentum, aliaque pinguedo.
A. portu Amira, portuque. Mithriade .atque Lade in msgna quantitate,
si ad statum reduceretur pristinum, eo quod ipsa consumpta Alit a Comite
Brenensi, dum societatis Catelanorum dominium obtinebat" (p. 68); v.
In aceast6 privint. qi F. Gregorovius, Der Zirg der catalanischen Companie naoh Botion, und die Schlacht am Kephissos, in Historische Classe,
qedinta din 8 Ianuarie 1887, Miinchen, pp. 25-40.
39) Rtibi y Lluch, op, cit.
40) Buchon, Colleation,, t. II, p. 356; Chroniques trangres, p. 469.
.

www.digibuc.ro

14

VALERIU PAPAHAGI

izbutiserk, iar drumul spre Tracia Ji era oprit de Greci. Nicefor


Gregoras ne spune c ei erau Ingrijorati ca nu cumva popoarele
vecine cu Romeii din Macedonia, adick Juni, Tribalii, Acarninienii si. Tesalienii, sk se unease& pentru a-i Inconjura din toate
prtile si a4 nimici" 40). Recunoastem_ sub numele de Rini, Tribali si Tesalieni respectiV pe 41banesi, pe Srbi i pe poporal
foarte numeros i rispndit, numit al Vlahilor".
Fiind ardenintati de foamete, Merida, dup5, cum ne spune

acelasi istoric bizantin, luark hotirirea care 'Area mai mult


un act de nehunie cleat de indrznealk adick de a merge cit
mai repede, ark Abava pni Iii tara Tesalienilor, regiune care
avea sk le dea Imbelsugate provisii pentru hrana lor i pe care
ar fi Incercat chiar s. o supue" 42).
Tot Gregoras afirmk c duopk separar.ea lor de Tuci 42),
Catlanii petrecur iarna la poalele muntilor Olimp i Osa"i9i

ci la venirea primiveril eioridri de aci i stfibituri

muntilor i valea Tempe, ajungnd, Inainte de sosirea verii, Ill


mnoasele cmpii ale Tesaliei, pe' care le-au prjolit, devastndu-le ark a intmpina resistent" 44).
Filologul grec Tama Magistrul", cunoscut si sub numele
lui monahal de Teodul si care e ebntemporan al evenimentelor

de care ne ocupm, ne vorbeste de hotrirea Italicilor", adici

a Catalanilor, si aceea a Dersilor", sau a Achemenizilor",


&lick a Turcilor, de a devasta intreaga Tesalie". In fata nAvilitorilor ;,tOtul se Invlm4este t piere, totul e plin de cadavre
41) Patr, ir t. CXLVIII, p. 247.
v,
A. Ruble, y Lluch, Hiedforo Gregoras y la expedicin de los Catalcunes a Oriente, in Museo Balear
de Historia y Literatura, Ciencias y Artes, Palma de Mallorca, epoca 11,
t. II, 1885.
42) Patr. gr. t. CXLVIII,
43) Dupa Toma Magistrul, Rain% Muntaner i versiunde greack
italian i spaniol ale Cronicii Moreei, Turcii au participat alaturi de
Iberici la, invasia Tesaliel.
44) Patr gr. t CXLVIII, p.- 249. .. Vorbind de rzboiul lui Alexel
Comnen eu Normanzii (1082), Ana Comnena mentionase ltinga muntele
Chisavos, Vechiul Osa, satul vlah Etzevan", Patr. gr. t. CXXVIE,p. -138.

www.digibuc.ro

CATALANI 1 VLAIII IN EUROPA SUD-ORIENTALA A SKOLULUI AL XIV-Iea

15

si de singe" 45) Totusi Tesalienii se unesc sub conducerea geDeralului Handrinos, aprtorul Tesa1onicului, i duc un rizboiu de hrtuiali impotriva agresorilor. Vorbind de apetenia

maitsus pomenit, Tuna Magistrul scrie urraitoarele: Attea \rictorii strilucite a repurtat acesta, fie izbind In massa
compact& a inamicilor, fie atacnd multimea acestora cu, forte
mid sau grupurile recluse ale lor cu forte mari, nc i acum
le proslivesc Tesalienii i le anti aproape tuti oaanenii" .
Catalanii, car,i pustiiser& cu atta usurinti cmpia Te-

saliei, s'au vizut in imposibilitatea de a pune stipnire -pe


muntii tesalieni si de a cuceri inexpugnabilele castele ale
Vlahiei.

dup& Nicefor Gregoras, cum judecau Almogavarii

nii situatia in care se gseau: Asprimea muntilor, cu care


natura a inzestrat, in multe locuri, aceast taxi, d locuitorilor
sii siguranti si indrizneali. (i(60XElliV TE kai 0.paoq TcSi's gxouat

iar cetitile cldite pe nltimi ne pun in neputinta


de a intreprinde vreun' asediu" 47)
Acest rizboiu de hirtuiar&
aceasti guerrilla`k Handrinos I-a 5...cut in Tesalia, terra Blachorum, desigur, cu don-

cursul Megalovlahitilor", al acelorasi Viaht despre care, cu


un secol i ceva inainte, afirmase-Seniamin din. Tudela c nimeni nu-i poate ataca" i c niciun rege nu e in stare si-i
domine" 45).

In ciuda resistentei locuitorilor dela munte, Tesalia, terra


magna et opulent% se gsea, pe la sfirsitul anului 1309, intr'o
situatie jalnici. Tnrul sebastocrator, slab si pripind din pri/ 45) Patr. gr. t. CXLV: Ad Josephum Patrem angelis comparandum

expositio rerum quae tempore Italorum et Persarum invasionis acciderunt".

46) Ibidem: Theoduli Monachi alias Thomae Magistri oratio pro


Chandreno". -- v. si Buchon, Chroniqaes trangres, pp. 476-479, si Gas-k
par Sentifion, Carta al Rey Andrimico el Palelogo: Apologia de Jandrinos por Tedulo (Tomds Magister), In Revista de Ciencias Histricas, t.
Bexcelona,- 1880, pp. 61-71 (traducere adesea inexact).
47) ..Patr. gr. t. CXLVIII, p. 250.
48) Tafel, op. vit., p. r 473; Viajes de Benjamin de Tudela, p. 61,

www.digibuc.ro

16

VALERRY- PAPAHAGI

eina unei lungi boale i amenintat de o moarte- prematurl"421

nu putea evita anarhia in care amenin,ta sl se pribuseasci


Mama Vlahie.

Catalanii au trebuit, in cele din jurmi, s& Oing la o


Intelegere cu debilul sebastocratot al Marii Vlahii; care, indem-

nat de sfetnici, Ii ia in serviciul su, Tigiduindu-le bani60),


probabil cu scopul ocuprii ducatului Atenei, al crui succesor

dupi cum vom


legitim se socotea Ion al L-lea Anghelos
in urma mortii v&rului. sku Gui
vedea in capitolul urmitor
de la Roche, survenit& in 1308.
O scrisoare din 1309 trimeasl de dogele Venetiei Pietro
Gradenigo bailului de Negroponte Belletto Faller, ne vorbeste
de Thibaut de Cpoy, care e in Vlahia, cu Compania", .(Dominus Gibaklus qui est in Vktquia cum oompagna),-si care incearc o apropiere de Serenisima Republic&52).
neasteptate ins, i mod misterios, amiralul frames

a *Ask Compania fr s-si fi luat rfimas bun dela nimeni"52). La sfArsitul lui Aprilie 1310 el era In Franta, dup
cum reiese din socotelile sale. In primkvara aceluiasi an, Almogavarii au trebuit s plece din Tesalia indreptfindu-se spre Lo-

crida. Nu' stim precis-dacl acest drum ei l-au flout in calltate de mercenari ai sebastocratorului tau de solicitati ai ducelui Atenei, care avea nevoe de serviciile lor. tinile pe care le
avem in aceastl privint sunt confuse si contradictorii.
Dup afirMatia lui Gregoras, Catalanii legari prietenie
cu. Tesalienii, primind conditiile pomenite i, la venirea
dup ce au obtinut bani, condusi fiind de aluzele MO.-duke, strbtur muntii Tesaliei, trecur Termopilele i poposir& in Locrida, lng Taul Cefis" 55).
49) Patr. gr. t. CXLVIII, p. 249.
50) Ibidem,
51). Hopf, op.
p. 389; GregoroviuS, Der Stadt Athen, t. II, p. 9;
Rubid y. Lluch, La Company fa atalana.
52) Muntaner, op. cit, cap. 239
Crordcarul catalan ne spune Ins&
greit c Cpoy a plecat inainte de invasia Tesaliei. Am vtizut c. acest-a
se gEtsea in 1309 In Vlahia, cu Compania" v. Rubi y Lluch, op. etit.

