SOMATOSCOPIA

Somatoscopia este metoda de examinare a

corpului cu ajutorul privirii
aprecierea globala a proceselor de crestere si
dezvoltare
talia,
starea de nutritie,
atitudinea,
forma, repartitia si gradul de dezvoltare a
tesuturilor celular subcutanat si muscular),
observarea si descrierea fiecarui segment in
parte si respectiv a eventualelor deficiente de
dezvoltare fizica.
se face privind subiectul in ortostatism, din
fata, spate si profil, apoi punandu-l sa
efectueze diferite miscari, sa umble, sa adopte
diferite pozitii
Subiectul va fi privit de la o distanta potrivita

Examenul somatoscopic se va face intai global

in plan frontal (anterior si posterior) si in plan
sagital apoi segmentar pe aceleasi planuri. Se
vor nota urmatoarele elemente:
- talia apreciere calitativa - mica, medie,
mare, foarte mare sau foarte mica;
- gradul de dezvoltare si repartizare a
tesutului subcutanat in exces, normal, in
minus, uniform sau neuniform repartizat;
- gradul si armonia dezvoltarii musculaturii
slab, normal, foarte bine dezvoltata, armonioas
dezvoltata sau cu preponderenta pe anumite
segmente corporale;
- atitudinea corpului corecta, cifotica,
lordotica, scoliotica, cifolordotica, plana;
- pozitia umerilor corecta, ridicati (teposi),
coborati, adusi inainte, asimetrici (unul mai jos
sau mai sus,mai in fata sau mai in spate);

- conformatia coloanei vertebrale aspectul

curburilor fiziologice, prezentarea curburilor
patologice in plan frontal (scolioze) sau
sagital
(cifoze
si
lordoze)
precizand
localizarea si gradul acestora;
- simetria toracelui prezenta gilusurilor
sau
depresiunilor
(gilusul
scoliotic
se
accentueaza in flexia coloanei vertebrale);
- triunghiurile taliei - (spatiile brahiotoracice)
formate
de
fata
laterala
a
trunchiului si fata interna a membrelor
superioare.
Acestea
sunt
egale
cand
arhitectonia
toracelui
si
bazinului
este
corecta, devenind inegale in caz contrar;
- conformatia abdomenului - suplu si elastic,
bombat anterior si in partile laterale;
- pozitia bazinului in plan sagital. In plan
frontal crestele iliace trebuie sa fie la acelasi

Diametrul transversal al bazinului la barbat

este mai mic decat cel al umerilor, dand
trunchiului un aspect de trunchi de con cu baza
in sus, in timp ce la femei este mai mare sau
egal cu cel al umerilor;
- plicile subfesiere - sunt denivelate cand
bazinul este inclinat in plan frontal: este mai
jos cea din partea inspre care este mai coborat
bazinul;
- pozitia genunchilor - poate fi normala, in
var, in valg sau recurbati;
- conformatia gambei normala, incurbata
lateral cu convexitatea inafara (gamba in var),
incurbate cu convexitatea anterior si cu
marginea tibiala anterioara ascutita (tibie in
iatagan, etc.);
- pozitia picioarelor poate fi normala, adusa
(in var), abdusa (in valg)-situatie in care

Prezenta
tesutului
adipos:
A.normoponderal
;
B.supraponderal;
C.obez.

BAZINUL

FEMEII

BARBA

ATITUDINE
A
CORPULUI

POZITIA GENUNCHILOR

POZITIA
PICIORULU
I

BOLTA
PLANTAR
A:
A.normala
;
B.scobita;
C.plata.

Examenul dezvoltarii fizice efectuat prin

somatoscopie aremarele neajuns ca este insuficient de
precis, datele recoltate fiind influentate foarte mult de
subiectivismul si exigenta examinatorului, aprecierea
fiind facuta prin cuvinte si calificative.
Somatoscopia poate fi totusi obiectivizata prin
diferite mijloace ca: firul cu plumb, cadrul
antropometric, examenul radiologic, aparate si
metode pentru determinarea inclinarii bazinului.
* Examenul cu ajutorulu firului cu plumb. In
mod normal, firul cu plumb atinge occipitalul (centrul
protuberantei occipitale externe), varful apofizei
vertebrei C7, dupa care coboara proiectandu-se pe
linia apofizelor spinoase si cade la nivelul santului
interfesier. Lordoza cervicala se gasete la o distanta
de 2 cm fata de fir, iar cea lombara la 3 cm. Se inscrie
cu un creion dermatograf proiectia apofizelor spinoase

