Analize medicale si valori normale

Analizele medicale au valori ce se incadreaza in anumite limite normale.

Cresterea acestor valori sau scaderea lor sub limitele normalului sunt
considerate anormale sau patologice. Sunt frecvent intalnite situatiile, exceptand
boala in sine, care pot modifica valorile normale ale analizelor. Cunoasterea
acestor cauze in scopul eliminarii lor sunt de ajutor atat pacientului cat si
medicului care executa sau interpreteaza analizele. Valorile normale ale
analizelor trebuie interpretate si in raport de conditiile locale, de obiceiurile
alimentare, de factori climatici si geografici si chiar in raport cu factorii genetici.
Este foarte important de subliniat ca in majoritatea cazurilor analizele medicale
singure nu pot servi la stabilirea unui diagnostic. Acestea sunt doar un instrument
ajutator la indemana medicului care corelat cu alte investigatii conduce la
stabilirea diagnosticului.
In tabelele urmatoare sunt redate valorile normale, cantitative ale analizelor
medicale exprimate in moli/l sau subunitatile acestora: milimoli/l (a mia parte
dintr-un mol/l) sau micromoli/l (a miliona parte dintr-un mol/l). Acestea arata si
care este cantitatea de substanta analizata la un ml, la 100 ml sau la un l de
produs lichid analizat. De la un laborator la altul, in functie de metoda folosita la
determinare, aceste valori normale pot varia usor.

Valori in sange
Valori normale
Substanta analizata in grame si
submultiplii
0.020-0.050 g/l
Acidul uric
2.0-5.0 mg/100ml
Amoniacul
0.1-0.3 mg/l
0.008-0.010 g/l
Bilirubina indirecta
0.8-1 mg/100ml
0-0.0025 g/l
Bilirubina directa
0-0.25 mg/100ml
0.008-0.0125 g/l
Bilirubina totala
0.8-1.25mg/100ml
Calciul
0.090-0.110 g/l

Factorul de
multiplicare
mg/1X5.95
mg/100mlX59.5
mg/1X58.5

Valori normale
in moli si submultiplii
119-297 mmol/l
5.85-17.55 mmol/l

mg/1X1.71

13.6-17.1 mmol/l

mg/1X1.71

0-4.30 mmol/l

mg/1X1.71
mg/100mlX17
mg/1X0.025

13.68-21.30 mmol/l
2.25-2.75 mmol/l

Clorul
Colesterolul
Creatinina
Fierul
Fosforul
Glucoza
Hemoglobina
Magneziul
Potasiul
Sodiul
Trigliceridele
Ureea

9-11mg/100ml
3.34-3.95 g/l
334-395mg/100ml
1.2-2.6 g/l
120-260mg/100ml
0.0005-0.012 g/l
0.5-1.2 mg/100ml
0.5-1.8 g/l
50-180 mg/100ml
0.030-0.045 g/l
3.0-4.5 mg/100ml
0.65-1.10 g/l
65-110 mg/100ml
12-16 mg/100ml
0.020-0.040 g/l
2-4 mg/100ml
0.160-0.200 g/l
16-20 mg/100ml
3.1-3.5 g/l
310-350 mg/100ml
0.5-1.5 g/l
50-150 mg/100ml
0.2-0.5 g/l
20-50 mg/100ml

g/1X28.2
mg/100mlX0.282
g/1X2.58
mg/100mlX0.258
mg/1X8.85
mg/100mlX88.5
mg/1X17.9
g/100mlX0.179
mg/1X0.032
mg/100mlX00.32
g/1X5.56
mg/100mlX0.055
g/1X0.621
mg/1X0.041
mg/100mlX0.41
g/1X25.6
mg/100mlX0.256
g/1X43.5
mg/100mlX0.435
g/1X1.14
mg/100mlX0.0114
mg/1X16.6
mg/100mlX0.116

94-111 mmol/l
3.1-6.7 mmol/l
44-106 mmol/l
9-32 mmol/l
0.96-1.44 mmol/l
3.6-6.0 mmol/l
7.45-9.93 mmol/l
0.82-1.64 mmol/l
4.5-5.1 mmol/l
135-152 mmol/l
0.57-1.71 mmol/l
3.30-8.30 mmol/l

Valori in urina
Substanta analizata
Acidul uric
Acidul vanil
mandelic
Calciul
Clorul
Creatinina
17-cetosteroizii

Valori normale
in grame/24 ore
0.30-0.80
g/24h
1.7-7.4
mg/24h
0.10-0.30
g/24h
6-8
g/24h
1-2
g/24h
6-20