53) Patr. gr. t. CXLVIII, p. 250.

www.digibuc.ro

CATALANI $1 VLA1-11 IN EUROPA SUD-ORIENTALA A SECOLULU1 AL XIV-Iea

17

Dar i in acest drum prin regiunea muntoas a Ftiotidei


au avut probabil de luptat .Almogavarii eu bstinasii. pronica
greceasck din Galaxidi (localitate din golful Corint, In Locrida)
redactat *la inceputul secolului al. XVIII-lea, pe basa unor documente vechi, i care a, fost descoperiti in 1864 i publicati in
anul urmator de Constantin Sathas, relateazi invasia vtemutilor
corsari numiti Taragonati", adick Aragonesi, i resistenta pe
eare acetia au Intmpinat-o din partea locuitorilor Locridei:
Toti au ascultat de poruncile imparteti inarnand pn la trei
Aidorichioti si din alte
mii de ostasi epactiti,
cari au i pornit impotriva acelor corsari, 'insk and s'au
Intrunit pe cmpia dela Zeitun, a izbucnit vrajba intre apetenii.
S'au insultat eu nerusinare, s'au impristiat i putin a lipsit ca
sk se si incaere. Totui, Galaxidiotii s'au pus in serviciul lui
chir Andreas 54), unul dintre primii generali ai Basileului, care
a dat doui btlil strlucite, In care a ucis multi corsari, intorcndu-se apoi la Galaxidi cu mari daruri dela chir Andronic 55),
Insk din causa desbinkrii dintre Greci, corsarii, firk nicio piedick
au pus stkpnire pe multe orae, printre care Salona" 56).
Ar reiei din cele de mai sus a drumul prin Ftiotida, adic
prin muntii Vlahiei" lui Beniamin din Tudela
unde 'se gseau multi Vlahi
i prin Locrida, deci prin teritoriu apartinnd sebastocratorului, 1-au ficut Almogavarh cu arma in mnt
luptnd probabil impotriva lui Handrinos. Succesul Taragonatilor" ins& s'a datorit nelntelegerilor dintre bistinasi.
Ramn Muntaner nu a fost martor Ocular la trecerea coinpatriotilor si prin Tesalia, Ftictida si Locrida., adia prin Vlahia Mare, aci el 'prksise (Jompania catalank nc de pe and
a.ceasta se gksea in peninsula Casandria. El insk s'a putut infOrma, mai trziu, asupra acestui eveniment prin mrturia fOti54) chit Andreas ar fi HandrinoS, dupe. Sathas,
55) Andronic al H-lea Paleolog.
56) A. 4ubi y Lluch, La expedicin donvinacian de los Catalanes
en Oriente juzgadas por los Griegos, lu Memorias de- la Real Academia
de Buenas Letras de Barcelona, IV, 1885, pP. 41-42; Hopf, op. cit., p. 389;
W. Miller, The Latins in the Levant, Londra, 1908, pp. 222-223.
Salona
este vechea Amfisa a Locridei ozoliene.
2

www.digibuc.ro

VALERIL1 `PAPAHAGI

113

lor si tovarksi de arme, cari au participat la invasia VlahieL


Afirmatiile cronicarului catalan nu corespund cu acelea ale lui
Gregoras deat numai In recunoaTterea asprimii prtii muntoase
a Tesaliei.

Almogavarii, -pe and se giselu la


Muntaner ne spune
Casandria, au fost chemati de noul duce al Atenei, contele Gan-thier de Brienne, suCcesorul lui Gui de la Roche:

In acest timp s'a intmplat s. moar de boali ducele


Atenei, Neavnd fiu i nici ilia., a lisat ducatul contelui de
Brienne, fdrul su primar. In tineretea .sa, contele de Brienne
trise mult timp In Sicilia, In castelul Agosta, unde fusese triInes ca ostatec de ctre tat.1 su, cnd acesta a fost prins, de
unde a iesit ari riscumprandu-se: de aceea era iubit de Catalani si le vorbea limba (e per ax feyas mar a cathalans e parlava cathalanesch). Cnd a sosit in -ducat, 1-au *provocat att
despotatul Artei 57), at i Anghelos, seniorul Vlahiei precunt
impiratul, aa inat era Incoltit din toate prtile (E con fo ai
ducat, lo dispotat de Dart% cle,safiele, e Langlo, senyor de la Blaquia, atretal, e lemperador: axi que de cascuna part li donave*
assats per fer). El a trimes soli la Companie, promitnd s pl-teasa acesteia solda pe .sase luni, dac i vine in ajutor st; chiar
s,i dupg aceea, s mentie aceea5I sold, adia:-.patru uncii pe lun
de cm avnd cal cu armur, douh de cm cu cal fill armur .si
una de fiecare pedestru. Au ajuns astfel la o intelegere asupra

acestui lucru, asigurndu-se reciproc prin juriminte scrise.


Dui:4 aceea, Compania porni din Casandria i ajunse In Moreea,

dup marile greultti ce le-a Indurat in trecerea prin


Care e cea mai aspr tar din lume (E sabre a_Qo la cornpanycs
partis de' Saserandria- e vench a la Mama, ab gran afany que

sofferiren a passar la Blaquia, qui es la,. pus fort terra, der


mon)" 58)
57) In. despotatul Artei domnea tndrul Tema Comnen.
58) Muntgner, op. cit., cap. 240.
In secolul
XIII-Iea, Robert
de Clary scrisese: Si est Blakie une moult fort terre..."; v. Hopf, Chroniques, p. 51.
Giovanni Villani, contemporan al acestur eveniment, ne.6

spime, in op. cit., cartea 58, cap. 78, a., dui:A stabilirea lor In regatuf
Salonicului", Almogavarii au prdat toat regiunea pan& a Constantino,-

www.digibuc.ro

CATALANI

I VLAHr IN EUROPA SUD-ORIENTALA A SECOLULUI AL XIV-Iea

19

Vlahia" lui Muntaner, cuprins intre Casandria" i ,,Moreea", ar corespunde deci cu terra Blachorum", care, dup.
;,Descrierea anonim"; s intindea intre Macedonia, Ahaia
Tesalonic".

Ain vizut, din socotelile lui Thibaut de Cpoy, c Almogavarii au avut relatii cu Gui al II-lea de la Roche, pe cnd se
gseaul in Macedonia. Duce le Atenei moare ins in Octombrie
1308. E probabil c intelegerea Aln\ogavarilor cu succesorul acestuia, Gauthier de Brienne, nu, s'a incheiat in Casandria, cum
me spune .Muntaner, i poate chiar nici in Tesalia, ci dirpi invasia Locridei, cci it sosesc in aceast regiume in calitate de
mercenari ai sebastocratorului i condusi de &gauze tesaliene
de sigur Vlahi
dosi atacati, ca ci in muntii Ftiotidei, de 134tin* in frunte cu Handrinos. p posibil deci ca la hotarul ducatului Atenei s fi trecut ei in Serviciul ducelui frances, intor4nd
armele contra fostului lor stipn.
Muntaner ne spume c., odati ajunsi in ducatul Atenei".
Almogavarii au fost bine primiti de contele de Brienne", care
multumit. lor, A, putut recu,le-a dat solda pe dou. luni",
ceri ducele peste treizeci de castele" smulse de inarnicii si. In
aceste conditii, a putut Gauthier trata onorabil cu impAratul, cu
.Anghelos ci cu despotatul" 59).

Dup aceast nou serie de isprvi in Vlahia, izbucneste


un conflict Intre Catalani ci. du-cele Atenei, diiJ causa soldei, si
acesta din urm invins si ucis in btlia dela rul Cefis, ling&

lacul Copaig, la 15 Martie 13U60). Ibericii deyin stpni ai


ducatului.

Cronica Moreei", in cele patru versiuni ale ei, francesi,


greack, spaniol (dialectul aragones) ci italian. primele trei
compuse in secolul al XIV-lea,
face si ea alusie la venirea.
poi i c alla.line tornaron sopra le terre del Despoto, cio il Reame di
Macedonia, e que1k distrussero". Catalanii ins& nu s'au indreptat spre
tam despotului" ci spre aceea a sebastocratorului, adicti spre Marea
.59) Muntaner, op. cit., cap. 24e.
60) Midem.

www.digibuc.ro

VALERIU PAPAHAGI

20

Companiei catalane in Vlahia" si la incercarea ducelui Atenei


de a cuceri aceasta tar& cu ajutorul Almogavarilor.
Versiunea trances& ne spune cs, dup& moartea. lui Gui de
la Roche, succesorul su Gauthier de Brienne s'accorda la
Compaigne, et les fist venir la 131aquie. Et puis fu en descort
avec la Campaigne, eaux, en Remyro 61). Si fu mors et desconfis et desherits par son orgheil" 62).
afirm& c Indati
cronic& rimati
Versiunea greac&
ce aff& Messer Gualtier, dUcele, de sosirea Companiei 69 , care

avea cu ea peste o mie de Thrci, se intelese cu ea sl atace Romania si s cucereasc5, Vlahia

tietXWVTOLI T1V `134tavidtv Ka Tijv

Ins, odafi stpni pe cetatea Domoc, au


izbucnit neintelegeri d Inc&efiri intre ei" 64). Acelasi lueru il
si versiunea italiani, care e redactat& dupi cea greceasCi: S'accord adunque Gualtier con loro che avessero a

BXapiv b-rpouv).

combatter la Romania e prender la ,Vallachia" 65).