* Cadrul antropometric este o rama de lemn

prevazuta cu fire verticale si orizontale din 5 in 5 sau
din 10 in 10 m. Examenul somatoscopic cu ajutorul
sau se face plasand obiectul in spatele acestui cadru
si masurand diferitele puncte antropometrice si
eventual fotografierea pacientului.
Aprecierea obiectiva a piciorului plat se face prin
inscrierea plantogramei.
* Examenul radiologic este o metoda
obiectiva foarte fidela daca este execvutat cu
oproiectie corecta a segmentelor respective: coloana
vertebrala, bazin, picior, etc.

 Somatometria
este o metoda obiectiva de evaluare a dezvoltarii
fizice si a starii de nutritie, pe baza masuratorilor
efectuate cu ajutorul unor repere si calcularii
indicilor antopometrici sau antropomorfi specifici.
Pe baza masuratorilor corporale se stabileste
apoi tipul somatic, respectiv proportiile
segmentelor corporale, definirea tipologica
constitutionala fiind fundamentala atat in
antropologice, cat si in activitatea de selectie
sportiva.

 Reperele osoase(puncte antropometrice):

1. Vertex(pct apical) - punctul cel mai inalt
de pe craniu,subiectul fiind in ortostatism
cu capul mentinut in rectitudine;
2. Glabela -proeminenta plasat pe linia
mediana a fetei situata intre arcadele
sprancenoase .
3. Gonion- punctul situat in varful unghiului
mandibulei.
4. Gnathion- punctul situat pe linia
mediana a marginii inferioare a mandibulei
.
6.Menton- punctul situat cel mai anterior
pe corpul mandibulei

 7. Punctul sternal superior sau suprasternaleste plasat pe linia mediana la nivelul

incizurii jugulare mai exact pe marginea
superioara a manubriului sternal.
8. Punctul sternal mijlociu (mezasternal)-tot
pe linia mediana la jum dist dintre punctul
sternal si cel xifoidian.
9. Punctul sternal inferior(xifoidian)tot pe
linia mediana la nivelul apendicelui xifoid in
zona in care se mai poate palpa.
10. Punctul epigastric- situat la intersectia
dintre linia mediana si orizontala care trece
pe la nivelul marginilor inferioare ale
coastelor 10.

 11. Omfalion-situat la mijlocul ombilicului.

12. Punctul acromial coresp extremitatii
celei mai laterale a acromiului.
13. Punctul radial-cel mai inalt punct de pe
marginea superioara a capului radial.
14. Punctul stilion-cel mai distal punct
plasat pe apofiza stiloida radiala (ulnara).
15. Dactilion-degetul mijlociu.
16 . Puncte simfizare-pe linia median ape
marginea superioara a simfizei pubiene.
17. Punctul gluteal-posterior la nivelul
portiunii celei mai proeminente a regiunii
fesiere.

 18. Punctul iliac anterior(iliospinal)-pe

spina iliaca antero-superioara.
19. Punctul trohanterian.
20. Punctul tibial inferior la nivelul maleolei
tibiale interne.

Dimensiuni Longitudinale
A.Inaltimea, talia sau statura
. se masoara cu taliometrul, intre vertex si
planul plantelor.
. Subiectul este in ortostatism, cu MI in
extensie si coloana vertebrala dreapta.
Calcaiele, santul interfesier si coloana in
dreptul omoplatilor ating tija taliometrului.
Barbia este coborata spre piept astfel incat
marginea superioara a conductului auditiv
extern si unghiul extern al ochiului sa se
gaseasca pe aceeasi linie.

Stadiometru
nlimea se exprim n m, cu 2 zecimale

Depinde de:
Factori genetici (individuali i etnici)
Sex
Vrst
Factori socio-economici

n Romnia, nlimea are drept

limite:
Superioar: 1,90 m F; 2 m B
Inferioar: 1,40 m F; 1,50 m B.