Factorul de
multiplicare
g/24hX5.95
mg/24hX5.04
mg/24hX0.025
g/24hX28.2
g/24hX8.85
mg/24hX3.47

Valori normale
in mol/24 ore
1.8-4.8
mmol/24h
8.6-37.3
mol/24h
2.5-7.5
mmol/24h
169-225
mmol/24h
8.85-17.7
mol/24h
20-70

Fosforul
Magneziul
Potasiul
Sodiul
Ureea

mg/24h
0.5-1.5
g/24h
0.06-0.18
g/24h
2-3
g/24h
4-6
g/24h
10-35
g/24h

g/24hX32
g/24hX0.041
g/24hX25.6
g/24hX43.5
g/24hX16.6

mol/24h
16-48
mmol/24h
2.5-7.4
mmol/24h
51-77
mmol/24h
174-261
mmol/24h
166-581
mmol/24h

Alte analize
Substanta analizata

Valori normale

Hematocrit

- la barbati = 40-48%- la femei = 36-42%- la copii 215 ani = 36-39%

Hemoglobina

- la barbati = 80-100% sau 13-16 g la 100 ml sange- la

femei = 70-90% sau 11-15 g la 100 ml sange

Globule rosii

- barbati = 4,2-5,6 milioane pe 1 mm cub- femei =3,74,9 milioane pe 1 mm cub- copii (1-5 ani)= 4,5-4,8
milioane pe 1 mm cub

Globule albe

- la adulti = 4000-8000 pe 1 mm cub- la copii (1-6 ani)

= 4000-1000 pe 1 mm cub

Trombocite

- 150 000-300 000/mm cubi

Fibrinogen

- 200-400 mg la 100 ml sange

Lipide totale

- 550-750 ml/100 ml

Trigliceride

- 50-150mg/100 ml

Acizi grasi

- 200-450 mg/100 ml

Lipoproteine

- 150-250 mg/100 ml

Fosfataze alcaline
Fosfataze acide

- 1,5-5 UB- 3-13 UK- 13-45 UI

- 1 UB- 4 UK- 4-14 UI
- 2-10 U/ml- la adulti = 4-6 U.S./ml (unitati Sibley) pe
ml ser= 0,9-2,5 Mui/ML SER- la copii = 9 UI/ml ser
- 10-40 UK- 2-16 UI
- in sange = 8-32UW/1 ml ser= 230-2700 UI/l ser- in
urina = 16-64 UW/ml urina= 8000-30000UW/24 ore
sub 5500 UI/l

Aldolaze
Transaminaze
Amilaza
LDH
Corticosteroizi

Catecolamine
Lipaza

- 150-450 unitati Wrobleski- 120-240 U/l

- barbati = 10-20 mg/24 h- femei 6-15 mg/24 h- copii
= 2-4 mg/24 h
- in sange = 32 mmol/l- in urina = 10-100 mg/24 h=
0,05-0,55 mmol/24 h- AVM urina = 1,7-7,4 mg/24 h=
8,6 37,3 mmol/24 h
- 20-140 UI

Sistemul OAB
Acesta cuprinde patru grupe sanguine. Cu exceptia grupei 0(1), globulele rosii
contin o substanta cu rol antigen numita aglutinogen. Pe de alta parte, serul
oamenilor, cu exceptia grupei AB(IV), contine alta substanta cu rol de anticorpi
(aglutinina).
Exista doua aglutinine: anti-A si anti-B.
Venirea in contact a antigenelor A si B cu aglutininele respective (anti-A si anti-B)
produce aglutinarea (alipirea una de alta) globulelor rosii.
Este deci foarte important ca atunci cand se fac transfuzii de sange sa nu se
intalneasca antigenul A cu anticorpii anti-A si antigenul B cu anticorpii anti-B.
Sangele persoanelor din grupa sanguina 0(I) neavand antigene (aglutinogene) i
s-a spus si sange de grupa zero (0). De aceea, aceste persoane au fost numite
"donatori universali" de sange, pentru ca sangele lor poate fi donat la subiectii
care poseda alte grupe sanguine, fara teama de a se produce accidente de
transfuzie.