Versiunea spanioli, care a fost compus& In 1393 probabil la Avignoneub directia Aragonesului Fray Juan Fernandezde Heredia, Maestru al Ordinului Hospitalierilor din Rodos
61) Remyro=Armin5 sau Halmyros, port la golful Pagasetic

Muntaner Il visitase: lo port de Almiro, qui es en lo ducat de Tenes"


(cap. 235) si acolo a putut el afla probabil c. Vlahia este la pus fort
terra del mon". Apartinea Ducelui Atenei, deli era Di Tesalia.
62) Buchon, Recherches historigues, t. I, pp. 239-240; Longnon, op.
cit., p. 196.
63) Pup& versiunile greaa i italianS. g Cronicei Moreei, Gui de la
Roche e acela care a luat In serviciul s5.0 Compania catalanft sositO. la
Hahnyros sau Armin!). E .posibil s. fie ins& o confusie cu un alt eventment Inteunplat, Inteadevr, pe clind &Ala Gui de la Roche si anume sosirea
In Grecia a Almogavarior condusi de Ferrn Eximenis -tl'Arens, eventment de care ne vorbesc Pachimere si Muntaner; v. A Buchon, Recherches et matriaux pour servir &ane, histoire de la domination frangaise
aux XIII-e, XIV-e et XV-e si&les dansNtes provinces drnembres de
grec et la suite de la guatrime croisade, partea I, Paris, 1840, p. 333.
64) Buchon, Recherches historigues, t. U, p. 262, si Chronigues
trangres, p. 169; Rubb5 y Lluch, La expedician, p. 37.
65) C. Hopf, op. cit., p. 456.
66) Despre acest personaj, v. Manuel Serrano y Sanz, Vida V escritoa
de D. Juan Ferndindez 4e Heredia, Gra4 Maestre de la Orden de -San Juan

www.digibuc.ro

CATALANI $1 VLAHI IN EUROPA SUD-ORIENTALA A SECOLULUI AL XIV-Iea

21

s'a putut redacta fie dup un text frances 67), fie dup.& unul grecesc 68) sau italian 69). E o operi original& pentru evenimentele
de dup& 1302 29, dar redactati dela aceast data pe basa unor

documente care ne aunt. necunoscute ri), si inq ornduirea si


coordonarea" egrora e probabil s& fi intervenit insusi Maestrul" 22).

Dupi aceast versiune, Roeafort cu Catalanii si cu Tureit,


intrnd in Vlahia, incepur& s dea lupte mari", iar Gui de la
Roche, care era duce al Atenei", le-a trimes soli f&g&duinclu-le
s. le dea o bun& solci, cad dorea s& cucereasci Vlahia" (ell
les darkt buen sueldo he quera conquistar ict Blaquia 73). Catalanii si Tamil au primit s& intre in serviciul ducelui de Mena si,,incepurk s luptecucerind castele in. Viahia" (e despues ca-

menaron a guerrear et a tomar oastiellos de la Blaquia). La


moartea lui Gui de la Roche, Gauthier, vznd C.5. atit Catalanii ct si Turcii se gseau Ind. in Vlabia", le trimise vorbi
si respecte pactul f &cut cu Vrul su 0. sk-i inapoieze castede Jerusaln, Saragosa, 1913.
Juan Fernandez de Heredia, care visitase
Grecia, a fost un precursor al humanismului spaniol si un mare impulsor
al studiilor clasice"; v. Martin de kiquer, L'humanisme catala (1388-1494),
Barcelona, 1934, p. 10.

67) Libro de los fechos et conquistas del Principado de la Korea,


compilado por convandamento de Don Fray Johann Ferrandez de Heredia

maestre de S. Johann de Jerusalem. Chronique de More aux XIII-e et


XIV-e sicles, publis, et traduite pour fa Socit _de l'Orient latin par A.
Morel Patio, Geneva, 1885, p. LVIL
68) A. Rubbi y Lluch, L lengua y la cultura catalanas en Grecia
en Sl siglo XIV, In Elomenaje a Menndez y Pelayo, Madrid, 1899, t. It
p. 111: Heredia avea un secretar grec, Talodichi sau Calodichi, cillginar
din Rodos.
69) Longnon, op. cit., p. XXXII,
70) Ibidem, p. LXXXIII.
71) Dupft Morel Patio, v. Libro de los fechos, p. LXI.
72) i.ubi y Lluch, op. cit., p. M.
73) Am vftzut eft nu sub conducerea lui Rocafort au trecut Alrnogavarii In Vlahia, ci sub aceea a lui Thibaut de Cpoy. De altfel, chip&
cronica aragonestt, Macedonia e tot Vlahia": dupa sederea sa in Tracia,
',,Rocafort, cu Catalanii i cu Turcii, luft drumul Vlahiei". Ca si Versiunile
greacEt qi Rana)* cea spaniolft atribue lui Gui de la Roche tntelegerea eta
9atalanii.

www.digibuc.ro

22

NALER1U l'APAHAGI

lele" 74). Dup cronica aragonesa deci, conflictul Intre duceleAtenei i Almogavarl ar fi izbucnit din causa cgstelelor dia
Vlahia pe care acestia intrziau sA le Inapoieze.

SA vedem acum In ce fel au rlatat istoricii prosteriort


trecerea Companiei catalane prin Vlahia Mare.
In secolul al XVI-lea, Aragonesul Jernimo Zurita y -Castro 75) se foloseste de cronica lui Muntaner si de opera istoric4,
a lui Nicefor Gregoras pentru a povesti expeditia Almogavarilor

In Orient. Insirnd trile din Europa zisriteara in epoca acestui eveniment, istoricul aragones afirm cA Valahia era cuprinsA in Mesia Inferioar i corespundea cu regiunile pe carele stribate Dunrea, aoolo unde se varsi In mare" (Comprendase la Valaquia en la Mysia inferior y correspandia con ias
regiones que atraviesa el .Dantubio, ctdonde entra en la mar),
si pomeneste pe Bulgari, Sclavoni si Valahiq (todas aquellas naciaqes de los Biclgaros, Esclavones y Valacos ) printre popoarele
,,pervertite i atinse de conruptia Grecilor, cari ei,au schismatici
totusi, mai departe, dup
inamici ai Biserieji catolice"
-ce vorbeste de ',Angelo, seiior de la Valaquia", Zurita ne spline
74) Libro de los fechos, pp. 117-118.
75) Secretar al lui Filip al II-lea i cronicar oficial al Aragonulut
Fusese elevul helenistului spaniol Hernn Nfifiez, el Comendador griego",
la Universitatea din Alcal de Henares; v. F. Ustarroz qi-D. Dormer, Progresos de la Historia en el Reino de Aragn y elogio de Zurita, Saragosa,
Pentru Zurita colectionar de manuscrise gre1650 qi reeditare in 1878.
ce*ti, -v. Charles Graux, Essai sur les origines flu fonds grec de l'Escurial,
pisode de l'histoire de la Renaissance des lettres en Espagne, In Bibliothgue de l'Ecole des Hautes Ytuc1es, 46-me fascicule, Paris, 1880 pp.

56-58.
76) Enumerarea popoarelor schismatice" din Europa oriental& pare'
Eft fie inspirat. de proectul de cruciat& atribUit 1ul Brocard l dedicat re-

gelui Frantei Filip al VI-lea de Valois (1332), proect pe care Zurita 11


Pentrtt
eunoa.5te i II mentioneaza in cartea 6, cap. 11, a Cronicii sale.
pcnnenirea Vlahlei si Vlahilor in acest document medieval v. Aurelian
Bacerdoteanu, Vlahii i Vlahia lui Brocard, In Anuarul Institutului de
Istorie Nafionalci din Cluj, 1928-1930, pp. 497-503. In legAturti cu afirmatia pe care o face Zurita cu privire la arzarea Valahiei in Mesia tu-

www.digibuc.ro

CATALANI SI VLAHI IN EUROPA SUD-ORIENTALN A SECOLULUI AL XI V-lea

21

e, dupa cum afirm. Muntaner, Oompania s'a tlus in Moreea,


indurnd greutiti in trecerea prin regiunea numit. Valahia, care
este dintre cele mai aspre din lume, in provincia foarte muntoasg i puternici a Tesaliei"
regin que llamaban la
Valaquia, que es de- las ms speras tierras del mundo: en la
provincia de Tesalia, que'es muy montahosa y fuerte) 77).
In secolul al XVII-lea ins, Francisco de Moncada observi.
confusia lui Zurita cu privire la Vlahia si,..servindu-se de un
izvor bizantin, si anume de opera istorich a lui Nicetas Honiates,
incearc s, lmureasc situatia geograficii a trii pe care Muntaner o numeste Blaquia" si s se informeze asupra locuitorilor
ei. Iat ce scrie Moncada in aceast. privint, dup ce vorbeste,
-urmnd pe Gregora4, de invasia i ederea Almogavarilor im
Tesalia:
Drumul pe care l-au. apucat ai nostri 78) a fost prin partea

inuntoas a provinciei Tesalia, numit Vlahia (la parte montafiosa de la provincia Tesalia, llama& la Blaquia), pe care au fost
siliti s o strhat in parte. Zurita, cnd vorbeste de drumul pe

care l-a ficut aeast annat se inseald. spunnd c Ora


Twin care a treicut se mumea Valahia (se llamaba Valaquia),
pentru &A nu a fost informat c exist o provincie numit Vlabia 79), eici Muntaner, de care
folosit, o numest? Vlahia
/-lerioaa", ne intream cc istoricul aragones nu cunoastea cumva pasajul lui_Nicetas Honiates In care acesta vorbeste de Barbaril din nl'untit
cari inainte se numeau Misi, iar astazi poarta numele de Vlahi"
(v. Patr. gr. t. CXXXIX, p. 482).
77) Jernima Zurita, Anales de ta Corona de Aragn (prima editie
s'a tiparit la Saragosa, in 1562), cartea 6, cap. 1, 10 si 11.
78) Dual. Moy.cada, ,ylahiar` at fi numai partea meridional a
Tesallei. In realitate Ins. numele acesta se d5.dea Intregului teritctriu cu4Trim, nitre Olimp i Parnas i stripnit de sebastocrator: aceasta este tars

la care face alusie Muntaner and vorbeste- de 13laquia", ffia sR pomeneascri Nateri de Tesalia. Cum Ina Nicefor Gregorap intrebuinteaa numai cuvntul Tesalia", istoricii iberici au putut crede ch. e vorba de douk
Ari deosebite. Dupa Deseriptio Europae Orientalis, tara Vlahilor se intin-i

clea intre Macedonia, Ahaia l Tesalonic".