Studii populaionale efectuate n diverse

culturi au demonstrat c nlimea mic se
coreleaz robust cu:
Mortalitatea crescut prin BPOC, AVC
hemoragic, cancer gastric i cancerele
nelegate de fumat (sn, prostat, colon i
rect).
Nivelele crescute ale colesterolului total i
TA sistolice.
Mortalitatea cardio-vascular crescut.
Mortalitatea crescut post by-pass
coronarian (coronare de calibru mai mic?)
Funcia ventilatorie sczut.

Modificri patologice ale nlimii

Reprezint variaiile mai mari de
20% fa de limitele admise pentru o
anumit populaie i sexul respectiv.
Depirea
Limitei superioare = gigantism (gr,
gigas = uriaii mitologici)
Limitei inferioare = nanism (gr, nanos
= pitic)

Gigantismul are drept principal

cauz hipersecreia de STH (adenom
hipofizar >90% din cazuri):
(a)gigantism hipofizar (dac
hipersecreia apare nainte de
nchiderea cartilajelor de cretere)
(b) acromegalie (dac hipersecreia
apare la adult).

Robert Wadlow (1918-1940) cel mai nalt om din

lume (2,72 m, 220 kg) mpreun cu tatl su.

Leonid Ivanovici Stadnik (n.1971, Ucraina),

medic veterinar,cel mai nalt brbat n via
(2,53). Gigantismul a debutat la 14 ani.

Nanismul poate avea cauze

multiple:
1.Endocrine: hipofuncia
hipofizar, tiroidian
2.Anomalii cromozomiale:
sindromul Down (trisomia 21),
sindromul Turner (45,X0)
3.Malformaii osoase
4.Nutriionale i metabolice:

Din punct de vedere clinic,

nanismul poate fi divizat n:
Nanism armonic, n care
proporia normal dintre
segmentele corpului este
conservat.
Cea mai frecvent cauz =
nanismul hipofizar
Nanism disarmonic, n care
exist i tulburri de
proporionalitate. Cele mai

Nanismul hipofizar
Etiologie: hipofuncia hipofizar poate fi:
Esenial: aplazie hipofizar, sindrom de ea goal
Secundar: craniofaringiom, iradiere cranian, traumatisme
cranio-cerebrale, hipoxie cerebral, boli infiltrative (TBC,
sarcoidoza, histiocitoza X etc
Clinic: tipic, dup o perioad de cretere normal, ritmul de
dezvoltare ncetinete i copilul devine prea scund pentru vrsta
sa. Cnd deficitul de STH este complet, debutul bolii are loc sub
3 ani, cnd deficitul e parial, debutul este mai tardiv,
proporional
cu severitatea
deficitului.
La vrsta adult,
nanismul hipofizar
se caracterizeaz, alturi
de statura scund, prin:
Sistem osteo-articular gracil
Sistem muscular bine dezvoltat n raport cu talia
Tegumente subiri, cu desen vascular evident
Facies infantil, cu frunte proeminent i dezvoltare deficitar
a etajului mijlociu al feei
Dezvoltare intelectual normal
Infantilism sexual (uneori).

Nanismul (cretinismul) tiroidian

Etiologie: insuficien tiroidian (mixedem)
congenital.
Clinic: mixedemul congenital este dificil de
recunoscut la natere, dar se manifest din prima
lun decu
via
prin lentoarea
Adultul
nanism
tiroidianmicrilor,
prezint:dificultate n
supt, plns
rar, fr
Nanism
dizarmonic,
cuconvingere.
capul prea mare fa de
trunchi i membre
Gtul scurt i gros
Torace globulos, frecvent cu cifoscolioz
Abdomen voluminos (de batracian), frecvent cu
hernie ombilical
Frecvent luxaie congenital de old uni- sau
bilateral (luxaia cretinoid)
Membrele scurte, groase i curbate.
Diverse grade de retard mintal, asociat frecvent cu

Nanism tiroidian

Acondropla
zia
Etiologie: maladie genetic cu transmitere
autozomal dominant, adesea chiar o mutaie
genetic spontan, care se exprim fenotipic prin
compromiterea osteogenezei endocondrale.
Clinic: adultul cu acondroplazie prezint:
Nanism dizarmonic cu capul mare, trunchiul
normal, hiperlordoz lombar i membrele scurte i
deformate
Intelect i sexualitate normale.