Iar persoanele care apartin grupei de sange AB (IV), neposedand in serul lor
anticorpi (aglutinine) care sa se uneasca cu aglutinogenele, pot primi sange de la
subiectii cu alte grupe de sange, de aceea au fost numiti "primitori universali" de
sange.
Stabilirea grupelor sanguine este necesara pentru a se putea sti in cazuri de boli
si accidente grave ce tip de sange este necesar pentru transfuzie. Transfuzia
sanguina facuta cu sange nepotrivit poate produce accidente grave. Grupa
sanguina cea mai intalnita la noi in tara este A II urmata in ordine descrescatoare
de 0 I, B III si AB IV.
Grupele umane sanguine in sistemul OAB
Deoarece grupele de sange se mostenesc de la parinti si nu se schimba in timpul
vietii, in unele cazuri se poate stabili paternitatea unui copil. Dar pentru aceasta
este necesara si analiza altor grupe sanguine, lucru foarte dificil care se face
numai in laboratoare specializate in filiatie.
Desi s-au facut unele speculatii, stiinta nu a dovedit ca ar exista anumite calitati
sau defecte ale oamenilor in legatura cu apartenenta lor la o grupa sau alta de
sange.

Sistemul Rh
Prescurtarea Rh provine de la o specie de maimute (Rhesus) la care s-a descris
prima data factorul Rh. Pe baza sistemului Rh, globulele rosii umane au fost
impartite in doua tipuri: cele care poseda antigenul sau factorul Rh (Rh pozitive)
si cele care nu poseda acest antigen (Rh negative).
Persoanele care au acest factor in sange se numesc Rh pozitive si reprezinta
circa 85% din populatie, iar restul de 15%, care nu au acest factor, se numesc
Rh negative.
In mod normal nu exista anticorpi (aglutinine anti-Rh) in serul uman care sa
aglutinizeze propriile globule rosii ale persoanelor Rh pozitive. Deoarece
globulele rosii ale persoanelor Rh negative nu contin factor Rh, sangele acestora
poate fi transfuzat la persoanele Rh pozitive fara nicio teama, caci lipsind factorul
Rh, nu pot lua nastere nici anticorpii (aglutinina anti-Rh).
Dar in cazul unei transfuzii cu sange de la o persoana Rh pozitiva, la o persoana
Rh negativa, in corpul acestei persoane se produc in mod artificial anticorpi antiRh care, cu ocazia unei a doua transfuzii cu sange Rh pozitiv, produc aglutinarea
globulelor rosii ale donatorului, cu complicatii grave.
Acelasi lucru se poate intampla si cand o femeie Rh negativa ramane insarcinata
cu un barbat Rh pozitiv, iar copilul este Rh pozitiv. Cu ocazia sarcinii, a nasterii, a

avortului, sangele copilului trece prin placenta in sangele mamei dand nastere la
anticorpi anti-Rh. Iar in timpul celei de-a doua sarcini acesti anticorpi ai mamei se
combina cu globulele rosii ale fatului pe care le distruge (hemoliza), provocandu-i
icter si anemie grava.
Daca si mama si tatal sunt Rh negativi nu exista niciun pericol pentru copil.
De asemenea, daca ambii soti sunt Rh pozitivi nu se produc anticorpi anti-Rh si
nu exista niciun fel de urmari neplacute pentru copil.
O mama Rh negativa care are un sot Rh pozitiv poate da nastere unui copil Rh
pozitiv in 85% din cazuri si unui copil Rh negativ in 15% din cazuri.
Daca copilul este Rh negativ, ca si mama, nu are nici o importanta pentru
nasterile urmatoare. Dar daca copilul este Rh pozitiv (ca si tatal) atunci el poate
cu ocazia primei nasteri sa-si imunizeze mama (Rh negativa) cu anticorpi anti-Rh
ca si in cazul unei transfuzii cu sange Rh pozitiv.
In acest caz, copiii Rh pozitivi nascuti ulterior vor avea de suferit de complicatiile
amintite. De aceea, toate femeile gravide Rh negative, insarcinate cu parteneri
Rh pozitivi, sunt luate in evidenta pentru observatie si tratament in vederea
preintampinarii complicatiilor ce ar putea aparea la copii.
Tot in scopul preintampinarii acestor complicatii se determina Rh-ul la fetele care
urmeaza sa faca transfuzie de sange. Daca ele sunt Rh negative trebuie sa
primeasca un sange identic. Pentru ca daca primesc sange Rh pozitiv ele vor
forma anticorpi anti-Rh, care vor actiona asupra copilului atunci cand vor fi
gravide.
In unele situatii, mama Rh negativ cu copil Rh pozitiv poate avea anticorpi antiRh nu numai in sange ci si chiar in lapte, in acest caz alaptarea copilului este
contraindicata.