79) Zurita se Insealli. numai asupra situatiei geografice a Vlahiei

el scrip Valaquia",
xu Ina si asupra numelui, cum crede Moncada,,Valahia" dela DunEtre e tot Vlahia" pentru Greci.

www.digibuc.ro

24

VALERIH PAPAHAGI

(porque Muntaner, de donde io sac, la llama Blaquia), iar Zurita, ignornd numele i corectndu-1 pe Muntaner, o numes,te
Valabia, intemeiat pe aseminarea de nume, ins& ai nostri nu
au ajuns nici la o suit& de leghelde Valahia.-Vlahia trebue si i se
deoarece este, dupi cum spune Nioetas la sfirsitul istoriei
sale, tinutul muntos al Tesaliei
Blaquia se debe llamar,
que es, segn Nicetas en el fir, de su histaria, la tierra montaiiosa de Tesalia) si se potriveste eu drumul pe care 1-au ficut
Catalanii i cu num.ele pe care i-1 di Muntarfer. Bistinasii se numew Vlahi, neam rizboinic care a tinut multi ani sub opresiune
pe hnp5.rail risiriteni 81) si care, chiar i astizi, intre Turd, i
pistreazi numele i vitejia, desi s'a supus acestui popor ata de
barbar si de puternie (Sus ratu,rales se llaman Blacos, gente
belicosa y Tie tuvo muchos afios oprimidos a los empenadores
orientales, y aun hoy entre los Turcos conservare su nombre y
valor, puesto que sujet a tan beirbara y poderosa gente 82).
S tirue Muntaner in a releva greutitile care au Lost intimpilupnate in acest drum prin Vlahia, mereu cu arma
tnd: atta resistenti s'a intalnit din partea bistinasilor. Sunt
80) Moncada dunoaste pasajul din Nicetas Honiates in ere se vorbeste de partea muntoas a Tesaliei, numita actualmente Mare& Vlahie".
81) Autorul face desigur alusie la revolta Vlahilor sub fratii Petru
Asan, impotriva imparatului Isaac Anghelos, episod pe care EL citise in
Nicetas Honiates.

82) In manuscrisul acestei opere conservat in Biblioteca de la


Real Academia de Buenas Letras" din Barcelona si despre care s'a vorbit
Mai sus, lipsege acest pasaj privitor la reap/Ile Vlahilor cu Tun*, adaugat
probabil de autor la redactarea textului definitiv.
Nu trebue sa ne surprinda aceast mentiune a Vlahilor din Pind inteo opera istorica spaniol
din secolul al XVII-lea. Moncada putea fi informat asupra acestei populatii din Peninsula Balcanicti: e de ajuns s ne gandim a., in a doua jumatate a secolului al XVI-lea, (stradioW din Epir, Epirotii", sservisera
In armatele regelui Spaniei (ex.: George lasta, rivalul lui Mihai Viteazul),
care luptasera in Tarile de Jos sub ducele de Alba si Alexandru Farnese,
(v. In aceast privinta, Famiano Strada, De bello belgico, Roma, 1643-48,
t. E, p. 294; t.
pp. ,141, 142, 169, 392, 450, 452) si cft, putin inainte de
aparitia
Moncada, ducele de Osuna, vice-rege al Neapolului,
prqtejase pe Uscocii de pe coasta Daimaiei In lupta lor contra republicei
Venetiei.

www.digibuc.ro

CATALANI

I VLAHI IN EUROPA SUD-ORIENTALA A SECOLULUI AL XIV-lea

25

de pirere c una din cele mai, maxi isprvi sivrsite in aceast5.


expeditie a fost deschiderea unui drum prin aceast tar plin
de oameni iscusiti i Vitejf (esta tierra tan llena de gente pldtica y valienle). Totusi au stribitut-o, in sfrOti pre obvtleasca
uimire a acelora care au cunoscut pericolul i cu bunele si vreclincioa.sele cluze ale celor din Tesalia" 88).

Moncada afirm ck cel.mai apropiat i ma puternic dusman" al duceIui Atenei a fost Anghelos, principe al Vla.hildr"
(el ms vecino y podroso enemigo era Angelo, principe de los

Blacos),
Istoricul spaniol dela inceputul secolului el XVII-lea este
deci cel dintai erudit, care a aritat c aceia vari au opus resistenth'. Catalannor, in trecerea lor prin Vlahia", au fost chiar locuitorii vlahi al muntior tesalieni,
Cartea lui Moncada, in care retorica, specific -barocului,
armoniseazi cu grija pentru exactitatea informatiei, a fost folosit, in acelasi secol, de printele bizantinologiei, invtatul
frances Charles Du Fresne, sieur Du Cange. Acesta dunoaste
afirmatiile lui Muntaner, insfi se orienteaz mai mult dup opera.
istoricului spaniol mai sus pomenit, pe care 11 eiteazi, pentru a
relata trecerea Almogavarilor prin Tesalia. El releva contrazicerile dintre cronicarul catalan i.i Nicefor Gregoras si vorbeste de

loan Duca, duce de Patras, pe care Muntaner 11 numeste Angelo, principe a,l Vlahilor (Angelo, prince des Blagues 85) , cci
83) Moncada, op. cit., cap. 62.
Cartea lui Moncada a fost tradus
in trances& de contele de Champfeu sub titlul Expdition des Catalans et
des lirragonais (sic) contre les Turcs et les Grecs, Paris, 1828. Traduc5.torul, socotind stilul istoricului spaniol prea concis, adaug frase dela el:
,,Les Blaques s'opposrent de toutes leurs forces & la.marche de nos Catelans & travers les montagnes. Expriments dans la-guerreverss dans
la connaissance du pays, braves,..opinidtres, ils harcel5rent sans cesse nos
troupes.. Ces ennemis, toujours renaissants, apparaissaient sur tous les
points, et la terre inpuisabre demblait elle-mme produire ses dfenseurs...

etc." (pp. 380-382). Se vede c5, traducAtorul lui Moncada avea Inc&
proaspt amintirea rzboiului din 1808 al lui Napoleon I in Spania.
84) Moncada, op. cit.', cap. 63.

85) Muntaner Ind& scrie: Langlo, senyor de la Blaquia", Se vede


el Du Cange se folosere de cdrtea lui Moncada, in care se vorbere de
Angelo, principe de los Blaeos".

www.digibuc.ro

26

VALERIU EAPAHAGI

era din familia Anghelilor i principe al acelei provincii a Tesahel


Valahia sau Vlahia (...de cette province de Thessalia qui tait nomme Valachie ou Blaquier . Urmnd pe Muntaner, Du Cange ne spune ca. Almogavarii pleear din Casandria .0 se duser In Moreea, dup multe gieutti i pericole,
fiind siii s, tread, prin Vlahia, care e o tail de acces clificil
(...la Blaquie qui est un pays de difficile acces)c( 86).
Tot dupa opera lui Moncada se orienteazi i istoricul spa-

niol Narciso Fellu de la Pala y Farell, Catalan, In 1709, and,

dup ce au prsit Tesalie, Catalanii au trecut


prin muntii Vlahiei" (...pasaron por los montes de Blaquia)
cnd mentioneaz printre inamicii ducelti de Atena, invin0 de
viteiia neamului nostru", pe prineipele Vlahilor" (el principe
de los Blacos87).
In secolul al MX-lea, Invtatul frances Pouqueville, care

a ctmoscut att de bine pe Aromni, pe cari i-a visitat in alabrine sale in Grecia, i care s'a folosit de opera lui Du Cange,
a afirmat c Vlahii din Grecia au vzut, timp de attea vacuri,
delilnd, inaintea muntilor lor, Latini, Normanzi, Catalani,
Francesi, Imprati, Cesari" 88), iar istorfcul spaniol Antonio de
Bofarull y Brock din Catalonia, inspirat de.sigur de Moncada,
ne spune ca, in peregrinarile lor in Orient, Catalanii au luptat
cu, Grecii Turcii, Turcopolii,. Alanii, ylahii i al locuitori orientaU
y demds habitantes orientales) in acelat,i timp cu
Franeasii, Venetienii i Genovesli" ").
George Finlay, care se foloseqte si el de cartea lui Moncada, scrie c. o resistenta serioas au intmpinat Catalanii din
86) Du Cange, Histoire de l'empire de Constantinople sous les empe-

reurs franais, in Buchon, Collection de chroniques nationales, t. II, pp.