Acondropla
zie

B. Bustul se masoara tot cu taliometrul, intre

vertex si linia biischiatica.
Subiectul este asezat pe scaunul
taliometrului, cu coloana dreapta. Lungimea
bustului este reprezentata de diferenta
dinte cifra citita pe taliometru si inaltimea
scaunului. Valorile medii ale bustului
reprezinta aproximativ 52% din talie si 54%
pentru femei.
C. Lungimea MS se masoara cu banda
metrica intre punctul acromial si dactilion,
cu palma orientata ventral: 77 cm barbat,
71 cm femei .

D. Lungimea bratului se masoara cu banda

metrica intre punctele acromial si radial.
E. Lungimea antebratului se masoara cu
banda metrica intre mijlocul pliului distal al
incheieturii mainii si dactilion.
F. Lungimea MI se masoara cu banda
metrica intre spina iliaca antero-superioara
si marginea inferioara a maleolei interne.
83 cm barbati, 80 cm femei.
G. Lungimea coapsei se masoara cu banda
metrica intre trohanterion si punctul lateral.

H. Lungimea gambei se masoara cu

banda metrica intre punctul tibial lateral si
sfirion fibular.
I. Lungimea piciorului se masoara cu
banda metrica in ortostatism, intre
punctele pterion si acropodion.

Dimensiuni
transversale

A. Anvergura se masoara cu o tija gradata

rigida, intre cele doua puncte dactilion, cu

m.s.in pozitie orizontala si cu articulatiile in
extensie perfecta, spatele lipit de perete. 3-4
cm mai mica ca talia ptr barbati, egala cu
talia ptr femei.
B. Diametrul biacromial se masoara cu
compasul antropometric, intre punctele
acromiale. Subiectul este in pozitie stand, cu
m.s pe langa trunchi: 41 cm B, 37 cm F.
C. Diametrul toracic transvers se masoara cu
compasul antopometric, fixat pe locul de
intalnire al liniilor medio-axilare cu linia
imaginara care uneste varfurile omoplatiilor.

Masuratorile se fac una dupa alta, fara a

ridica bratele compasului de pe locurile
fixate. Diferentele dintre inspir si expirul
fortat s.n amplitudine toracica. 23-28 cm.
D. Diametrul bitrohanterial se masoara cu
compasul antopometric, plasand bratele
compasului la nivelul celor doua puncte
trohanteriene. Subiectul este in ortostatism,
cu calcaiele apropiate (37-38 cm pentru
ambele sexe).

Dimensiuni sagitale
A. Perimetrul toracic se masoara cu banda
metrica, plasata posterior la nivelul
omoplatilor si anterior la baza apendicelui
xifoid la barbati si la nivelul coastei a 4 la
femei. Masurarea se face in repas
respirator, in inspir profund si in expir
fortat. (83 cm cu ampliatie de 5-7 cm).
B. Perimetrul abdominal se masoara cu
banda metrica, fixata la jumatatea
distantei dintre rebordul costal si crestele
iliace, la nivelul punctelor iliace superioare.
Masurarea se face atat cu abdomeul supt,
cat si cu abdomeul destins, relaxat.

C.Perimetrul bratului se masoara la

jumatatea distantei dintre punctele acromial
si radial, cu m.s relaxat pe langa trunchi.
Masurarea se face atat in contractie, cat si
in stare de relaxare. 32 cm B, 27 cm F.
D. Perimetrul antebratului se masoara cu
banda metrica plasata tot la nivelul zonei
mai proeminente cu relief muscular in
timpul contractiei fara sa depaseasca 6 cm
de la punctul radial-. Masurarea se face atat
in contractie, cat si in stare de relaxare. In
contractie subiectul strange pumnul, in timp
ce in relaxare antebratul este lasat liber.

E. Perimetrul coapsei se masoara cu banda

metrica fixata in zona cu relieful muscular
cel mai proeminent in timpul contractiei sau
la nivelul pliului subfesier. Subiectul este in
ortostatism cu m.i usor departate si
greutatea corpului egal distribuita pe
ambele picioare. (valori intre 51-55).

Greutatea corporala
Greutatea este, cu mici excepii (ex:
edemele), un indicator al strii de
nutriie a individului. De aceea n
multe culturi tradiionale exist falsa
credina c greutatea corporal este
expresia cea mai evident a strii de
sntate i factorul predictiv cel mai
bun al longevitii (gras, sntos i
frumos).