146-147.
Pentru Du Cange Blaquie" este egal cu Valachie".
87) Narciso Feliu de la Pella y Farell, Anales de- Catalua, Barcelona, 1709, t. IJ, cartea 12, cap. 8.
88) Pouqueville, Mmoire sur l'Illyrie ancienne et moderne, sur les
colonies valaques, etc. In Mmoires de l'Acadmie des Inscriptions, t.
XII, 1839.
Ist., 1927.

V. qi N. Iorga, Momente istorice, An. Acad. Rom. Mem. Sec.

89) Antonio de Bofarull y Broca, Historia critica de Catalufia, Barcelona, 1878, t. IV, p. 142.

www.digibuc.ro

CATALANI SI VLAI-II IN EUROPA SUD-ORIENTALA A SECOLULUI AL XIV-Iea

27

partea Valahilor Tesaliei, o rasa cu adevrat deosebiti de tiranii din Tracia" (...theVa//achians of Thessaly a very dif f erent
race from-the peasants of Thra3e)90).
Invtatul iberic Antonio Rubi y Lluch, care a dat attea

lucriri de inalti valoare asupra Greciei catalane, e de pirere,


intr'un stucliu al siu riblicat in 1891-1892, c Vlahii, descendenti din colonisti romani, erau un popor de pstori, care din
Rodopilor i ale Pindului a emigrat in Tesalia de jos,
care si-a schimbat numele in acela de Marea Vlahie", .0 a atunci cnd Catalanii au trecut prin Vlahia, aceasti regiune era
iocuit de Vlahi, a ciror cruzime neimblnzit o notase cfiritorul spaniol Beniamin din Tudela" (Quant Zos Catalans passaren
per la Blagnia, estava aquesta regi habitada pels Vlacos, quat
indomable feresa havia f notat lo viatjer espanyol Benjamin de
Tudela . Tot acelasi savant catalan ne vOrbe.ste, inteo lucrare
a sa apiruti in 1923, de rzboinicul i asprul neam al Vlahilor,
cu care au trebuit s lupte att de drz Catalanii" (el belioor6s
i aspre poble dels Blaquis, amb el qual degueren combatre tan
rudament- el Catalans), si afirmk intemeiat pe Descrierea
nonim a Eurapei orientale" 92), ca aceste triburi de origine
romneasci" (aquestes niateixes tribus d'orgen vlac i romans), locuiser mult timp -in Ungaria, unde fuseser

pastors dels Romans". Insk ca i Moncada, Rubi y Lluch,


fcnd deosebire intre Tesalia" i Vlahia", e de prere
ciocnirile dintre Vlahi si Catalani au avut loc in sndul Tesalieit
deci in muntii Ftiotidei
pe cnd acestia din urini se
dreptau spre Locrida sif Beotia i, deci, dup.& interegerea lor cu.
sebastocratorul loan al II-lea Anghelos 94).
90) Finlay, op. cit., t. III, p. 407.
91),A. Rubid y Lluch, Notiekt geogrfica e POrient sego'ns En Mum-

taner, in Eutlleti del Centre Excursionista de Catalunya, t. I i II Barce-,


lona, 1891-1892.
92) Rubi y Lluch cunoaate +Descrierea anoninati" dinteun artica
al lui N. Jorga publicat in Bialetin- de Plnstitut pour, Ptude. de 'PEurope
sud-orientaie (1921) i. pomenit mai sus.
93)

94) Rubi y Lluch, La Companya catalana; dupti paragraful Joan


II Angel facilita als Catalans l'evacuaci de la Tessalia." urmeaa. acela

www.digibuc.ro

23

VALERRJ PAPAHAGI

W, Mlle afirm si el a in primvara anului 1310, [Catalanii] au trecut pasul Furcat indurnd destule atacuri din partea Valahilor nomazi, cari frecventau acea regiune aspr (...suffering not a little from the nomad Wa llachs, who frequented
that difficult country), 0 au coborit la Lamia" 95).
Suntem insh de prere c. trecerea Almogavarilor prin
1,VIahia" nu s un episod deosebit de acela al trecerii prin Tesalia" i eh nu numai muntii din sudul acestl regiuni -erau locuiti de Vlahi: mirturie, in aceast privint, ne st, in special,

,Descrierea anonim a Europei orientale". Din Casandria"


pink. in Moreea", Muntaner nu eunoa-ste, alt tar cleat Vlahia".
Stiinta actual, intemeiatA pe iivoarele medieJale; nu poate
deckt sh fie de acord cu cele afirmate in 1623 de Francisco de
Moncada: Vlahi au fost, inteadevr, in bun parte, aceia. cari
s'au opus trecerii Almogavarilor prin Tesalia si Ftiotida96).
Ducatul caPctian de Neopatras.

Dup ce au devenit stpni ai ducatului Atenei, Catalanii

aleser ca sel al lor pe un fost adversar, i anume pe Roger


Deslaur, cavaler din Roussillon: e axi faeren capit a micer
Roger Deslaur", scrie Muntaner 97).
In 1312, Fadrique al II-lea al Siciliei
a_crui autoritate
o recunosteau Catalanii din Grecia t-- numeste ca duce al Atenei
al doilea fiu al sku, Manfred. Acesta fiind ins prea tnr si nekutndu-se duce in Greci-4 suveranul sicilian conferi
lui Berenguer Estanyol calitatea de loctiitor al tnrului infante
intitulat Pas dels Catalans per la Blaquia"-.
La npi acest stiuliu a fost
recensat de C. Marinescu in Revue- Historique du Sud-Est Europen, I.
1924, pp. 427-431.
95) W. Miller, op. cit., p. 223.
Lamia este numere antic si actual
al localitritii care in evul mediu s'a numit Zeitun.
96) De aceiasi prere e si N. Iorga in Rapport.? -entre l'Espagne, et
les Rouniains; V. Revue historique du Sud-Est europden, VII (1930), pp194-199.
97) Muntaner, op. cit., ap. 240.

www.digibuc.ro

CATALAN! 51 VLA1-11 IN EUROPA SUD-ORIENTALA A SECOLULUI AL XIV-ka

29

in duatul stpnit fie Iberici pe teritoriul Heladei. Muntaner


ne spune c Estanyol a condos cu /nun& intelepciune, molt
saviament", otirile catalane din Grecia, luand msuri pentru
a se pritea face fat& unui atac' al forteler imperiale, al sebastotratorului Ioan al 11-lea Anghel9s al Vlahiei, Lang lo, senyor
de la Blaquia", al despotului Artei si al principelui Moreei.").
La moartea lui Estanyol, Almogavarii cer regelui Siciiei
alt comandant. Fadrique al II-lea a chernat din Catalonia" pe
fiul su bastard Alfonso Fadrique, care tria pe lng, regele
Aragonului", trimitndu-1, In 1317, cu zece corbii, in calitate
de cpetenie a Companiei catalane i de loctiitor al infantelui
scrie Muntaner trames
Manfred in Grecia: e ab X galeis

lo a la companya per eap e per major, per part del penyor


infant" 99 ) .

Ce se petrecea in vremea aceea in Vlahia Mare?


Dui:A moartea lui Gui al II-lea de la Roche, Than al II-lea
Anghelos se socote.ste motenitor legitim al vrului i tutorului

sau i de aceea se intituleaz Senior al teritoriilor Atenei i ale


Patrei si duce al Marii Vlahii si al Castoriei" (Giotunni Conoteno

Angelo duca, signore de terre dii Tenes e Patras e duca della


gran Witchia e de /a Castoria), inteo scrisoare pe care o trimite, in Mai 1317, dogelui Venetiei Giovanni Soranio 100).

In 1318 moare tnirul duce al Marii Vlahii, care era


csaorit cu Irene, fiica bastard& a impiratului Andronic al
II-lea. Dip& cumafirmA Nicefor Gregoras, sebastocratorul lis&
statul far& mo.stenitor i provinciile i orwle in desbinare:

parte din ele au continuat'sk dea ascultare fiicei impiratului,


altele s'au supus Ctorva nobili indigeni, iar restul a fost st&pniede Catalani, cari pe atunci cutreerau Beotia" 101).
98) Ibidem, >cap. 242.

99) Ibidem, cap. 243.


)100) Predelli, I lib-A commemoriali della Repubblica di Venezia, regesti, t. I, Venetia, 1876, p. 177.-- Scrisoarea aceasta, pb.stratt. hi Arhivele
din Venetia si In care se vorbeste de negustorli venetieni cari frecventau
Vlahia Mare, s'a donservat in traducerea ei In dialect venetian, fficut& din
greceste.

101) Patr, gr., t. cxLynr, p. 279.

www.digibuc.ro

30

VALER1U PAPAHAGI

Ca localitti, au ocupat Catalanii lui, Alfonso Fadrique_ in


Marea Vlahie?
0 scrisoare a Venetianului Marino Sanudo Torsello, trimeas din Venetia, In 1325, lui Ingramus, arhiepiscop de Capua,

ne lmureste In aceast privint. Un om denin de incredere"


informeaz pe_Sanudo c ducatul Atenei s'a intins foarte inuit
stpnii s,i, p atalanii, u cucerit i detin in Vlahia: Neopatras si cetktile 1,idorichi102) i Siderocastron 193), Zeitun I"),
Gardichi 109,, Dornoc 16) Farsala" l7) (...dicit quod Athsnarum Ducatus- quamphtrianam, Vst 4ditatus -et quod Catellani, qui
dominantur ibidem, acquisiverunt et tenent )37achia, Lapater

et castra Lodorichi et Sidero Castri, Gitonis, Gardichie, Donchie et Ferselle). In aceiasi scrisoare Insk, Sanudo se arata Ingrijorat de invasia in ,,Vlahia" a unui neam numit alt.Albanesilor (Albanensium gentis nomine), foarte numeros, care a distrus tot cese afla In afara cetktiloi stpnite att.de Catalani
ct si de Greci". Ibericil si autohtonii ,,s'au dus impreunk s
oprease pe Albanest-lrk s. izbuteasc." los).
102) Lidorichi, in muntii Doridei, la Vest de Amfisa (Salona)
Locrldei ozoliene.

703) Siderocastron-, la Sud de raid Sperchios, la "Est de Nenpatras


i langa golful Maliac.
104) Zeltun (actuala Lamia), ,,Giton" al Fra.ncesilor i -Citti4 al
Catalanilor, la Nordul rftului Sperchios I a1cet1ii Siderocastron, rang&
golful Maliac. Dupa Benjamin din Tudela, era asezat la poalele niuntilor
Valahiel, locuiti de neamul numit al Vlahilor' (v. Tafel, op. cit., p. 439).
105) Gardichi, lang. golful Maliac, spre Est de Zeitoin.
106) Domoc6, in Ftiotida, spre Nord-Vest de Zeitun i la Nord de
lacul Xynias.
107) Farsala, Ii Suduj Tesaliei le Nerd-Est de Domooek.
108) Marino Sanudo Torsello, op. cit., in. Gesta Del per Prancoo,
t. II, p. 293.
Felfu de la Pea, op. cit., t. II, cartea 12, cap. 8, mentio-

nnd pe Sanudo, ne spune lirmatoarele: Cuceririlor ditalane le-a mars


-bine p0.3a6.. In 1325, cnd Albanesii_au ptctruns prin Valahia in provincille,,catalane, pricinuind marl pagube",, V 1 Hopf, Geschichte Griechenlands,
in Eneiclopedia Ersch und Gruber, t. LXXXV, p. 422, si Gregorovius, Der

Stadt Athen, t. I, pp.' 107-108; A. Rubi y Limb, Eis castelis catalaus

de ;a Grcia continental, in Annuari de lInstitut d'Estudis Catalans,


Barcelona, 1908 (lucrarea e tradus in greceste, Itiene, 1912); N.
Iorga7 France de Constantinople et de More, Bucure9ti, 1935, pp. 79-80.

www.digibuc.ro

CATALANL SI VLAHI IN EUROPA SUD-ORIENTALA A SECOLULUI AL XIV-Iea

31

W. Miller e de- pirere ci, prin aceastk invasie, Albanesii


incepat sk ia locul Valahilor fthey began to take the place
of the Wallachs), cari alcktuiseri pn atunci massa populatiei
Tesaliei i dadusera regiuiii numele de Marea Vlahie" 109),
ocupate cie J.berici In Marea Vlahie, i anume
'Merida, Ftiotida i Tesalia-meridional ,alatuese al doilea ducat catalan din Grecia, numit al Neopatrei" sau al Patriei", al
cirui duce este Insusi acela al Atenei, adie unul din ill Iegitimi ai regelui iciliei. In 1325, duce de Atena i Neopatras"
e infantele Gulielm, fratele i succesorul lui Manfred
accsta
jnurise in 1317 , iar loctiitor sau vicar in Grecia e b'astardul
Alfonso Fadrique.. Dup5. Nicolau d'Olwer, lunga loctitenent
a lui Alfonso Fadrique (1317-1330) represintk momentul de
apogeu al ducatelor eatalane" n).
a.se din cettile Vlahiei dominate de Catalani, probabil
din cele sapte mentionate de Sanudo, au fost date ea feude lui
Alfonso Fadrique de atre tatil aeestuia, regele Siciliei Frederic
al II-lea. Acest monarh ins, nu a vrut sa acorde fiului sku bastard si capitala MaHi Vlahii, adici cetatea Neopatras, a chrei
posssiune justifica titlul de duce de Neopatras" purtat de un
principe cadet flin descendenta legitimk a Casei regale de Sicilia,
ramui, la rndul ei, a celei de Barcelona-Aragon, care domnea

in Peninsula Iberia,. Suveranul sicilian a refusat totdeauna s5.


Instrineze des.domeniile Coroanei, trecndu-le jurisdictiei f eudale, castelul i cetatea,.Neopatras"1/).
Neprimind niciun. rkspuns la toate cererile supuse inteleptului su tat, Alf6nso Fadrique se adreseazi autorittii.supreme
a lumii catalano-aragonese de atunci i anume vrului sku Alfonso al IV-lea, rege. al Aragonului, al Valenciei, al Corsicet al
Sardiniei si conte al Barcelonei", printr'o scrisoare, cu data de
15 Aprilie, in limba catalan5.112), redactat intre 1328 si 1330
trimeasa din Teba, Estives", capitala ducatului Atenei.
109) W. Miller, op. cit., p. 248; v. i Hopf, op. cit., p. 422.
110) Nicolau d'Olwer, L'expansi de Catalunya, p. 113,
111) Rubi y Lluch, op. cit.
112) Acest document, pastrat in Archivele Coroanei de Aregon"
din Barcelona, este de important& exceptionalk fiind unicul care s'a con-

www.digibuc.ro

32

VALERIU PAPAHAGI

Alfonso Fadrique. scrie contelui-rege c tatl su, regele


Sici Heir i-a dat sase caStele in Grecia: Aduc la cunotinta Majestatif Voastre ea. susnumitul rege, tatl meu, In buntatea sa,
acordat In Romania sase castele, In mijlocul cirora se aLd
unul care se numeste Patria i e capitala trii i. a ducatului
Vlahiei"
/a a/tea vostra, senyor, fas saber que'l clamant
dit senyoi rey, pare mou, merce suf.& si ha provehit a mi en les
parts de Romania de VI castells, dels quals benignament m'a
feyta donacion. Entre los dits VI oastellS, en mig d'aquels si iba
castell lo qual ha nom Patria, qui es cap del pahiS e es cap
del ducam de la Blaquia). Ambitiosul vicar continuA: Ain trimes, de multe ori, mesagii i scrisori monarhului suspomenit
pentru ca s. binevoiase a-mi acorda castelul.Patria, al cOrui titlu s-1 pot purta, lucru ins pe care niciadati nu a. vrut s-l'concead"
cam jo per mates verdes he trameses missatges
et letred al dit senyor a go que pogues haver titol, li plagues
fos merbe sua del dit oastell de la Patria me degues fer gracia,
la qual giucia; luyia vegada no m'a volguda otorgar). Alfonso
Fadrique Incheie rugand pe regelg Aragonului s intervie pe
lafig acela al Siciliei
acorde cetatea Neopatras: Rog cu
umilint pe MOria Voastr s binevoiasa a trimAe mesagii susnumitului rege, pentru ca, in dragostea sa fat de Mria Voastri,
acoide aceasti favoare. De altfel, cum locurile pe care
mi le-a dat sunt cu mult mai bune, motivele ce m indeamd la
aceaSta hunt numai onoarea si titlul, i cred c favoarea va fi
obtinut multumit lui Dumnezeu si Majestitii Voastre"
vostra clara magnificencia humilment suplic, vos placia per
vostra bondat trametre per certs misatges vostres nl devant dit
senyor rey per amor vostra la dita gracia yne deia consentir e
otorgar, oont sia cosa que molts milors locs que aquas m'aja
donats, mes per /a honor e per lo titol me mou als dits afers,
entenem, senyor, que si /a dita gracia vendrki acabament; sia
per Deu e per vos us).
servat direct din epoca doininaiei catalane in Grecia; y. A. Ruble) y
Lluch, Documents per l'historia ele la culturr catalana
t. I, p. 96,
nota, Inst. 'cl'EsL Cat., Barcelona, \1908.
113) Thibi y Lluch, op. cit., t. I, pp. 96-97, qi El4 castells catalans.

www.digibuc.ro

CATALAN $.1 VLAIII IN EUROPA SLID-ORIENTALA A SECOLULUI, AL ICIy-Iea

33

Fiul bastard al regelui Siciliei nu a izbutit ins


realiseze visal de a stpni cetatea. Neopatras.
Vlahii i Grecii din Tesalia meridional, Ftiotida si Lacrida au, fost carmuiti in secolul al XIV-lea de care vicarii,
guers", i castelanii, castellans", catalani. Rubi y Lluch e de
prere a din inexpugnabilul castel al Neopatrei, au guvernat
mai nti vicarii catalani
mai trziu, pasii turci o populatie
mixt5, de Valahi i Greci" (...des de son inexpugnable castell,
governaren de primer els veguers oatalans i mes tard els pachas turolvs una poblaci mixta de Vlachs i Grechisc 114)