Msurarea greutii
Se face cu ajutorul cntarului,
dimineaa, nainte de micul dejun,
dup ce pacientul a urinat i defecat.
Pacientul trebuie s fie ct mai
sumar mbrcat (mereu la fel) i fr
nclminte.
Exprimarea se face n kg, cu o singur
zecimal.

Greutatea poate fi exprimat ca:

Indice al masei corporale (body
mass index, BMI) sau indicele
Qutelet:
BMI = G (kg) / (m)
Greutate absolut rezultat prin
cntrire i exprimat n kg.
Greutate relativ:
G % = (G real (kg) / G ideal (kg))
X 100

Greutatea ideal este la fel de greu

de definit ca i de meninut i este
un concept de lucru extrem de
controversat, care furnizeaz mai
multe ntrebri dect rspunsuri.
Greutatea ideal = greutatea
corporal asociat cu
mortalitatea precoce cea mai
sczut.

Corelaia dintre BMI i mortalitatea general

BMI ideal (sntos, healthy) = 19-25

Greutatea crete cu vrsta la

majoritatea indivizilor, astfel nct >
35 ani intervalul BMI considerat
normal = 21-27.
>74 ani BMI nu se mai coreleaz cu
mortalitatea general.

Modificrile patologice ale greutii

corporale
Se definesc n funcie de BMI:
Subponderalitatea:
Gradul 1: BMI = 17-18,4
Gradul 2: BMI = 16-16,9
Gradul 3: BMI = 13-15,9
Gradul 4: BMI = 10-12,9
Gradul 5: BMI < 10
Supraponderalitatea: BMI = 25-29,9
Obezitatea
Gradul 1: BMI = 30-34,9
Gradul 2: BMI = 35-39,9
Gradul 3 (obezitatea morbid): BMI 40.

Scderea ponderal involuntar (SPIV) - de cel

puin 5% din greutatea corporal obinuit ntr-o
lun sau de cel puin 10% n 6 luni. The big 3:
Cancerul (35% din cazuri), 50% cu localizare digestiv
i 50% extra-digestiv.
Bolile psihice (20% din cazuri) endogene (depresia,
demenele) sau exogene (addicia de nicotin,
cocain, opiacee)
Boli gastro-intestinale non-maligne (10% din
cazuri) hepatopatiile cronice, pancreatita cronic,
ulcerul peptic.
Caexia (gr, Kakos = ru, exis = stare, condiie) =
pierderea excesiv n greutate, mai ales prin
pierderea masei musculare scheletice, n contextul
unui reacii inflamatorii cronice.
Caexia inaniie (care desemneaz pierderea n
greutate prin deprivare caloric).

Caexie n SIDA

OBEZITATEA
Epidemiologie: pandemie (globezitate)!
RO: n funcie de regiune, 25-35% din populaie
este obez (locul 3 n EU).
Frecvena obezitii este mai mare la sexul
feminin, mai ales in fazele importante ale vieii
sexuale (pubertate, sarcin, menopauz),
adic in situaiile in care se produc modificri
neuro-endocrine, psihice, sociale si alimentare.

Etiologie: instalarea obezitii

presupune conlucrarea a 3 categorii
de factori:
Genetici
De mediu
Psihologici.

Dispunerea esutului adipos:

1.Predominent la nivelul trunchiului i
abdomenului (obezitate de tip android, tip
Falstaff, n mr) crete riscul:
cardio-vascular,
diabet zaharat (DZ),
sindrom de apnee de somn (SAS),
litiaz biliar, gut,
mortalitatea general.
Se definete ca perimetru abdominal la nivelul
ombilicului >94 cm B i >80 cm F.
2.Predominent la nivelul bazinului i coapselor
(obezitate de tip ginoid, n par)
crete riscul de varice,
boal artrozic

Cele 2 tipuri de obezitate

Risc major: obezitatea abdominal!

Obezitatea abdominal presupune

creterea rezistenei la insulin a
esuturilor periferice, element cheie
n creterea riscului de:
Diabet zaharat
Ateroscleroz (HTA, boal
coronarian, AVC)
Mortalitate general.
Obezitate = reducerea
expectativei de via cu cca 10
ani!