Legile Barcelonei, asa numitele Usatges", amt introduse


in ducatele catalane din Grecia. Neopatras a constituit totdeauna o universitate, adic5, un municiplii mai multSau maL putin
autonom, sub directa stapnire a ducelui, suveranul u. Puternicul su castel era guvernat de un castelan, ca i toate celelalte
ale ducatului, iar oetatea de un vicar" 115).
Vlahia ocupat de Bizantini a fost ins mereu amenintati
Cantacuzino nude Catalani. In 1343, impratul loan
meste pe nepotul shu loan Angh,elos guvernator pe viat al
cettilor si teritoriilor Vlahiei" (...dg xecpaXtiv

TtilV KciaTpLuv )(al

i, intre conditiile puse iu


hrisobulul dat cu acest prilej, gsim urmtoarea clausi: In
ceeace priveste cettile situate dincolo de Patras 116) daci Majestatea nostr intretine prietenia cu Catalanii, o mentie
s lupte in cas c. suntem. in stare de rizboiu cu ael 1.17)
destia" I.. e xv xei etrintiv f aoiXaa goy per& riiiv KTEX6,VWV,
g
l(d ctirrg d b wirrvv, 000)-ral Ka ctirr0 118).

xwpibv BXaxiaq 6:p'eiptiu Tfiq ZwiTg airra)

Dup cum ne spune Gregoras, Joan Anghelos readuse vechea stare de lucrurf in Tesalia, provincie care era sfsiat. nu
numai de anarhie, dar si de Catalanii cari o St5,pneau. de /null.
Urmasii actora, fiind dedati trndviei i betiei, i pierduseri,
114) Rubi y Lluch, Els-castells catalans.
115) Milne, y Lluch, op. cit.; v. i La Gi ecia catalana des de 1377 a
1879, In An. de Inst. d'Est. Cat., Barcelona, 1920.

116) Desigur Neopatras sau Patria.


117.) Ioan Anghelos.

118) Pat.r. gr., t. CLIII, pp. 526-527.

www.digibuc.ro

34

VALERIU PAE'AHAGI

toati vlaga, asa Inca nu puteau of eri o resistent serioasi".


Ace lasi istoric bizantin ne spune ei Ioan Anghelos, birbat
foarte rizboinic, a eucerit cea mai mare parte a Tesaliei" i eh

a supus pe Etolieni si pe Locrieni zolieni"1"). Aceste suc


cese au fost obthmte desigur cu-eoncursul alesilor cfilreti tesalient" 120), in cari reeunoastem, in parte, pe Megalovlahitii"
lui Pachimere 121).

In tot veacul al XIV-lea, teritoriul locuit de Vlahi in Gre--

cia a fost disputat intre Catalani, Bizantini, klbaneI, Sirb! si


Turci. Pe la mijlocul acestui secol, Tesalia, e stipniti &e stefan
Dusan, iar acest mare monarh sarb, adresandu-se, printeun tri7
mis al siu, dogeluf Venetiei Andrea Dandolo, ha 1350, se iontituleazi: impirat al Rasciet, despot al Romaniei si l Artei, conte
al "Vlahiei," 122).

Si vedem acum eari au fost ducii statelor catalane din


Grecia i lociitorii lor.

S'a vorbit de Manfred si de Gulielm al II-lea, airandoi fii


ai regelui Siciliei Fadrique aI II-lea. Gulielm, card a fost cel

clintii duce de Neopatras" din ramura siciliani a Casei de


Aragon, a murit la Palermo iri 1338. I-a urmat alt frate al sill,
marchisul Ioan de Randazzo, duce al Ateneioi al Neopatrei' sub
munele de Ioan al II-lea (1338-1348), care a avut ca succesor
pe fiul sau Fadrique I (1348=1355). Acesta a rnurit in Catania
si a avut ca urmas, In ealitate de duce de Atena i Neopatras,

pe vrul s.0 Fadrique al II-lea (1355-1377), fiu al suveranului sicilian Petre al II-lea si care a ajuns rege al Siciliei, sub
numele de Fadrique al III-lea, la moartea fratelui su mai mare
Ludovie in 1355: Don Fadrique", scrie Jernimo Zurita,
urmat In regatul Siciliei i in ducatele de Atena i Neopatras.

119) Patr. gr., t.. CXLVIII, 0. 657.


120) Ibidem.

121) Finlay, op. cit., t. III, p. 437: The support of the Thessalian
Vallachians enabled Cantacuzenos to open the campagn of 1343 with am
effective force":
122) Predelli, op. cit., t. II, p.181' imperatore di Rascia, despot.
di Romania e di Arta, conte di Vlachia"; v. i Hopf, op. cit., p. 445.

www.digibuc.ro

CATALANI $1 VLAI-II IN EUROPA SUD-ORIENTALA A SECOLULU1 AL XIV-lea

35

i cu acest prilej, In vremea lui, au rimas unite aceste state


cm Coroana

a22).

Niciunxl din ducii mentionati nu a visitat pmntul He ladei. Ei au fost representati In ducatele Atena i Neopatras prin
vicarii sau loctiitorii lor. S'a vorbit de Alfonso Fadrique, care
a guvernat, timp- de treisprezece ani, aceste dad& ducate in nu-

raele lui Gulielm al II-lea. Au urmat dup el: 'Nicola Lancia


(1330-1335), Raimondo Bernardi (1356), Jaime Fadrique de
Aragon (1356-1359), fiu al lui Alfonso Fadrique i conte de
Salona (Amfisa) si senior de Lidorichi; Gonzalo Jimnez de
Arens (1359), Mateo de Moncada (1359-1361 si 1363-1367),
senior titular de Corint si Argos si marchis de Bodonita;-,Roger

de Lauria sau de Lluria (1361-1363 si 1367-1370), Mateo de


Peralta (1371-1375), eonte de Caltabellotta si Luis Fadrique
de Aragon (1375-1381), fiu al lui Jaime Fadrique i, ca tatil
sfiu, conte al Salonei 124).

In 1317, moare Fadrique al III-lea, rege al Siciliei si duce


-de Atepa si Neopatras, i astfel se stinge descendenta brbiteasci a ramurii siciliene a Casei de Aragon. Ducatele catalane

din Grecia cunosc atunci o epoc de turburari si de invasit


Navaresii, cari cuceriser orasul Durazzo din Albania pentru
infanteIe Ludovic de Evreux i trecuserg apoi in serviclul liii
Jacques de Beaux, imprat titular al Constantinopolului, condusi fiind de Mahiot de Coquerel sti Juan de tirtubia, invadeaz
Grecia i cuceresc Teba, dnd o grea lovitur celor dou5, state
dominate de Catalani129-. Ducatui Atenei, rmne- redus la
123) Zurita, op. cit., cartea 6, cap. 12.

V. ei Hopf, ChroniqueS,

p. 474.

124) Hopf, op. cit., in Enciclopedia Ersch und Gruber, t. LXXXVL

ppg 13-23, ei Chronigues, p. 475; IV. Miller, op. fit., pp. 235-376; A.
Ruble) y Lluch, Els governs de- Mateu de Moncada Roger de Lluria en
la Grcia catalana, (1859-1370), in An. de l'Inst. d'Est. Cat., 1911,
La Gracia catalana des de ,1370 a4377, in An. de gnat. d'Est. Cat. 1914;
Nicolau d'Olwer, op. cit., pp. 113-120 qi 130-139.
'125) A. Rubi y Llu.ch, Los Navarros en Grecia y el ducado cataln
de Atenas en la poca de su invasin, in Mentorias de- la Real Academia

de Buenas Letras de Barcelona, t. IV, 1886; La Gfecia catalana des


de 1377 a 1379, in An. de l'Inst. d'Est. Qat., 1920, ki "Conguista de Tebas

www.digibuc.ro

VALERIU PAPAIIAGI

36

Atica, cel al Neopatrei la capitala sa", iar legitura cu Locrida


o face comitatul Salonei cu feudele sau baroniile anexe LidoZeitun i Siderocastron" 129.

Prin stingerea descendentei brbteoti a lui Frederic al


ouccesiunea ducatelor catalane din Grecia ravine lui Petre
al IV-lea Ceremoniosul", regele Aragonului. Din causa imprejuririlor ns, acest monarh nu a putut intra in mod efectiv in
posesiunea statelor sale din He lada cleat in 1381. La aceast.
dati el se intitula: Rex Aragonum, Valencie, Maiorice, Sardinie
et CorsicieVomesque Barchinone, dux Athenarunw et Neopatrie
ac etiam Comes Rossilionensis et Ceritanite 127)-.

Se psIreazi textul scrisorii, redactat in catalan oi trimeas din Saragosa, in Aprilie 1381, prin care Petre al IV-lea,
prin gratia lui Dumnezeu, rege al Aragonului, al Valenciei, al
Maiorcei, al 8ardiniei 0. al Corsiceiconte al Barcelonei, duce de
Atena si Patria si- conte de Roussillon oi Cerdagne" (En Pere,
per la gracia de Deu, Rey d'Arag, de Valencia, de Mallorques,
de Cerdenya et de Crcega, Comte de Barchinana, Duc de Athenas et de la Patric& et Comte de Rossell et de Cerdanytt), face_
cunoscut credinciooilor sindici i fetnicl i universititii din
cetatea Patria" (als feets nostres los sindichs et prohomens et
universitlat de la Cititat de la Patria), numirea iubitului E,d nobilului consilier Filip Dalmau, vic-conte de Roscaberti, ca vicar
locotenent al nostru in ducatele de Atena oi Patria,_ cu depline

puteri" (Sapiats que nos trantetrem per vicari et llochtinen;


nostre a los ducats de Atenas et de la Patria ab-tot plen poder
lo noble et aniat conseller nostre Mossen Phelip Dalmetu, vescomte de Rocaberti 128).

Citind titlurile pomenite mai sus ale lui Petre al IV-lea de


Barcelona-Aragon, ne dam seama c are dreptate Zurita cnd
por Juan de Urtubia, In Bulletin de la Section Historique de l'Acadrnie
Roumaine, t. XI (Congrs de Byzantinologie de, BuCarest), 1924; L, NIcolau d'Olwer, Les dernieres tudes sur les Catalans en Greee, In Byzantion, t. II, 1925, pp. 633-6358.
126) Nicolau d'Olwer L'expansi de Oatalunya, p. 137.
127) Rubi Lluch, Los Navarros en Grecia, p. 437.
128) lbidem, p. 439.

www.digibuc.ro

CATALAN1

I VLAH1 IN EUROPA SUD-ORIENTALA A SECOLULU1 ALXIV-lea

37

ne spune ch ...de atunci a inceput regele s intituleze duce


de Atena i Neopatras, preferind acest titlu aceluia al comitatelor de Roussillon si Cerdagne si punndu-l-dup acela de
conte de Barcelona" 120).

Acest monarh catalano-aragones se mandrea, de \Sigur, ca


posesiunile sale din Grecia, si aceasta se vede din cuvintele cu
care el, ea un premerghtor al humanismului, caracterisa Acropo:
lea Atenei
el castell de Cetines"
socotith drept cel mai
scump juvaer din lumea (la pus rioa joia del mon)130).
Elementul albanes capit o insemntate din ce in, ce mai
mare in Tesalia meridionalL Albanesii contelui Micra din Demetrias, de lhng golful Pagasetic (Volo), apr5. Atena.si Neopatras atacate de Navaresi, si lor le multumeste in 1381 Petre

al IV-lea peitrti ajutorul dat: Iubitului nobil conte Micra si


tuturor celorlalti Albanesi credinciosi,... suntem informati
ati aph.rat ducatge noastre de Atena si Patria" (Als noble amat
et feels nostres lo comte Micra et tots els altres Albaneses,...
som informats que vos... havets defensat los ducats nostws de
A:then,as et de la Patria 131).

Intr'o Usti, lin aceiasi epoch, a prelatilor catolici si a nobililor mai de seam din ducatele catalane din Grecia, gsim.
date interesante pentru istoria. Marii Vlahii p timpul dominatiei iberice. Se mentioneaza. arhiepiscopul de Patria`! (lArcabispat de la Platria) si se adaugh ch. acesta are un sufragant,
adich, pe episcopul de Zeitun, care este in ducatul de Patria'
(aquest ha un sufraguni, go es lo bispe del-Citon qui es dintre en
lo &warn de la Patria'n). Cetatea Zeitun apartinea ex-vicarului
129) Zurita, op. cit., cartea 10, cap. 30.
130) A. Rubi y Lluch, Sig;tificaci4 de l'elogi de l'Acrapolis pet Rei
Pere'l Ceremonis, in Homenaje a Menendez Pidal, f. III, Madrid, 1925.

131) Rubi y Lluch, Los Navarros en Greek, p. 440. Asupra importantel elementului albanes In ducatele catalane din Helada, v. A. Rubi
y Lluch, La poblaci de la Grcia catalana en el XIV-en segle, publicat de
Institut d'Estudis Catalans, MeMries de la seccis6 historico-arqueoloirica"
IV, Barcelona, 1933.
132) Arhiepiscopatul latin de Neopatras 1 episcopatul latin din
Zeitun existau i inainte de venirea Catalanlior, v. Tafel, op- eit., p. 489,
Buchon,Recherches et matriaux, partea I, pp. 320-321.

www.digibuc.ro

38

VALERIU PAPAHAGJ

Luis Fadrique de Aragon, care se intitula comte de la So la e


senyor del Citon". In aceeasi llst e mentionat Andrei Sal/all.
nobil si-viteaz cpitan al Patriei" (Andrea gavall, noble hont e
valent eapitet de la Patria133).
In 1388, dupi un, lung asediu, Atena va cdea in fata atacurior Florentinului Nerio Acciajuoli, senior al Corintului, care
va ajunge stpn al cettii. Neopatras, apirat, tie Andrei Savall,
va fi cuceriti, doi ani mai trziu, In 1390, de Grecul Messer Aner,
Vrobabil un aliat al sefului toscan mai sug pomenit. In 1394, a-

ceasti cetate va cdea, in mnile Turcilor lui Baiazid I Fulgeral" 134). Dar, in ciuda acestOr pierderi ale teritorillr 'Ion din
Grecia, regii Aragonului, urmasi ai lui Petre al IV-lea Ceremoniosul", mort in 1387, vor continua s se intituleze, duci
de Atena i Neopatras".

Cu actuala documentare de care dispunern cu privire la


epoca in care Ibericii au dominat o parte din Grecia, ni este greu

s precism relatiile care au putut s existe intre stpnitorii


catalani si supusli lor vlahi, pstori sau sedentari, din Tesalia

Ftiotida. E probabil c, Wahii au descrecut ca numr


In ducatul catalan de Neopatras, locur lor fiind luat de Alba.
.
nesi
Dominatia iberic in Grecia continentari a Incetat pe la
sfirsitul secolului al XIV-Iea. Vlahii si-au continuat existenta
in muntii si esul Tesaliei, de sigur cee va mai redu.si ca importanti numerick. In vremeacuceririi Constantinopolului de Turci,
istoricul atenian Laonic Halcocondilas va vorbi de ,muntii Pin-

dului locuiti de Vlahi, al caror graiu e asemintor aceluia al


Dacilor, cari trlesc la Istru i eu cari au trsturi comune" 186).
In secolul al XVII-lea, elatorii apuseni Jacob Spon si
George Wheler yor intlni lngi Teba, dki inteo regiune stpnit, cu trei secole inainte, de Catalani, un village appel.
133) Ruble; y Lluch, Loa Navarros en Grecia, p. 481.
134) Rubi y Llueb., Els castells catalans.
135) Vezi, in aceastb. priyint, Finlay, op. cit., t. IV, p. 131.

136) Patr. gr., t CLIX, prt 168.

www.digibuc.ro

CATALAN1

i VLAH1 IN EUROPA SUD-ORIENTALA A SECOLULUI Alt XIV-lea

.3)

Vlaghi, peupl d'Albanois ou de Vlaques" 187). In 1774, Johann


Thunmann, profesor la Universitatea din Halle, vorbind despre
V1ahii de dinoolo de Dunre, pe cari Grecii Ii poreclesc CutnVlahi", va afirma urmitoarele: ,,Sie sollen ber die Ha lfte der
Einwohner in Thracien und ilber drei Viertheile der Bewohner
Macedoniens und Thessaliens ausmachen"138) ; iar la inceputul
secolufui al XIX-lea, Pouqueville va scrie: Pour ce qui est des
tribus valaques voisines du Parnasses et du_ Cphise de la Phocide, elles prtendent avoir une origine commune avec les Mgalo-Vlachites; et toutes, en general, revendiquent avec orgueil
le nom de Roman-As ou Romains" 189).

Acum o But& yi ceva de ani, viata romilneasci pulsa inc.

In regiunile cutreerate In secolul al XIV-lea de tovaryii de


arme ai lui Ramem Muntaner.

Ca incheiere, putem spune ci faptele rizboinice ale Catalanilor pe pimntul Greciei. In secolul al XIV-lea, eau petrecut, In parte,, pe teritoriu loci* de Vlahi. Aceytia au tinut piept
Almogavarilor; cari le-au invadat tara, Insa au trebuit si. cunoasek apoi, In Tesalla meridional, i in Ftiotida, stipinirea
Casei de Barcelona-Aragon, atit prin ramura sickiana a acesteia cat i prin trunchiul ei din Peninsula Iberic.

de. Dalmatie, de Grce


137) J. Spon et G. Wheler, Voyhge
et du Levant, fait ttux annes 1675 et 1676, Amsterdam, 1679, t. II, p. 74.
138) J. Thumnann, Untersuchungen fiber die Geschichte der stlichen puropischen Vlker, Leipzig, 1774, p. 174.
139) Pouqueville, Voyage de la Grce, ed. a 11-a, Paris, 1826, t. U.
p. 330.

www.digibuc.ro

Tipografia

Bucovina"
I. E. Toroutiu

Bucure0i

www.digibuc.ro