Asocierea:
obezitate n mr + DZ + HTA +
dislipidemie =
sindromul metabolic (cvartetul
morii, Kaplan), avnd ca element
etiopatogenic comun creterea
rezistenei tisulare la insulin.
Sindromul metabolic presupune o
cretere a riscului de deces de cauz
cardio-vascular de peste 2 ori, la
ambele sexe.

Proporionalitatea
Proporionalitatea = raportul
dintre segmentele corporale, unul
fa de celelalte i fiecare fa de
ntreg. normale ale corpului uman:
Proporiile
nlimea = lungimea capului X 7,5
Lungimea segmentului superior al corpului (de
la vertex la simfiza pubian) = cea a
segmentului inferior al corpului (de la simfiza
pubian la clcie)
Lungimea ambelor brae ntinse = nlimea
Distana de la vertex la arcadele orbitare =
distana de la arcadele orbitare la menton

Proporiile normale ale corpului omenesc

La copil lungimea jumtii

superioare a corpului este mai mare
dect cea a segmentului inferior
(proporionalitate infantil,
infantilism).

Modificrile
proporionalitii
Constituia infantil:
-acondroplazia
-cretinismul tiroidian
Constituia anti-infantil
(eunucoid):
-sindrom Marfan
-homocistinuria
-sindrom Klinefelter (sindrom XXY)
-sindrom adipozo-genital Frochlih

SDR MARFAN
Sindromul Marfan este o boala ereditara a
tesutului conjunctiv, datorata mutatiei genei care
codifica fibrilina, componenta a matricei
extracelulare. Se transmite dupa modelul
autozomal dominant.
Arahnodactilie
talie inalta,
palat ogival,
laxitate articulara si tegumentara,
luxatia cristalinului,
Suflu diastolic la auscultatia inimii datorat
insuficientei aortice,
depresiunea sternului.
Disectia aortei ascendente si a crosei aortice;

sindrom Klinefelter (sindrom

XXY)

Sindrom adipozo-genital
Frochlih

Somatotipul
Somatotipul = constituia
morfologic a individului.
Conceptul de somatotip a fost creat
pornind de la axioma c fiecare tip
constituional ar avea i caracteristici
funcionale specifice, care ar
constitui predispoziii pentru anumite
boli i pentru un anume fel de
evoluie e acestora.
Exist numeroase tipologii, dar
valoarea lor clinic s-a dovedit

De uz clinic curent este clasificarea

care recunoate 3 somatotipuri
(simplificarea clasificrii Mills,
1917):
1. Normostenic
2. Astenic
3. Hiperstenic

1.Somatotipul normostenic = constituie echilibrat,

proporionat. Anatomic: stomacul este situat n partea
stng a epigastrului, colecistul n mijlocul hipocondrului
drept, iar colonul nrmeaz cavit.abdominal
2.Somatotipul astenic = individ slab i longilin, cu cap
alungit, profil ascuit, gt lung i subire, umeri nguti,
omoplai proemineni (scapulae aletae), torace lung i
turtit antero-posterior, bazin ngust, membre lungi i
subiri. esutul adipos subcutanat e slab reprezentat, iar
muchii subiri i slab dezvoltai.
Anatomic: inima este aproape vertical pe linia median,
diafragmul este mai cobort, stomacul i colecistul jos
situate, mai aproape de linia median, iar colonul scurt.
Predispoziii posibile: vagotonie (bradicardie, hipotensiune,
hipoglicemie, leucopenie cu limfocitoz, hipersecreie
gastric acid), hipofuncie hipofizar i corticosuprarenalian, psihoze de tip schizoid.

 3.Somatotipul hiperstenic = indivizi de

statur mijlocie sau mic, dar robuti,
viguroi, cu cap mare i rotund, gt scurt,
umeri largi i drepi, torace scurt i bombat,
abdomenul i bazinul voluminoase, iar
membrele scurte i musculoase.
Anatomic: inima este orizontalizat prin
ridicarea diafragmului, stomacul i colecistul
mai lateral, colonul lung.
Predispoziii posibile: obezitate, hipertonie
simpatic (tahicardie, hipertensiune,
hiperglicemie, leucocitoz), hiperlipemie,
hiperuricemie, litiaz biliar, psihoze de tip
maniaco-depresiv.

Somatotipul stenic, astenic i

hiperstenic